Google+
Home » National » DNA cere o pedeapsă mai mare pentru Dragnea, care a acționat ca și cum alegătorii sunt obiecte

DNA cere o pedeapsă mai mare pentru Dragnea, care a acționat ca și cum alegătorii sunt obiecte

Procurorii DNA arată, în apelul din dosarul “Referendumului”, că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acționând ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi “extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni” sau “cu forța”. 

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat în 15 mai, de instanța supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Prin aceeași sentință, alți inculpați din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitați.

Decizia a fost contestată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție și de unii dintre inculpați, apelul urmând să se judece din 28 septembrie, de Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

DNA arată, în motivele de apel, că instanța a greșit individualizarea pedepsei aplicate lui Dragnea Liviu, “cuantumul simbolic de un an închisoare și modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracțiunii de folosire a influenței funcției de conducere din partid pentru obținerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000”.

Procurorii mai arată că în mod greșit au fost achitați alți 45 de inculpați, dintre care opt au avut calitatea de președinți secții de votare, iar 37 au fost membri ai unor secții de votare.

DNA cere Completului de cinci judecători de la ICCJ să constate că probele administrate în cauză nu au fost evaluate de către prima instanță în luarea hotărârii, să admită apelul și să desființeze sentința în ce îi privește pe Liviu Dragnea și pe cei 45 de inculpați achitați.

Procurorii cer judecătorilor condamnarea lui Liviu Dragnea și a celorlalți 45 de inculpați la pedepse “în cuantum concordant gravității faptelor”.

Potrivit procurorilor anticorupție, instanța de fond a reținut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești confirmă infracțiunea reținută în sarcina lui Dragnea.

“Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, a reținut Instanța Supremă de fond, este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii județeni, acestea reprezentând solicitări de acțiuni efective de natură a îmbunătăți procentul de prezență la vot. De asemenea, și modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: «Veți primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmați cu strictețe instrucțiunile».Așa fiind, Înalta Curte, prin reținerea vinovăției inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, a sancționat folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii, dar că această faptă are un pericol social redus”, au scris procurorii în motivele de apel.

Potrivit DNA, din transmiterea repetată a acestor solicitări, formulate fie direct, fie indirect și transmise pe canale diferite, rezultă că Dragnea a urmărit să determine validarea referendumului prin folosirea tuturor mijloacelor disponibile, inclusiv a celor interzise de lege.

Procurorii menționează că, prin transmiterea unei adrese în 13 iulie 2012 se solicita oferirea de recompense materiale persoanelor care participă la vot, prin: “organizarea unor tombole cu numeroase premii în fiecare localitate de către organizația de partid cu sprijinul unei organizații neguvernamentale; sprijinirea organizațiilor mass-media locale pentru organizarea în paralel a unor tombole similare; oferirea de servicii gratuite (acces gratuit în diferite locații sau evenimente condiționat de dovada participării la vot); organizarea de evenimente cu clovni, baloane, zâne și «vă cer ca în cel mai scurt timp să comunicați măsurile dispuse»”.

În opinia procurorilor, fiecare dintre aceste acțiuni constituie infracțiunea incriminată la momentul săvârșirii faptelor de către articolul 54 din Legea 3/2000, care pedepsea promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului.

“În mod vădit, măsurile propuse de inculpat urmăreau să stimuleze participarea la vot prin mediatizarea foloaselor de natură materială care puteau fi obținute de votanți”, au precizat procurorii.

Aceștia mai arată că, potrivit prevederilor legale, participarea cetățenilor la alegeri se face pe baza liberului consimțământ al acestora și nimeni nu are dreptul să facă presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina să participe sau să nu participe la alegeri.

“Identificarea unei persoane care a ales să nu își exercite acest vot și deplasarea la locuința acesteia pentru a o determina să voteze reprezintă o forma evidentă de presiune. În acest sens, trebuie avut în vedere contextul săvârșirii faptelor. În numeroase localități, mai ales în mediul rural, activiștii de partid sunt persoane care activează în administrația locală și care se află într-o poziție de autoritate în raport cu cetățenii localității. Din perspectiva unui asemenea alegător, solicitarea adresată nemijlocit de către un activist de partid, care cunoaște cu exactitate faptul că nu și-a exercitat votul, este dificil de refuzat, indiferent de opțiunea politică a acestuia”, susțin procurorii.

Totodată, DNA subliniază că Liviu Dragnea a menținut solicitarea de a oferi alte foloase materiale în schimbul participării la vot, printre care acces la ștranduri, cluburi, spectacole, petreceri, “evenimente cu clovni, baloane, zâne”, renunțând doar la planul de organizare a unor tombole.

“Solicitările adresate telefonic persoanelor din cadrul PSD – organizația Teleorman să folosească presiuni pentru a determina alegătorii să se prezinte la vot, chiar împotriva voinței acestora și conversația inculpatului cu Boboc Valentin Gabriel este relevantă prin expresiile și tonul imperativ folosite («Băi, am înțeles, dar organizați-vă să mi-i aduceți pe toți la vot, băi! Îi legați, îi luați în brațe»). De asemenea, conversațiile ulterioare ale martorului cu persoanele aflate în subordinea acestuia confirmă natura mesajului care i-a fost transmis de către inculpat. În același sens, este relevantă evoluția participării la vot în municipiul Alexandria după convorbirea dintre inculpat și martorul Boboc Valentin – în aproximativ 2 ore, prezența a crescut de la 38% la 52,32% la închiderea urnelor. Prin faptele descrise, inculpatul a solicitat persoanelor aflate în sfera sa de influență să acționeze în modalități ce reprezintă încălcări ale art. 37 din Legea referendumului nr. 3/2000 , ale art. 4 și 54 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului (valabilă și în materia referendumului) sau ale art. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protecția datelor cu caracter personal. Aceste împrejurări califică beneficiul electoral urmărit de către inculpat ca necuvenit. Un folos obținut prin mijloace nelegale este întotdeauna un folos necuvenit, indiferent de natura acestuia, așa cum s-a reținut deja în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție”, au mai scris procurorii în motivele de apel.

În concluzie, procurorii DNA susțin că demersurile lui Liviu Dragnea demonstrează că “vocația și pasiunea sa, ca persoană cu poziție de autoritate și influență, a fost de a impune alegătorilor să voteze…- «mai adu-i p-ăia de pe la țară!»”.

“Libertatea de alegere pe care o au cetățenii și dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca un moft al acestora și nu ca un imn al demnității umane și libertății de opțiune. Deși, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preț , fiind dovadă palpabilă a libertății individului, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a acționat și s-a manifestat ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de specatcole cu clovni, baloane și zâne sau chiar cu forța, conform voinței și interesului inculpatului: «Băi, dar organizați-vă să mi-i aduceți pe toți la vot, băi! Îi legați, îi luați în brațe»”, au mai arătat procurorii.

Anchetatorii susțin că, în aceste condiții instanța de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic și modalitatea de executare a pedepsei aplicate lui Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza și încălcarea libertății de vot și “modul umilitor în care acesta a tratat electoratul”.

Judecătorii care l-au condamnat, în 15 mai, pe Liviu Dragnea la un an de închisoare cu suspendare arătau în motivarea deciziei că nu este ilegală îndemnarea cetățenilor de a merge la vot chiar și în ziua referendumului, ci transmiterea de mesaje privind modul cum ar trebui să se voteze.

În ziua în care a fost condamnat, Liviu Dragnea a demisionat din funcția de ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației. Tot atunci, Dragnea a renunțat și la funcțiile politice, el fiind la acea dată președinte executiv al PSD. Ulterior, Liviu Dragnea a fost ales președinte interimar al PSD, după ce Victor Ponta s-a retras din funcție, în urma anchetării sale în dosarul “Turceni-Rovinari”.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

De-a lungul procesului, au fost audiați, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Dușă, fostul ministru al Energiei Constantin Niță, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, și mai mulți coordonatori județeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.

Sursa: mediafax.ro

Comments

comments

About Mihai Vasile

%d blogeri au apreciat: