Home / Social / Regina Ana a murit! Legăturile Casei Regale a României cu Bârladul

Regina Ana a murit! Legăturile Casei Regale a României cu Bârladul

Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viață luni, luni, 1 august, la ora 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveția.

regina-mariaPotrivit unui comunicat al Casei Regale, la căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia și Principesa Maria. Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână. Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din orașul Morges. În cursul zilei de marți va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor, se mai arată în comunicat.

Conform cu tradiția Funeraliilor Regale din țara noastră, corpul neînsuflețit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleș, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală. Ultimele Funeralii Regale din țara noastră au avut loc la 24 iulie 1938, când Regina Maria a fost condusă pe ultimul drum. La dorința Majestății Sale Regelui Mihai I, funeraliile Reginei Ana vor respecta tradiția înaintașelor Majestății Sale.

Familia Regală anunță mare doliu pentru primele 7 zile de la înmormântare și doliu timp de 40 de zile.

Începând de marți, cărți de condoleanțe vor fi deschise simultan la Castelul Peleș, la Palatul Regal din Calea Victoriei și la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziția publicului timp de 40 de zile de la data decesului.

radu-dudaPrincipele Radu Duda este bârlădean

De-a lungul timpului istoria Bârladului marchează o multitudine de opriri ale familiei regale în Bârlad. Prima de după 1989 are loc în mai 1997 când regele Mihai I aflat într-un circuit prin țară face o scurtă vizită la Primăria Bârlad (Palatul Comunal), continuată prin o întâlnire cu oficialitățile locale. Urmează treceri ale cuplului princiar R. Duda și a principesei Margareta în 5 noiembrie 2006 și 3 iunie 2009. Trebuie menționat și faptul că familia principelui Duda are rădăcini bârlădene, tatăl său fiind înmormântat la cimitirul Eternitatea – Bârlad.

Primul contact al Casei Regale cu Bârladul

Dincolo de manifestările cotidiene existau în spațiul urban bârlădean și evenimente având caracter spectacular și caremaria-ferdinand trezeau temporar din amorțire provincialul târg moldav. Situat la intersecția unor importante artere de comunicație orașul a fost tranzitat, și nu numai, de mai marii epocii, inclusiv de personalități cultural-artistice ce determinau reacții pe măsură din partea oficialităților și a populației.

Cu prilejul primei călătorii prin Moldova prințul Carol I, venind de Iași prin Vaslui, poposește la 25 august/6 septembrie 1866 la Bârlad, prilej cu care sunt consemnate următoarele: ,,Soarele arzător chinuiește mult pe călător pe drumul prăfuit până la Bârlad. Bârladul e un oraș frumușel, capitala districtului Tutova; primirea aici ca pretutindeni e nespus de călduroasă, se vizitează biserica, școala și spitalul, și la două se urmează drumul printr-un ținut frumos, păduros, spre Tecuci…”.

Acesta este primul contact al monarhului cu urbea noastră. În 9 ianuarie 1867, când orașul Bârlad a avut onoarea de a-l primi din nou pe domnitorul Carol I de Hohenzolern-Sigmaringen, cu prilejul alegerilor de deputați, autoritățile locale au decis ca să fie găzduit la reședința Greceanu, actualul sediu al Protoieriei.

La masa festivă au luat parte și o serie de personalități locale precum: Manolache Kostaki Epureanu și Scarlat Vârnav – devenit ulterior călugărul Sofronie. Cei doi se cunoșteau foarte bine pentru că studiaseră împreună la Paris și militaseră pentru Unire. În perioada la care facem referire erau contracandidați la alegerile pentru Camera deputaților. Manolache Kostaki Epureanu a profitat de acest prilej pentru a-și tachina insistent adversarul politic, amintindu-i de tinerețea tumultoasă când jucau cancan la Paris în tovărășia demimondenelor grizete. Savurosul și spumantul schimb de replici, potrivit relatărilor contemporanilor, au înviorat atmosfera spre deliciul asistenței, poate cu excepția lui Carol I mai riguros din fire.

Prima proprietate regală din vecinătatea Bârladului

casa regala3Merită subliniat că prima proprietate particulară a domnitorului Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen a fost moșia Slobozia – Zorleni, din județul Tutova, cumpărată din fonduri proprii. Fermă regală s-a dorit o unitate eficientă, un exemplu pentru localnici, o școală pentru progresul culturilor agricole, fiind dotată cu tot ce era considerat modern în materie de tehnică agricolă (prășitori, semănători, legătorii, pluguri etc.), ordine, disciplină și organizare.

Aici în anul 1898, cu sprijinul Casei regale și din inițiativa regelui Carol I, a luat ființă Orfelinatul agricol „Ferdinand” pe moșia regală. Construcția clădirii a început din 1897 când Principele Ferdinand era grav bolnav și se dorea obținerea grației divine pentru facilitarea însănătoșirii acestuia. Obiectivul acestui așezământ era acela de a ,,crește cu îngrijire un număr de orfani săraci, aleși din clasele muncitoare și a fiilor de militari, pentru a fi pregătiți la viața agricolă prin practică și prin dobândirea cunoștințelor necesare unui țăran bun gospodar”. La dispoziția orfelinatului au fost puse 25 ha teren arabil, fără a se plăti impozite

În testamentul regelui se specificau următoarele: “Moșia mea Slobozia – Zorleni, din județul Tutova, cumpărată din moștenirea mea părintească, am destinat-o, printr-un act deosebit, iubitului meu nepot, Principele Carol de Hohenzollern (fratele lui Ferdinand n. ns.); Orfelinatul agricol “Ferdinand” va rămânea neatins pe moșie și întreținut de viitorul Rege al României”- primind și un legat de 500.000 lei. De asemenea săracii din Bârlad, Botoșani, Brăila, Galați și Focșani primeau câte 8.000 lei. După criza dinastică regele Ferdinand o va lăsa moștenire fiicei sale Elisabeta, regina Greciei.

Spitalul bârlădean, ajutat de Casa Regală

Aflat în toamna anului 1875, la Tecuci, pentru a urmări manevrele militare din acel an, Carol I a donat Spitalului “Elenaspitalul Barlad si Elena Beldiman Beldiman” suma de 2.000 lei. Mai târziu, alți membri ai Casei Regale au făcut donații spitalului din Bârlad. Între acestia se remarcă regina Maria, care, la 23 mai 1916, dăruia o sumă importantă de bani. Alături de ea semnează și cele două principese Elisabeta și Mărioara. Pe 2 octombrie același an sosește la Tecuci, venind de la Sinaia, regina Elisabeta care este întâmpinată de Carol I, cei doi plecând la Bârlad. A doua zi familia regală asistă la serviciul divin, vizitează spitalul „Elena Beldiman” și Școala profesională de fete. Pe 4 octombrie regele vizitează Liceul “Codreanu”, Școala Normală, Școala de meserii, Școala de băieți nr. 3 și Școala primară nr. 2, iar pe 5 octombrie Prefectura, Cancelaria și magazia Regimentului 12 Dorobanți și Primăria Bârladului. Are loc apoi festivitatea de trecere în revistă a trupelor

Cum s-au pregătit bârlădenii pentru a cinsti Familia Regală

În onoarea tuturor acestor oaspeți, la 15 octombrie 1882 s-a dat un spectacol muzical, urmat de un banchet în grădina și sala Renașterea” (în fapt după descrierile contemporanilor o simplă baracă), având bineînțeles și o latură culinară. A luat parte, de asemenea, principesa Elena Bibescu care a stat lângă regină, și episcopul Hușilor Calinic Dima Ploieșteanul (1834-1887), episcopul Hușilor și vicar al Mitropoliei Moldovei.

casa regalaSlujba religioasă care a precedat festinul s-a ținut, în prezența cuplului regal, la biserica Sfântul Ilie, al cărei cor a fost dirijat de Lascăr Hârjescu, profesorul de muzică vocală a Școlii Normale. Și cum scrie cu finețea sa caracteristică domnul C. D. Zeletin: ,,Puținele descrieri din presă ale interiorului barăcii nu redau, totuși, acea demnitate care, cu siguranță, o făcea, vrednică să-l primească pe regele țării. În privința exteriorului, baraca nu era decât o baracă….”.

Ziua următoare, regele însoțit de Principele moștenitor, a vizitat cazarma Regimentului 12 Dorobanți, Școala publică de băieți nr. 2, Externatul secundar de fete, Școala primară de fete, Școala normală, Pensionatul particular Drouhet, Gimnaziul real și moșia Zorleni – Slobozia, proprietatea particulară a regelui Carol.

În cadrul acestui banchet organizat la încheierea vizitei regale Carol I a subliniat atmosfera plină de dragoste a bârlădenilor: „În tot timpul șederii noastre în urbea Bârlad, am fost întâmpinați de atâtea semne de dragoste din partea tuturor cetățenilor și am găsit o primire așa de călduroasă, că zilele petrecute în mijlocul domniilor voastre; vor rămâne neșterse în inimile noastre. Mulțumind Bârladului pentru devotamentul ce ne-a arătat și pentru patriotismul de care a dat dovezi atât de mari prin larga ospitalitate dată la 23.000 ostași, ridic acest pahar pentru fericirea și dezvoltarea orașului și a județului și în sănătatea cetățenilor”.

Regina Elisabeta cunoștea și ea Bârladul, îi era însă familiar mai mult datorită câtorva prietene bârlădence, unele dintre ele petrecându-și adevărate stagii în saloanele ei artistice de la București ori de la Sinaia. O amintim întâi de toate pe Elena Bibescu, pe sora ei Ecaterina Esarcu, pe fiica acesteia, Maria Magdalena Esarcu și pe Natalia Palladi-Susanu. Corespondentă asiduă, regina le scria prietenelor ei la Bârlad ori la Epureni sau i se scria din Bârlad ori din Epureni

Programul unei vizite regale, oglindit în presa vremii

Spre a ilustra impactul reprezentat de monarhie asupra societății bârlădene reproducem o apariție din presă. Ziarul Paloda”, din 9 și respectiv 11 mai 1894, preciza, spre exemplu, următoarele: „Informațiuni. Programul serbării zilei de 10 mai:

I. La ora 10 și jumătate dimineață se va celebra la Biserica Catedrală un Te deum de către părintele protoiereu al casa regala2județului, înconjurat de cler, în asistența domnului prefect de județ și a autorităților civile și militare.

II. Sergenții de oraș vor fi așezați pe străzi între Catedrală și străzile principale.

III. Elevii Școlii Normale, ai Liceului și ai Gimnaziului cu drapelele lor, vor asista la ceremonie în piața bisericească, aranjați de profesori în înțelegere cu comandantul paradei.

IV. După terminarea serviciului divin defilarea și felicitările, se vor primi la palatul Prefecturii.

V. Toate magazinele din oraș, în semn de respect pentru această mare sărbătoare, până la orele 13 din zi să fie închise.

VI. De la orele 3 până la 6 p. m. muzica Primăriei execută diferite arii în Grădina Publică a orașului.

VII. La ora 8 seara muzica Regimentului va face o retragere cu torțe pe străzi după care, la ora 10, va cânta în centrul orașului, lângă Podul de piatră.

Făcut astăzi 6, Mai 1895, în cabinetul Prefecturii județului Tutova.

Prefect, Șutzu

Comandantul Garnizoanei, Lt.- Col. Diculescu.

Primar, N. C. Budu”

Cum a fost sărbătorită Ziua Regelui, la Bârlad

„ Ziua de 10 Mai s-a serbat în orașul nostru în toată splendoarea. Străzile: Principală, Ștefan cel Mare și strada Speranța casa regala1până la Palatul administrativ sunt decorate cu steaguri tricolore. Pe la orele 10 s-a oficiat un Te deum la biserica catedrală Domneasca de Protoiereul județului înconjurat de clerul orașului, la care au luat parte toate autoritățile civile și militare, garnizoana din orașul nostru, elevii școlilor pri­mare și secundare și un public numeros. După terminarea serviciului divin, Grigore Șuțu, prefectul județului, a primit felicitări în sala de recepție a Palatului Administrativ, din partea autorităților pentru M. S. Regele, mulțumindu-le pentru aceasta și încredințân­du-le că va fi interpretul fidel către guvernul M. S. pentru aceste felicitări. Seara, orașul a fost splendid iluminat când armata, cu muzica în frunte, a executat retragerea cu torți prin cele mai importante străzi. Focuri bengale și rachete au fost aruncate din balconul clubului conservator, a cărui inaugurare s-a făcut chiar în această seară”.

Discursul Regelui la Bârlad

Nu exista televiziune și documentare de arhivă, dar presa o suplinește în epocă cu succes prezentându-ne peste ani evenimentul aproape fotografic, cu toate etapele sale.

De asemenea, o bună impresie au lăsat locuitorilor Bârladului manevrele militare din 23-28 septembrie 1894 desfășurate în zona Bârlad-Crasna la care au participat regele Carol I și principele Ferdinand. Deși orașul a găzduit timp de 5 zile 20.000 de militari „nici o nemulțumire nu avem a înregistra”, se scria într-un ziar local „nici cel mai mic incident, căci, spunem cu mândrie că, de la general și până la soldat, s-a observat o perfectă ordine, o delicatețe ce indică o distinsă cultură”.

Desfășurarea acestor manevre pe lângă aspectul spectacular al parăzilor, recepțiilor, banchetelor, balurilor, spectacolului uniformelor ofițerilor de diferite grade și arme, producea înviorarea comerțului local și înflăcăra imaginația tinerelor domnișoare ce începeau să viseze la o posibilă partidă. Dincolo de acestea mai erau și alte părți pozitive pentru locuitori. Înainte de începerea manevrelor în zona Bârladului a sosit un batalion de geniu care „a pus în bună stare podurile, fântânile ce începuseră să sece și alte lucruri care puteau să împiedice executarea regulată a planului de manevre”.

O asemenea desfășurare de forțe și mai ales prezența majestății sale Regele, nu putea să nu intre în atenția opiniei publicePrince_Carol,_King_Ferdinand_and_Queen_Maria_of_Romania bârlădene și a presei, care va aloca pagini substanțiale evenimentului, din care vom face doar spicuiri pentru a avea o radiografie a evenimentului în epocă: „…Zilele de 20, 21 și 29 vor rămâne memorabile în amintirea concetățenilor noștri, în aceste zile peste 20.000 de oameni au fost așezați în corturi în partea nordică a orașului nostru, parte ce prezintă o întinsă câmpie, înconjurată la est și vest de dealuri și udată de râul Bârlad.

Joi 22 curent, orele 9 și jumătate dimineața, trenul regal sosise în gara noastră, aducând pe principele Ferdinand cu toată suita sa și batalionul I de vânători. Orașul era frumos decorat. Lumea compusă din bărbați, femei și copii, începuse să se adune pe stradă încă de la ora 8 dimineață. Prefectul județului, dl. G. Emandi, a dat dispoziții ca la recepția principelui, ce a avut în salonul gării, destul de bine și cu gust decorat să se vadă o deplină ordine. […]

Toate trupele au fost scoase în ordine în stradă. Principele, după marșul de o oră făcut pe Bulevardul Elisabeta și pe străzile Traian și Principală, ce lega Gara cu Grădina Publică, sosește cu batalionul său. Trecerea marțială făcută în fața trupelor, a atins sublimul. Muzica și uralele, ce izbucneau din piepturile a 20.000 de oameni făceau să răsune văile. […] După dejun, porni spre Zorleni, proprietatea casei regale, unde și-a așezat cartierul Princiar.

Seara, toți generalii și coloneii din regimente fiind poftiți la Zorleni au luat cina împreună cu Alteța Sa Principele Ferdinand. A doua zi a trecut prin oraș M. S. Regele, însoțit de principii de Saxa Meiningen și Coburg”.

Și acum, în discursul său, regele aminteste de istoria românilor dar și de respectul pe care-l poartă locuitorilor din această zonă a țării: „Cu un simțământ de mândrie am străbătut în aceste zile de manevră, vechile câmpuri de luptă pe care marele Domn al Moldovei a câstigat cea mai strălucită izbândă, care a hotărât de viitorul țării si a avut chiar o înrâurire asupra evenimentelor din Europa. Numele lui Ștefan-Vodă și vitejia ostașilor săi găseau atunci un puternic răsunet în toată lumea crestinească și faptele sale războinice au rămas pururea ca vrednică pildă pentru neamul românesc. Ele au împlântat întrânsul virtuțile militare și, după 400 de ani, urmașii vitejilor din trecut au dobândit prin sângele lor mărirea si neatârnarea României. Salut dar cu deosebită bucurie, în aceste locuri istorice, o mare parte a armatei mele, sigur fiind că ea întotdeauna va fi pătrunsă de înalta sa datorie. Ridic paharul meu în onoarea Corpurilor III și IV, care și-au atras în timpul manevrelor via mea mulțumire. Sper că veți păstra de aceste zile pline de învățătură o amintire tot așa de adâncă, precum este bucuria ce o resimt de a mă găsi în mijlocul Dvoastră.

Să trăiască armata! […]”

”Închin dar acest pahar în sănătatea cetățenilor și pentru prosperitatea orasului Bârlad și a județului Tutova”

La 11 octombrie 1889, Carol I și Principele Ferdinand ajung din nou la Bârlad pentru a vizita câteva obiective din Bârlad, dar și moșia de la Zorleni. Cu acest prilej, în discursul său, Carol I afirma: „Totdeauna Bârladul mi-a dat dovezi temeinice de iubire și devotament. Strălucita primire ce mi-a făcut astăzi mie și moștenitorului prezumtiv al coroanei, e o nouă chezășie a simțămintelor sale către tron și dinastie. Închin dar acest pahar în sănătatea cetățenilor și pentru prosperitatea orasului Bârlad și a județului Tutova”

Militarii garnizoanei Bârlad au contribuit activ la viața comunității în care își făceau misiunea. Sărbătorile laice sau creștinești erau prilejuri pentru desfășurarea unor ceremonialuri militare la nivelul orașului cu: parade, retrageri cu torțe etc. Totodată, se organizau concursuri sportive, activități cultural – artistice cu un pronunțat caracter educativ. Ei au sprijinit material unele societăți de binefacere, cum a fost cea a Doamnelor Române Bârlădene”.

Orice trecere prin urbe a unor personalități, mai mult ori mai puțin marcante, avea drept consecință organizarea unor primiri festive, orașul îmbrăcând haine de sărbătoare. Din păcate aceștia plecau și Bârladul se întorcea la imaginea sa reală, anostă, colbuită sau înnoroiată, după cum dicta vremea și celelalte racile. Pe 20 noiembrie 1889 Bârladul este vizitat de primul ministru, de atunci, G. Gr. Cantacuzino. Ei și ce ? par a spune bătrânii clătinând ușor din cap. Dar tinerimea se bucură: ,,Nenumărații privitori adunați pe ambele trotuare au salutat cu urale zgomotoase. Toate străzile sunt frumos pavoazate cu drapele tricolore și ghirlande de verdeață, iar din mai multe balcoane doamnele aruncă flori”.

Primul zbor aviatic deasupra Bârladului, de neuitat

Unul din cele mai spectaculoase evenimente a fost primul zbor aviatic deasupra orașului, efectuat de un fiu al său Gh. Negrescu și căruia i s-a făcut o primire triumfală la 27 mai 1912. Foștii lui profesori de la Liceul Codreanu au organizat un banchet la Restaurantul Manzavinatos și i-au oferit un ceas de aur. A doua zi i-a făcut o demonstrație de zbor regelui Carol I sosit la Bârlad (ultima vizită a acestuia în urbe) de la Iași, unde, cu o zi înainte, asistase la dezvelirea statuii lui Al. I. Cuza, din Piața Unirii. Dacă venirea aviatorului Gh. Negrescu a reprezentat o plăcută surpriză, cea a regelui era cunoscută și minuțios planificată: ,,PROGRAMA- recepțiunii Majestătii Sale Regelui în ziua de 28 Mai 1912 la Bârlad: I. La ora 10 jum. Majestatea Sa Regele va sosi în automobil la biserica Catedrală, unde se va oficia un tedeum de protoereul județului, înconjurat de întreg clerul orașului, și cor; II. La ora 11 a. m. Majestatea Sa Regele va traversa orașul pentru a merge la căzărmi, unde va inspecta trupele; III. La ora 12 Majestatea Sa Regele va primi la palatul Admi­nistrativ în sala de recepțiune; pe reprezentanții națiunei, auto­ritățile locale și cetățenii județului și ai orașului.

Amintiri triste despre proprietatea regală din județul Tutova

În timpul retragerii din decembrie 1916 familia regala își va găsi adapost la conacul de pe moșia Slobozia-Zorleni.

Pe 28 noiembrie/11 decembrie regina nota cu tristețe în jurnal că se află la Zorleni – “un sat dărăpănat și trist”. “Am venit aici, la Cartierul General. Loc urât, prost întreținut, dar înăuntru arată destul de bine, fiindcă au adus o parte din mobile frumoasă salvată de la Sinaia. Chiar m-a tulburat profund vederea mobilei din camera mea de aur, până și a pernelor mele preferate etc. Dar nu mi-ar plăcea deloc să locuiesc aici – casa e prost așezată, împrejurimile sunt prost întreținute. Încă din tren, a trebuit să primesc vizită după vizită. Brătianu, Mosolov, generalul Fournier . Am sosit cu puțin înainte de prânz. Nando rămâne calm, în ciuda nenorocirilor noastre. Carol e trist, dar tinerețea își păstrează întotdeauna speranța. Prânz mare, cu toți aghiotanții și cu Brătianu, Mosolov și Fournier”.

Învestirea generalului Constantin Prezan în funcția de șef al Marelui Stat Major (Marele Cartier General) s-a realizat la 2/15 decembrie 1916 la Zorleni, fiind într-o bună măsură, și opera reginei Maria. Câteva zile mai târziu, respectiv la 1/14 decembrie, ea nota plina de satisfacție în jurnalul său, că cererea sa fusese satisfăcută, Prezan fiind în fruntea Marelui Stat Major. Regina Maria l-a întâlnit, la 5/18 decembrie 1916, pe Prezan, la Zorleni, lucru ce i‑a făcut plăcere, „căci aveam de mult o mare dorință să i se dea locul pe care îl are acum: șef al Marelui Stat Major”.

În zilele următoare regina vizitează spitalele din Bârlad, școala de șoferi „Regina Maria”, unde erau pregătiți șoferii pentru ambulanțe, “barăcile cu răniți”, depozitele militare de la gară și în repetate rânduri Cartierul General. La 14/27 decembrie se deplasează spre Tutova și ne lasă o descriere a haosului ce domnea în zilele retragerii: Era pe drumurile acelea tot ce se poate imagina, convoaie rusești și românești, refugiați, trupe automobile, unii mergând într-o direcție, alții în cealaltă, iar noi nu puteam să urmăm o cale îngustă prin mijlocul lor, pe care dădeam în groapă după groapă – înaintam așa de încet, încât a trebuit să ne întoarcem înainte să ajungem la destinație. Pe marginea drumului zăceau cai morți sau pe moarte [….]

La 13 ianuarie 1917, Regele Ferdinand și Regina Maria, însoțiți de Principele Știrbey, au vizitat orfelinatul. Cu această ocazie Regina Maria a oferit câte un ban de aur fiecărui orfan, la rândul lor aceștia au oferit în dar un miel alb, … “Noi copii orfani și săraci adunați aici din mila Mărețului nostru Rege, vă rugăm să primiți de la noi acest miel” (consemnează M. Lupescu directorul orfelinatului).

Dacă Regina Maria, împreună cu patru copii (Nicolae, Marioara, Elisabeta și Ileana) au părasit mai devreme acest refugiu, Regele Ferdinand I împreună cu Marele Cartier General au rămas la Zorleni, lângă Bârlad, până la sfârșitul lunii ianuarie 1917 (martie ?), când s-a putut stabili în Palatul Cuza Vodă, din strada Lăpușneanu, în care funcționa Creditul Financiar Urban.

În miticul urban bârlădean s-a încetățenit în perioada de după 1866 ideea monarhiei. Astfel strada principală purta denumirea de Regală și din 1930 porțiunea până la Poștă de Bulevardul Carol al II-lea, Bulevardul Manolache Costache Epureanu s-a numit Bulevardul Principele Ferdinand iar Bulevardul Primăverii – Bulevardul Elisabeta. Înainte de 1948 a existat Școala Normală “Principele Ferdinand” și un parc Carol al II-lea. Cu ocazia inundațiilor din 1932 pe lângă alte oficialități, urbea a beneficiat și de vizita regelui Carol al II-lea pentru a constata dimensiunile dezastrului. Revista “Documente răzășești” precizează, la capitolul Diverse următoarele: “M. S. Regele Carol II la Bârlad. La un scurt interval de timp, regele vizitează de două ori orașul nostru, pentru a vedea pustiirea făcută de valurile furioase a unui minuscul pârâu, ce din nenonorocire își are drumul croit tocmai prin centrul târgului; precum și al doilea prăpăd ce l-au cășunat apele Bârladului, care și-a desăvârșit opera de distrugere începută în primăvară. Pe drumurile aceste bătute de atâția mari voievozi din vechime, continuând o bună tradiție, vine Regele României având alături pe Regalul Său Copil – Voievodul Mihai, să aline suferința și să insufle nădejdi atâtor nenorociți loviți de soartă. Femeia disperată de pierderea celor doi copii, care, cu privirea rătăcită au căzut în genunchi înaintea Suveranului, lacrimile și doleanțele întregii mulțimi, zugrăveau îndestul tragedia acestui oraș. Regele a împărțit personal mai multe sute de mii la sinistrați. Și gestul prințului moștenitor, care auzind pe o sărmană bătrână că are șapte copii, a scos grăbit din buzunar o sumă de bani și a dat-o cu vădită satisfacție că face un bine. Dragostea și recunoștința pe care au arătat-o bârlădenii Suveranului cu acest prilej, ne îndeamnă să tipărim această însemnare, ca să se știe”. (material realizat cu sprijinul prof. istorie Marcel PROCA)

About Simona Vasile

x

Check Also

Motociclist rănit grav într-un accident, pe E 581, în apropiere de Bârlad

Un tânăr de 30 de ...

270 de locuri de muncă vacante la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți

În cadrul Bursei locurilor de ...

La Iana, un șofer băut a accidentat grav un pieton și mai beat

Un șofer cu o alcoolemie ...

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: