Google+
Home » Sanatate » Leacuri mănăstirești pentru bolile de iarnă

Leacuri mănăstirești pentru bolile de iarnă

Despre ceaiuri și binefacerile lor se poate vorbi întotdeauna la superlativ. Consumul și modalitățile de preparare comportă însă discuții aparte, având în vedere că ceaiul poate fi băut de plăcere, sau ca medicament. În această idee, vă propunem spre cunoaștere plante de leac și sfaturi de a le culege și păstra în condiții optime, precum și câteva modalități de preparare a fierturilor, astfel încât această băutură miraculoasă să vă ajute în problemele de sănătate.

Culegerea plantelor de leac se face din zone curate din punct de vedere ecologic, evitând locurile poluate, de la marginea șoselelor, din parcuri sau de lângă calea ferată. Cele mai eficiente ceaiuri sunt cele care se obțin din plante proaspăt culese. și asta o puteți face singuri, începând de primăvara timpuriu (uneori chiar pe la jumătatea lunii februarie) și până la sfârșit de noiembrie. Sunt situații în care puteți face un ceai din plantă proaspătă chiar și iarna, cu condiția să știți locul exact unde se află planta sub zăpadă (de exemplu, urzica, rostopasca).

În general însă, există perioade stricte de recoltare, și anume: florile se culeg la începutul perioadei de înflorire; frunzele se adună înainte și după perioada de înflorire; fructele se recoltează întotdeauna când sunt bine coapte; rădăcinile se scot din pământ la începutul primăverii sau la sârșitul toamnei.

Regula de bază, pentru ca plantele medicinale să fie eficiente în procesul de vindecare a anumitor boli, este aceea ca recoltarea acestora să fie făcută obligatoriu în perioada conținutului cel mai mare de substanțe active și niciodată atunci când sunt acoperite de rouă.

Fiertura de cătină vă vitaminizează

Cătina este un arbust cu multiple ramificații, pe suprafața căruia predomină perii stelați și o mulțime de spini. Crește din abundență pe albia râurilor, dar și în locuri stâncoase și abrupte din regiunile deluroase. Frunzele sunt verzi-albicioase, florile au culoarea galben ruginie, iar fructele sunt în buchețele galben-portocalii. Acestea din urmă se recoltează într-o perioadă destul de mare, începând cu luna august și până în plină iarnă, o dată cu primul îngheț. Pentru a fi cât mai bogate în vitamina C, se recomandă totuși lunile august-octombrie. În vederea conservării, fructele se usucă numai pe cale artificială, la o temperatură de 70°C. În compoziția lor se află: vitaminele B1, B2, C, E, PP (provitamina A), flavonoide (vitamina P), proantociani, pectine, fitosteroli, ulei gras, catehină și acizi triterpenici.

Pentru a prepara ceaiul de cătină aveți nevoie de fructe proaspete sau uscate. Peste două lingurițe cu acestea se toarnă o cană cu apă clocotită și se lasă la infuzat timp de 15 minute. Se beau două-trei căni pe zi înaintea meselor principale, iar cura de vitaminizare durează trei luni și se recomandă de două ori pe an. Se obțin efecte benefice în afecțiuni precum avitaminoză, astenie, nevroză, convalescență, ulcer gastric și duodenal, hepatită, boli alergice, psoriazis și boli ale prostatei. Indicat în tulburări circulatorii periferice.

Ceaiul de afin, insulină verde

ceai de afineAfinul este un arbust de aproximativ 40 cm înălțime, cu tulpini care se târăsc pe suprafețe impresionante. Crește în regiunile de munte, în luminișuri de păduri, mai ales în golurile alpine. Frunzele sunt verzi și ușor dințate, iar fructele sunt rotunde, zemoase, de culoare neagră-albăstruie, cu aspect brumăriu. Sucul afinelor este violaceu-purpuriu, ceea ce le deosebește de specia Vaccinum uliginosum, cu care seamănă foarte mult. De la această plantă se utilizează doar frunzele și fructele. Primele se pot recolta tot timpul verii, până toamna târziu, rupându-se doar ramurile fără flori. Se usucă împreună cu ramurile în locuri umbrite și bine aerisite. Din 3-4 kg se poate obține 1 kg de produs uscat. Afinele se culeg cu mâna sau cu ajutorul unui pieptene special, dar numai atunci când sunt bine coapte, de obicei la sfârșitul lunii iulie și toată luna august. Se usucă întinzându-se în straturi subțiri, în camere special amenajate, la 70ºC, pe rame cu plasă de sârmă. După uscare se lasă două-trei zile la aerisit, apoi se pun în săculeți de pânză sau în pungi de hârtie. Din 7-8 kg de afine proaspete se obține 1 kg produs uscat.

Frunzele și fructele de afin au proprietăți astringente datorită taninului și mai conțin: vitaminele A, B1, B2, C, E, F, PP și antioxidanți precum flavonoizi (care protejează organismul împotriva infecțiilor) și antocianină (care îmbunătățește acuitatea vizuală).

Ceaiul de afin este unul dintre puținele ceaiuri în care se pun împreună și frunze, și fructe. Fie că acestea sunt crude, fie că sunt uscate, cantitățile pentru o cană cu ceai sunt: o linguriță cu frunze și cinci-șase afine, peste care se toarnă 250 ml de apă clocotită și se lasă zece minute la infuzat. Lichidul rezultat se strecoară și se bea călduț, doar două căni pe zi, cu 30 de minute înainte de micul dejun și de cină. O cură cu ceai de afin poate dura 30 de zile și se repetă din trei în trei luni. Are efecte benefice în: diabet, gută, enterocolită, parazitoze intestinale, tulburări circulatorii periferice și eczeme.

Alte remedii din grădină
Coada-șoricelului. Este supranumită și „regina plantelor medicinale”, datorită multitudinii de boli pe care le tratează. Este de mare preț în afecțiunile dermatologice și neurovegetative, fiind și un puternic antiinflamator.

Teci de fasole. Păstăile conțin o serie de aminoacizi și săruri minerale, ceea ce face din ceaiul de teci un puternic depurativ, un factor sigur de eliminare a toxinelor și un calmant al spasmelor.

Sâmburi de gutui. Din sâmburii care se află în miezul gutuilor se prepară un ceai care ajută la vindecarea tusei, a bronșitei și a răgușelii.

Isop. Un ceai miraculos, cu acțiune antispasmodică asupra musculaturii netede și sedativ asupra sistemului nervos central.

Toate aceste ceaiuri se obțin dintr-o linguriță cu plantă infuzată în 200 ml de apă clocotită și se beau într-un interval de 20-30 de zile, fără a se depăși două căni de ceai pe zi.

catinaDacă plantele au devenit adevărate medicamente pentru mulți dintre noi, nu trebuie să uităm că și acestea au o istorie. Mai întâi a apărut ceaiul negru, acesta fiind numit de-a lungul timpului și roșu sau chinezesc, deoarece era preparat și folosit doar de acest popor. Mai târziu, arborele de ceai a fost cultivat și utilizat în Rusia la fel de mult ca în China, doar că aici era apreciat sortimentul verde. Atât ceaiul negru, cât și cel verde conțin multe vitamine și săruri minerale, dar și flavone, alături de magnifica vitamină C.

Conform legendei, primul care a descoperit întâmplător efectele benefice ale acestei licori a fost împăratul chinez Sen-Nung. Cultul ceaiului a apărut însă abia în timpul dinastiei Han, când au început să-l aplice ca pe cel mai eficient medicament. Călugării taoiști chinezi au afirmat că ceaiul nu numai că face mintea mai ageră, dar generează înțelepciune, ridicând spiritul.

Pont: Atât fructele de cătină, cât și cele de afin se pot usca și deasupra unui cuptor încins, cu condiția să fie amestecate cu palete de lemn în tot timpul procesului de uscare.

Sfaturile bunicii pentru afecțiunile iernii

Tusea seacă „dă” în tuse productivă, te doare capul și ai o stare de „sfârșeală”. Normal, bronșita este o afecțiune sâcâitoare, chinuitoare.

hreanCe leacuri sunt? Să bei 5 ml de esență de mentă măcinată, diluată într-un pahar cu apă, trei zile la rând. Poți repeta tratamentul, la nevoie, dar numai după câteva zile de pauză. Ori să frecționezi pieptul cu 50 ml de ulei de măsline amestecat cu 15 ml de suc de lămâie de trei ori pe zi.

Să pui două cepe mari în 250 ml de apă și să le lași să fiarbă 15 minute. Apoi filtrezi, lași să se răcească, adaugi miere după gust și bei câte o ceașcă de trei ori pe zi.

Să pui câteva rondele de hrean într-o strecurătoare așezată în gura unui vas. Să stropești rondelele cu puțină miere sau să presari peste ele un strat subțire de zahăr, ca să lase zeamă. Lichidul astfel obținut este un leac extraordinar împotriva bronșitei și a tuturor infecțiilor căilor respiratorii.

Cum să scapi de febră?

Bea între cinci și opt pahare de suc de citrice pe zi, alternând sucul de portocale cu cel de grepfrut și adăugând, în fiecare, sucul stors dintr-o jumătate de lămâie.

Bea trei pahare de suc de portocale și trei pahare de suc de grepfrut pe zi, alternativ, adăugând în fiecare sucul unei jumătăți de lămâie. Nu folosi aceste leacuri hipervitaminizante, dar și hiperacide, dacă ai probleme gastrice! Cum ar zice bunicile noastre: „E la mintea cucoșului!”

Ce să faci dacă îți cade părul

Dacă nu l-ai protejat, peste vară, acoperindu-l cu o pălăriuță sau cu o șapcă și spălându-l cu șampoane hidratante, se prea poate „să îți facă probleme” acum.

Ce te învață bunica? Pisează bine 10 semințe de pătrunjel și presară pudra astfel obținută pe creștet. Masează pielea capului, pentru ca pudră să pătrundă bine în păr. Lasă să acționeze peste noapte și spală părul în dimineața următoare. Înarmează-te cu răbdare: va trebui să urmezi acest tratament zi de zi, circa două săptămâni. Îl întrerupi când părul reîncepe să cadă în ritm normal: cam 100 de fire pe zi.

Fricționează pielea capului cu ulei de măsline extravirgin în fiecare seară, timp de două săptămâni. Masează conștiincios. Înfășoară capul, peste noapte, cu un prosop, iar dimineața vei șampona părul și îl vei clăti bine.

Fă o infuzie din 250 g de frunze proaspete de busuioc la un litru de apă. Lasă să se răcească, apoi zdrobește frunzele, filtrează ceaiul și folosește-l pentru a fricționa pielea capului o dată pe lună.

Cum tratezi sinuzita?

Amestecă 15 g de usturoi pisat, 10 g de pătrunjel, 15 ml de miere lichidă și 30 ml de suc de lămâie. Ia acest leac dulce-iute-acrișor dimineața, imediat după ce te-ai trezit. Repetă cu încredere, până când respiri din nou pe nas fără probleme.

Cu ajutorul unei pipete, pune câte o picături de suc de morcovi în fiecare nară, în cursul zilei. Iar seara pune câte o picătură de suc de lămâie. Continuă după acest program până când se rezolvă problema.

Toacă un cățel de usturoi, pune-l într-un recipient și toarnă peste el 15 ml de oțet de cidru și 500 ml de apă clocotită. Fă inhalații timp de cinci minute, acoperind capul cu un prosop gros și stând aplecat deasupra vasului. Repetă între trei și cinci seri la rând.

Despre ceaiuri și binefacerile lor se poate vorbi întotdeauna la superlativ. Consumul și modalitățile de preparare comportă însă discuții aparte, având în vedere că ceaiul poate fi băut de plăcere, sau ca medicament. În această idee, vă propunem spre cunoaștere plante de leac și sfaturi de a le culege și păstra în condiții optime, precum și câteva modalități de preparare a fierturilor, astfel încât această băutură miraculoasă să vă ajute în problemele de sănătate. Culegerea plantelor de leac se face din zone curate din punct de vedere ecologic, evitând locurile poluate, de la marginea șoselelor, din parcuri sau de lângă…

Review Overview

User Rating: Be the first one !

About Mihai Vasile

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: