“O hotărâre judecătorească se execută, bună sau rea, cum este”: Dacia electorală

Anunțul guvernamental privind iminenta despăgubire a celor care au avut, înainte de 1990, depozite la CEC pentru achiziționarea de autoturisme Dacia nu i-a determinat pe cei 26 de vasluieni care se luptă cu statul să lase garda jos. “Noi știm foarte bine cât avem de primit”, a declarat Ion Aionoaie, reprezentantul păgubiților.

Ioan Aionoaie, reprezentantul celor 26 de vasluieni care erau cât pe ce să scoată clădirea Fiscului la vânzare din cauză că nu au primit despăgubiri pentru banii depuși la CEC înainte de 1990 pentru achiziționarea de autoturisme Dacia, susține că va continua lupta în instanță, începută cu ani în urmă, chiar dacă guvernanții anunță pompos, în an electoral, că vor acorda despăgubiri în limita unui plafon de 100 de milioane de lei vechi, prin emisiuni de titluri de stat.

“S-au hotărât să-i despăgubească pe cei care au avut banii la CEC și i-au transferat la BRD în conformitate cu prevederile legale, numai că statul ar fi putut să ne despăgubească cu mult timp în urmă. Marii justițiabili ai Ministerului de Finanțe erau obligați, în 2008, 2009, 2010, 2011, 2012 și 2013, să aplice condițiile actului normativ, adică să calculeze despăgubirile de la data depunerii și până la data de 31 iunie 2007. Faptul că ei nu au avut timp la dispoziție în atâția ani să respecte un act normativ este culpa lor. Au spus că, vezi Doamne, nu sunt elemente tehnice, dar elementele tehnice la care au făcut referire erau. De altfel, instanțele nu puteau să emită o hotărâre judecătorească dacă nu exista un act normativ. Noi am dat în judecată Ministerul Finanțelor Publice și am cerut daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere de 100 de lei, pentru fiecare persoană. Aceste daune nu reprezintă însă prejudiciul care ni s-a creat. În România, o hotărâre judecătorească se execută, bună sau rea, cum este. Toată tactica lor de tărăgănare este pentru ca ei să scape de cheltuieli de executare sau de judecată. Toate aceste cheltuieli vor fi puse în cârca unor persoane care n-au pus în executare hotărârea judecătorească. Persoanele care sunt vizate de noi sunt cele de la Ministerul Finanțelor care, din 2008 și până acum, ne-au pus bețe în roate”, ne-a declarat Ioan Aionoaie.

El susține că reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice au încercat să scoată din calcul anul 1990: “Spuneau că se face un calcul de la data transferului la BRD, dar nu puteau să facă acest lucru pentru că făceau discriminare între noi și cei care și-au primit deja banii. Este interzis de legislația europeană a drepturilor omului. Ei au încercat să facă un calcul al despăgubirilor de la data transferului la BRD pe motiv că noi nu avem documente, nu avem înscrisuri. Fals așa ceva! Adevăratul motiv este că ei ar fi vrut să scoată din calcul anul 1990 pentru că inflația era foarte mare. Noi știm care este inflația anului 2013. Nu au decât să facă și ei calculele. Noi știm foarte bine cât avem de primit».

Cei 26 de vasluieni ar trebui să primească la ora actuală 683.000 de lei, sumă validată în instanță.

Cinci ani de tărăgănări

Amintim că păgubiții vasluieni au făcut front comun cu ceilalți români aflați în această situație în 2008 și au dat statul în judecată, însă au pierdut procesul. Ulterior, au ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care le-a dat câștig de cauză și a determinat Parlamentul României să adopte un act normativ care prevede despăgubirea celor cărora le-au fost transferate depozitele de la CEC la BRD. Cu toate acestea, nu și-au primit banii.

Au urmat procese după procese, iar pe 28 octombrie 2011, instanța a hotărât ca Ministerul Finanțelor Publice să acorde despăgubiri prin emiterea de titluri de stat, însă nici acest lucru nu s-a întâmplat. Lupta în instanță a continuat, Fiscul făcând recurs de fiecare dată când instanța dădea câștig de cauză celor care au avut bani la CEC.

În iulie 2012, prin executorul judecătoresc, păgubiții au cerut executarea silită a Agenției Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui, care, la rându-i, a cerut anularea actelor de executare silită, motivând că au fost depuse prematur. După mai multe termene de judecată, pe 4 octombrie 2013, AJFP Vaslui a fost decăzută din dreptul de administrare a imobilului în care funcționează, iar după o lună, uriașa clădire din Crucea Gării era cât pe ce să fie scoasă la vânzare prin licitație, pe 29 noiembrie 2013. Acest lucru nu s-a întâmplat din cauză că executarea silită a fost suspendată în ultima clipă.

Acum, taman înainte de alegerile europarlamentare, guvernanții anunță că vor acorda despăgubiri. Zilele acestea, ar trebui să apară normele metodologice și modul de calcul. Rămâne de văzut dacă măcar acum oamenii vor primi ceva.