Est News Cel mai citit ziar din Vaslui
Președintele Curții Supreme, Livia Doina Stanciu, a solicitat joi oficial Ministerului Justiției și Guvernului să modifice Noul Cod Penal și Noul Cod de Procedură Penală. Judecătorul Stanciu a cerut în special majorarea pedepselor în cazul infracțiunilor contra patrimoniului. DNA și DIICOT au solicitat MJ să emită o ordonanță prin care să modifice Codul Penal și cel de procedură penală, Direcția atrăgând atenția că, de la 1 februarie, interceptările vor deveni inutile.
Premierul Victor Ponta a calificat cererea de modificare în ultimul moment a Codului Penal drept o chestiune ”tipic românească” și i-a cerut ministrului Justiției, Robert Cazanciuc să discute cu CSM.
„Nu știu exact, o să discut cu ministrul Justiției, i-am cerut astăzi să meargă la CSM și să discute cu CSM-ul și o să aștept propunerile domniilor lor, dar vreau în același timp, pentru opinia publică, să avem răspunsul la două întrebări: În primul rând, Codul penal este un cod bun sau rău ? Pentru că, dacă este rău, atunci președintele Băsescu l-a promulgat, primul-ministru Boc și-a angajat răspunderea și ministrul Justiției, domnul Predoiu, este cel care l-a finalizat. Dacă este un cod rău, vreau să știm care să îi sancționăm pe cei trei: domnul Băsescu, domnul Boc și domnul Predoiu. Dacă nu, iarăși să știm, să-i lăudăm. Doi: Codul penal a fost adoptat în 2009 în această formă, au trecut cinci ani de atunci. Asta nu-i treabă decât românească, să constați cu o zi înainte după cinci ani că ceva nu e bine. După ce primesc răspunsul la aceste două întrebări, pot să-i laud pe domnul Băsescu, domnul Boc și domnul Predoiu pentru Codul penal sau pot să le transmit criticile. Nu este un Cod adoptat de Guvernul pe care îl conduc”, a spus Ponta.
Ministerul Justiției a promis în urmă cu o săptămână că va modifca noua lege penală, dar la ultima ședință din această lună nu a fost adoptată nicio ordonanță care să corecteze erorile din Codul Penal și Codul de Procedură Penală.
Președinta Curții Supreme a transmis un comunicat prin care solicită ca cele două norme penale să fie modificate până la intrarea lor în vigoare. Iată cererea Curții:
„Începând cu data de 15 octombrie 2013, în repetate rânduri, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis Ministerului Justiției propuneri pentru modificarea și completarea noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală, în scopul evitării disfuncționalităților în activitatea instanțelor judecătorești la momentul intrării în vigoare a noilor coduri. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a propus, în principal:
– majorarea limitelor speciale ale pedepsei în cazul unora dintre infracțiunile contra patrimoniului care au produs consecințe deosebit de grave,
– modificarea dispozițiilor noului Cod de procedură penală care au drept efect crearea unor situații suplimentare de incompatibilitate,
– stabilirea compunerii completului care soluționează contestația împotriva încheierilor prin care instanța dispune asupra măsurilor preventive în cursul judecății, alături de clarificarea unor dispoziții legale în scopul asigurării unei practici unitare.
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție susține că modificările și completările dispozițiilor noului Cod penal și ale noului Cod de procedură penală propuse de instanța supremă, precum și modificările și completările propuse de instituțiile implicate în punerea în aplicare a noilor coduri, trebuie să se realizeze înainte de data stabilită pentru intrarea în vigoare a acestor acte normative.
De la 1 februarie, în toate dosarele instrumentate de procurori, interceptările vor putea fi utilizate numai în faza de urmărire penală. În acestă fază procurorul este obligat să anunțe suspectul că este cercetat și că poate fi interceptat. Asta înseamnă practic că suspecții vor fi anunțați că sunt interceptați. Procurorul șef al DNA a anunțat că dacă legea nu va fi modificată interceptările devin inutile”.
DNA avertizează că 64 de dosare de mare corupție vor fi închise dacă Noul Cod Penal intră în vigoare nemodificat
Direcția Națională Anticorupție arată într-un comunicat că 64 de dosare de mare corupție în care statul a fost prejudiciat cu sute de milioane de euro vor fi închise dacă Noul Cod Penal și Noul Cod de Procedură Penală vor intra în vigoare fără a fi modificate. DNA atrage atenția că pedepsele pentru infracțiunile de înșelăciunea contra statului au scăzut drastic.
Citește mai jos analiza DNA:
Intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune care a produs consecințe deosebit de grave.
Faptele menționate sunt sancționate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la 5 ani, astfel încât termenul de prescripție a răspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani.
Având în vedere că multe înșelăciuni comise în dauna statului, precum cele săvârșite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate după mulți ani de la săvârșire, prevederea din Noul Cod penal va împiedica tragerea la răspundere a autorilor unor asemenea fapte.
