Google+
Home » Social » La țară – Comuna Banca, locul unde numai cine nu vrea nu are loc de muncă

La țară – Comuna Banca, locul unde numai cine nu vrea nu are loc de muncă

Ziarul Est News deschide, astăzi, un nou serial: „La țară”. Ne propunem ca în fiecare săptămână să pătrundem în viața unei comune din județul Vaslui pentru a o arăta lumii. Cu toate câte le are ea și rele dar, mai ales, bune. Vom căuta să intrăm în bătătura oamenilor de aici spre a afla cum trăiesc, cum curg zilele pentru ei, cu ce se îndeletnicesc. Vrem să găsim, acolo unde mai există, valorile tradiționale. Vom căuta specificul fiecărei comune și, dacă se poate, al fiecărui sat. Prin ce se remarcă, prin ce se identifică și cu cea are el mai de preț.
Caravana Est News va merge, așadar, la țară, pentru a regăsi frumusețea țăranilor, a locului în care-și deapănă ei zilele, spre a o prinde în vârful peniței și a le-o oferi cititorilor care-și doresc și altceva în afară de scandal, infracțional, sordid și senzațional.

Simona MIHĂILĂ

Primul popas pe care-l vom face în călătoria noastră rurală este comuna Banca. Aici, se simte, încă, mirosul orașului, Bârladul fiind la o aruncătură de băț – 16 kilometri.
Comuna își are reședința în satul Gara Banca și, în afară de acesta, mai are în componență alte zece sate: Banca, Ghermănești, Stoișesti, Țâfu, Miclești, 1 Decembrie, Sălcioara, Strâmtura-Mitoc, Mitoc și Sârbi.
Aproape 5.800 de suflete trăiesc în aceste sate, dar numărul lor scăzuse serios, în urmă cu câțiva ani când, lipsiți de perpective, mulți luaseră calea pribegiei. Mai vanatoru-vasile-comuna bancaales tinerii, cei care, deși născuți și crescuți la țară, nu se împăcau deloc cu gândul că, la fel ca părinții și bunicii lor, vor trăi într-un sat fără apă, fără canalizare, cu drumuri neasfaltate, nici măcar pietruite. În anumite sate nici măcar curent electric nu exista.
Cele mai oropsite erau Țâfu și Miclești, unde localnicii nu doar că se luau zi de zi în piept cu viața grea, dar mai trăiau și rupți de lume. Cele două sate sunt destul de izolate, iar drumul până la ele nu este tocmai prietenos, nici chiar acum. Cu atât mai puțin în urmă cu circa zece ani când, orice călător istovit, odată ajuns în sat (fie în Țâfu, fie în Miclești), nu-și putea ostoi nici măcar setea.
„Țin minte că aici nu puteai să bei apă, pur și simplu, scoțând o găleată din fântână. Apa nu putea fi folosită decât dacă o lăsai peste noapte într-un vas, la decantat”, povestește Vasile Vânătoru, primarul comunei.
La un moment dat, în cele două sate ajunseseră să fie mai multe case decât oameni. Toți tinerii le-au părăsit, unul câte unul. Fie plecând la școli, fie la muncă, în străinătate. Drama era că nimeni nu voia să se întoarcă, așa încât au rămas aici doar bătrânii.
„Erau două sate complet îmbătrânite, sincer vă spun. Când am ajuns primar, în 2004, își era groază să intri aici”, povestește primarul Vânătoru.
Deși nu se poate spune că au intrat în era absolut civilizată a existenței lor, atât Țâfu, cât și Miclești, se pot bucura acum de o viață mai bună. Primul-gospodar al comunei a trecut peste împotrivirile celor care nu vedeau o bună strategie edilitară în a aduce civilizația în niște „cătune pline de bătrâni” și a „îngropat” primele fonduri europene pe care a reușit să le aducă în comună, direct în cele două sate. Acum, aici există apă potabilă, canalizare și curent electric. Unii localnici au început, deja, să renunțe la grupurile sanitare din curte, să-și doteze băile cu dușuri și bucătăriile cu chiuvete. Mai ales cei mai tineri dintre ei.
„Am o mare bucurie când văd că rezultatul acestor investiții e faptul că tinerii au început să se întoarcă. Cele două sate nu doar că sunt în plină perioadă de repopulare, dar s-au și dezvoltat. Oamenii au început să construiască. Avem zone unde nu călca picior de om de izolate ce erau; acum sunt ocupate de case”, spune primarul.

Comuna investitorilor

Comuna Banca a reușit, în ultimii ani, să devină atipică în mod pozitiv într-o direcție pentru care multe localități din țară caută, încă, rețeta succesului. Avem de-a face aici cu un număr impresionant de investitori, de oameni ai locului sau veniți din alte zone, care au găsit aici cel mai potrivit loc pentru a-și derula afacerile.
Poziția geografică, distanța mică de oraș, faptul că pe aici trece magistrala feroviara 600 Tecuci-Iași (în satul reședință de comuna, Gara Banca, functionează stația CFR), că rețeaua de drumuri este una prielnică (comuna are deschidere de 8 km la DN și de 18 km la DJ), au contribuit, fără doar și poate, la decizia unor afaceșiști de a investi aici. Importantă a fost și prezența comunei în mediul online, prin informațiile pe care autoritățile locale au avut grijă să le pună la dispoziție prin diverse site-uri și blog-uri.
Așa se face că, în momentul de față, cea de a doua comună ca număr de locuitor din județul Vaslui se poate lăuda cu trei ferme de păsări, un abator, două firme de construcții, o fabrică de asfalt (chiar în Țâfu), două ferme de animale, o fabrică de nutrețuri, o pensiune turistică, restaurante.
La toate acestea se adaugă și mulți investitori agricoli, Banca având o avere generoasă la capitolul agricultură: peste 11.000 de hectare de teren agricol.
Cu atâtea afaceri, mai mari sau mai mici, o cifră mare de șomaj ar fi complet rușinoasă pentru o asemenea comună, drept pentru care, la Banca, numai cine nu vrea nu are un loc de muncă.
De altfel, dinamismul din viața economică se reflectă și în numărul extrem de redus de asistați social din comună, Primăria Banca având în plată doar 50 de persoane, din care peste 20 sunt inapte de muncă, fiind vorba de bătrâni sau bolnavi.

Un exemplu de legumicultor

Reporterii Est News nu puteau părăsi comuna fără a bate la poarta unui investitor și am ales-o pe cea a unui producător agricol care a înțeles că cel mai sigur furnizor al pâinii pe care o pună zi de zi pe masă este pământul pe care calcă. Se numește Ioan Dragomir și se prezintă simplu: legumicultor.
dragomir-ioan-legumicultor-bancaPână la a ajunge la cele opt solarii din care, zi de zi, pleacă zeci și zeci de kilograme de legume și zarzavaturi către piața agroalimentară din Vaslui, Ioan Dragomir a asudat din greu. Și încă o face, alături de soția și de unul dintre fiii săi.
Și-a început afacerea cu 5 hectare de pământ pe care le-a luat în arendă și punând la bătaie 1,5 miliarde de lei vechi: jumătate i-a împrumutat de la bancă, iar jumătate i-a obținut accesând fonduri europene prin programul „Fermierul”, bani cu care și-a cumpărat diverse utilaje agricole.
La început, a produs răsaduri în curte, pe care, apoi, le planta în câmp. Seceta i-a dat ceva bătaie de cap, dar i-a venit de hac printr-un sistem de irigare în care investește permanent. A făcut imprudența, tot la început, să-și ude plantele cu apă din Râul Bârlad (situat foarte aproape de comună).
„A fost moarte curată pentru plante. Apa este foarte poluată, conține mult clor, nu aș mai folosi-o pentru nimic în lume”, povestește Dragomir.
Și-a amenajat surse proprii de adâncime, unde apa este curată ca lacrima. O confirmă analizele de laborator făcute la Vaslui și la Iași. Pe tot parcursul anului produce roșii, vinete, ardei iuți, ardei gras, gogoșari, capia, conopidă, varză, sfeclă roșie, ridichi, ceapă, salată, spanac, verdețuri.
Pentru că ține la calitate, Ioan Dragomir nu folosește pic de chimicale pe recoltele sale: „Îngrășămintele sunt naturale 100%, pământul pentru răsaduri îl aducem cu remorca de la pădure, de sub stejari, pe care îl cernem înainte de a-l folosi. În curând vrem să scoatem și un atestat bio. Dar să știți că, pentru legume, nu îngrășământul este vital. Tot secretul e apa. Dacă ai apă curată, planta crește văzând cu ochii. Apa noastră este de pucioasă și este extraordinară”.

„Crăițele” și „Alunelul” – mândria comunei Banca

craitele-bancaDeși s-a adaptat cu succes la toate beneficiile vremurilor moderne, comuna Banca nu s-a îndepărtat de tradiții. Cei alunelul-bancacare au reaprins speranțele bătrânilor, care nu mai aveau nicio speranță că tineretul mai poate fi interesat să preia hățurile frumosului din tradiție, sunt… copiii.
Animatorul din spatele acțiunilor lor este Mihaela Acasandrei, profesor de limba română, care a înțeles că viața la sat nu poate exista fără tradiție. Cu sprijin din partea Primăriei Banca, în 2011, a pus bazele Orchestrei „Alunelul” și Formației de dansuri populare „Crăițele”.
Voiniceii din „Alunelul” cântă cu foc la vioară, țambal, contrabas și acordeon, sub atenta supraveghere a profesorului Ioan Spătaru, în timp ce dansatorii din „Crăițele” (opt perechi de fete și băieți și șase perechi de fete), avându-l drept coregraf pe Ionel Rusu, „rup” scenele pe care evoluează.
În patru ani de când colindă concursurile și festivalurile județului, și nu numai, micuții au câștigat inimile iubitorilor de cultură și tradiții și au cucerit nenumărate premii.

Centrul de zi pentru copii, o mână caldă pentru cei nevoiași

În comuna Banca își desfășoară activitatea un Centru de zi unde copiii, preponderent cei din familii nevoiașe sau cu probleme de comunicare, își găsesc echilibrul sufletesc.
Centrul a luat ființă prin fonduri europene și se bucură de un succes tot mai mare în rândul locuitorilor.
„Ideea a prins contur în urma unor constatări amare: o mulțime de părinți care au plecat în străinătate, lăsându-și copiii în grija bunicilor. Unii dintre ei nu au suportat foarte bine această schimbare de situație: s-au autoizolat, au început să aibă probleme de comunicare atât la școală, cât și în afara ei. Dar nu ne limităm la aceste cazuri, ci îi privim cu mare atenție și pe cei care, provin din familii nevoiașe”, a declarat primarul Vasile Vânătoru.
Până acum, prin centru au trecut trei serii, totalizând circa 60 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani.
Timp de câte trei luni, zi de zi copiii sunt aduși aici după orele de curs și petrec câteva ore bune. Sunt așteptați de un educator, un asistent social și un psiholog. Aceștia din urmă sunt puși la dispoziție de Fundația „Bună ziua, copii!”. Imediat ce ajung, copiii primesc o masă caldă preparată de doi bucătari. Meniul este construit după recomandările medicului din comună și cuprinde toate elementele nutriționale necesare creșterii și dezvoltării copiilor.
După masă și o oră de odihnă, copiii își fac lecțiile, se joacă, derulează diverse activități instructive și, acolo unde este cazul, primesc și consiliere psihologică.

Comuna Banca are istoria ei

Prima atestare documentară a așezării aflate pe locul actualului sat Banca datează din 18 iunie 1444, însă prima menționare documentară a numelui așezării, Banca, datează din 23 martie 1554, într-un act emis de Alexandru Lăpușneanu prin care acesta a miluit “pe Coste paharnic și frații săi, Ion și Nistor, pe sora lor Sora, feciorii Magdei, sora lui Gherman, cu un sat, Colonești, pe Bârlad și cu moară în Bârlad, și lalohoveni sub pădure și Banca cu a patra parte de moară în Bârlad …”.
Satul Banca, asemeni satelor învecinate Ghermănești, Mastatici și Picigani (sate vechi, din secolul XV, dispărute în secolul XIX) se aflau în stăpânirea familiei lui Toader Gherman, cel care a dat mai târziu numele satului Ghermănești. Urmașii acestei familii au sărăcit însă și au fărâmițat satul, prin moșteniri sau prin pierderea proprietății. Istoricii consideră că urmașii foștilor proprietari, denumiți răzeși, se află în vechea vatră a satului, denumită astăzi Răzeși. Teritoriul ocupat de satul Banca s-a extins în timp și cu alte zone locuite de clăcașii aduși de familiile Costache și Lambrino.
La 11 septembrie 1779 a avut loc o hotărnicie la Banca, între proprietarii satului de atunci: Todosica, fiica lui Scarlatache Costache, paharnicul Iordache Lambrino și răzeșii reprezentați prin Stamatin, Vasile Tacu și Constantin Diaconu. Condica liuzilor din 1803 menționează Banca cu loc puțin, 19 liude ce trebuiau să plătească 144 lei și 12 breslași. Satul se afla atunci în stăpânirea fiilor banului Lambrino.

Ziarul Est News deschide, astăzi, un nou serial: "La țară". Ne propunem ca în fiecare săptămână să pătrundem în viața unei comune din județul Vaslui pentru a o arăta lumii. Cu toate câte le are ea și rele dar, mai ales, bune. Vom căuta să intrăm în bătătura oamenilor de aici spre a afla cum trăiesc, cum curg zilele pentru ei, cu ce se îndeletnicesc. Vrem să găsim, acolo unde mai există, valorile tradiționale. Vom căuta specificul fiecărei comune și, dacă se poate, al fiecărui sat. Prin ce se remarcă, prin ce se identifică și cu cea are el mai…

Review Overview

User Rating: 4.9 ( 3 votes)

About Simona Vasile

9 comments

  1. O casa e a lui, a doua e mostenire de la parinti, in zona Gradina e apartamentul ginerelui, la Iasi nu exista, iar tractorul e luat cu fonduri UE… masina are una luata la mana a doua si alta in leasing… asta e uriasa avere a primarului :))) ce bine informat esti… ar trebui amendati toti cei care arunca asa cu vorbele si pateaza imaginea unui om fara sa aiba dovezi concrete. Atunci si-ar inghite toti limbile si ar gandi de 2 ori inainte sa deschida gura.

  2. Eu cred ca nu ați înțeles prea bine articolul. E scris pentru a promova comuna Banca, nu primarul Vinatoru
    Ca a comentat și el referitor la comuna e partea a doua… are tot dreptul, e primarul comunei ;).

  3. Domnul care știe el…. DNA-ul l-a cercetat și tot cercetat….si nu a găsit nimic… de ce? Pentru ca e curat. Primar ca Vasile Vinatoru n-a văzut și nici n-o sa mai vadă comuna Banca… v-a scos la lumina…cine știe de Banca înainte??? Va spu eu: NIMENI. Iar angajații tremura…ma faci sa rad. Dar cum e mai bine? Cum erau învățați înainte de a veni Vinatoru? De la 12 se adunau intr-un birou și chefuit cu băutură și mâncare cumpărate din banii pe chitanțele tăiate în ziua respectiva???!!! Iar cetățenii care veneau la primarie cu treburi găseau ușile închise???? Asa e mai bine? Normal ca nu le convine acum ca au program fix, și sunt verificați. Ei slujesc cetățeanul, nu uitați. Și primarul are grija sa fie asa 😉

  4. Cat de nerecunoscători sunteti… domnul primar a făcut tot efortul necesar sa ducă la bun sfârșit aceste proiecte mari la tifu și miclesti… si DA, sunt realizate cu fonduri europene. Cum a spus și dumnealui, când a intrat primar nu aveați nici măcar curent și acum vreți sat european :)). Sa nu uitam totuși ca locuim în România. Cu răbdare se fac toate. Rețea electrica, apa, canalizare…sunt investiții mari. O sa urmeze și asfalt cu siguranță. Dar pana atunci dacă v-ati face șanțuri în dreptul curților nu si-ar mai face apa curs pe mijlocul drumului ;). Aaaa, sau stați, tre’ sa vina de la primarie. De asta nu mai dam înainte, ca doar asteptam și nu mai facem noi nimic…

  5. Magdalena Magda

    Buna ziua ,vreu sa fac o sesizare in legatura cu articolul”La tata – Comuna Banca,locul unde numai cine nu vrea nu are loc de munca”.In acest articol sunt mai multe neadevaruri declarate de domul Vanatoru.De ce nu va duce-ti la fata locului in satele Tifu si Miclesti sa vedeti care este realitatea.Nu s-a facut absolut nimic cu fonduri europene asa cum se sustine,apa ,canlizare sau curent electric.Cei care au la ora actuala apa in curte au platit din buzunarul propriu si nimeni nu le-a dat chitanta sau o factura,de canalizare nici nu se discut,probabil a ramas doar intr-un proiect prafuit pe undeva.Care locuri de minca in comuna ca si acolo intri pe pile sau pe ochi frumosi.Veniti la fata locului si incepand cu scoala din satul Tifu care sat sa cada o sa va lamuriti care este trista realitate.

    • Tu de prin ce sat esti Magdaleno? Proiectele acestea sunt facute cu fonduri europene si sunt finalizate de mult… daca te-ai deplasa tu la fata locului ai vedea.

      • Magdalena Magda

        Proectele pe hartie ca in realitate e jale………………………….Si nu cred ca v-am permis sa ma tutuiti,se vede ca sunteti foarte educat………………..

        Il Sabato 16 Maggio 2015 17:02, Disqus ha scritto:

        #yiv0443362500 #yiv0443362500 a:hover, #yiv0443362500 a:hover span {color:#1188d2!important;}#yiv0443362500 .yiv0443362500button-cta:hover {color:#ffffff!important;background-color:#1188d2!important;}#yiv0443362500 .yiv0443362500button-cta:hover span {color:#ffffff!important;}#yiv0443362500 #yiv0443362500 #yiv0443362500 #yiv0443362500outlook a {padding:0;}#yiv0443362500 body {width:100% !important;}#yiv0443362500 .yiv0443362500ReadMsgBody {width:100%;}#yiv0443362500 .yiv0443362500ExternalClass {width:100%;display:block;}#yiv0443362500 @media screen and ( _filtered_a ){#yiv0443362500 html {}#yiv0443362500 .yiv0443362500content {width:100%;}#yiv0443362500 table {border-collapse:collapse;}#yiv0443362500 h2.yiv0443362500headline {font-weight:700;font-size:20px!important;margin-bottom:5px;}#yiv0443362500 .yiv0443362500button-cta {display:block!important;padding:0!important;}#yiv0443362500 div.yiv0443362500header {padding-top:20px;}#yiv0443362500 div.yiv0443362500footer {padding-bottom:20px;}}#yiv0443362500 #yiv0443362500 p.yiv0443362500mod-tools a:hover {color:white!important;background:#8c989f!important;}#yiv0443362500 @media screen and ( _filtered_a ){#yiv0443362500 td.yiv0443362500avatar, #yiv0443362500 td.yiv0443362500spacer {width:38px!important;}#yiv0443362500 td.yiv0443362500avatar img, #yiv0443362500 td.yiv0443362500spacer img {width:28px!important;}}”Tu de prin ce sat esti Magdaleno? Proiectele acestea sunt facute cu fonduri europene si sunt finalizate de mult… daca te-ai deplasa tu la fata locului ai vedea.” | |
        | |  Settings | |
        |   |

        | |

        | |
        |
        A new comment was posted on EstNews
        |
        | |
        |
        | |
        unu (Guest):
        Tu de prin ce sat esti Magdaleno? Proiectele acestea sunt facute cu fonduri europene si sunt finalizate de mult… daca te-ai deplasa tu la fata locului ai vedea. 11 a.m., Saturday May 16 | Other comments by unu |   |
        |
        |   | Reply |   |

        |
        |   |

        |

        | unu’s comment is in reply to Magdalena Magda: |
        |   |
        | | Buna ziua ,vreu sa fac o sesizare in legatura cu articolul”La tata – Comuna Banca,locul unde numai cine nu vrea nu are loc de …Read more |
        |
        | |

        | |

        | |
        | You’re receiving this message because you’re signed up to receive notifications about replies to disqus_Xrlmb3D3GY. You can unsubscribe from emails about replies to disqus_Xrlmb3D3GY by replying to this email with „unsubscribe” or reduce the rate with which these emails are sent by adjusting your notification settings. | | |

        | |

  6. Magdalena Magda

    De ce se minte ca au investit in Tifu si Miclesti cu banii europeni,ce canalizare si apa curenta ……………….Toti cei care au apa in curte au platit din buzunarul propri si fara sa li se dea chitata sau factura;iar apa este rationalixzata ca pe vremea lui Ceausescu.Venit s avedeti adevarata realitate din aceste sate ,nu vorbiti de dragul de a vorbi si nu aratati ceea ce ati facut in Banca ca nu acopera cu nimic situatia din Tifu si Miclesti,Incepand cu scoala din satul Tifu care sta sa cada si multe alte lucruri care nu sunt adevarate domnule Vanatoru.

  7. Pai da dar la Banca nu cara astia de la ferme gunoiu sute trailere zilnic (pana infesteaza panza freatica cu nitriti pe urma nici apa de baut din fantani nu o sa mai fie buna) ,au si apa prin proiect de aductiune,in Deleni cari cu caruta in butoaie in fiecare seara ,mergi cu galetile in mana la fantana in fiecare zi pe 30 de grade si iarna prin zapada de te dor mainile ,nu au avut norocul ca la Deleni sa le faca ECOLOC HUSI firma sotiei deputatului BORDEIANU lucrarea de aductiune de apa,cum a incasat firma banii pe lucrare daca apa nu curge la robinete,au trecut 8 ani din 2007

%d blogeri au apreciat: