Google+
Home » Justitie » Șpaga în spitale: nu e vinovat cine ia, ci cel care dă!

Șpaga în spitale: nu e vinovat cine ia, ci cel care dă!

de Marian MOCANU

Arestarea și ulterior punerea în libertate a celor trei medici ginecologi din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui a adus, în sfârșit, în discuție, unele dintre tarele sistemului medical, respectiv corupția generalizată și, mai grav, condiționarea actului medical de mici atenții sau mite serioase.

Motivarea, de către judecătorii Tribunalului Vaslui, a deciziei de eliberare sub control judiciar a celor două doctorițe, Simona Botez și Doina Andrei, acuzate de luare de mită, fals intelectual și întreruperi ilegale de sarcină au scos la iveală aspecte interesante, reliefate chiar de cei care sunt garanții statului de drept, respectiv de procurori și judecători.

Procurorii DNA arată în propunerea de arestare preventivă: „Faptele comise de cele două inculpate au un puternic impact social în rândul populației pe fondul unei situații social politice actuale, în care societatea este zguduită de fapte de corupție, în care sunt implicate persoane care dețin funcții publice. În acest context sistemul sanitar este perceput de opinia publică ca fiind unul profund corupt, fiind de notorietate că pentru a primi îngrijiri medicale, în sistemul de sănătate public finanțat din banii populației, este necesar a fi dat o sumă de bani sau produse pentru stimularea personalului medical care doar în aceste condiții își va îndeplini în mod corespunzător atribuțiile”.

Dată fiind gravitatea faptelor, probele la dosar și mai ales faptul că ambele doctorițe au încercat să ascundă că au primit bani pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, au determinat procurorii DNA să ceară arestarea preventivă a celor două inculpate, Simona Botez și Doina Andrei.

„Raportat la întreg probatoriul administrat în cauză, consideră că privarea de libertate a inculpatelor este necesară pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, pentru că lăsarea în libertate a acestora, în această fază procesuală poate impieta grav ancheta penală prin faptul că marea majoritate a persoanelor ce vor fi audiate sunt din rândul personalului medical ori se regăsesc pe lista paciențelor și pot fi influențate de cele două inculpate în sensul schimbării declarațiilor. Prin prezența for în mediul spitalicesc există riscul ascunderii probelor, respectiv documente medicale”, se mai arată în referatul DNA, care face referire și la faptul că, atunci când doctorița Andrei a aflat de existența unei anchete penale împotriva sa și de echipa de flagrant de la spital, și-a trimis asistenta să taie chitanțe pe sumele primite de la două paciente drept „atenție”, lucru pe care l-a încercat și Simona Botez, care la rându-i a cerut asistentei să falsifice un document medical pentru a putea justifica banii găsiți asupra ei cu o operație neefectuată în realitate.

Deci, pe lângă faptul că, potrivit probelor din dosar, constând în interceptări telefonice și declarații ale pacienților, cei trei medici pretindeau sau primeau mită pentru a-și face, în definitiv, datoria, doctorițele acuzate s-au pretat și la falsuri pentru a-și ascunde vinovăția.

 Judecătorii, indulgenți, consideră că o parte din vină o au pacienții

 În ciuda probelor prezentate de procurorii DNA, judecătorii de drepturi și libertăți au fost indulgenți cu medicii acuzați de luare de mită, fals și întreruperi ilegale de sarcină, considerând că vina este a sistemului. Dacă în multe alte cazuri, mult mai puțin grave decât cel în care, profitând că ai drept de moarte sau de viață asupra unei persoane, condiționezi actul medical de anumite sume, în contextul în care faci parte din sistemul public de sănătate, judecătorii nu au stat pe gânduri să încuviințeze cererea de arestare preventivă a acuzaților, de această dată, aceștia au fost mult mai indulgenți. Astfel, considerând că nu se impune arestarea preventivă, iar măsura de control judiciar este suficientă pentru continuarea cercetărilor, chiar dacă această măsură a fost completată cu interzicerea dreptului de practică medicală pe o durată de 60 zile, prin motivarea acestei decizii, judecătorii aruncă o parte din vină pe bolnavii care, în disperarea de a beneficia de servicii medicale corespunzătoare, au corupt „bieții” medici.

„În mod corect a reținut procurorul gravitatea ridicată a faptelor de care sunt acuzate inculpatele, fenomenul corupției în România fiind foarte înrădăcinat în conștiința socială și afectând buna funcționare a instituțiilor statului, acest flagel fiind conform datelor oficiale prezent foarte profund și în sistemul sanitar. Totuși, contextul economic și social actual, amploarea corupției în țara noastră și mediatizarea dosarelor de mare corupție nu justifică în sine o măsură preventivă privativă de libertate a celor bănuiți de fapte de corupțieie fără o analiză concretă și profundă a circumstanțelor cauzei și a împrejurărilor comiterii presupuselor fapte, precum și a probelor pe care se întemeiază acuzațiile. Cu privire la unele fapte, se observă că pacienții sau persoanele apropiate acestora care pretind că au dat mită inculpatelor au reclamat acest lucru după circa un an de la data faptelor. Fără a considera acest lucru ca o scuză pentru pretinsele fapte de corupție imputate inculpatelor, nu trebuie minimalizată nici contribuția pe care o au persoanele care dau mită la încurajarea acestui fenomen, de multe ori pacienții care oferă mită urmărind să beneficieze de un regim preferențial în raport cu alți pacienți sau de acte medicale nelegale. Multe din aceste persoane au o contribuție semnificativă la amplificarea corupției, ele fiind cele care au inițiativa oferirii mitei și care nu denunță organelor competente faptele de corupție care îi privesc”, se arată în motivarea judecătorilor pentru refuzarea cererii de arestare preventivă a celor două doctorițe.

În plus, judecătorii de drepturi și libertăți au considerat că investigatorul sub acoperire care a oferit 1.500 lei, ca și ceilalți pacienți cu declarații la dosar, ar fi avut inițiativa de a da mită sume de bani, nefiind vorba de faptul că inculpatele ar fi pretins bani. Cât privește posibilitatea ca, odată eliberate, cele două acuzate, să poată influiența cercetarea penală, judecătorii au considerat că, prin instituirea controlului judiciar – care prevede faptul ca inculpatele să nu ia legătura cu nicuna dintre persoanele implicate în anchetă – și prin interzicerea dreptului de practică medicală în perioada următoare, acest lucru nu se poate întâmpla. În schimb, în multe alte cazuri de corupție, în care, este drept, nu erau implicați medici, pentru fapte mult mai puțin grave, ținând cont de impactul social, cum este cazul vameșilor de la Albița, judecătorii au considerat necesar ca acuzații să fie arestați preventiv și ținuți după gratii luni bune, până la finalizarea anchetei procurorilor și chiar pe parcursul cercetării judecătorești.

Un alt aspect luat în considerare de judecătorul de drepturi și libertăți pentru menținerea în stare de libertate a medicilor acuzați de corupție a fost faptul că „nu au antecedente penale, au studii superioare, o vârstă înaintată și sunt medici de profesie, cu o carieră și o reputație profesională de mai bine de două decenii”, de parcă numai doar persoanele fără studii sau tinerii care produc fapte antisociale ar trebui arestate.

Împotriva deciziei judecătorilor Tribunalului Vaslui, de respingere a propunerii de arestare preventivă a doctorițelor Simona Botez și Doina Andrei, procurorii DNA au făcut contestație, aceasta urmând să fie judecată la Curtea de Apel Iași. Culmea este că, la aceeași instanță, pe rol mai este o altă contestație formulată, printre alții, și de cei trei medici ginecologi, Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu, cu privire la unele drepturi bănești, respectiv pentru felul în care le-au fost plătite gărzile și orele suplimentare prestate la Spitalul Județean de Urgență Vaslui. Cei trei sunt nemulțumiți de faptul că, în luna ianuarie a acestui an, judecătorii secției civile a Tribunalului Vaslui le-au admis doar în parte cererea și nu le-au acordat toate sumele cerute!

Comments

comments

de Marian MOCANU Arestarea și ulterior punerea în libertate a celor trei medici ginecologi din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui a adus, în sfârșit, în discuție, unele dintre tarele sistemului medical, respectiv corupția generalizată și, mai grav, condiționarea actului medical de mici atenții sau mite serioase. Motivarea, de către judecătorii Tribunalului Vaslui, a deciziei de eliberare sub control judiciar a celor două doctorițe, Simona Botez și Doina Andrei, acuzate de luare de mită, fals intelectual și întreruperi ilegale de sarcină au scos la iveală aspecte interesante, reliefate chiar de cei care sunt garanții statului de drept, respectiv de procurori…

Review Overview

User Rating: 4.85 ( 1 votes)

About Mihai Vasile