Home / Social / Tradiții și obiceiuri de Rusalii

Tradiții și obiceiuri de Rusalii

Rusaliile reprezintă sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Hristos și se celebrează anual la 50 de zile după Înviere.

Sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit în funcție de fiecare regiune a țării. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de trei zile, în Muntenia și Oltenia,  Rusaliile se întind pe o perioadă de șapte zile, iar în Banat opt zile.

În tradiția românească, se spune că cine nu va respecta această sărbătoare va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.

De Rusalii sau de Cinzecime cum mai este cunoscută această sărbătoare în anumite regiuni, la sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin. Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor și a grindinii. De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi “luați din Rusalii” sau pociți de către Ielele neiertătoare.

De Rusalii se dau de pomană vase de lut sau de porțelan, căni, strachini și vase de lemn împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. Tot de Rusalii se pomenesc morții la cimititir, unde mormintele sunt curatate și împodobite din timp iar lumânările ard întreaga perioadă în care se desfășoară ceremonialul de pomenire. Împăcarea sufletelor morților și întoarcerea lor fără incidente în morminte depinde de bogăția ofrandelor (pomenilor) și de respectarea ritualului. În aceste zile, la porțile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci si sticle de vin împodobite cu verdeață și flori și au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinți fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, sătenii își dăruiesc unii altora ofrandele sfințite de către preot sau le împart săracilor.

O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici. De această zi se leagă o mulțime de obiceiuri și ceremonii: se împodobesc locuințele, porțile și anexele gospodărești cu ramuri de tei, se desfășoară Jocul Călușarilor, se sfințesc ramuri de tei, soc, mure, pentru a fi folosite în medicina populară, se împletesc cununițe din spice de grâu și flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor, se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele sau se fac descântece.

Dansul Călușarilor, de exemplu este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte șapte-opt, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și bani.

Un alt obicei specific Rusaliilor care se întâlnește prin zonele Ardealului poartă numele de “Împănatul boului”. Obiceiul constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

Tot în Ardeal, imediat după Rusalii, se practică obiceiul numit “udatul nevestelor”. Pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului tradiția spune că acestea trebuie stropite cu apă.

Pe langă multitudinea de tradiții și obiceiuri, de Rusalii întâlnim și o serie de superstiții, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele:

  • În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi;
  • De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele;
  • Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarce nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua;
  • De la Rusalii timp de nouă săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;
  • În ziua de Rusalii nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi “luat din Rusalii”, etc.

Rusaliile reprezintă sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Hristos și se celebrează anual la 50 de zile după Înviere. Sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit în funcție de fiecare regiune a țării. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de trei zile, în Muntenia și Oltenia,  Rusaliile se întind pe o perioadă de șapte zile, iar în Banat opt zile. În tradiția românească, se spune că cine nu va respecta această sărbătoare va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”. De Rusalii sau de Cinzecime cum mai este cunoscută această sărbătoare în anumite regiuni,…

Review Overview

About Mihai Vasile

x

Check Also

Angajările la DGASPC, suspendate până la adoptarea bugetului instituției

Austeritate la DGASPC Vaslui! Deși Direcția ...

Criza de mecanizatori paralizează activitățile din agricultura județului Vaslui

de Dănuț CIOBANU  Agricultura județului Vaslui ...

A murit profesoara Elena Brașoveanu!

Veste tristă și neașteptată pentru cadrele ...

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: