Google+
Home » Administratie » Consilierii bârlădeni, dincolo de statutul public – Andrei Huiban a vrut să devină regizor de teatru
Andrei Huiban

Consilierii bârlădeni, dincolo de statutul public – Andrei Huiban a vrut să devină regizor de teatru

de Mihaela NICULESCU

Serialul „Consilierii bârlădeni, dincolo de statutul public” continuă. Cotidianul Est News, care și-a propus să vi-i prezinte pe cei 21 de membri ai Consiliului Local și altfel decât îi dezvăluie prestația lor, mai mult sau mai puțin discutabilă, îl are în reflector în această săptămână pe Andrei Huiban.

La 42 de ani Andrei Huiban este un profesor respectat, care face din pasiune această nobilă meserie. Predă filozofia la Colegiul Codreanu și se mândrește cu elevi foarte buni, unii olimpici la sociologie și filozofie. Nu și-a propus dintotdeauna să devină profesor de filozofie. Mai degrabă era tentat să dea la teatru, să se facă regizor. Și asta pentru că în familia sa veneau foarte mulți actori, regizori și critici de teatru.

“Tatăl meu a fost în perioada 1978 – 1989 inspector la Direcția de Cultură Vaslui. Cu prilejul nenumăratelor evenimente culturale care aveau loc în acea perioadă, inclusiv Colocviul Național al Regizorilor, la noi în casă ajungeau foarte multe personalități culturale, din teatru în special. Printre aceștia i-am întâlnit pe Mitică Popescu, Leopoldina Bălănuță și mulți, mulți alți actori de talie națională și regizori precum Bogdan Ulmu. Acesta devenise chiar prieten al familiei, o persoană agreabilă, savuroasă și o personalitate în lumea teatrului. Mi-aduc aminte că la un moment dat Bogdan Ulmu îmi dădea chiar teme pe care să le rezolv, de exemplu îmi înșiruia trei cuvinte cu care să realizez un scenariu, a mărturisit Andrei Huiban.

Deși era ceva inedit în experiența sa școlară, o dată cu venirea revoluției din 1989 centrul de interes s-a mutat în altă direcție. Se gândea serios să urmeze Filologia, dar s-a răzgândit în ultimul an de liceu și a optat pentru Filozofie, impulsionat de modul în care acest obiect special i-a fost predat de profesorul său, Sorin Matei. În 1998 a absolvit Facultatea de Filozofie – secția Filozofie din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza Iași. Cu toate acestea nu a renunțat la dragostea lui față de cărți și lectură pe care o cultivă și acum elevilor săi, ca profesor. În timpul facultății a cochetat cu scrisul și a publicat mai multe articole în unele reviste studențești.

”Libertatea de exprimare ți-o cucerești tu, ziarist de carieră sau ziar cu tradiție, transmițând publicului că există o limită peste care nu se poate trece”

În timpul facultății s–a implicat în apariția unor publicații și împreună cu câțiva colegi de-ai săi, Bogdan Lupescu și Cătălin Chirilă, a înființat revista «De ce?» și a reînviat «Opinia studențească». Cu toate că a cochetat cu presa și a fost atras întotdeauna de științele comunicării, nu a simțit nevoia să facă din jurnalism o profesie.

“Eu am scris materiale de specialitate în revistele studențești. Jurnalismul mi se pare o treabă destul de grea și cred că în zilele noastre este destul de complicat să lucrezi în presă. Se știe că ziariștii nu au doar prieteni, ci și dușmani și întotdeauna au existat animozități între organele de presă și factorul politic. După 1989 în presă se folosește un limbaj dur și fără îndoială că o vină pentru acest lucru o are și politicul. Libertatea de exprimare ți-o cucerești tu, ziarist de carieră sau ziar cu tradiție, transmițând publicului că există o limită peste care nu se poate trece. Nu m-am gândit niciodată să fac o profesie din asta, deși admir ziariștii care își fac cu profesionalism treaba, a subliniat Andrei Huiban.

Chiar dacă nu a luat cursuri de jurnalism în timpul facultății, ca profesor a urmat câteva cursuri în domeniu. În anul 2003 a făcut un curs de mass – media, organizat de Academia Cațavencu, un curs pentru profesorii umaniști, după care a predat la liceu “Competențe în mass – media”, curs care a încântat și interesat de-a dreptul elevii. Anul acesta Andrei Huiban a participat la un alt curs – de Educație Media”, organizat de ONG – ul “Centrul Pentru Jurnalism Independent”. Profesorii au fost școliți despre cum să introducă elemente de educație media la orele de curs. Și de această dată aplicarea cunoștințelor la clasă a fost un real succes. Deși nu este o fire prea sociabilă, destul de rezervat, analitic și critic, Andrei Huiban este implicat în activitatea cultural – educativă atât din cadrul școlii cât și în afara acesteia. Este președintele Asociației “Constantin Hamangiu”, înființată în urmă cu 3 luni, asociație care își propune să aducă un suflu nou cultural în Bârlad.

”Filozofia te  învață să nu cedezi impulsurilor nervoase”

„Politica, oricare ar fi ea, este destul de darwinistă. Ca să nu ajungi la un nivel rudimentar de luptă pentru supraviețuire, filozofia îți asigură o anumită privire obiectivă. Situându-te undeva deasupra, fiind detașat, îți poți vedea inclusiv propriile greșeli și poți să îți critici propriile opțiuni pentru a te perfecționa, este de părere Andrei Huiban.

Profesorul consilier are o misiune destul de grea, la școală mai ales, pentru că trebuie să convingă elevii că filozofia nu este un obiect atât de abstract și nici oarecare, ci un obiect pe care dacă îl explorezi te salvează.

Filozofia este un domeniu al valorilor. Într-o lume materialistă și relativistă filozofia te ajută, îți oferă niște ancore de stabilitate. Îți asigură însă și un statut marginal, de pildă elevii mei se uită câteodată într-un anumit fel, de parcă mi-ar spune «ce mai vrea și profesorul ăsta să ne spună?» Realitatea este o construcție socială și fiecare o percepe în felul lui în funcție de aspirații și valori. Filozofia este o disciplină cu miză pe termen lung. Te ajută să nu iei decizii imediate, dacă nu e chiar cazul, pentru a evita eșecul. Te învață să stai să te gândești și să te întrebi «E bine așa sau nu?». Și te mai învață ceva, să nu cedezi impulsurilor nervoase. Însușirea noțiunilor de bază ale filozofiei este benefică tuturor. Inclusiv celor aflați în funcții cu mare responsabilitate. Îmi vine în minte acum un citat al lui Jean Paul Sartre: «Important nu este ceea ce face istoria din noi, ci ceea ce facem noi cu ceea ce a făcut istoria din noi.»”, a adăugat Andrei Huiban.

Comments

comments

About Tehno Redactor

%d blogeri au apreciat: