Est News Cel mai citit ziar din Vaslui
de Alex SAVA
Că oamenii sunt de două categorii – conducători și conduși – e lucru știut. Aceasta nu este însă o teorie cu valoare axiomatică raportată la societate ca macroorganism, pentru că s-a dovedit că rolurile se mai inversează, iar conducătorii sunt ori devin la rândul lor conduși. Din punct de vedere al relațiilor interumane, însă, întotdeauna între doi indivizi va exista o relație de subordonare, indiferent de mediul social.
Specificul conducătorului este să domine, fie intelectual, fie prin natura funcției, ambele presupunând în primul rând înțelepciune. Fără acest ingredient, mandatul conducătorului nu durează, iar el devine, la rându-i, condus.
Pe de altă parte, una din trăsăturile de bază ale celui condus e să se viseze conducător. Altfel spus, să fie el cel care domină. În mod normal, nu ar fi nicio problemă dacă ar avea și o strategie potrivită pentru a avansa. Iar unii chiar au. Exemple sunt destule. Alții, însă, înțeleg taman pe dos teoria epatajului, alegând să evidențieze metehnele liderului în contrapartidă cu virtuțile lor (pe care invariabil providența nu le va respecta niciodată). Din păcate pentru ei, acest demers îi poate transpune în ipostaze de-a dreptul penibile.
Spre exemplu, un conducător alege să se adreseze condușilor prin instrumentele de comunicare de tip media, dar nu printr-un comunicat sec, ci prin exponenții organismelor de diseminare. Altfel spus, nu livrează o informație seacă sau o viziune unilaterală asupra unui fenomen, ci acordă formatorilor de opinie dreptul fundamental de a-și forma… o opinie. Post eveniment, fără o ocazie declarată oficial, se ciocnește o cupă, se mai spune un banc, poate chiar și o mică bârfă… Bineînțeles, nu despre cei prezenți! Ei sunt doar subiectele unor adevăruri spuse în glumă. Unul dintre reprezentanții media (una, de fapt) înțelege evenimentul ca atare, dar alege să prezinte actul socializării post-comunicare. Aparent, face asta fără niciun motiv, la capitorul „diverse”. Sau cel puțin așa ar vrea să pară. Numai că scopul în sine al jurnalistei este, de fapt, prezentarea moravurilor propriilor colegi. Adică un fel de „ăia sunt așa și pe dincolo, iar eu, după cum puteți vedea, nu”. Ridicolul situației e că jurnalista nu ar fi putut face prezentarea în cauză dacă nu ar fi asistat la oficiile post-eveniment. Deci, până la urmă, ăia sunt cum sunt. De acord. Dar când scapi trufa în tărâțe, tot în burta scroafei (pardon!) ajunge! Dacă vrei să te separi ca individ – conducător sau condus – de o anumită practică ori să te dezici de cei care o nutresc, pur și simplu faci notă discordantă. Adică nu mergi în trening la un bal mascat. Ori vreo lebădă neagră sau cenușăreasă, ori deloc!
Din toată această poveste, am înțeles un lucru: jurnalista are cojones, un atribut necesar meseriei. Apreciez asta. E un fel de jurnalistă masculină. Sincere felicitări! Ce nu am înțeles, însă, e rolul demersului în sine. Să tranformi lupta pe care o ai cu o singură persoană pe principiul că cine nu e cu tine e împotriva ta, nu e decât atributul oamenilor care, în lipsă de inspirație (poate) nu sunt capabili să producă argumente. Al condușilor, în definitiv. Al acelor conduși care, deși sunt capabili să devină conducători prin înțelepciune, recurg la argumentul forței brute și își cer gloria cu bâta. Și poate nici așa nu ar fi nimic în neregulă, dar de obicei violența (de orice fel ar fi ea) instigă la violență, pentru că nimeni nu poate fi singurul bolnav într-o lume sănătoasă, la fel cum nimeni nu poate fi singurul sănătos într-o lume nebună! Iar dacă ai ajuns să crezi că logica ta e implacabilă, dar nimeni nu înțelege asta, ar trebui să te afli într-o lume nebună, nebună, nebună… Iar cum asta nu e posibil, așa cum spuneam mai sus, înseamnă că problema e în altă parte…
tinere, scrie cu subiect si predicat ca nu toata lumea stie ce vrei tu sa spui. zi e vorba de cezara mironica de la vrn care e o scroafa si gata.
eu cred ca era cayul sa fii direct si sa spui verde in fata ca cezara e o proasta si ca ce a a facut ea nu se face. dar e bine ca cineva vede si ce face ea si acel ziar de doi lei la care lucreaza numai oameni de rahat
dar stiti ce-i mai intersant din tot ce face creatura asta? ca isi inchipuie ca lumea a uitat ca a stat cu limba in c..rul Tartanului ani si ani la rand. Principiile de le insira ea in articole si despre care e sigura ca oamenii pun botul, nu sunt motivul pentru care a rupt-o cu titi. Titi e infractor si a pus botul la spaga de cand a intrt in primarie, dar asta nu a deranjat-o. Pocitania asta – ca arata si ca dracu pe deasupra – s-a simtit ofensata cand Titi n-a mai vrut sa-i dea bani, ulei, faina, conserve, zahar de la magazinul lui. N-a mai vrut primarul sa-i dea nici bani si a si dat-o afara din birou cu urlete cand a aflat ca pocitania manca rahat prin oras ca ei doi ar avea bucurii unul la tartanul altuia. La cate muieri adevarate i-au trecut lui Titi prin fata, rapanoasa de cezara ii lipsea
cum vine asta „a rupt-o cu titi”? n-ar rupt niciodata nimic. si-a aratat coltii nespalati la Titi sperand tot timpul ca asta o sa-i mai arunce un colt de paine. Mai maraia un pic la el, iar se gudura pe langa cabinetul lui; iar mai maraie un pic, iar mai da o tura pe acolo, sperand s-o invite primarul la negocieri. Nici la buci nu i-a dat-o, ca murea si ea fericita
Dragi jurnalisti,
In urma cu vreo cateva zile, colega noastra de la Barlad, redactor emerit
al cotidianului local Vremea Noua, a devenit, pentru a doua oara, bunica.
Pentru cei care nu o cunosc inca pe stimata doamna Cezara, va prezentam,
in cele ce urmeaza, cele mai importante evenimente din viata sa.
SCURTA BIOGRAFIE A CEZAREI MIRONICA
In primul rand, permite-mi sa iti urez bun venit pe aceasta lume, drag copilas,
nepotel al Cezarei. Pentru ca esti inca foarte micut si pentru ca, cel mai
probabil, materialul genetic cu care ai fost inzestrat la nastere (fara ca tu
sa porti vreo vina, desigur) nu te va ajuta sa pricepi unele lucruri pana dupa
implinirea varstei de 30-40 de ani, ma ofer sa iti fac cunostinta, in cele ce
urmeaza, cu cea mai emblematica ruda a ta: bunica ta, Cezara.
1957
– se nastea micuta Cezara. Era o perioada istorica de trista amintire, deoarece
mama sa fusese detasata, imediat dupa nastere, la mina din Lupeni, pentru a fi
„incondeiata” de catre ortaci; iar aceasta se intampla ca si pedeapsa pentru
ca, la o sedinta a Partidului Unic, a fost acuzata pe nedrept ca nu se ridicase
in picioare la intonarea Internationalei Socialiste. O mare nedreptate: fire
servila, biata femeie statuse in picioare intreaga sedinta, doar ca, datorita
inaltimii precare, a fost remarcata ca fiind nepoliticoasa de catre cineva
important din Prezidiu. Micuta Cezara a ramas in grija tatalui sau, care avea
marea grija de a-i oferi tot ceea ce are nevoie un nou nascut: iubire, adapost
si hrana. Bineinteles ca exista si unele speculatii rautacioase despre cum a
fost alaptata copila, dar, din consideratii deontologice, nu le vom lua in
considerare.
1963
– Cezara ramane in memoria educatoarelor de la gradinita din mahala ca si
fetita care a incheiat toti cei 4 ani de studii prescolare la grupa mica.
1974
– liceeanca Cezara, vadit mahnita de faptul ca toate colegele sale, mai inalte
de 1,20 m si mai slabe de 120 de kg, reuseau sa isi faca un prieten, se
hotaraste sa se aplece asupra singurului obiect cilindric care putea fi tinut
in palma sa firava, adolescentina ( cu exceptia stiuletilor de porumb fiert sau
copt pe care ii infuleca la ordinea zilei ): condeiul. Astfel ca isi incepe
cariera jurnalistica fie pandind colegii care fumau si mustrandu-i teribil in
editoriale acide, fie scriind articole platite pe ascuns de catre profesorul de
rusa care era impotriva initiativei conducerii scolii de a costrui un teren de
sport in spatele cladirii. Motivatia bietului profesor era una simpla:
argumenta cum ca alergatul pe zgura acelui teren era deosebit de periculoasa
pentru genunchii si coatele elevilor. Ba mai mult, exista posibilitatea ca
praful ridicat in urma copiilor sa polueze ireversibil singura sursa de apa
potabila din curtea scolii: o tasnitoare ruginita.
1978
– ca orice jurnalist autohton care se respecta, refuza sa mearga la o facultate
de profil si alege sa se angajeze la Fabrica de Rulmenti din Barlad, unde
provoaca un adevarat scandal in momentul in care solicita conducerii
intreprinderii sa ii fie platite doua salarii in loc de unul singur. Perfect
explicabil, avand in vedere ca ea ocupa doua bancuri de lucru cu gabaritul
celor aproape 160 de kg.
1990
– Cezara incearca de 3 ori sa ia permisul de conducere, dar este respinsa
sistematic de catre agentii de politie, din cauza faptului ca nu ajungea la
pedale. In aceasta perioada, Cezara se descrie ca fiind „Plina de simtul
umorului, energica, petrecareata, dominatoare, ce mai, toate defectele…
In plus sunt o femeie desteapta, periculos de desteapta asa ca de aici se
explica singuratea….”
1999
– Cezara se indragosteste de mega premiata productie cinematografica Titanic si
vine cu o explicatie pertinenta referitoare la probabila cauza a scufundarii
giganticului vas: numarul mare de persoane supraponderale de la bord.
2011
– Este data afara din sala de sedinte a unui partid politic de catre
presedintele organizatiei municipale care era exasperat de faptul ca in sala
deja neincapatoare pentru numerosii membri de partid, Cezara tragea gaze pe
sest, scremandu-se sa se ridice pe varfuri pentru a nu fi calcata pe umeri.
2012
– Satula de glumele facute pe seama greutatii sale, Cezara se inscrie intr-un
program de slabire pe baza de produse naturiste, comitand astfel cea mai mare
eroare a vietii sale ( in afara de cea comisa cand a deschis ochii pe lume
pentru prima data ). Astfel, dintr-o pseudo jurnalista vizibila si incomoda –
fizic vorbind – devine o pseudo ziarista cu o prezenta stearsa, cu idei de
mahalagioaica si cu mici complexe de fata batrana.
* * *
Asadar,
dragul nostru Stefan si Tudor, asteptam cu interes sa mai cresti vreo 6-7
anisori ca sa ii poti face farse scumpei tale bunici, ascunzandu-i ochelarii pe
rafturile la care ea nu poate ajunge, sau ca sa te poti mandri pe strada, in
fata celor care nu o cunosc, ca fiind primul de la gradinita ta care are o
iubita – evident, cu simptome clare de Progeria.
Te invitam sa urmaresti si acest clip video, mai mult decat concludent.
http://www.youtube.com/watch?v=CwNy3Ro-9X0
O viata usoara si un ultim sfat: sa nu asculti niciodata de povetele bunicii
!!!