Raiul proxeneților

de Marian MOCANU

Multe tinere din Vaslui, unele dintre ele minore, aflate încă pe băncile liceului, cad victime traficanților de persoane, ajungând să fie vândute ca o marfă, inclusiv în bordeluri din diverse țări europene. Pe rolul instanțelor de judecată sunt mai multe dosare ale unor indivizi care au profitat de starea materială precară a fetelor. După ce, în luna octombrie a anului trecut, a fost condamnat la patru ani și jumătate de închisoare pentru că a obligat mai multe fete, unele minore, să se prostitueze, promițându-le locuri de muncă în străinătate, Alin Vasile Bocman-Alexandrescu a făcut apel împotriva sentințe nemulțumit nu doar de pedeapsă, dar și de sumele mari pe care trebuie să le plătească victimelor sale, asta după ce instanța vasluienă a dispus și confiscarea a circa 15.000 euro, bani obținuți din proxenetism. În cazul altor doi proxeneți, Radu Duță și Viorel Rusu, s-a început ieri cercetarea judecătorească pentru fapte de trafic de minori și trafic de persoane, pentru care pot primi pedepse între 5 și 12 ani de închisoare. Viorel Rusu mai este inculpat într-un dosar de trafic de minori, „Fetițe pentru fotbaliști”, în care, printre cei audiați în calitate de martori, sunt și foștii componenți ai Sporting Club Vaslui, Paul Papp și Silviu Bălace.

Deși a fost condamnat la o sentință cu executare de patru ani și jumătate pentru trafic de persoane și trafic de minori în formă continuată, Alin Vasile Bocman-Alexandrescu este în continuare liber, până la finalizarea contestației formultate de el și aflată, de mai bine de patru luni, pe rolul Curții de Apel Iași, asta după ce, mai bine de un an și jumătate, a fost judecat tot în stare de libertate, având doar interdicția de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței.

Alin Vasile Bocman-Alexandrescu a promis, în perioada 2012 – 2013, mai multor tinere, din care două minore, că le va găsi de lucru în Italia, fie ca îngrijitoare de bãtrâni, fie ca menajere la hoteluri. Odatã ajunse acolo, tinerele au fost obligate de proxenet să se prostitueze, în cazul în care refuzau, fie erau amenințate că le va tăia pe față cu cuțitul, fie, în cazul în victimele sale aveau copii, îi va răpi. Una dintre tinerele ajunse în paradisul italian unde a fost obligată să întrețină relații sexuale contra-cost în beneficiul „peștelui” vasluian a reușit să scape și să anunțe poliția italiană, după care a urmat un raid al carabinierilor în localul în care au fost descoperite nu mai puțin de patru tinere românce care erau sechestate acolo.

Alin Vasile Bocman-Alexandrescu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT încă din luna iunie 2013 și cercetat, în tot acest timp, în stare de libertate, primind una dintre cele mai grele sentințe pentru trafic de persoane acordate de judecătorii vasluieni. Pe lângă pedeapsa cu închisoare, proxenetul a mai fost obligat de instanță la plata unor despăgubiri morale către două dintre victimele sale care s-au constituit parte civilă în dosar, de 5.000 lei, respectiv 15.000 lei, dar și la plata altor 7.500 lei – cheltuieli de judecată. În plus, instanța vasluiană a dispus confiscarea a 11.255 euro și 4.800 dolari găsiți de carabinierii italieni la percehziție, banii fiind proveniți din proxenetism.

Următorul termen de judecată în acest dosar este pe 30 martie, și, din cauză că tânărul „pește” face orice să amâne procesul pentru a mai beneficia de libertate, el fiind în continuare judecat sub control judiciar, mai este de așteptat până se va face pronunțarea definitivă în acest dosar .

„Bureață” și proxenetul Rusu, la judecată

În luna octombrie a anului trecut, procurorii DIICOT au cerut arestarea lui Radu Duță, zis „Bureață”, în vârstă de 42 de ani, acuzat că a racolat mai multe minore cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani și le-a obligat să întrețină relații sexuale contra cost.

Victimele erau cazate în locuința individului, și, după ce erau drogate, drogurile fiind procurate și administrate de Duță, erau obligate să întrețină raporturi sexuale contra-cost, cu clienți racolați tot de către el, inclusiv cu cetățeni străini, de naționalitate bulgară, aflați în trecere prin oraș.

„Unele dintre fetele racolate de Duță proveneau din familii dezorganizate, și erau date în plasament familial sau cazate în Complexele de servicii comunitare – case de tip familial din municipiul Huși și orașul Negrești, județul Vaslui. Una dintre minorele racolate se afla internată în Centrul de Recuperare a Copilului cu Dizabilități din Huși”, susțin procurorii DIICOT.

Radu Duță, judecat în stare de arest preventiv, s-a apucat de proxenetism la întoarcerea din Franța, unde ar fi ispășit o condamnare pentru trafic de droguri, pentru a face rost de bani, individul neavând nicio altă sursă de venit.

Alături de „Bureață”, acuzat pentru săvârșirea a șase infracțiuni de trafic de minore, a fost trimis în judecată și Viorel Rusu, pentru trei capete de acuzare, după ce, la locuința acestuia din urmă a fost găsită una dintre minorele racolate de Radu Duță, dispărută în timpul cercetărilor.

Viorel Rusu, judecat în stare de libertate, sub control judiciar, mai este inculpat într-un alt dosar, tot pentru trafic de minore, alături de un alt vasluian, Carlo Grasu, în acest dosar fiind implicați în calitate de martori, printre alte persoane, unele din lumea bună a Vasluiului, și doi foști fotbaliști ai Sporting Club Vaslui, Silviu Bălace și Paul Papp, care ar fi „beneficiat” de serviciile fetițelor procurate de cei doi proxeneți.

Următorul termen de judecată în dosarul „Fetițe pentru fotbaliști” va fi pe data de 11 martie, atunci când este așteptat la audieri și componentul echipei FCSB (fosta Steaua București) și al echipei naționale, Paul Papp, care va da declarații în fața judecătorilor.

Sărăcia și lipsa de carte fac din tinere prada proxeneților

Conform specialiștilor, motivul pentru care atât de multe tinere, în special provenind din fmilii dezorganizate sau având posibilități materiale reduse, cad victimă promisiunilor unor indivizi fără scrupule, ajungând „carne vie” nu doar în stabilimente din străinătate, dar chiar și în țară, o reprezintă de multe ori condițiile sociale.

„Așa-zișii proxeneți și-au făcut o artă din coruperea de tinere, profitând pe de o parte de lacunele lor în educația socială, de multe ori minorele dorind fie mai multă libertate, ori, provenind din familii sărace, acceptând cadouri sau chiar bani, pentru ca ulterior, să fie constrânse să returneze banii folosindu-se de singura lor bogăție, tinerețea trupului lor. Uneori mai intervine și spiritul rebel specific adolescenței, anturajul, dar și dorința unor tinere de a copia «vedetele mondene» cu atât mai mult cu cât acestea afișează o anumită bunăstare și un mod de viață care a ajuns să considerat un model în societatea românească. Din păcate, acest fenomen, al corupei tinerelor de la vârste fragede a luat o amploare din ce în ce mai mare, iar programele educaționale existente, fie de la nivelul instituțiilor de învățământ, fie promovate de unele organizații, nu-și ating pe deplin scopul. În această privință, un cuvânt important de spus îl are educația primită în familie, educație care, în cazul familiilor deorganizate, lipsește”, spun psihologii.