Google+
Home » Social » Legendele Bârladului – Podeni, kilometrul 0 al istoriei orașului

Legendele Bârladului – Podeni, kilometrul 0 al istoriei orașului

de Simona MIHĂILĂ

Cartierul Podeni se confundă cu vechea vatră a Bârladului, locul considerat punctul de pornire în urbanizarea noii așezări. Acum, doar un simplu cartier mărginaș al orașului, până în urmă cu mai bine de un secol Podeni a reprezentat una dintre zonele cu o intensă activitate economică și socială.

podul_pescariei_mihai_adamiu„Podenii au apărut ca parte a târgului din faza inițială. A fost un cartier, o mahala, a locuitorilor de lângă pod, dar și al unei zone, unde datorită solului mlăștinos s-a impus o axă principală podită cu loazbe de stejar, nu întâmplător documentele menționează termenul de «podine»”, arată istoricul Gheorghe Gherghe, în volumul “Târgul Bârladului. Istorie șI geneza”.

Este de înțeles de unde i se trage și numele Podeni. Firește, “regele” podurilor era chiar Podul Pescăriei, cel care face legătura cartierului cu restul urbei.

Despre Podul Pescăriei, profesorul Gherghe consemneaza `n volumul mai sus amintit, că era “punctul de vamă al mărfurilor, în special al peștelui. Importanța peștelui `n viața târgului a influențat și pecetea. Reprezentările sunt sugestive, trei pești și o moară de apă. Nu se putea fără mori într-un ținut agricol, fertil, cu pâraie, multe iazuri”.

Comoara din Podeni

podul-pescariei-pozaPrima atestare documentară, într-un act emis la 1 septembrie 1696, dovedește că Mahalua Podeni făcea parte din hotarul Bârladului. Cartierul începea, ca și acum, de la Podul Pescăriei și era cuprins între apa Bârladului și gârla Tuchiloaiei.

De fapt, istorica vatră a târgului o formau străzile Paloda, Strâmbă și Ștefan cel Mare, care, trecând peste apa Bârladului, se prelungea pe strada Cuza Vodă până la bariera orașului.

În Podeni se derula o intensă activitate economică și socială, una dintre primele „atracții” reprezentând-o salba de mori de apă construite de-a lungul râului Bârlad. Acest lucru a atras după sine, ulterior, diversificarea activităților economice. Așa se face că mahalaua era locuită în majoritate de meseriași și negustori.

Una dintre cele mai importante mărturii a activității economice și sociale din această zonă a orașului a ieșit la iveală în 1998. Atunci, în timpul lucrărilor de aducțiune a apei pe strada Dumbrava Roșie, doi copii au descoperit în malul unuia dintre șanțuri un valoros tezaur de monede. Au fost descoperite 3.095 monede de argint, una de bronz, un inel de bronz și un vas de ceramică. Cercetările au evidențiat că monedele au fost emise în 14 țări, provincii, ducate și orașe. Se pare că această comoară a aparținut unuia dintre negustorii sau boierii care locuiau aici și care, probabil, de teamă să nu fie prădat, a îngropat comoara în pământ.

Podeni – cartierul primăriei

podul-pescarie-picturaDin mărturiile vremii descoperim că una dintre principalele artere ale cartierului, strada Cuza Vodă, actualmente Alexandru Ioan Cuza, era una tipic modovenească, cu case gospodărești, curate și retrase după garduri îngrijite, pline de verdeață și flori. Farmecul cartierului de atunci, cu toate punctele sale de atracție a fost surprins cu exactitate și de Victor Ion Popa, care s-a născut și a copilărit pe strada Cuza Vodă, în două dintre cele mai importante lucrări ale sale, „Take Ianche și Cadâr” și „Ghicește-mi în cafea”.

Dintr-o corespondență pe care a purtat-o cu un vechi amic din copilărie, scriitorul face o prezentare a cărții „Ghicește-mi în cafea”, evocând în același timp amintirea locurilor din copilărie: „Bârlădeni amândoi, de pe aceeași stradă cu salcâmi, cu gâște și cu copii, cartea are duh net de Podeni, de Podul Pescăriei și de șoseaua Prutului”.

Este de netăgăduit importanța pe care Cartierul Podeni a avut-o timp de câteva secole în dezvoltarea Bârladului. Pe lângă multitudinea de dughene și prăvălii care vindeau pește, fructe orientale, coloniale, fierărie, în cartier funcționa și o piață, denumită „Cuza Vodă”, în care târgoveții puteau găsi legume, zarzavaturi, cereale etc.

Clădirea fostei Primării la început de secol XXnă la sfârșitul secolului al XIX-lea aici, în Podeni a funcționat primăria orașului. Instituția și-a derulat activitatea într-o clădire, pe care mărturiile vremii o prezintă drept una impozantă, cu un stil arhitectonic aparte, intrarea fiind străjuită de două coloane. Edificiul administrației locale era situat pe strada Dimitrie Cantemir.

Ulterior, din secolul XX, Primăria Bârlad a renunțat la acest sediu, clădirea fiind lăsată în paragină, pentru ca în perioada ceaușistă să adăpostească un depozit de băuturi alcoolice. Actualmente nu a mai rămas nimic din această clădire întrucât autoritățile comuniste au hotărât, în urmă cu 20 ani, să o demoleze.

Însă primăria nu era singura clădire deosebită din cartier. Imobile frumoase, chiar dacă cele mai multe nu aveau etaj precum clădirea administrației publice locale, erau extrem de numeroase pe această stradă. Majoritatea celor care le dețineau erau intelectuali, comercianți, proprietari de pământuri, meseriași etc.
Erau și case ceva mai mici și mai simple, însă era lege ca toate gospodăriile să fie înconjurate de grădini cu multă verdeață și flori, astfel încât strada era o veritabilă încântare pentru ochiul trecătorilor.
Din amintirile lui Neculai Costăchescu, publicate în “
Bârladul, odinioară și astăzi” aflăm câte ceva din parfumul străzii Dimitrie Cantemir: “În general, era o stradă liniștită, tulburată doar toamna de o locomotivă greoaie și o mașină de treier trasă de boi, cum și de roțile trăsurilor de stradă cu șine de fier. Cu timpul, mașina de treier nu a mai trecut, iar roțile cu cercuri de fier au fost înlocuite cu cele de cauciuc. Tot pe aici trecea spre piață carnea de la abatorul mare, care se găsea la peste un kilometru depărtare de oraș, în căruțe căptușite cu tablă de zinc, precum și mieii tăiați primăvara, atârnați în chingile fixate pe linia longitudinală a acelorași căruți”.

Cartierul lui Cuza

casa_cuzaPodeni este cartierul care a dat naștere uneia dintre cele mai ilustre figuri din istoria noastră, domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul Unirii, cum i s-a mai spus, s-a născut și a copilărit pe strada care îi poartă numele, din cartierul Podeni.

Casa memorială „Alexandru Ioan Cuza” dăinuie și în momentul de față, însă în 1987 edificiul a fost la un pas de a fi ras de pe fața pământului, la „inițiativa” autorităților de atunci. Numai intervențiile disperate a câtorva oameni de suflet au făcut ca imobilul să fie salvat și să poată fi văzut și în ziua de azi.

Odată cu trecerea timpului, dar mai ales ca urmare a expansiunii demografice a orașului, Cartierul Podeni a început să-și piardă din importanță. Una dintre cauzele care i-au erodat statutul de centru al orașului a fost faptul că zona era extrem de inundabilă. Sunt multe mărturiile vremurilor care amintesc de inundații devastatoare care au dus la pierderi de vieți omenești și importante pagube materiale.

De altfel, în urma uneia dintre revărsările Bârladului, în 1939, însuși regele Carol al II-lea s-a deplasat în zonă pentru a vedea cu ochii săi urmările devastatoare ale inundației. Situația va rămâne neschimbată până în 1972, când, tot ca urmare a unor indundații, autoritățile hotărăsc demararea de lucrări pentru regularizarea râului Bârlad.

About Mihai Vasile

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: