Google+
Home » Social » ULTIMA ORĂ A murit muzeograful bârlădean Eugenia Popușoi, chiar cu cinci zile înainte de a împlini o frumoasă vârstă

ULTIMA ORĂ A murit muzeograful bârlădean Eugenia Popușoi, chiar cu cinci zile înainte de a împlini o frumoasă vârstă

Muzeul ”Vasile Pârvan” Bârlad, dar și întreaga lume culturală a județului sunt în doliu, după ce unul dintre cei mai renumiți muzeografi din zona noastră, Eugenia Popușoi, a trecut în neființă.

”Cu regret și durere am aflat că sâmbătă 15 iulie 2017, cu doar 5 zile înainte de a împlinii frumoasa vârstă de 81 de ani, colega și prietena noastră, reputata specialistă Eugenia Popușoi a plecat dintre noi. Decesul reprezentând, fără îndoială, pentru cei care au cunoscut-o o mare pierdere”, a declarat Mircea Mamalaucă, directorul muzeului bârlădean.

De numele Eugeniei Popușoi se leagă participările la cercetările și importantele descoperiri arheologice din perimetrul județului Vaslui, îndeosebi în zona Bârladului. Astfel a făcut parte din echipa care a început cercetările din siturile arheologice aparținând perioadei Antichității târzii de la Bârlad – Valea Seacă și Banca (jud. Vaslui), precum și în situl medieval de la Cetatea de Pământ, acolo unde au fost scoase la lumină urmele unei importante construcții militare ridicate de Ștefan cel Mare, între 1475-1476.

Cea mai importană realizare a sa rămâne cea legată de descoperirile din apropierea municipiului Bârlad, de la Trestiana, com Grivița. Între 1964 – 1993 distinsa cercetătoare a reușit să descopere în perimetrul așezării numai puțin de 27 de locuințe aparținând perioadei neoliticului timpuriu, respectiv culturii Starčevo-Criș, cu un inventar bogat și variat. De altfel această descoperire a rămas până astăzi, pentru perioada neoliticului timpuriu, cea mai importantă din regiunea Moldovei.

O viață închinată studiului și cercetării

“Cea care a reușit pe parcursul vieții să devină un respectat cercetător, dar înainte de toate un adevărat OM, s-a născut în satul Preutești, com Timișești, jud. Neamț la data de 20 iulie 1936, într-o zi specială, când în fiecare an, creștinii îl prăznuiesc pe sfântul proroc Ilie. La scurt timp după ce a venit pe lume, familia sa a fost obligată să se mute mai întâi, pentru o scurtă perioadă de timp, în Basarabia, iar mai apoi în comuna Frătești, jud Vlașca, acolo unde a și urmat cursurile primare. După încheierea războiului au revenit în Moldova, iar tânăra Eugenia s-a înscris la Școala Pedagogică de Educatoare din Iași, iar mai apoi la Universitatea Al. I. Cuza, unde a urmat cursurile din cadrul facultății de Istorie-Filologie-Filosofie, secția Istorie.

După încheierea studiilor universitare, într-o zi de asemenea cu importante semnificații, respectiv pe 24 decembrie 1959 își începea cariera de muzeograf în cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Timp de peste 50 de ani cariera sa împletindu-se cu evoluția prestigioasei instituții de cultură bârlădeană.

Încă din timpul studenției a cochetat cu un domeniu al științei extrem de interesant, respectiv cu arheologia. A participat la campaniile de cercetări arheologice, organizate de universitate, în zona viitorului lac de acumulare de la Bicaz, acolo unde s-au realizat ample investigații, în vederea eliberării de sarcină istorică a terenurilor care urmau să fie înghițite de apele viitorului lac de acumulare. A participat la cercetări arheologice și pe alte șantiere, cum ar fi la Mălușteni, jud. Vaslui, Cucuteni-Băiceni, jud. Iași, etc.

După angajarea la Muzeul din Bârlad, o scurtă perioadă de timp, a cochetat și cu învățământul, în paralel cu activitatea din muzeu, predând istoria la una din școlile din oraș.

În decursul lungii sale cariere, în paralel cu activitatea de cercetare în teren, a desfășurat și o muncă editorială semnificativă, rezultatele numeroaselor campanii arheologice putând fi astfel cunoscute de specialiști, dar și de publicul larg. Pe lângă zecile de articole, studii, rapoarte de șantier a elaborat și o serie de importante cataloage. În acest sens amintim lucrările Valori de patrimoniu cultural național, Rădăcini ale civilizației străromânești în Muntenia de răsărit, Moldova de sud și centrală în secolele III-XI p. Chr.; Tezaurul de la Dumbrava Roșie. Alături de acestea merită subliniată contribuția majoră în realizarea monografiei arheologice „Așezarea și necropola de la Bârlad – Valea Seacă, sec. III-V d. Chr”, meritul fiind cu atât mai mare cu cât perioada Antichității târzii nu s-a aflat, de-a lungul carierei, în prim planul preocupărilor sale. Practic a preluat și a pus cap la cap materialele pregătite de cel care a descoperit și cercetat situl arheologic, dar care nu a mai apucat să finalizeze lucrarea. Este vorba de regretatul arheolog Vasile Palade.

Fără îndoială lucrarea care o reprezintă cel mai bine este Monografia arheologică Trestiana, apărută în anul 2005, reprezentând un corolar a celor peste trei decenii de muncă în situl aparținând neoliticului timpuriu de la Trestiana.

Sigur însă activitatea sa nu s-a rezumat doar la cea specifică muncii în teren și a publicării rezultatelor cercetărilor ci a cuprins și alte sfere. Prin tot ceea ce a întreprins în anii în care și-a desfășurat activitatea în muzeu a demonstrat calități deosebite de muzeograf. De numele său și a arheologului și directorului Vasile Palade se leagă declanșarea procesului de modernizare și de adaptare la noile realități a muncii din cadrul Muzeului. O dată cu ei au început să se organizeze primele inventare ale întregului patrimoniu, pe domenii, respectând cu strictețe normele științifice, s-au reorganizat expozițiile permanente, care au permis lansarea în circuitul public a materialelor și informațiilor rezultate în urma cercetărilor arheologice întreprinse, în mare parte, chiar de ei. Remarcabilă a fost și activitatea legată de organizarea unor expoziții temporare, pe diverse teme, răspunzând nevoilor și așteptărilor publicului interesat de muzeu și actul cultural de calitate.

Eugenia Popușoi a fost prin tot ceea ce a întreprins una din personalitățile care a contribuit substanțial la ceea ce înseamnă astăzi muzeul bârlădean, la recunoașterea acestuia ca o importantă instituție de cultură la nivel național, dar și dincolo de granițele țării. În ultimii ani, deși ieșise la pensie cu mult timp în urmă, s-a ocupat îndeaproape de evaluarea și clasarea bunurilor de patrimoniu din sfera numismaticii și arheologiei, aducând muzeul pe prima poziție în țară în privința clasării bunurilor în categoriile fond și tezaur.

Drept recunoaștere a meritelor sale în anul 2014 Președenția României i-a oferit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de cavaler, iar Consiliul local și Primăria Bârlad i-au conferit titlul de „Cetățen de Onoare” al municipiului”, a adăugat directorul Muzeului ”Vasile Pârvan”.

Last updated by at .

Comments

comments

About Simona Vasile