Aplicarea normelor de drept penal se face în considerarea principiului legii mai favorabile, astfel încât intrarea în vigoare a textului în această formă chiar pentru o singură zi va determina încetarea procesului penal în cauze având acest obiect.
Din estimările Direcției Naționale Anticorupție, 12 cauze aflate pe rolul instanțelor sunt în situația de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micșorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod. Totodată, în 64 de cauze aflate în curs de urmărire penală la Direcția Națională Anticorupție urmează să se împlinească termenul de prescripție a răspunderii penale din același motiv.
Totodată, persoanele condamnate definitiv pentru infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile și de reducerea obligatorie a pedepsei la 5 ani de închisoare.
Dispozițiile referitoare la efectuarea urmăririi penale in personam sunt neclare cu privire la momentul la care trebuie să îi fie adusă la cunoștință suspectului această calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigație.
Reglementarea a fost criticată de către practicieni întrucât poate fi interpretată în sensul că persoana cercetată devine suspect și trebuie anunțată în momentul în care există indicii rezonabile că a săvârșit o infracțiune, ceea lipsește de eficiență metode de investigație precum interceptarea comunicațiilor sau folosirea investigatorilor sub acoperire.
Prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficiență corpul de specialiști care funcționează în cadrul organelor de urmărire penală, în condițiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceștia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză.
Astfel, după întocmirea unui raport de constatare este obligatorie efectuarea unei expertize ori de câte ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de către inculpat.
Noua reglementare încalcă principiul constituțional potrivit căruia judecătorul sau procurorul administrează probe numai atunci când sunt necesare pentru aflarea adevărului, instituind obligația de a administra proba cu expertiza ori de câte ori un inculpat solicită acest lucru.
În acest mod, se creează premisa tergiversării cauzelor complexe, prin administrarea automată a unui mijloc de probă costisitor și care presupune un timp îndelungat, fără a fi asigurate resurse corespunzătoare în bugetul organelor judiciare.
Normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la măsurilor de supraveghere autorizate potrivit legii vechi și care sunt în curs și nu reglementează situația persoanelor împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale potrivit vechilor dispoziții, ceea ce va genera dificultăți de interpretare în practică.
Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituția supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituție nu este suficient reglementat.
Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA și DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justiției în cursul lunii noiembrie 2013, în vederea inițierii unui act normativ care să modifice prevederile care pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupție.
Până în acest moment, Direcția Națională Anticorupție nu a primit un răspuns oficial cu privire la propunerile formulate.
De altfel, și Raportul tehnic privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (M.C.V) al Comisiei Europene, dat publicității la data de 22 ianuarie 2014, face referire atât la îngrijorările exprimate de cele două instituții raportat la restricțiile privind noile metode de investigare, cât și la scurtarea perioadei de prescripție a răspunderii penale în procesele aflate în desfășurare.
Cine scapă pe Noul Cod Penal
Noul Cod Penal reduce drastic pedepsele pentru dosarele cu prejudicii, ceea ce are efect direct asupra dosarelor aflate în curs de judecare, pentru că, odată reduse limitele pedepselor, scad și termenele de prescripție. Prescripția este termenul stabilit de lege în care statul prin procurori poate ancheta și judeca un suspect de o anumită infracțiune. Spre exemplu, prescripția este de 5 ani când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depășește 5 ani. Cu alte cuvinte, dacă un suspect a comis o infracțiune în urmă cu cinci ani care era pedepsită cu maximum cinci ani de închisoare, el va scăpa de dosar.
DNA a calculat că există peste 20 de astfel de dosare care ar urma să fie scoase de pe rol. Printre ele se numără și dosarele de corupție ale lui Miron Mitrea, Mihai Necolaiciu și Marko Attila.
Interceptările nu sunt singura problemă identificată. Noul Cod nu a lămurit dilema legii penale mai favorabile. Mai precis, în noul cod nu se menționează în mod clar ce lege vor utiliza judecătorii în cazul dosarelor începute pe codul actual, dar care vor fi judecate pe noul cod. Potrivit expertului ONG-ului ExpertForum, Laura Ștefan, această inconsistență a legii va duce la soluții diferite pe cazuri similare, astfel că va exista din nou o practică neunitară. ”În lipsa unei interpretări neechivoce din partea legiuitorului, fiecare judecător în parte este pus sa ghicească intențiile acestuia, iar haosul generat de soluții judiciare divergente va fi imputat sistemului judiciar deși în realitate a fost produs de Parlament și făcut posibil de inacțiunea (deliberată?) a Guvernului”, se arată într-o analiză a ExpertForum.
Noul Cod a fost scris în 2009 la Ministerul Justiției, condus de Cătălin Predoiu, titular de proiect fiind actuala șefă a DIICOT, Alina Bica. El a fost legiferat de Parlament, unde comisia de specialitate a fost condusă de actualul premier, Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte și Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poșta Română, și fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupție.
