Analiștii văd semne de recesiune în tot ce mișcă. Economia se află în fața unei constelații de riscuri

Fie că este vorba de com­paniile energetice ameri­cane, de datoriile lumii emer­gente, de burse, de războiul valutar sau de comerțul global, ceva stă să crape. Economia mondială se află în fața unei constelații de riscuri cum n-a mai văzut niciodată.

Indicele Baltic Dry Index, un indicator al costurilor transportului materiilor prime pe mare și comerțului mondial, este la cel mai redus nivel din istorie. Din august 2015 indicatorul s-a prăbușit cu 75%. Din august până în prezent au fost zile când nicio navă de transport nu s-a mișcat din port.

Pentru Financial Times, expan­siunea universului de yielduri negative ale obligațiunilor guvernamentale re­prezintă un semn de recesiune. Ran­damentul mediu al obligațiunilor emise de guvernul german este sub zero, iar Japonia este pe cale să devină prima mare piață de datorii suverane, bonduri cu scadența la 10 ani care nu aduc niciun câștig. În SUA, randamentul titlurilor de trezorie cu scadența la 10 ani au atins săptămâna trecută 1,8%, minimul ultimelor nouă luni. Bondurile guver­namentale sunt considerate de obicei investiții sigure în vremuri tulburi.

„La aceste niveluri, piețele de obligațiuni prognozează recesiune“, spune Marcus Brookest, strateg la Schroders.

Pentru banca americană Citigroup, economia mondială pare prinsă într-o „spirală a morții” care poate accentua declinul prețurilor petrolului, poate duce la recesiune și pesimism de durată pe bursele de acțiuni, scrie CNBC.

„Dolarul american mai puternic, prețuri mai mici ale petrolului și materiilor prime, comerț mai slab, creștere mai slabă în economiile emergente și în cea mondială… și din nou la fel. La infinit, acest șir va duce la petroapocalipsă, la recesiune globală semnificativă și sincronizată și la piața bear“, spune Jonathan Stubbs, analist la Citi.

Prețurile petrolului s-au prăbușit cu 70% din 2014, iar dolarul s-a apreciat cu 20%. Cotațiile materiilor prime s-au re­dus cu două treimi în această perioadă.

Deși prețurile mai mici ale pe­trolului și în general ale materiilor prime înseamnă energie mai ieftină și pu­tere de cumpărare mai mare în țări dez-voltate precum sunt cele din zona euro, cotațiile slabe pun presiuni pu­ternice pe bugetele statelor expor­tatoare și pe ale companiilor produ­cătoare. Riscul este declanșarea unui val de falimente.

„Suntem într-o situație foarte neobișnuită în care sentimentul piețelor este de un fel nemaiîntâlnit“, spune Thomas Thygesen, analist la SEB.

Olivier Blanchard, fostul eco­nomist-șef al FMI, crede că economia mondială manifestă simptome îngri­jorătoare în condițiile în care cele mai mari economii emergente au arătat semne de dete­riorare în ultimele șase luni.

„Creșterea Chinei este probabil mai mică decât spune guvernul. Rusia și Brazilia o duc foarte rău. Africa de Sud flirtează cu recesiunea. Chiar și India s-ar putea să nu o ducă atât de bine cum se crede“, a spus Blanchard, citat de The Telegraph.

Creșterea creditării economiilor emergente s-a oprit. Avansul, care a durat 15 ani, poate face loc unui „ciclu vicios“ al dezîndatorării, al turbu­lențelor financiare și al recesiunii, aver­tizează Banca Reglementelor Inter-naționale.

Reacțiile de acum ale pieței re-prezintă un caz clasic de comportament de turmă, în care „investitorii se tem că alți investitori știu că ceva rău se întâmplă și vând, deși nu au nicio informație“, a mai spus economistul, care se arată îngrijorat că tocmai aceste temeri vor fi cele care vor perturba fatal economia. În SUA, unde se discută de mult timp de o recesiune industrială în timp ce  autoritățile vorbesc de  ocuparea deplină a forței de muncă, angajările au încetinit în ianuarie.  Cele mai recente date arată că la baza angajărilor stau posturile slab plătite, adică locuri de muncă de calitate inferioară.

Angajările sunt unul din argumentele solide scoase în față de cei care spun că SUA sunt departe de o recesiune.

Descurajante sunt și datele din transport, care arată că numărul de  comenzi pentru camioane noi de mare capacitate a scăzut cu aproape 50% în ianuarie.

David Folkerts-Landau, analist la Deutsche Bank, spune că din economia americană funcționează doar un cilindru, consumul, deoarece investițiile companiilor sunt slabe, iar dolarul puternic afectează exporturile și profiturile.

„Nu este o situație foarte sănătoasă“, explică Folkerts-Landau.

Tot în SUA, spread-urile randamentelor ridicate ale obligațiunilor companiilor din sectorul energiei au sărit la niveluri record.

„Această situa-ție face ca Lehman să pară o plimbare în parc”, crede Thomas Thygesen. 2016 va fi probabil anul în care se va produce primul val de falimente în sectorul petrolului și gazelor naturale. Companiile din sectorul șistului, puternic îndatorate, vor fi primele care se vor scufunda. Dacă prețurile petrolului continuă să scadă, America ar putea fi izbită de un val tsunami de falimente.

Îndatorarea nu este doar o boală americană. La nivel global, industria petrolului și gazelor naturale are datorii de 3.000 de miliarde de dolari, potrivit Băncii Reglementelor Internaționale. Instituția avertizează asupra unei „iluzii a sustenabilității” care se poate deveni rapid otravă.

„Condiții care de obicei deschid calea defaulturilor – precum creșterea datoriilor toxice, înăsprirea condițiilor monetare, înăsprirea standardelor de creditare pentru companii și volatilitate accentuată – se întrunesc acum în SUA“, spune Bronka Rzepkowski, analist al Oxford Economics.

Sursa: zf.ro