Bârlădenii devin tot mai anxioși

În week-end-ul care a trecut, medicii de la Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU) din cadrul Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad, s-au confruntat cu multe cazuri de stare de anxietate. Douăsprezece persoane, în mare parte tinere, atât din mediul rural cât și din mediul urban, au avut nevoie de asistență medicală întrucât prezentau stări de neliniște, panică și tulburări ale sistemului neurovegetativ, spasmofilie, hipertensiune sau tulburări de ritm cardiac.

Toate cele 12 cazuri de anxietate nu au necesitat internare și au fost rezolvate pe loc, în cadrul CPU. Pacienții au plecat acasă, unii cu recomandarea de a consulta un medic psihiatru sau un psiholog.

Secția de psihiatrie a Spitalului „Elena Beldiman” este, cu mici excepții supraaglomerată. De la anxietate, neliniște și insomnie se poate ajunge la depresie. Netratată, depresia se agravează și se tratează mai greu, într-o perioadă mai lungă de timp. Pe lângă spitalizare, efectele depresiei se răsfrâng în viața profesională, uneori persoanele autoizolându-se sau fiind marginalizate social.

Specialiștii chiar au ajuns la concluzia ca în a treia zi din luna ianuarie a fiecărui an, populația se confruntă tot mai mult cu stări de anxietate și chiar depresii. Nu de puține ori, se poate ajunge la tentative de suicid.

De exemplu, tot în acest week-end, o tânără de 25 de ani din Bârlad a ingerat în mod voluntar medicamente. Din fericire, tentativa de suicid nu s-a soldat cu decesul ci doar cu internarea persoanei la psihiatrie.

Numărului depresiilor a crescut, în ultimii ani cu circa 50%. Bârlădenii sunt destul de afectați de grijile cotidiene, de lipsa banilor, de problemele de sănătate, iar tinerii au un motiv în plus să sufere de stări depresive care le afectează motivația pentru studiu, când și ei trăiesc drama unei vieți pline de neajunsuri. Fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât cifra reală, greu de estimat, a celor care deși suferă de această afecțiune, nu s-au adresat unui specialist. De rușine că vor fi cataloga]i nebuni și cu speran]a ca totul va trece, acești oameni își ascund stările și preferă să se trateaze cum cred ei sau cum au auzit. Din păcate, în cele mai multe cazuri, nu apar ameliorări ci, dimpotrivă.

Nu toți cei care ajung la psihiatru pentru stări depresive necesită internare. Cei cu depresii ușoare sunt tratați în ambulatoriu, prin Laboratorul de Sănătate Mintală din cadrul Secției de Psihiatrie. Nu de puține ori, netratate și lăsate la voia întâmplării, depresiile au ca deznodământ înfricoșător sinuciderea.

Ceea ce este și mai trist e că acest flagel perfid nu alege. Oricine îi poate cădea în ghiare, indiferent de vârstă sau de statutul social. Așa se face că auzim tot mai des de copii și de adolescen]i care și-au pus capăt zilelor. Drumul la psiholog și la psihiatru nu trebuie să sperie pe nimeni. Este ceva normal să cunoști ce se-ntâmplă cu tine. Depresia vine cu o serie de simptome cum ar fi lipsa chefului de viață, insomnia sau dimpotrivă, somnolența, iritabilitatea, lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate, izolarea, închiderea în sine.

Atunci când o persoană suferind de depresie nu recunoaște că are probleme de natură psihică, situația poate degenera. Depresiile se adâncesc, devenind foarte severe. Acestea se tratează într-un timp îndelungat și pot afecta serios viața socială și familială a persoanei. Familia sau apropiații trebuie să intervină imediat apelând la un medic și monitorizând permanent persoana. (Mihaela NICULESCU)