Google+
Home » Social » Savana din Podișul Bârladului

Savana din Podișul Bârladului

Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad se mândrește cu un patrimoniu din ce în ce mai bogat în urma cercetărilor de pe teren și a prospecțiilor paleontologice. Muzeul bârlădean se bucură de o reală apreciere în mediul universitar, mai cu seamă că instituția se află în posesia unor valoroase fosile unicate din grupul mamiferelor, reptilelor și păsărilor. Care sunt cele mai recente descoperiri cu care se mândrește secția de paleontologie a Muzeului „Vasile Pârvan”, ne-a dezvăluit într-un interviu muzeograful Laurențiu Ursachi.

– Din 1996, de când sunteți la Muzeul „Vasile Pârvan”, v-ați ocupat de arheologie pentru o perioadă, dar apoi ați continuat cu prospecțiunile paleontologice. De ce ați ales această direcție?

– Trăim într-o zonă ofertantă din acest punct de vedere. Din primăvară până-n toamnă, noi, muzeografii, ne deplasăm pe teren pentru a descoperi și colecta noi piese susceptibile de a fi introduse în patrimoniul muzeal și apoi în cel național. În județul nostru sunt foarte multe situri paleontologice recunoscute de acum, care, de la an la an, ne oferă bucuria de a descoperi piese din ce în ce mai interesante, care redau o oarecare imagine a zonei din vechime. Tocmai în asta constă pasiunea pentru prospecțiunile paleontologice.

– Care sunt cele mai recente descoperiri pe care le-ați făcut?

– În ultimul timp, vara aceasta chiar, am realizat cercetări în siturile paleontologice cunoscute de la Pogana, Movileni, Crețești, zona Huși și zona Puiești. Siturile sunt verificate pentru că au un potențial dovedit și fragmentele osoase sunt aduse la suprafață în urma ploilor și a topirii zăpezilor. În perioada 1-15 iulie am avut program de lucru în situl de la Crețești – Dobrina I, unde a participat alături de mine ca organizator, o echipă condusă de coordonatorul științific Vlad Condrea de la Facultatea de Geologie din Cluj, dar și o echipă de studenți ai Facultății de Geografie și Geologie Iași, coordonată de prof. univ. Mihai Brânzilă și as. univ. Bogdan Rățoi. A fost prezent, de asemenea, și paleontologul Adrian Delinschi, din Republica Moldova. În urma cercetărilor, am găsit un material paleontologic bogat, din care se evidențiază un pui de broască țestoasă (chelonian) vechi de peste opt milioane de ani. Pentru prima dată am găsit un metapodium (metacarpian), un os întreg de la o girafă fosilă (Palaeotragus) dar și câteva fragmente care provin de la scheletul unor păsări, și ele vechi de peste opt milioane de ani. Alături de puiul de broască țestoasă am mai găsit încă cinci fosile de broaște țestoase mature.

– Îmi spuneați înainte de interviu că în zona noastră a existat o specie de cai cu mai multe copite la un picior.

– Așa este, pentru că între materialele descoperite se află și un fragment de mandibulă ce a aparținut unui asemenea cal tridactil (Hipparion), adică un cal cu câte trei copite la fiecare picior din față și cu câte patru la cele din spate. Dar nu doar astfel de cai au trăit în zona județului Vaslui, ci și elefanți. La Pogana, de exemplu, am descoperit anul trecut un os coxal ce provine de la un elefant fosil de talie mare (mastodont). Tot la situl din Pogana, pe care îl monitorizăm din 2002, am descoperit anul acesta dinți de cai tridactili și 2 incisivi de rinocer fosil (Chilonerium). Au existat și puncte izolate din care am colectat doar fragmente de elefanți fosili de talie mare, precum o bucată de fildeș care provine de la un individ de Deinoterid.

– Care este cea mai valoroasă descoperire a dumneavoastră?

– Mă pot mândri cu situl de la Crețești, care ne-a oferit cea mai diversă faună de la sfârșitul Sarmațianului, acum 8-9 milioane de ani. Am colectat în ultimii ani o asociație faunistică – elemente fosile ce provin de la păsări și reptile (țestoase și vipere). Am descoperit anul acesta primele vertebre care provin de la o viperă de talie mare, unele vertebre chiar în conexiune anatomică. Materialul este studiat împreună cu cercetătorul M. Venczel de la muzeul din Oradea, un mare specialist în studierea șerpilor și mai ales a viperelor.

– Aveți laboratoare speciale în care să tratați materialele descoperite și să le stabiliți vechimea?

– Materialul paleontologic, după ce este identificat în nivelul de strat, în funcție de starea lui de conservare, mai bună sau mai precară, trebuie preparat în locul descoperirii, sau, dacă este mai deteriorat se împachetează și se aduce în laboratorul muzeului. Aici se prelucrează, se scoate din sediment, se tratează cu substanțe pentru consolidarea osului și apoi se stabilește specia și genul din care provine osul. La Bârlad se poate stabili vechimea în funcție de stratul din care a fost colectat. Se cunosc bine în Podișul Bârladului vârstele relative ale depozitelor sedimentare. Vârsta absolută, reală, nu o putem stabili la Bârlad din lipsa dotării laboratorului.

– Sunteți pasionat de cercetările paleontologice. Cum arăta zona Bârladului și a județului nostru în urmă cu opt milioane de ani?

– Spațiul la care faceți referire era o savană. Zonele erau acoperite cu păduri și savane în care trăiau rinoceri, hiene, tigri cu colț pumnal (am uitat să vă spun că avem un unicat de craniu de tigru cu colț pumnal), tapiri, porci sălbatici, antilope și girafe. Era cald, un paleoclimat subtropical. Era o altă lume cu floră și faună complet diferite. A consemnat Mihaela NICULESCU

Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad se mândrește cu un patrimoniu din ce în ce mai bogat în urma cercetărilor de pe teren și a prospecțiilor paleontologice. Muzeul bârlădean se bucură de o reală apreciere în mediul universitar, mai cu seamă că instituția se află în posesia unor valoroase fosile unicate din grupul mamiferelor, reptilelor și păsărilor. Care sunt cele mai recente descoperiri cu care se mândrește secția de paleontologie a Muzeului „Vasile Pârvan”, ne-a dezvăluit într-un interviu muzeograful Laurențiu Ursachi. - Din 1996, de când sunteți la Muzeul „Vasile Pârvan”, v-ați ocupat de arheologie pentru o perioadă, dar apoi ați…

Review Overview

User Rating: 4.78 ( 2 votes)

About Mihai Vasile

One comment

  1. Felicitari domnule muzeograf pentru activitatea de cercetare.

%d blogeri au apreciat: