Google+
Home » Business » Un întreg sector economic românesc a dispărut în doi ani

Un întreg sector economic românesc a dispărut în doi ani

Producția internă de oțel beton, un produs de bază în lucrările de construcții, a scăzut în ultimii doi ani la circa un sfert față de anul de vârf 2007, consemnând cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Piața locală este împărțită de numai trei producători care lucrează la capacități minime.

Prăbușirea este pusă pe seama scăderii continue a consumului intern de oțel beton și, cu precădere, a imposibilității prelucrătorilor de a-și asigura necesarul de semifabricate din producția proprie sau din alte surse, din cauza dificultăților de finanțare a procesului de producție. Cererea redusă pe piața construcțiilor și dificultățile de finanțare a proiectelor de investiții reprezintă circa 70% din cauzele care limitează activitatea în construcții, cu efecte directe asupra consumului intern de oțel beton, potrivit unei analize realizate de compania MetalInvest Consulting.

„Deoarece această evoluție este similară și pentru alte sortimente de metal, companiile siderurgice din România și-au redus în mod corespunzător activitatea, realizându-se o producție internă de oțel brut comparativ cu perioada 1964-1965, adică 3-3,2 mil. tone/an. Efectul direct al acestor evoluții a fost reducerea sau chiar închiderea definitivă, în ultima perioadă, a unor capacități siderurgice“, spune Călae Mândru, directorul adjunct al Asociației Române a Distribuitorilor de Metal (ARDIMET).

Situația critică a sectorului a culminat la începutul lui 2013 cu ieșirea grupului rusesc Mechel din acționariatul celor cinci uzine siderurgice pe care le controla în România, din care trei capacități de laminare pentru oțel beton, și închiderea sau trecerea lor în procedură de insolvență. Combinatele Mechel de la Târgoviște, Câmpia Turzii și Buzău asigurau peste 95% din producția internă de oțel beton.

Situație alarmantă

Grupul Mechel, controlat de oligarhul rus Igor Vladimirovich Zyuzin, și-a început aventura românească în 2002 când a plătit circa 2 mil. dolari pe 76,7% din acțiunile Combinatului de Oțeluri Speciale Târgoviște. Un an mai târziu, rușii cumpără și combinatul de sârmă de la Câmpia Turzii cu 27,2 mil. euro, iar în 2008 preiau uzina de sârmă și plase Ductil Steel Buzău, alături de punctul de lucru de la Oțelu Roșu, contra sumei de 142 mil. euro. După încă doi ani, Mechel cumpără și Laminorul Brăila, pentru care plătește 9,4 mil. euro. În 2012, imperiul creat de ruși în România începe să se destrame, după acumularea unor datorii uriașe. Toate cele cinci întreprinderi încep restructurări masive, iar la finalul anului activitatea uzinelor din Câmpia Turzii, Târgoviște și Brăila este oprită. Combinatele Mechel sunt vândute la începutul lui 2013 societății Invest Nikarom pentru suma simbolică de 52 de euro și intră în procedură de insolvență. În aceeași perioadă este închis și laminorul de oțel beton de la Câmpia Turzii, care mai produce la o capacitate redusă numai sârme trase și produse din sârmă.

Astăzi mai funcționează la capacitate minimă doar facilitățile de producție a oțelului beton din Târgoviște și Buzău. Principalul creditor al uzinelor Mechel, firma de reciclare a metalului Silnef, a propus la finalul anului trecut fuziunea dintre combinatul siderurgic COS Târgoviște și combinatul Industria Sârmei Câmpia Turzii. Înaintea fuziunii, combinatul din Târgoviște își va reduce capitalul de la 172 mil. lei la 6,8 mil. lei, pentru a acoperi parțial pierderile din anii anteriori. Creanțele preluate de Silnef de la grupul Mechel vor fi convertite în acțiuni la firma rezultată în urma fuziunii, creditorul urmând să dețină 70% din capitalul noului COS Târgoviște.

Pe lângă cele două laminoare funcționale de oțel beton care au fost deținute de Mechel, mai lucrează doar Laminorul Focșani, uzină deținută de grupul italian STG. În plus, mai există doi potențiali producători Lamdro din Drobeta-Turnu Severin și Otelinox din Târgoviște. Ambele combinate au în stare de funcționare două laminoare de oțel beton. Nemții de la Max Aicher anunță de mai mulți ani că vor începe producția la Lamdro, iar Samsung, proprietarul combinatului Oțelinox, și-a axat producția pe tablă din oțel inoxidabil, iar linia de oțel beton a intrat în conservare.

În ceea ce privește laminorul de oțel beton al ArcelorMittal Hunedoara, acesta a fost dezafectat la câțiva ani după ce grupul indian a preluat combinatul siderurgic, producția de la Hunedoara fiind concentrată  pe produse plate, precum tabla, banda, profilele și țeava.

Schimbări la importuri

„Chiar dacă sursa internă de oțel beton s-a redus la un nivel deosebit de scăzut, importurile nu au înregistrat creșteri, menținându-se la valori aproximativ constante în ultimii șase ani. Exporturile de oțel beton au înregistrat cele mai mici valori, cauzele fiind producția internă scăzută și starea de criză ce a caracterizat economiile europene sau mondiale“, precizează Călae Mândru.

Consumul aparent de oțel beton a crescut anul trecut cu circa 10%, până la aproximativ 546.000 de tone, dar nu pe fondul creșterii pieței interne, ci datorită necesității de refacere a stocurilor epuizate în anul anterior. Chiar și cu această creștere statistică, nivelul consumului este în continuare la 40% față de cel din 2007.

În 2013 și 2014, importurile au depășit producția internă și începând cu anul 2009, ponderea Turciei, care furniza circa 80% din oțelul beton de import, a scăzut treptat până la 1%, locul său fiind luat de Bulgaria și Grecia, care asigură acum circa 60-70% din importuri. Este de semnalat prezența pe piața internă a unor cantități importante de oțel beton din Bosnia și Ucraina (mai puțin în 2014, din cauza conflictului cu Rusia). Ca efect al reducerii cererii, atât în România, cât și pe alte piețe, prețurile au scăzut și s-au stabilizat la un nivel redus mai ales în ultimele trimestre. Astfel, la finalul anului trecut, prețul mediu în vamă, fără TVA, pentru oțelul beton de import, a scăzut la circa 450 euro/tonă, de la o medie anuală pentru 2012 de 508 euro/tonă, iar prețurile practicate de distribuitori pe piața internă au ajuns la 3-3,1 lei/kg (cu TVA).

Viitor incert

Din cantitatea totală de oțel beton consumată în sectorul construcțiilor, circa 93% este înglobată pe structura de lucrări de construcții noi, conform analizei MetalInvest Consulting. Dependența de piața construcțiilor, care anul trecut a consemnat cel mai slab an de la începutul crizei și până acum, cu o scădere anuală de 4%, nu indică spre un an 2015 mai bun. „Numărul redus de autorizații de construcții eliberate în ultimii 2-3 ani pentru clădiri rezidențiale și incertitudinile manifestate la nivel instituțional cu privire la construcțiile inginerești cu finanțare publică, conduc la estimări reținute privind piața internă a oțelului beton pentru anul în curs“, menționează Călae Mândru.

MetalInvest Consulting așteaptă totuși o creștere ușoară a consumului de oțel beton în acest an, prognoză bazată, în principal, pe realizarea proiectelor de infrastructură promise de autorități.

35% din consumul aparent de produse siderurgice revine sectorului construcțiilor, acesta fiind recunoscut ca cel mai mare consumator de metal

Sursa: capital.ro

Comments

comments

Producția internă de oțel beton, un produs de bază în lucrările de construcții, a scăzut în ultimii doi ani la circa un sfert față de anul de vârf 2007, consemnând cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Piața locală este împărțită de numai trei producători care lucrează la capacități minime. Prăbușirea este pusă pe seama scăderii continue a consumului intern de oțel beton și, cu precădere, a imposibilității prelucrătorilor de a-și asigura necesarul de semifabricate din producția proprie sau din alte surse, din cauza dificultăților de finanțare a procesului de producție. Cererea redusă pe piața construcțiilor și dificultățile…

Review Overview

User Rating: Be the first one !

About Mihai Vasile

%d blogeri au apreciat: