Bârladul va avea un muzeu al comunismului

Din acest an, municipalitatea bârlădeană se va implica în demararea lucrărilor de amenajare în oraș a unui muzeu al comunismului.

Discuția despre un centru de studii antitotalitare a pornit în urmă cu șapte ani, inițiator fiind regretatul dr. Constantin Teodorescu. Acest centru ar putea valorifica și casa în care s-a născut și a copilărit, o perioadă, Gheorghe Gheorghiu Dej. Municipalitatea a luat în calcul reamenajarea imobilului unde, în timpul comunismului, a existat casa memorială „Gheorghe Gheorghiu Dej” și ulterior o grădiniță. Imobilul este acum închis și se află în administrarea Muzelui „Vasile Pârvan”.

Primul pas făcut de primărie și consiliul local a fost de a aloca din bugetul pe acest an suma de 2.500 de lei ce vor fi folosiți pentru realizarea proiectului tehnic de reabilitare a imobilului situat în strada prof. dr. Gheorghe Vrabie nr. 22. Ulterior întocmirii proiectului, specialiștii vor ști valoarea estimativă a obiectivului.

Prezent la ultimul simpozion al Societății de Științe Istorice Bârlad, dr. Liviu Țăranu, consilier în cadrul CNSAS, doctor în istorie, a ținut să facă unele precizări referitoare la un muzeu al comunismului amenajat în fosta casă memorială „Gheorghe Gheorghiu Dej”: „Nu trebuie să avem resentimente. Istoria neamului trebuie respectată cu bune și cu rele. Un muzeu al comunismului la Bârlad se impune a fi deschis, cu atât mai mult cu cât unul din președinții României din perioada comunistă, Gheorghe Gheorghiu Dej, s-a născut la Bârlad. Muzeul ar putea oglindi în imagini și documente toată guvernarea lui Gheorghe Gheorghiu Dej (1948-1965), privită în alb și negru, cu umbrele și toate acele «defecțiuni» ale regimului, începând de la mediul concentraționar, rezistența în munți, închiderea celei mai mari părți din elita politico-economică și intelectuală a României, terminând cu partea sa mai luminoasă – industrializarea și modernizarea economiei, electrificarea României”.

Reprezentantul CNSAS a mai spus că pe partea administrativă, municipalitatea va trebui să se implice, urmând ca CNSAS să ajute doar pe partea de documentare.

„Vom putea pune la dispoziție materiale științifice, materiale obținute de la arhivele statului, tot ce s-a publicat despre perioada respectivă și despre Gheorghe Gheorghiu Dej, deși nu s-a scris până acum o monografie dedicată acestuia. Putem, însă, pune la dispoziția autorităților locale lucrări referitoare la cultul personalității din perioada 1961 – 1965, când Gheorghe Gheorghiu Dej a fost președintele României”, a mai spus Țăranu. (Mihaela NICULESCU)