Competențele de la bac valorează zero barat!

de Roxana NĂSTASĂ

Nu mai e mult și elevii de clasa XII-a vor intra în febra examenului de bacalaureat. Pe 8 iunie vor începe probele la competențe lingvistice, examen ce valorează aproape cât o ceapă degerată. Aceste competențe le trec toți candidații, indiferent de nivelul prestației. Singurul criteriu este prezența la examen. Mai mult, acest certificat nu este luat în calcul nici la promovarea bacalaureatului, nici la admitere – cu atât mai puțin la angajare.

Examenul național al maturității va începe pe 8 iunie cu probele generic numite „orale” sau „de competențe”, a căror miză este aproape nulă. Rezultatul, exprimat în niște certificate, nu contează nici pentru diploma de bacalaureat, nici pentru angajare. Aceste competențe se dau din anul 2010 de când au fost eliminate probele orale de la bacalaureat, unde elevii erau examinați și primeau note. Acum, când vine vorba de competențe toți elevii sunt relaxați asta pentru că sunt examinați de profesorul de la clasă și un alt profesor din școală iar simplul fapt că intri și spui „bună ziua” te declară admis. Că aceste competențe nu au nicio utilitate știu și reprezentanții educației din județ, care le numesc probe „de decor”. De aceeași părere sunt și elevii, numai că ei se bucură de ușurința acestor probe prin care trec „ca lebăda prin apă”.
Cum se justifică timpul pierdut cu testarea unor competențe pe care tinerii au avut timp să le dovedească în cursul celor patru ani, cât au fost elevii acelorași profesori care îi examinează acum, numai reprezentanții ministerului ar putea spune. Totuși, ca aberația să fie completă, deși nu influențează cu nimic rezultatul, probele sunt obligatorii, candidații putând participa la examenele scrise din iulie, dar neputând obține diploma de bacalaureat dacă nu au bifat prezența la aceste așa-zise examene orale.
„Nu am niciun stres la probele astea și cred că nimeni nu are. Am făcut exerciții la clasă, dar oricum ne examinează profa’ de română și încă cineva din școală și n-am nicio emoție. La română e simplu, iar la franceză chiar dacă nu știu, nu mi-e teamă pentru că trec oricum. La scris e jale, competențele-s vrăjeală”, ne-a declarat Andrei, elev în clasa a XII-a, la Liceul “Emil Racoviță” din Vaslui.
De utilitatea lor se îndoiesc și reprezentanții educației județene.
„Nu prea au nicio valoare competențele. E de ajuns să fii prezent și ai trecut. Era mai bine înainte când copiii luau note care contau la media finală. Acum, mai ales că dau cu profesorii de la clasă și din școală, n-au niciun stres. Nici după nu-i prea ajută. La limba străină și competențele digitale mai pot valora atunci când nu urmezi o facultate și te oprești la studii liceale, dar cele de limba română nu prea au nicio valoare. Iar la angajare în nicun caz nu ține cineva cont de astea. În afara competențelor, legat de bac, probleme sunt și la profilul tehnologic la examenul scris, părerea mea. Ar trebui ca cei de acolo să dea examen scris și la o probă de-a lor, de specialitate. Așa ei au de ales între chimie, biologie și alte asemena, dar alimentație publică, sau ce fac ei, nu”, ne-a declarat Narcis Aprodu, inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vaslui.
Certificatele de competență nu sunt luate în seamă nici de angajatori. Condițiile lipsite de rigoare și extrem de subiective în care sunt obținute le fac irelevante și inutilizabile. Ce angajator selectează un absolvent de liceu pe baza unui astfel de certificat, când știe că i-a fost acordat, cu „maximă exigență”, de către profesorul de la clasă și un altul din școală? „Pe mine mă interesează practic ce știe omul să facă, nu un certificat. Alea nici nu se iau în calcul, mai ales când știi cum se dau. Important e dacă știe el să vorbească o limbă străină sau nu”, ne-a declarat un angajator al unei firme din Vaslui.

Ca la clasele primare!

Ca la clasele primare sunt aceste probe. Timp de trei zile absolvenții trebuie să dovedească că știu să citească corect și expresiv, că au capacitatea de a înțelege conținutul, de a identifica elemente ale situației de comunicare și că pot emite opinii personale privind semnificațiile mesajului. Durata examinării, pentru fiecare candidat este aproximativ 10-15 minute, iar subiectele au un grad mediu (vorba vine) de dificultate. Comisia de examinare este formată din câte doi profesori, cel care predă la clasa respectivă și unul din școală sau de la altă școală, de aceea emoțiile candidaților sunt aproape inexistente. Subiectele cuprind texte literare și nonliterare, funcționale și nonfuncționale și itemi corespunzători descriptorilor competențelor din programele pentru bacalaureat. Nici nu contează că tinerii au nivel submediocru de competențe, contează doar participarea. Un alt motiv de relaxare al elevilor îl reprezintă și faptul că li se va stabili doar „nivelul de competențe în limba română” – adică mediu, avansat sau experimentat – care nu este însă relevant pentru media finală.
Competențele dobândite se notează cu unul dintre cele trei calificative și sunt: Înțelegerea textului; Exprimarea și argumentarea unui punct de vedere; Organizarea discursului; Adaptarea la situația de comunicare, Utilizarea limbii literare.

Atestatele lingvistice, aceeași vrajeală!

Tot la finalul clasei a XII-a elevii pregătesc atestate pe care le prezintă și la care mai toți iau note maxime. Acestea se dau în funcție de profil și specializare, astfel că unii dau atestate la o limbă străină, alții la informatică, administrație publică etc. Și aici rigoarea este la fel ca în cazul competențelor lingvistice. Elevii pregătesc o lucrare, pe care o prezintă și primesc apoi o diplomă care nu le folosește la nimic. De exemplu, Alexandra, care a terminat la filologie, la Liceul „Emil Racoviță” a luat atestatul cu 10 la franceză, dar nu i-a folosit la nimic și din câte știe nici celoralți colegi: „Nu interesează pe nimeni de atestatul tău. Degeaba treci pe CV asta că e ca și cum ar fi invizibil. Dacă dai un examen serios la o limbă străină, cum e Cambridge la engleză sau Delf la franceză, asta poate însemna că știi limba respectivă. Atestatul e de valoare zero peste tot”.
În acest caz, cei din învățământ nu mai sunt însă de aceeași părere, ci consideră că atestatele pot conta. „Atestatele sunt folositoare. De exemplu, la limbi sstrăine, absolvențiii pot preda la clase primare ca învățători calificați. Sunt și universități care cer atestate și e bine dacă ai și dă bine și la CV”, ne-a mai declarat Narcis Aprodu.