Google+
Home » Social » Obiceiuri de Paște. Ce trebuie făcut ca să îți meargă bine tot anul

Obiceiuri de Paște. Ce trebuie făcut ca să îți meargă bine tot anul

Vopsirea sau încondeierea ouălor, înnoirea hainelor și oferirea de cadouri aduse de Iepuraș sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Paște, alături de datini din unele regiuni, cum ar fi spălarea pe față cu apă în care se pune un ou și un ban și stropitul fetelor pentru a rămâne frumoase tot anul.

Pentru români, pregătirea pentru Paște înseamnă mai întâi curățenia și bucatele care se pregătesc în casă. Orice gospodină trebuie să se achite în timp util și să aibă casa lună pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sărbătoare. Preparatele de Paște, care în general nu lipsesc de pe masă sunt ouăle roșii, drobul de miel, pasca și cozonacul. Ouăle se vopsesc în Joia Mare, considerându-se un păcat mare orice lucru făcut în casă vineri, când la biserică are loc Prohodul.

În comunitățile tradiționale, ciocnitul ouălor se face după reguli care diferă de la o zonă la alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitură (de obicei, bărbatul mai în vârstă), ce părți ale ouălor să fie lovite, ciocnitul să fie „pe luate”, „pe schimbate”, „pe văzute” sau „pe nevăzute”. Ciocnesc mai întâi soții între ei, apoi copiii cu părinții, după care părinții cu celelalte rude, cu prietenii și vecinii invitați la masă. Și în Bulgaria, ca și în România, se obișnuiește ca ciocnitul ouălor să se transforme într-o competiție între meseni, cel mai rezistent ou fiind numit „borak” („luptător”, în bulgară – n.r.). În unele zone, cojile ouălor sunt aruncate pe pământ pentru fertilizarea holdelor, viilor și livezilor, se păstrează pentru vrăji sau descântece sau se pun în hrana animalelor.

În prima zi de Paște există obiceiul de a se purta haine noi, în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar și pentru că ea semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește întreaga natură odată cu primăvara.

Duminică dimineața, există tradiția ca toți membrii familiei să se spele pe față cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roșu și un ban de argint: să fie sănătoși și cu fața frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, și noroc la bani. Un alt obicei, în prima zi de Paște, este ca, după ce s-au întors de la Înviere și iau anafura, toți ai casei să mănânce un ou roșu, pască și o bucățică de slănină: să fie curați ca pasca, sănătoși ca oul și grași ca porcul.

La întoarcerea de la slujbă, lumânarea Învierii se păstrează, pentru a fi la îndemână la vreo revărsare mare de apă, la grindină și la trăsnet.

În unele părți din Transilvania, în ziua de Paște, fetele se spălau cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase. Tot prin aceste locuri feciorii țineau toaca pe un deal și o păzeau zi și noapte. Alții se străduiau să o fure. Dacă o furau, feciorii trebuiau să dea bani grei pentru răscumpărare. Toaca se păzea de joi până luni, la ieșirea din biserică iar, în timpul acesta, flăcăii erau cinstiți cu mâncare și băutură. Apoi se făcea joc și toți coborau în centrul satului. Înainte mâncau pe câmp, în zilele noastre se duc la casele rudelor. Petrecerea ține până marți, când toți se întorc la casele lor.

În a doua zi de Paște, finii merg la nași cu dar de colaci, un covor țesut în casă și un ulcior. Flăcăii merg la fete cu stropitul și cu văluritul, iar o năframă albă pusă într-o prăjină se poartă în fruntea alaiului care merge din casă în casă și face urări de Paște. Tradiția udatului, care s-a mai păstrat în Transilvania, are semnificația unui act de purificare, fetele fiind stropite cu apă sau parfum.

De asemenea, flăcăii și fetele se uită în fântână pentru ca să fie curați și frumoși ca apa de izvor.

Există credința că cine moare în ziua de Paște sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această zi ușile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise. Tot așa, cel ce se naște în această zi va avea noroc toată viața.

Vopsirea sau încondeierea ouălor, înnoirea hainelor și oferirea de cadouri aduse de Iepuraș sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Paște, alături de datini din unele regiuni, cum ar fi spălarea pe față cu apă în care se pune un ou și un ban și stropitul fetelor pentru a rămâne frumoase tot anul. Pentru români, pregătirea pentru Paște înseamnă mai întâi curățenia și bucatele care se pregătesc în casă. Orice gospodină trebuie să se achite în timp util și să aibă casa lună pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sărbătoare. Preparatele de Paște, care în general nu lipsesc de pe…

Review Overview

User Rating: Be the first one !

About Mihai Vasile

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: