Home » Justitie » Cine l-a omorât pe fostul primar Craus? (I)

Cine l-a omorât pe fostul primar Craus? (I)

Marți, 4 octombrie, fostul primar al Bârladului, profesorul Doru Gabriel Craus, ar fi trebuit să sufle în cele 70 de lumânări pe care soția și fiul său i le-ar fi aprins pe tortul vieții. În loc de asta, Elisabeta și Alexandru Craus i-au aprins lumânări la mormânt. Acolo unde, de trei ani, profesorul Craus, unul dintre cei mai iubiți dascăli pe care i-a dat vreodată Bârladul și primar în perioada 1996 – 2000, își doarme somnul de veci.

Simona MIHĂILĂ

Un somn, cel mai probabil neliniștit, în care a fost trimis prea devreme de o mână criminală care nu a plătit nici acum pentru incompetență, nepăsare sau, cine știe, pentru reaua intenție. O mână criminală pe care sistemul de Sănătate din România, el însuși pătat de sângele atâtor oameni care au crezut orbește în el, continuă să profeseze la adăpostul cald și sigur al responsabililor plătiți gras din banul public să vegheze la sănătatea și la viața noastră.

La trei ani de atunci, Elisabeta Craus rupe tăcerea. După o luptă disperată cu sistemul, sătulă să bată zadarnic la ușile doctorilor și ale decidenților din Sănătatea românească, femeia care i-a stat alături lui Craus timp 40 de ani, ne-a vorbit deschis despre cum a murit cu zile soțul său. Despre lungul șir de greșeli mușamalizate, de minciunile sfruntate ale doctorilor, de diagnostice inventate pentru a-i proteja pe vinovați. Despre cum Craus a intrat într-o operație de care nu avea nevoie atunci când Ambulanța l-a luat de acasă. O operație din care nu a mai ieșit și despre ale cărei secrete, îngropate adânc de doctori, văduva fostului primar nu a primit nici acum explicații.

În ce condiții a ajuns Craus cu oasele zdrobite la spital? În baza căror investigații medicii de la Bârlad l-au diagnosticat cu epilepsie, boala cu care apare în actele de externare, deși omul nu avusese nicio criză în toată viața lui care să ducă măcar cu gândul la o asemenea afecțiune? Pe cine și de ce au încercat să protejeze medicii bârlădeni atunci când au inventat acest diagnostic? Ce tip de anestezic i s-a injectat, încât Craus a murit în câteva secunde după ce i-a intrat în sânge? Este adevărat că medicul anestezist de la Iași i-a făcut anestezie generală în ciuda recomandărilor specialiștilor de a nu fi supus decât anesteziei locale? În ce stadiu se află ancheta deschisă pentru aflarea împrejurărilor în care a murit Doru Gabriel Craus și care este motivul pentru care responsabilii nu vor să vorbească despre ea? Cine sunt cei care trebuie să răspundă pentru moartea lui? Au fost luate măsuri împotriva lor?

Acestea și alte câteva zeci de întrebări au făcut obiectul a nenumărate memorii trimise de Elisabeta Craus tuturor forurilor în măsură să scoată adevărul la lumină și care au rămas fără răspuns.

De pe acest zid al muțeniei suspecte nu lipsește numele niciunei instituții plătite de contribuabili să-și facă datoria: Colegiul Medicilor Iași, Institutul de Medicină Legală Iași, Poliția Bârlad, Inspectoratul Județean de Poliție Vaslui, Spitalul de urgență „Elena Beldiman” Bârlad, Ministerul Sănătății.

Într-un cinism fără margini au întors spatele, prefăcându-se că nu aud și nu văd când sunt întrebați, și o serie de medici în frunte cu însuși Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România, căruia profesoara Craus i-a adresat insistent câteva scrisori.

Pana de curent care a aruncat adevărul în întuneric

Pe 18 august 2011, vestea morții fulgerătoare a profesorului Doru Gabriel Craus a făcut cu repeziciune înconjurul orașului și nu numai. În nici 24 de ore, informația ajunsese până și la urechile a sute de foști elevi stabiliți în străinătate de mulți ani, dar care păstrau profesorului o dragă amintire, iar unii mențineau legătura cu el.

Toată lumea, de la rude, prieteni, cunoscuți, până la colegi de breaslă sau din mediul politic, a fost șocată la aflarea veștii. Se știa că fostul primar avea o mai veche suferință cardiacă și, deși nu era gravă, cei mai mulți i-au pus moartea pe seama acestei boli.

Avea să se afle că nu este adevărat, însă acuzațiile grave pe care soția profesorului le-a făcut încă din acel moment au rămas fără ecou.

Craus ajunsese pe patul spitalului cu două săptămâni înainte de a muri. Fusese preluat de o ambulanță chemată de soția lui în toiul nopții, dar a rămas printre medici pentru cu totul alte motive decât cele pentru care fusese luat de acasă.

„În noaptea aceea i s-a făcut rău de două ori. A venit Salvarea și, deși își revenise, eu am insistat să meargă. Avea niște afecțiuni ale inimii, un suflu sistolic, de când s-a născut. Nu era o boală foarte gravă, multă lume trăiește până la bătrânețe cu așa ceva. Nu avusese decât două crize în viața lui”, povestește Elisabeta Craus.

Ea a privit cum soțul său este pus pe o prelată, dar din cauză că nu-l puteau căra, cei de la Ambulanță au chemat un echipaj SMURD. L-au luat și au ieșit. Craus era conștient. În clipa aceea s-a intrerupt curentul electric.

„După câteva zeci de secunde, am auzit un zgomot și vocile celor de la SMURD. Vorbeau alarmat, dar nu intelegeam ce, din cauză vocile li se suprapuneau și era ecou, fiind pe scara blocului. Am înțeles totuși că se întâmplase ceva, dar nici nu puteam ieși în clipa aceea, că era întuneric, nu vedeam nimic și nu-mi găseam cheile. Am găsit un chibrit și am ieșit din casă cât am putut de repede. Când am ajuns jos, ei erau toți în jurul lui, nu știu ce-i făceau acolo”.

Fiindcă nu a putut a fost lăsată în Salvare, Elisabeta Craus a luat-o la fugă pe strada cufundată în întuneric, către spital. În mod absolut ciudat, a ajuns la poarta spitalului înaintea Ambulanței: „Am așteptat un sfert de oră și nu știu de ce a durat atât. Distanța era foarte mică, strada liberă, nu am înțeles”.

Cu umărul sfărâmat și nicio explicație

Ajuns la spital, profesorul Craus era schimonosit de durerea umărului drept și le cerea doctorilor să-i explice ce-i cu durerea aceea.

„Îmi tot spunea: «Nu știu, măi, ce s-a întâmplat. Când mă cărau ăștia la Salvare, am simțit deodată o durere la umăr». Își amintea că s-a luat curentul pe scară, dar, în afară de durerea puternică, nu mai ținea minte nimic”, povestește soția.

I s-a făcut radiografie și s-a constatat că avea umărul zdrobit, ca și cum ar fi fost lovit cu ciocanul. Un profesor-doctor, care profesa în Germania și care l-a văzut câteva zile mai târziu (la Iași), a spus că mai avuse in intreaga lui cariera un singur caz la fel de grav, la un rugbyst.

„Ce s-a întamplat cu umărul lui între casă și spital, nu știu. Dar am ajuns la concluzia că a fost scăpat pe scări”, declară Elisabeta Craus.

Fostul primar a fost internat la Secția Neurologie, de el ocupându-se medicul Daniela Marcu.

„Aici nu i-au făcut absolut nimic. I-au pus sub braț un pachet de vată întreg, cică pentru a-i ține brațul depărtat de corp, și l-au înfășurat ca pe o mumie egipteană. Nu i s-a schimbat acel bandaj nici măcar o dată. Începuse să miroase îngrozitor. Între timp, o parte din bandaj s-a slăbit și i-a alunecat. Atunci am văzut amândoi două vânătăi ca două dungi drepte, lungi de culoare aproape neagră pe piele”, povestește soția fostului primar.

Vânătăile au fost dovada care le-a întărit bănuiala că profesorul fusese scăpat pe scări sau lovit de un obiect foarte dur, atunci când a fost luat din casă și cărat cu prelata.

Mirosul emanat de umărul bandajat devenea tot mai greu de suportat, dar nimeni din spital nu se atingea de el. În plus, doctorița Marcu a refuzat să-i dea trimitere la Iași, în ciuda faptului că medicii de aici nu s-au simțit în stare să-i repare umărul.

„Mi s-a adresat îngrozitor de urât, spunându-mi că mă pot duce și la Paris, ca ea trimitere nu-mi va mai da niciodată. Plângând, am plecat la biroul directorului. A fost chemat un doctor tânăr, de la Chirurgie, Codin Ianculescu, pe care l-a chemat la el în birou și i-a zis să ne dea timiterea”, povestește soția fostului primar

Craus, diagnosticat cu epilepsie, din pix

Bucuroasă că a obținut biletul de trimitere salvator, familia Craus rămâne mută de stupefacție în fața fișei de externare. Doctorița Marcu a scris negru pe alb că Doru Gabriel Craus avea epilepsie. Inițial, au crezut că este o încurcătură de acte, o confuzie făcută de medic. De unde și până unde epilepsie?

Și acum, după atata timp, Elisabeta Craus continuă să fie uimită de ușurința cu care sunt emise actele medicale de către unii „experți” plătiți și școliți de banul public; de gradul până la care batjocura este ridicată la rangul de „act medical”: „De unde au scos ei această epilepsie? Soțul meu nu a avut niciodată vreo criză de genul ăsta, nu a manifestat vreun simptom, nu figura la medicul de familie cu așa ceva. Pe ce bază a pus doctorița Marcu un asemenea diagnostic? Să fi făcut în fața ei vreo criză de epilepsie, din senin, unica din viața lui, în vreun moment în care doamna doctor nu știa ce să scrie în hârtii? Ca sa vezi!”.

Soții Craus au ajuns la concluzia, după lecturarea diagnosticului scris pe marginea biroului, că acesta a fost artificiul prin care personalul medical de la Spitalul de urgență „Elena Beldiman Bârlad” a mușamalizat faptul că profesorul Craus a fost scăpat pe scări în momentul în care a fost scos din apartament în prelată și curentul a fost întrerupt.

„Până aici s-a ajuns. Niște ordinari au lăsat intenționat să se creadă că soțul meu era bolnav de epilepsie. Ca să-i protejeze pe cei de la SMURD”, spune Elisabeta Craus.

Într-adevăr, la vremea aceea, niște medici din spital i-au prostit chiar și pe câțiva dintre ziariști cu varianta că profesorul Craus era epileptic; că în timpul unei crize de epilepsie s-ar fi izbit așa de tare de mobila din casă încât și-a zdrobit oasele.

Firește, medicul care a emis această ipoteză trebuie să fi crezut el însuși prea puțin în prostiile pe care le-a scris pe documente. Dovadă este și faptul că diagnosticul nu este urmat de niciun tratament, așa cum ar face orice specialist care are încredere în propriile opinii. Craus a fost externat cu epilepsie, dar tratamentul recomandat erau două medicamente pe care el le lua, oricum, de ani de zile pentru boala de inimă.

Anestezista către Craus: „Avem un anestezic foarte bun, nou, venit din Austria”

Ca o confirmare a faptului că doctorii de la Bârlad au căutat să nu lase în acte nici o urmă despre umărul sfărâmat, în mod bizar, pe documentele de externare, nu scria nimic despre umăr, deși acesta era motivul pentru care a fost trimis la Iași.

De altfel, între timp, din cauză că nimeni nu se uitase ce se întâmplă sub bandaje, medicii de la Iași și-au pus mâinile în cap când au văzut „opera” colegilor lor de la Bârlad.

„Când i-au scos bandajul, avea niște bașici uriașe, cât o lentilă de ochelari, pline de puroi. Unele erau sparte și îl usturau îngrozitor. Era carne vie. De miros, nu mai spun. Cu asta s-a ales în cele 10 zile de stat în spital la Bârlad, după ce că nu au fost în stare să-i facă nimic”.

Chinul la care a fost supus înainte de operația de reparare a umărului a fost greu de îndurat pentru profesor. Medicii ieșeni i-au curățat rana produsă de dezinteresul și lipsa de îngrijire de la Bârlad cu lama de ras, pe viu.

Abia după vindecarea rănii, chirurgul Paul Dan Sârbu, cel care trebuia să-i pună la loc oasele sfărâmate ale umărului, a putut trece la treabă.

„Cu o zi înainte de operație, în salon l-a vizitat anestezista. O cheamă Magdalena Laura Niculescu. Noi știam de la ceilalți bolnavi ca-și face rondul pe la paturile celor care urmează să-i anestezieze, ca să se prezinte, chipurile. L-a încurajat, l-a liniștit, că are ea, cică un anestezic nou, foarte bun, venit tocmai din Austria”, povestește Elisabeta Craus.

Vestea morții: „L-am pierdut”

În ziua operației, la 6 dimineața, profesorul Craus s-a trezit plin de optimism. Nu se mai gândea la zilele de coșmar de la Bârlad, nici la diagnosticul acela stupefiant de „epilepsie”, nici la plaga infectată de sub braț, a cărei usturime îngrozitoare a fost nevoit să o suporte zile întregi. Lăsase în urmă totul deja și aștepta nerăbdător să scape și de ultimul hop, după care, gândea el, avea să se întorcă la catedră, la elevii pe care îi iubea așa de mult.

Sub ochii soției sale, s-a îndreptat către sala de operație cu firesc și chiar cu detașare: „Mergea atât de sprinten către sala de operație! Era plin de încredere. Am vrut să plec să-i cumpăr un iaurt ca sa manânce după operație, dar nu m-a lăsat. Mi-a spus: «Aici stai! Nu pleca de lângă mine». M-am așezat pe o bancă din curte”.

A trecut o jumătate de oră. Doar atât. După care, uluită, l-a văzut pe doctorul Sârbu ieșind din clădire și îndreptându-se spre ea: „«L-am pierdut». Atât mi-a spus”. Eram șocată: Ce-ați pierdut? «Pe el, doamnă… l-am pierdut pe domnul profesor»”.

Elisabeta Craus a simțit că se prăbușește. Ca prin vis, îl asculta pe doctorul Sârbu povestindu-i cum el a fost cel care a încercat să-l resusciteze, cum nici nu apucase să-l taie și cum soțul ei a murit la câteva zeci de secunde după ce i-a fost injectat anestezicul, în timp ce doctorul se spăla pe mâini: „Mi-a spus că a devenit albastru. Și gata!”.

Exclusivități, în ediția următoare a ziarului Est News

În ediția de luni a ziarului Est News vom reveni cu noi amănunte despre povestea cutremurătoare a morții suspecte a ex-primarului Doru Gabriel Craus.

Tot atunci veți avea ocazia să citiți dezvăluiri șocante despre lupta Elisabetei Craus cu sistemul public de Sănătate, acuzat că ascunde adevărul despre moartea soțului său. De asemenea, cititorii noștri vor avea ocazia de a afla punctul de vedere al lui Vasile Astărăstoae, șeful medicilor din România, oferit într-un dialog absolut stupefiant cu reporterii noștri.

Și tot în ediția de luni: ultima fotografie făcută fostului primar, cu câteva zile înainte de a muri, în timp ce se afla internat în Spitalul de urgență „Elena Beldiman” Bârlad, cu umărul zdrobit.

Marți, 4 octombrie, fostul primar al Bârladului, profesorul Doru Gabriel Craus, ar fi trebuit să sufle în cele 70 de lumânări pe care soția și fiul său i le-ar fi aprins pe tortul vieții. În loc de asta, Elisabeta și Alexandru Craus i-au aprins lumânări la mormânt. Acolo unde, de trei ani, profesorul Craus, unul dintre cei mai iubiți dascăli pe care i-a dat vreodată Bârladul și primar în perioada 1996 - 2000, își doarme somnul de veci. Simona MIHĂILĂ Un somn, cel mai probabil neliniștit, în care a fost trimis prea devreme de o mână criminală care nu a…

Review Overview

User Rating: 4.79 ( 4 votes)

About Mihai Vasile

22 comments

  1. …de neconceput asa ceva…inseamna ca dr Marcu e de aceeasi teapa cu sotul sau ….doi criminali…..pina si un copil si-ar da seama de prostiile facute……ce-i asa de greu pt autoritati?

    • Profesorul a avut atac cerebral care de multe ori lasa sechele cum sunt crizele de epilepsie si a avut vreo 2 infracturi cardiace, de ce nu spune asta sotia si ziarista care scrie articolul?!
      Ce scrie in raportul medico -legal dupa autopsie?Documentati-va si apoi scrieti despre medici care au salvat sute de vieti. Rusine pentru o campanie de denigrare!!!!

      • nu a avut niciun atac cerebral, nu mai inventa. Ori nu stii, ori esti diversionist. Invata sa scrii romaneste macar cuvantul infarct si apoi fa-o pe desteptul. medici care au salvat sute de vieti – pai sa salveze frate, ca de aia sunt platiti. nu au invatat carte ca sa salveze vieti? pentru ce au invatat? Daca denigrare inseamna sa dai pe fata gunoiul ascuns de medici, atunci sa tot asistam la „denigrari” din astea

      • ….la ei cine are zile traieste….mai mult nu ….nu cred ca d-na Craus are vreun interes sa minta mai ales ca a trecut atita timp…au gresit de la bun inceput ,lau lovit din greseala si pe urma sau acoperit unii pe altii….nu va lasati ,adevarul trebuie sa iasa la iveala…..

  2. Este greu pentru autoritati deoarece ei se acopera. Primul sot al doamnei doctor a fost gasit mort in scara blocului si criminalul nici azi prins. Fata aia dispare si tot in cercul doamnei doctor. Coincidenta asta.

  3. Mi s-a incretit pielea pe mine cititnd articolul asta… Mi-a fost profesor. Cel mai tare din Barlad. Doamna Craus, nu va lasati. Iesim in strada odata cu dv daca de asta va fi nevoie ca autoritatile sa-si faca datoria

  4. mai lasati-l dracului de curvar taranist.

  5. Acesta este sistemul defazat in care ne ducem existența, eu care am beneficiat de aportul acestor oameni in formarea mea, nu cred ca doamna profesoara Craus ar putea inventa acest lucru.(Pentru ca dumneai chiar a apreciat una din primele mele razvratiri împotriva ticăloșiilor din sistemul școlar )
    P.S Vă rog sa nu coborâți nivelul discuțiilor la asemenea exprimări josnice (geo)

    • Perosnal nu o cunosc pe aceasta stimabila doamna dar afirmatiile pe care le face sunt destul de impertinente.Din relatarile acestei doamne rezulta ca are vaste cunostinte de medicina.Stimata doamna profesoara stiati ca exista 6 grade de apreciere a suflului sistolic si ca de la gradul 3 acest suflu este deja considerat un simpotm al unei afectiuni cardiace grave?Poate ne spuneti si nou ce grad avea suflul sistolic al sotului ca sa putem aprecia daca era sau nu o suferinta cardiaca mica si neinsemnata,sau poate aveti curajul sa ne spuneti si ce alte afectiuni mai avea sotul dumneavoastra?Mi-e greu sa cred ca la cele 100 de kg si la 67 de ani era perfect sanatos?Si,stimata doamna Craus,cunoasteti desigur,faptul ca,epilepsia este o boala care poate aparea fie in copilarie,fie dupa varsta de 60 de ani ca urmare a unor alte afectiuni sau din cauze necunoscute fara ca persoana bolnava sa manifeste anterior vreun simptom?De ce stimata doamna nu ati deschis o actiune penala pentru ucidere din culpa impotriva companiei E-ON,caci,pana la urma,sotul,daca si o fi fost scapat pe scari,asa cum afirmati,cel mai probabil acest lucru s-a intamplat din cauza lipsei de curent pe casa scarii si a intunericului bezna,amintit tot de dumneavoastra,prin care se deplasau cei de la SMURD si nu neaparat din cauza incompetentei?Chiar v-as ruga stimata doamna sa iesiti fara nici o sursa de lumina pe o scara de bloc necunoscuta si intunecata sau pe o strada la fel de necunoscuta si de intunecata si sa ne spuneti dupa aia cum v-ati descurcat.Daca ati vazut ca nu era curent si mai ales ca durerea sotului nu era atat de urgenta,de ce nu ati asteptat revenirea curentului sau nu ati cautat in casa o lanterna?De ce stimata doamna nu ati cerut anterior operatiei o simpla testare la anestezicul folosit in sala de operatii?Oare chiar e atat de greu sa intelegeti ca daca ati fi procedat asa cum am mentionat mai sus ati fi putut evita aceasta targedie,dar,asa cum sunt obisnuiti toti romanii,e mai usor sa acuzi decat sa recunosti ca ai gresit.O fi durerea dumneavoasta mare dar aceasta durere nu va confera dreptul de a denigra niste medici care,asa incompetenti cum afirmati ca sunt,au tratat si pus pe picoare atatea mii de oameni din acest oras si din imprejurimi.Pentru cei care inca n-au reusit sa inteleaga,fostul primar al Barladului si fostul vostru drag profesor a decedat din cauza substantei anestezice folosite la Spitalul Sf.Spiridon din Iasi iar acea mica si neinsemnata suferinta cardiaca a stimatului domn profesor a influenat acest deces si nu din cauza exclusiva a incompetentei medicilor barladeni.Citand-o pe stimabila adriana de mai sus,as putea la fel de usor sa afirm „ca doar o persoana fara caracter ar putea” improsca cu noroi niste medici care sunt la fel de apreciati si respectati ca si raposatul profesor Craus,de oamenii pe care i-au facut bine.

      • frate m-ai convins,esti doctor de barlad si ca sa fiu pe intelesul tau,tu ca doctor mai mult vorbesti decat muncesti! Am inteles noi astia care suntem muritori de rand ca nu ne putem ridica la nivelul fizic si intelectual al unui doctor,voi aveti voie sa jigniti sa va jucati cu vietile oamenilor si sa fiti acoperiti cu nerusinare atunci cand gresiti.Va da acest drept cei 6 ani de umilinta la care ati fost supusi de parintii vostri spirituali gen Astarastoie si mai ales cei 6 ani de betii crancene si creerul tau cat nuca care inca pluteste in alcool. Desigur ca nu sunteti toti la fel,insa-i alungati pe cei cu inima,pentru ca vi se scot jumarile din fasole saraciilor,veniti saraci lipiti cu opincile pline de balega la poarta spitalului si va umpleti de aroganta faptului ca sunteti doctori,majoritatea sunteti niste casapi ordinari care ati deschis o carte o data pe an dar sunteti elita orasului!

  6. Si eu i-am cunoscut pe cei doi domni profesori. Dincolo de nemultumirile unora legate de activitatile paralele ale domnului Craus, el ramane in amintirea colectiva ca un profesionist desavarsit. A fost genul de profesor pe care un elev nu-l poate uita. Cat despre doamna Craus, numai o persoana fara caracter poate afirma despre ea ca ar fi capabila sa inventeze lucruri.
    E greu de suportat de catre domnii doctori cea mai neinsemnata critica. Asta se stie. Fac parte dintr-o categorie profesionala care si-a format mentalitatea pe o realitate identica in orice timpuri si oriunde in lume: aceea in care omul care li se adreseaza este un om care are nevoie de ajutor, un om infrant, speriat, disperat. In fata lui, doctorul este puterea, este speranta. Asa ca doctorii se vad urcati pe un piedestal si isi pierd ratiunea. Ei chiar cred toti ca isi merita locul pe acest piedestal si de aceea suporta atat de greu cand cineva le da peste nas. Insa mor atattia oameni din neglijenta doctorilor, a lipsei de pregatire a unora (care, in ciuda acestui lucru, se vad tot pe piedestal), a indolentei, a dezumanizarii actului medical, incat e timpul ca cineva sa ii scuture si sa-i trezeasca la realitate; sa le spuna ca actul medical nu trebuie facut cu aroganta, cu infumurare, fara implicare si cu mana intinsa.

  7. Pe Astarastoae l-am vazut acu la tv foarte fericit ca doctorii au fost scosi din randul functionarilor publici si ca in felul asta nu vor mai fi anchetati de procurori cu atata usurinta ca pana acum. Gata, a scapat! Asta e atitudinea unui profesionist care nu are nimic de ascuns? Cand un procuror intra in cabinetul unui dr o face pentru ca dr e suspect de o ilegalitate care trebuie sanctionata. Seful doctorilor din Romania nu vrea ca medicii sa plateasca pentru greseli . Pai cum sa nu moara romanii pe capete cu asemenea conducatori in frunte? In loc sa mearga mai bine, e tot mai rau in sistemul de sanatate din tara asta

  8. Normal ca nu inventeaza femeia… Gata? au si sarit cu acuzatiile? Adica de ce sa inventeze? Ca sa se scoata doctorii mai usor?

  9. Dumnezeu sa-l ierte. Pacat ca a sfarsit asa. Daca nu-l scapau pe scari nu intra in operatia aia fatala

  10. trebuie facuta ancheta serioasa

  11. Moarte prosteasca. Il scapa pe scari, intra in operatie pentru o fractura si moare in operatie dar nu din cauza operatiei. Numai in spitalele din romania ai parte de asa ceva

  12. Emotionant. Am fost odata la Craus in audienta si nu o sa uit niciodata cat de mult m-a ajutat un simplu telefon dat din partea lui pentru un om ca mine care eram un nimeni si nu am stat de vorba cu el decit vreo 5 minute. Era foarte bun la suflet

  13. sa se ermine cu politicia si circul electoral in tara asta. lumea moare prin spitale din vina criminalilor in halate albe care nu presteaza dacit daca le bagi in buzunar si la tv numai mafioti si interese

  14. cred ca toti oamenii din barlad care au fost ajutati de primarul craus daca ar aprinde o lumanare s-ar lumina tot orasul. era o peroana foarte plina de compasiune care se inmuia imediat cand aveai o problema

  15. paremise ca datorita lui si dupa ideile lui l-au copiat primarii de dupa

  16. Spitalul barladean

    Imi doresc ca in Barlad sa se infiinteze un spital privat care sa incheie contract cu CJAS. Atunci sa vad ce va face spitalul barladean cu toti medicii si tot staful de asistente, infirmiere , nepasatori si suparati atunci cand la usa lor apare vreo urgenta. Am ajuns cu rudele mele de mai multe ori la urgente la spitalul barladean , cu diagnostice grave gen AVC, coma diabetica, hemoragie disgestiva . Ii aduceam cu masina personala pentru ca locuiesc la ceva distanta de Barlad si ambulanta de regula cand afla varsta pacientilor iar aceasta este de peste 65 ani te cam lasa sa astepti, iar timpul este vital .Cand am ajuns la urgente – INCREDIBIL !!!- am asteptat intre 3 – 5 ore sa intru in cabinet . Veneau ambulantele , daca erau cu targa intrau direct in cabinetul de urgente daca pacientii erau in carucioare – ii lasau sa astepte la ura cabinetului UPU ore intregi. Revoltator . Nu inteleg de ce functioneaza un singur cabinet UPU ???
    Personalul din spitalul barladean ar trebui sa-si schimbe atitudinea, nimeni nu ajunge la spital din dorinta de a-i deranja de la vorbe si cafele, ne adresam unitatii spitalicesti in situatii disperate , iar amabilitatea cu toate aceste lipsuri de medicamente/materiale sanitare ar conta enorm pentru pacient si familia acestuia .
    Ma bucura faptul ca avem macar un cabinet de radiografie dentara performant , mai ieftin si cu personal amabil , ca la cel de la fosta Policlinica Stomatologica cu dna Zodieru si dragalasenia ei ciudata , cu dotarea care lasa de dorit ,te facea sa nu-ti doresti sa ajungi a doua oara la dumneai.

  17. In Birlad au mai ramas f putini MEDICI,care intr adevar sint MEDICI!De curind m am confruntat cu’ profesionalismul’ unei anumite doamne doc.din Birlad,si totodata al asitentelor de la medicala,nu stati in Birlad daca aveti vreun semn de boala…!!!!Va vor omori cu zile!CANCER in loc de anemie sau ulcer…!!!!REPETENTILOR!

%d blogeri au apreciat: