Google+
Home » Justitie » Cinci ani de închisoare pentru liderii clanului Manea, ”lorzii” traficului cu etnobotanice din Bârlad!

Cinci ani de închisoare pentru liderii clanului Manea, ”lorzii” traficului cu etnobotanice din Bârlad!

de Răzvan CĂLIN

Capii clanului Manea din Bârlad vor mai zăbovi câțiva ani buni după gratii după ce judecătorii Tribunalului Vaslui au decis să-i condamne la închisoare cu executare pentru că au coordonat, timp de mai mulți ani, o rețea de trafic cu etnobotanice extrem de prolifică.

Sentința instanței vasluiene în acest dosar instrumentat de procurorii și agenții DIICOT – Biroul Teritorial Vaslui a fost dată în cursul zilei de luni, 30 ianuarie. Cele mai grele pedepse au fost aplicate celor doi capi ai rețelei de traficanți de etnobotanice: Viorel Manea (63 de ani) și concubina acestuia, Cristina Silion (43 de ani), amândoi fiind condamnați la câte cinci ani de închisoare cu executare. De asemeni, judecătorii au mai decis să le interzică acestora și anumite drepturi civile timp de doi ani, din momentul în care vor fi executat pedeapsa privativă de libertate.

Deși nu sunt căsătoriți cu acte, în mod oficial, totuși cei doi trăiesc într-o relație de concubinaj de mulți ani. Amândoi au adus adus pe lume nu mai puțin de 12 copii, cu vârste cuprinse între 9 și 27 de ani. Și mai șocant este că Viorel Manea și Cristina Silion au dat dovadă de un cinism extraordinar și și-au angrenat toți cei 12 copii în afacerile lor necurate cu droguri. Trei dintre copiii lor (toti adulți) au primit pedepse cu închisoare (cu executare, bineînțeles) după cum urmează: Andrei Ionuț Manea (27 de ani) – trei ani și opt luni închisoare; Ioana Irina Manea (22 de ani) – trei ani și zece luni închisoare și Elena Ana Maria Manea (23 de ani) – trei ani și șase luni închisoare.

În același timp, Viorel Manea și Cristina Silion au fost decăzuți din drepturile părintești, ceilalți copii fiind replasați în sânul familiei lărgite. Totodată, minorii sunt atent monitorizați de specialiștii Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui.

Elevii, principalii clienți ai clanului Manea!

Din investigațiile agenților și procurorilor DIICOT Valsui, a reieșit că rețeaua infracțională a prins contur prin 2014 și, așa cum s-a văzut, era structurată pe baza relațiilor familiale.

În rechizitoriul întocmit, procurorii vorbesc despre faptul că principalii clienți ai clanului mafiot erau tinerii și adolescenții din Bârlad, majoritatea fiind elevi de liceu. Este un aspect trist și înfiorător asupra căruia cotidianul Est News a tras nenumărate semnale de alarmă. Campania de presă declanșată de jurnaliștii de la Est News a fost cauzată tocmai de proliferarea traficului și consumului de etnobotanice în rândul adolescenților și tinerilor bârlădeni. Iată că și ancheta oamenilor legii a evidențiat clar acest lucru, pe care, culmea, o partea dintre autorități (inclusiv conducerile liceelor) l-au negat cu vehemență, deși totul se petrecea sub ochii lor. S-a ajuns până acolo încât aproape săptămânal Compartimentul Primire Urgențe de la spitalul bârlădean înregistra cazuri de tineri cu creierii făcuți praf de etnobotanice. Din păcate, traficul și consumul de etnobotanice continuă și în momentul de față să fie un fenomen extrem de prezent, mai ales printre adolescenții și tinerii din Bârlad.

Revenind la rețeaua Manea, anchetatorii au mai descoperit că pentru fiecare plic vândut (ce conținea între 0,25 grame și 0,30 grame de astfel de substanțe), clienții plăteau între 5 lei și 15 lei.

Peste un miliard de lei vechi încasați pentru circa 18.000 de plicuri cu etnobotanice vândute!

Ioana Irina Manea, cunoscută și sub apelativul de Somalia și mama sa (Cristina Silion) erau cele care se ocupau de aprovizionarea cu substanțe etnobotanice.

”Cumpărau cantități mai mari, pe care ulterior le porționau, vânzând tinerilor din Bârlad la pliculețe transparente și autosigilante sau confecționate de ele din hârtie. Cumpărau aceste produse de la persoane neidentificate, din Iași, Bacău și Galați, ele aflând de acești dealer-i tot de la persoane cu astfel de preocupări. Deplasarea o făceau cu persoane din anturajul lor, posesori de autoturisme, care erau consumatori de substanțe etnobotanice”, se menționează în rechizitoriul procurorilor DIICOT vasluieni.

În 2013 Ioana Irina Manea a mai fost prinsă de agenții antidrog și ulterior condamnată pentru trafic de etnobotanice la șase luni de închisoare. Dar pedeapsa a fost suspendată condiționat pe un termen de încercare de doi ani. Însă, după cum s-a văzut, Somalia nu a fost prea impresionată de acest lucru, astfel că și-a văzut liniștită de treabă, alături de părinții, frații și surorile ei.

Cel puțin în ultimii doi ani dinainte de a fi anihilată de oamenii legii, rețeaua mafiotă a clanului Manea a fost atât de bine pusă la punct încât, practic, traficul cu etnobotanice a devenit singura lor sursă de venit, chit că nici unul dintre membrii majori ai familiei nu avea vreo slujbă. Exploatând la maxim o piață a cărei cerere era în creștere de la un la altul, clanul Manea a reușit să ducă un trai mai mult decât decent. Numai ceea ce au reușit anchetatorii să intercepteze și să inventarieze arată cât de prolifică era rețeaua clandestină de etnobotanice pusă la cale de clanul Manea: 17.859 de plicuri (cca. 0,30 grame/plicul) pe care au încasat în total 102.399 de lei, adică peste un miliarde de lei vechi. Și se pare că acesta este doar vârful ”aisberg”- ului, doar ceea ce au reușit să afle anchetatorii.

Minorii familiei, obligați de părinți să vândă etnobotanice pentru a-și face rost de bani de pachet!

Procurorii DIICOT au mai descoperit că, în timp, fiecare din cei 16 membri ai familiei Manea avea roluri bine stabilite în rețeaua de trafic cu etnobotanice. Dacă ”șefa” Silion și fiica sa Ioana aveau misiunea principală de a face rost de substanțe etnobotanice, restul membrilor clanului aveau la rândul lor sarcini precise. ”Bosul” Viorel Manea coordona activitatea și ajuta la ambalatul mărfii, în timp ce restul odraslelor majore vindeau la greu astfel de ”prafuri”.

Însă, culmea, nici cei mici nu erau ”menajați”. Chiar proprii lor părinți i-au determinat să participe activ la traficul cu etnobotanice prin metode pe cât de perfide, pe atât de eficace. Puștii care erau de vârstă școlară și frecventau cursurile vreunei instituții de învățământ locale primeau de la părinții lor, zilnic, câte două pliculețe cu etnobotanice pe care trebuiau să le vândă ca să-și facă rost de bani pentru pachet. Și uite așa au reușit să-i specializeze și pe cei mici în vânzarea de droguri. De altfel, în ultimul timp se știa, mai ales printre consumatorii de etnobotanice, că în familia Manea toți vând etnobotanice, de la cel mai mic la cel mai mare. Cei mici vindeau ”prafuri” și când erau acasă: era de ajuns să suni sau să bați la ușa apartamentului lor, iar unul din cei mici îți și oferea pe loc o doză, contra sumei potrivite, bineînțeles.

La un moment dat, capii rețelei s-au prins că au cam atras atenția vecinilor cu vânzoleala care era zi și noapte pe la ușa lor (plus că mulți dintre consumatori nu mai aveau răbdare și trăgeau cu nesaț chiar în scara blocului respectiv sau prin preajmă). Așa că au decis ca cei mici să aibă asupra lor plicuri cu marfă și îi trimiteau să stea în preajma unei centrale termice de cartier dezafectată, situată în apropiere de blocul turn din spatele spitalului, domiciliul clanului Manea. Mai mult, minorii familiei Manea mai aveau o misiune cât zăboveau în centrala dezafectată: să dea alarma imediat ce zăreau prin preajmă oamenii legii.

Acest mediu extrem de viciat în care au crescut până acum minorii familiei Manea și-a pus amprenta în mod negativ asupra dezvoltării psiho-emoționale a acestor, sunt de părere specialiștii în domeniu. Pe timpul cercetărilor, anchetatorii au fost uluiți de ușurința și nonșalanța cu care cei mici vorbesc despre traficul de etnobotanice: ”Dacă ai droguri, poți să obții câți bani vrei! Iar când ai mulți bani, îi ascunzi în pereții casei!”. Sunt vorbele unor copii care din vina propriilor părinți au ajuns să crească cu niște concepții de viață periculos de eronate, cu un simț al valorilor anormal.

Comments

comments

About Razvan Calin

One comment

  1. Intrebare pentru DIICOT – Biroul Teritorial Vaslui : despre persoanele care asteptau in scara blocului sau pe langa blocul unde locuiau cei din familia MANEA , preluand acele pliculete si oferandule spre vanzare in zona Liceul Industrial , blocul CFR ,parcul V.I. POPA si magazinul ZAMORA din zona Casei Sturza unde sunt mentionati sau ce au patit ?
    Va spun eu , NIMIC !!!!!! si-au schimbat de aprovizionare !!!!!!!!