MOTIVARE în dosarul "Mită la PSD": Încercarea de a influența pe căi oculte alegerea președintelui este reprobabilă

Gheorghe Bunea Stancu și Ioan Niculae au săvârșit infracțiunile dovedind o îndrăzneală deosebită și având drept scop bunăstare personală, iar încercarea de a influența pe căi oculte alegerea președintelui României este o activitate reprobabilă, arată CAB în motivarea dată în dosarul „mită la PSD”.

Curtea de Apel București (CAB) arată în motivarea deciziei prin care a dispus condamnarea lui Gheorghe Bunea Stancu, fostul președinte al Consiliului Județean Brăila, la trei ani de închisoare, iar a omului de afaceri Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu și Viorel Barac, la câte doi ani și jumătate, cu executare, în dosarul „mită la PSD” că inculpații „au săvârșit infracțiunile dovedind o îndrăzneală deosebită și având drept scop bunăstare personală, în dauna unor valori esențiale pentru statele democratice, respectiv alegerea în condiții de transparență a unui președinte de republică, buna desfășurare a activității partidelor politice și desemnarea pe criterii de competență și reprezentativitate a persoanelor în funcții de conducere în administrația publică”.

„Încercarea de a influența pe căi oculte alegerea Președintelui României este o activitate reprobabilă, iar o perioadă petrecută în regim de detenție ar fi aptă să îi corijeze pe inculpați, la această acțiune de îndreptare, urmând a participa și cadrele cu atribuții specializate din mediul penitenciar, respectiv pedagogi, psihologi”, se precizează în motivarea instanței.

Mai mult, Curtea de Apel reține că „institutele de sondare a opiniei publice trebuie să se ocupe cu cercetarea și nu este permis vreunui reprezentant al acestora să sprijine activitatea infracțională a unor politicieni sau persoane cu influență în lumea politică”.

Conform documentului citat, Bunea Stancu ar fi subliniat la fiecare întâlnire sau discuție cu Ioan Niculae, că are influență concretă în partid pentru a numi persoane în funcții de conducere, printre care și în funcțiile de care era interesat omul de afaceri. De asemenea, instanța susține că nu poate lua în considerare apărările inculpaților potrivit cărora erau „pur și simplu discuții colocviale, între două persoane care se aflau în relații de amiciție și de afaceri și care nu ar trebui să capete conotație penală”.

„Inculpatul are funcție de conducere într-un partid și se folosește de autoritatea și influența conferită de aceasta, în cadrul discuțiilor cu inculpatul Ioan Niculae, obținând de la acesta foloase pentru partidul său”, se arată în motivare.

Curtea a constatat că Judecătoria Sectorului 1, care i-a achitat pe cei patru inculpați la fond, a făcut o interpretare a probelor exclusiv în favoarea acestora.

„Este neclar de unde ajunge judecătorul fondului la concluzia că „inculpatul Niculae Ioan dorea doar informații despre lumea politică. (…) Nu doar că își dorea numirea unor oameni în fruntea unor instituții de interes public, dar Ioan Niculae dorea și promovarea unei hotărâri de guvern favorabile, așa cum rezultă din convorbirea telefonică purtată între inculpații Ioan Niculae și Bunea Stancu din data de 8 martie 2009”, se mai arată în documentul citat.

De asemenea, Curtea de Apel notează în motivare că prima instanță nu a apreciat corect probele administrate de procurori.

„Lipsa analizei probelor acuzării și formularea de aprecieri generale, de genul „există doar indicii” reprezintă în opinia Curții de Apel un stil de motivare vădit nelegal și care nu poate avea drept consecință decât achitarea automată a acuzaților, achitare făcută, însă, cu eludarea gravă a dispozițiilor legii procesual penale, referitoare la analiza probelor. Este adevărat că este un dosar mai dificil, mai ales raportat la cazuistica specifică judecătoriilor, iar apărătorii inculpaților sunt juriști de înaltă calificare, numai că acest aspect nu trebuie să timoreze niciun magistrat, singura procedură de urmat, ca în orice dosar de altfel, fiind respectarea în totalitate a dispozițiilor legale referitoare la analiza probelor, atât în apărare, cât și în acuzare. Interpretarea în drept dată de prima instanță dispozițiilor art.290 Cod penal, reprezintă doar o preluare a concluziilor avocaților inculpaților, interpretare greșită, așa cum Curtea a arătat anterior”, mai precizeză Curtea de Apel în motivare.

Curtea de Apel București l-a condamnat pe Ioan Niculae, pe 2 aprilie, la doi ani și șase luni de închisoare în doarul „mită la PSD”. În același dosar au fost condamnați Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu și Viorel Bărac, la doi ani și șase luni cu executare.

Inițial, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeași decizie fiind luată și în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac și Gheorghe Teodorescu. Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel București de procurori.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu și-a folosit influența și autoritatea rezultate din funcția de președinte al organizației județene Brăila a PSD pentru a obține, cu încălcarea dispozițiilor legale ce privesc finanțarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiți în campania electorală prezidențială, desfășurată la sfârșitul anului 2009, pentru susținerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înțelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăți către diferiți furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituții implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susținut procurorii anticorupție, se disimula destinația reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispozițiile legale referitoare finanțarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiți, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câștigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susțină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, precum și la nivelul celor două societăți naționale ce aveau ca obiect gestionarea și distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz și SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție îi cercetează, într-un alt dosar, pe Gheorghe Bunea Stancu, fost președinte al Consiliului Județean Brăila, pentru trafic de influență, iar pe Ioan Niculae patronul grupului S.C. Interagro S.A. pentru cumpărare de influență, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală și instigare la spălare de bani.

Printre acuzațiile care i se aduc lui Niculae se numără și cea că, în prima parte a anului 2009, ar fi încercat să corupă o serie de funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilități fiscale, privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice, cu consecință directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

„Persoanele care au acceptat influența suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activități de „lobby” să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deși se cunoștea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenționare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislației aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecința directă era că suma necesară unei asemenea facilități fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat”, mai susțin anchetatorii.

Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, președinte al Consiliului Județean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării Hotărârii de Guvern.

Sursa: mediafax.ro