Rulmenți Bârlad, pe un butoi cu pulbere

SC Rulmenți SA Bârlad, firma cu cel mai mare număr de angajați din județul Vaslui, se află în pragul unui scandal de proporții. Acesta are mari șanse să izbucnească mâine, când angajați din mai multe secții ale fabricii au de gând să dejoace planurile actualei conduceri a Sindicatului Liber Independent „Rulmentul” (SLI), pe care aceasta și le-ar fi pus la punct în secret, pentru a-și asigura încă un madat de patru ani, fără a-i mai chema la urne pe toți membrii sindicatului.

Simona MIHĂILĂ

Surse din interiorul SC Rulmenți SA, care ne-au solicitat protecția anonimatului, au devăluit pentru Est News că liderii sidicatului – președintele Vasile Roșca (consilier local PSD) și secretarul Dumitru Manoilă – au schimbat în mare taină statutul și metodologia de votare, așa încât la alegerile de mâine nu vor mai avea dreptul să voteze toți membrii sindicatului, așa cum s-a procedat dintotdeauna, ci doar unul din 15. Ținând cont că SLI numără puțin sub 1.000 de membri, vor avea voie să voteze în numele lor circa 60 de oameni.

„Ne-am trezit peste noapte cu această schimbare, despre care nu au știut decât câțiva oameni. S-a stabilit o normă de reprezentare de 1 la 15. Practic, oamenilor li s-a furat dreptul la vot, li s-a confiscat dreptul democratic de a-și alege reprezentanții, conducătorii. E ca și cum la alegerile prezidențiale din România are dreptul să voteze doar o persoană de pe fiecare stradă. Este complet nedemocratică o asemenea manieră de votare, ca să nu mai spunem că regula jocului a fost schimbată din mers, în așa fel încât să fie siguri că tot ei vor rămâne la conducere”, ne-a declarat una din sursele noastre.

Avem informații cum că cei mai mulți angajați din secțiile mari ale fabricii de rulmenți – Reparații mecanice, Sculărie, Rectificare, Montaj, Role – sunt absolut scandalizați de noua decizie care îi privează de dreptul de a vota la alegerile de mâine. Mai mult, sursele noastre spun că stupefacția oamenilor a fost cu atât mai mare cu cât nimeni nu i-a întrebat dacă sunt de acord: „Ar fi trebuit ca membrii Consiliului sindicatului să meargă în fiecare secție pentru a-i consulta pe oameni. Nu s-a făcut acest lucru, pentru că absolut nimeni nu ar fi renunțat la dreptul lui de a vota, nimeni nu ar fi acceptat să împuternicească o altă persoană să voteze în numele său”.

Despre desemnarea persoanelor care vor merge la vot în locul celor mulți, sursele noastre spun că este un alt subiect tabu: „Se aude că delegații vor fi aleși de către liderii de secție, știut fiind că mare parte dintre ei se află în călduroase relații de prietenie cu cei din conducerea sindicatului. Pentru noi este clar cum se va desfășura procedura de vot. Domnii Vasile Roșca și Dumitru Manoilă nu au vrut decât să aibă la îndemână pârghiile de control asupra procesului de votare”.

De ce nu-i mai vor rulmentiștii pe actualii lideri de sindicat?

Motivul pentru care liderii de sindicat de la Rulmenți ar fi recurs la această halucinantă strategie de a-și asigura un nou mandat ar fi ostilitatea cu care sunt priviți de membrii cotizanți. Popularitatetea lui Roșca și a lui Manoilă a scăzut drastic pe măsură ce a pierdut tot mai multe „bătălii” în negocierile cu conducerea turcă a fabricii de rulmenți.

„Probabil că dumnealor, de la înălțimea la care au ajuns, au uitat să mai arunce câte o privire și către umilii care i-au instalat în scaune. De asta nu au aflat că majoritatea oamenilor nu-i mai doresc. Muncitorii nu au uitat de promisiunile pe care le-au făcut atunci când le cereau votul și nu au uitat nici ce au obținut după asta: au rămas fără sporul de condiții nocive de muncă, au salarii mai mici deși muncesc mai mult, sute de colegi de-ai lor au fost disponibilizați. Ca să nu mai vorbim de alte lucruri de mai mică însemnătate, dar care cântăresc mult pentru buzunarele noastre: bocanci nu ni se mai dau o dată pe an, ci la un an și jumătate; ni s-a diminuat rația de săpun; sunt probleme cu termenele când trebuie să primim salopete”.

Cel mai greu de acceptat a fost, însă, lipsa de comunicare care s-a instalat între muncitori și conducerea sindicatului și pe care aceasta din urmă o întreține. Oamenii nu-i mai recunosc pe Roșca și Manoilă, cei care în urmă cu doar câțiva ani păreau persoanele ideale care să le reprezinte interesele în fața patronatului. Membrii se plâng de lipsa de transparență, mai ales decizională: „Ne trezim peste noapte că au luat hotărâri fără să ne consulte, în ciuda promisiunilor de început când ne spuneau că așa ceva nu se va întâmpla niciodată. Multe din aceste hotărâri ne afectează din toate punctele de vedere. Au devenit un stat în stat. Iar acum, ne iau și dreptul de a vota. Am ajuns doar simpli cotizanți.

Ca să nu mai vorbim că, prin fel de fel de artificii, unii și-au prelungit mandatele fără a mai trece prin procedura de vot. Domnul Manoilă, de exemplu, și-a început mandatul în 2008. Era normal ca în 2012 să fie organizate alegeri, dar au trecut doi ani de la expirarea mandatului și el e tot în funcție”.

Suspiciuni și asupra Consiliului sindicatului

Războiul dintre angajați și conducerea SLI se mai duce pe un front, care s-a dechis după finalizarea unor alte alegeri, desfășurate în perioada 1 – 15 august. Este vorba de alegerile pentru Consiliul sindicatului. Acest consiliu este compus din liderii secțiilor fabricii și reprezintă interfața dintre conducerea sindicatului și membrii acestuia. Concret, comunicarea dintre unii și ceilalți are loc prin intermediul liderilor de secție, adică a Consiliului.

Sursele noastre afirmă că în rândul liderilor de secție a apărut, în mod dubios, un nume: Adrian Brașoveanu.

„În urma alegerilor pentru Consiliul sindicatului, Adrian Brașoveanu s-a autointitulat liderul secțiilor CTC și Administrativ-TESA. Alegerile au fost falsificate la aceste două secții, întrucât, pur și simplu, nu s-a votat”, a declarat una dintre sursele noastre.

Cel puțin în cazul secției Administrativ-TESA, oamenii de aici și-ar fi dorit o cu totul altă persoană care să-i reprezinte în Consiliul sindicatului. Este vorba de Bogdan Hanganu, pentru care salariații secției au strâns semnături.

„Nici nu au vrut să se uite la el. N-au vrut să-l primească la discuții. Omul a mers la birou, a vrut să-și intre în atribuții, dar Manoilă i-a spus că e prea târziu, că a fost altcineva ales. Era vorba, bineînțeles, de acest Brașoveanu. Când s-au cerut procesele verbale încheiate în urma alegerilor, cu tabelele nominale de vot, Brașoveanu a refuzat să le prezinte pe cele care, chipurile, îl desemnau pe el”, ne-a dezvăluit sursa noastră.

Motivul pentru care conducerea sindicatului l-ar fi vrut cu orice preț pe Brașoveanu în Consiliu, este, în opinia celor cu care am stat de vorbă, faptul că acesta, ca cei mai mulți dintre membrii Consiliului, ar servi intereselor absconse ale liderilor de sindicat: „Deși sistemul de votare pentru desemnarea liderilor de sectoare este cel clasic, adică toți membrii au dreptul să participe la vot, nu există garanția că rezultatul este cel care ne-a fost comunicat. Comisia de votare este formată din oameni apropiați liderilor, așa că avem dreptul să considerăm că a ieșit cine trebuia să iasă”.

„Știți cam multe chestii, înseamnă că ați stat de vorbă cu cineva”

L-am contactat pe liderul Vasile Roșca pentru a-i cere un punct de vedere în legătură cu acuzațiile care i se aduc. Despre cât de edificatoare au fost explicațiile pe care ni le-a dat, vă lăsăm pe dumneavoastră să judecați. Mai mult decât am putea relata noi, dialogul care urmează vă va ajuta să vă faceți o părere corectă.

– Ne puteți spune cine sunt cei care și-au depus candidatura pentru funcția de președinte al SLI „Rulmentul”?

– O să vorbesc după alegeri. Atunci o sa aflați cine a candidat. Nu e indicat să vorbesc acum că apar discuții.

– Dar despre schimbarea metodologiei de votare, ce ne puteți spune?

– Pai abia acuma e conform legii, până acum nu era conform legii. Noi fiind o societate cu mai multe organizații sindicale, automat nu e treaba corectă. Când te duci să te înregistrezi la judecătorie nu apare treaba corect. Deci în viziunea judecătorului când te duci să te înscrii, el nu vede corect cincisprezece organizații. Că până acum eram 19, dar acum suntem 12 organizații, fiecare cu comisia lui de votare și apar 12 procese de votare pentru președinte și vicepreședinte și nici legea nu zice așa ceva.

– Vă mărturisesc, eu nu am înțeles nimic din ce mi-ați pus.

– Toate organizațiile sindicale fac alegeri cu normă de reprezentare mai mare sau mai mică, dar în general e de 1 la 15 sau de 1 la 20. Noi n-am făcut corect până acum, m-ați înțeles?

– Nu, nu am înțeles. De ce nu era corect? Ați încălcat legea până acum, dând dreptul fiecărui membru de sindicat să voteze?

– Ceilalți care-au fost înaintea mea după schimbarea Legii 62 e vorba de Codul de dialog social, acolo se făcea prin vot universal și secret la nivel de președinte de organizație.

– S-a schimbat cumva această lege? A fost anulat dreptul de vot universal și secret?

– Se poate face și așa, dar trebuie să fie un loc unde să treacă fiecare membru să voteze. nu pot să-i aduc pe toți grămadă undeva să voteze.

– Asta e problema? Dar până acum s-a putut. Acum de ce nu se mai poate?

– Păi în loc de un proces verbal apăreau 19 procese-verbale, fiecare sector cu comisia lui.

– Și de ce nu se poate merge în continuare așa dacă legea nu interzice?

– Păi erau suspiciuni de fraudă, m-ați înțeles?

– Oamenii spun că vechea metoda e singura în care au încredere. Ei nu agrează ideea ca o singură persoană să voteze pentru 15 angajați. Altfel spus, ei sunt cei care au suspiciuni de fraudă.

– Ei nu agrează multe lucruri. Dar știți cam multe chestii, înseamnă că ați stat de vorbă cu cineva.

– Sigur că am stat de vorbă cu cineva. Doar nu am inventat…

– Am înțeles. Deci totul e legal. A fost în discuție problema trei luni de zile, puteau să-și spună părerea. Apoi s-a votat în Consiliul sindical, în Adunarea generală.

– Am aflat că foarte puțini sunt la curent cu noul sistem de votare.

– Aveți informația gresită. Eu personal am trecut prin toate sectoarele și am informat.

– Ce rol are domnul Brașoveanu Adrian în cadrul sindicatului?

– Văd că știți și nume și de toate.

– E ilegal să știu?

– Domnul Brașoveanu este lider de sector la CTC, Laboratoare, TESA.

– Din informațiile noastre, dumnealui a ajuns lider de sector împotriva voinței oamenilor.

– Nu e adevărat. A fost singurul candidat, există proces-verbal.

– Dar despre faptul că salariații din Administrativ-TESA au strâns semnături pentru desemnarea unei alte persoane, ce ne puteți spune?

– Nu știu așa ceva. La mine nu a ajuns nimic.

Întrucât Vasile Roșca ne-a pus în situația de a prezenta opiniei publice informații neoficiale despre numele candidaților pentru funcția de președinte al SLI, am aflat că ieri figurau doar doi înscriși: domnia sa și Ștefan Bondac, maistru la SC Rulmenți SA.