Home / Social / La țară. Povestiri din satul tău – Pungești, kilometrul zero al demnității

La țară. Povestiri din satul tău – Pungești, kilometrul zero al demnității

de Alex SAVA

Localitatea Siliștea, comuna Pungești. Locul care, acum două ierni, fierbea de intrigi menite să convingă, încă o dată, că viața bate filmul. Povești cu contracte dubioase, oneroase și secretizate, cu otrăvuri injectate la mii de kilometri în interiorul pământului și mișcări de rezistență coordonate de activiști finanțați de grupuri cu alte interese au animat vreme de mai bine de un an existența oamenilor de pe aceste locuri. Unii dintre ei erau dipuși, la un moment dat, să-și sacrifice agoniseala și chiar viața pentru a nu se lăsa pradă americanilor care, prin extragerea gazelor de șist, gândiseră, de fapt, un act de exterminare în masă. Acum, doar câteva pietre mai amintesc de toate acestea. Nu se mai vede nimic controversata sondă, iar pe locul în care românii s-au bătut cu români la mijlocirea americanilor au început să crească, din nou, flori de câmp. Dar pungeștenii nu au uitat nimic, iar din tot ce s-a întâmplat au păstrat doar blazonul de „kilemtru zero al demnității”, resemându-se la gândul că au fost purtați în niște jocuri murdare, demne de filmele hollywoodiene, singura „industrie” americană pe care o pot suporta.

 Până în octombrie 2013, comuna Pungești era doar o altă pată de sărăcie pe harta Vasluiului, a țării. Dar o dată cu obținerea acordului de explorare a gazelor de șist de către gigantul petrolier Chevron, numele acestei comune a ajuns cunoscut pe aproape întreg mapamondul.

PungestiCa la un semn, activiști de mediu din toată țara, sprijiniți de organizații non-guvernamentale cu nume sonore și bugete pe măsură, au ridicat corturile la Siliștea, demarând o amplă „campanie de informare”, din care localnicii au reținut doar cuvintele „moarte” și „otravă”. Lângă terenul concesionat de Chevron s-a creat o tabără – „Tabăra de rezistență” – în care localnicii, între două predici ale activiștilor și-un pahar de vin, deveneau tot mai înveninați împotriva a ceva ce cunoașteau doar de la alții.

Nici partea cealaltă nu a stat cu mâinile încrucișate peste piept. În zonă au fost mobilizate (culmea, cu o zi înainte de a sosi echipamentele de sondare) plutoane de jandarmi care au montat garduri de protecție împrejurul terenului concesionat de Chevron. Forțele de ordine au ajuns dimineața, la 4.30, luându-i prin surprindere pe ecologiștii de ocazie, care păzeau calea de acces spre teritoriul hulit. Aceștia s-au luat la trântă (literalmente!) cu jandarmii. Alertați de zgomot, în ajutor le-au mai sărit câteva zeci de locanici, care au blocat apoi drumul de acces.

jandarmi pungestiÎn tot acest timp, prezentarea trunchiată a evenimentelor de la Siliștea (la un moment dat s-a relatat chiar că ar fi murit un om în confruntările cu jandarmii) a avut un singur efect: milioane de români, din toate colțurile lumii, se declarau solidari cu cetățenii din Pungești. Așa se face că, a doua zi, „Taberei de rezistență”, devenită între timp „Mișcarea de rezistență” i s-au alăturat încă vreo câteva sute de activiști, mult mai agresivi decât pungeștenii.
La un moment dat, un grup a spart cordonul format de jandarmi și a năvălit spre baza unde Chevron a început lucrările de instalare a unei sonde de foraj. Enervați la culme, „ecologiștii” au dărâmat gardurile împrejmuitoare.
Au urmat scene horror, ambele tabere folosind forța pentru a se impune. Abia după aproximativ 30 de minute jandarmii au reușit să elibereze terenul și să îi împingă pe protestatari spre ieșirile din localitate.
Actele de violență menționate au determinat conducerea Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui să pună în aplicare Ordinul 60/2010, emis de Ministerul Administrației și Internelor, ceea ce înseamnă că toată comuna Pungești a fost declarată „zonă specială de siguranță publică“ pe perioadă nedeterminată.

Dar violențele nu aveau să se termine aici. Tensiunile au reizbucnit atunci când forțele de ordine au început să-i ducă la dube pe o parte dintre protestatari, în speță pe cei care au refuzat să se legitimeze. Oamenii s-au culcat pe drum, iar în momentul în care jandarmii au trecut la evacuare, a început scandalul.

În total, un număr de 32 de persoane au fost conduse la sediul Poliției. 14 dintre ele s-au ales cu dosare penale pentru ultraj contra bunelor moravuri, iar una pentru port ilegal de armă albă (cuțit). Mai mult, în urma unor percheziții efectuate în corturile amplasate în așa-zisa „tabără de rezistență”, oamenii legii au descoperit mai multe obiecte pirotehnice.

 S-a făcut voia americanilor. Să dărâmăm primarul!

 pungestiCu toate strădaniile activiștilor, Chevron și-a reluat activitatea în perimetrul de la Siliștea. ONG-urile și-au văzut, până la urmă, scopul (nu cel declarat, ci cel propus) atins. Așa că, după alte câteva proteste cu oameni plătiți „la tabel”, s-a declanșat o campanie împotriva primarului comunei, Mircia Vlasă, care era acuzat că i-ar fi vândut pe localnici „la americani”.

Așa se face că, în februarie anul trecut, „Mișcarea de Rezistență Pungești”, organizat un protest de două ore, desfășurat în două etape. Inițial, protestatarii s-au adunat în localitatea Armășoaia, unde au scandat lozinci precum: „Refuz, rezist, gazelor de șist”, „Pungeștii și cu moții fugăresc din țară hoții”. De asemenea, oamenii au afișat pancarte pe care scria: „Uniți salvăm toată România”, „Roșia și Pungești, două inimi românești”. Ulterior, protestatarii, în majoritate localnici, au pornit în marș, până în satul vecin, Siliștea, pe drumul județean care străbate comuna Pungești, din dreptul casei primarului Mircea Vlasă, scandând, printre altele, „Jos primarul” și „Hoțul”.

Până în vara anului trecut, toate mișcările s-au stins, Statutul de „Zonă specială de siguranță publică” a fost ridicat după ce autoritățile au constatat că situația a revenit la normal și nu au mai existat incidente nefericite provocate de localnici, iar Chevron a început lucrările de foraj la Pungești.

 Demnitatea, o lecție învățată

pungesti (10) Chevron nu a lucrat mult timp la Pungești. Anul trecut, sonda a fost închisă. Au dispărut gardurile de protecție, echipamentele, tot ce-a adus Chevron. Au dispărut până și platformele betonate. Iar pe terenul pe care a fost amenajată exploatația acum se face agricultură.

Nu a trecut foarte mult de când ultimul reprezentant al companiei Chevron a părăsit Pungeștiul, iar locanicii au revenit la traiul lor de dinainte de episodul gazelor de șist. Oamenii și-au dat seama că au fost mici pioni într-o mare schemă a manipulării, iar administrația locală își vede în continuare de proiecte.

„Cei care judecau și-au dat acum seama că au fost manipulați de activiști. Le dădeau băutură, mâncare și țigări, iar seara, la corturi, mai făceau și… diverse activități nocturne. A fost mai mult o campanie anti primar. Li se spunea că Vlasă are zilele numărate. Că îi bolnav de inimă, că îi crapă inima. De prima dată au început antiprimar”, își amintește primarul Mircia Vlasă.

Ce e cel mai important, însă, e că, în ciuda unei informări pertinente și nepărtinitoare, punegeștenii au dat dovadă de spirit civic și au sărit, cel puțin la început, să-și apere glia. Acum, nimeni nu mai vorbește despre episodul Chevron, iar demnitatea este o lecție învățată.

 O comună normală, cu probleme normale

Mircia Vlasă

Mircia Vlasă

Dincolo de gazele de șist care au pus Pungeștiul pe hartă, comuna este una normală, cu probleme tipice unei unități administrativ-teritoriale din această zonă.

În cele cinci sate ale comunei – Pungești, Stejaru, Armășoaia, Siliștea, Toporăști, Rapșa, Cursești Deal și Cursești Vale – își duc traiul aproximativ 3.200 de suflete. Din numărul total de locuitori, aproximativ 700 sunt beneficiari ai Legii venitului minim garantat.

„Din acest punct de vedere, cred că suntem în primele zece comune la nivelul județului. La noi se fac datorii la birt și copii. Avem, în prezent, 318 dosare la Legea venitului minim garantat. Am avut peste 400, dar am mai tăiat pentru că nu îndeplineau condițiile. Bineînțeles că ne-au umplut frigiderul. Așa e la noi… Cum se simte un pic faultat, cum te înjură. Nu contează că poate i-ai făcut și bine”, mai spune Mircia Vlasă.

Dincolo de componenta socială, la Pungești sunt proiecte de infrastructură importante.

„Am făcut trei școli, ceea ce nu e lucru ușor. Vorbesc despre școlile de la Armășoia, Cursești deal și Cursești vale. De fapt, primul meu proiect a fost asfaltarea șoselei Cursești – Toporăști – Moara Sima. Proiectul a fost început de fostul primar, care a făcut toate actele necesare. Eu am început cu realizarea fizică”, a mai spus primarul.

Ca orice comună, și Pungeștiul suferă din cauza lipsei banilor.

„Avem prea puțini bani pentru întreținerea drumurilor comunale. În ultimii trei ani, ne-au dat câte 10.000 de lei. De acolo să cumperi piatră, să plătești să o împrăștie… E greu! Am tractor cu lamă și cu asta mai întrețin drumurile. Dacă ne ajută Dumnezeu, pentru viitor, utilaje avem și vrem să facem infrastructura. Stăm foarte rău și lumea e foarte nemulțumită. Chiar pe unde am mai pietruit, ploile, furtunile, au cărat piatra. (…) Mai avem un proiect prin fosta OG 7, de alimentare apă în Pungești și Siliștea, și construire poduri. Un poriect de 39 de miliarde. Se mai fac reactualizări… Acum, că a apărut OG 28, se lucrează la finalizarea aducțiunii în localitățile Pungești și Silistea. Apa se va duce prin cădere. Va avea orice locuitor”, a mai spus Mircia Vlasă.

 Un sediu nou de primărie

pungesti (8) Chiar și în timpul protestelor, administrația locală și-a văzut de treabă. S-a lucat intens la noul sediu al primăriei. O locație cu două nivele, demnă de o asemenea instituție, care în prezent funcționează într-o clădire veche și improprie.

„S-a lucrat mult la acest sediu al primăriei. Clădirea este făcută din surse de finanțare proprii. Ne-am dus «Sărut mâna» pe ici, pe colo și așa am reușit să adunăm banii. A costat 12 miliarde. Am comandat deja și mobilierul, iar în vara asta, dacă dă Dumnezeu, o să ne mutăm în noul sediu. Cu alte mari realizări, nu mă pot lăuda, că la mine se văd. Ultimul proiect pe care am reușit să-l fac este achiziționarea a două utilaje prin Grupul de Acțiune Locală. Am luat un buldoecavator și un autogredeier. Deja buldo a ajuns, am informația că autogreiderul e încărcat pe vapor și face trei săptămâni până aici. Sunt două utilaje vitale pentru comuna Pungești. Valoarea acestora este de aproximativ opt miliarde de lei vechi”, a mai spus Mircia Vlasă.

Pe lângă cele două utilaje, în patrimoniul primăriei se mai află și o autospecială pentru situații de urgență, în valoare de patru miliarde.

de Alex SAVA Localitatea Siliștea, comuna Pungești. Locul care, acum două ierni, fierbea de intrigi menite să convingă, încă o dată, că viața bate filmul. Povești cu contracte dubioase, oneroase și secretizate, cu otrăvuri injectate la mii de kilometri în interiorul pământului și mișcări de rezistență coordonate de activiști finanțați de grupuri cu alte interese au animat vreme de mai bine de un an existența oamenilor de pe aceste locuri. Unii dintre ei erau dipuși, la un moment dat, să-și sacrifice agoniseala și chiar viața pentru a nu se lăsa pradă americanilor care, prin extragerea gazelor de șist, gândiseră, de…

Review Overview

About Mihai Vasile

x

Check Also

Tone de apă și suc, donate Spitalului Județean Vaslui de Crucea Roșie

Tone de apă și suc produs de una dintre ...

Bătrânii și persoanele izolate la domiciliu, ajutate cu alimente de către Episcopia Hușilor

Bătrânii care nu se pot deplasa și persoanele izolate ...

Două fete dispărute dintr-un centru din Bârlad al Protecției Copilului, găsite hoinărind prin Tecuci

Două fete de 13 și 16 ani, aflate în ...

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: