Google+
Home » Sanatate » Lumea medicală, în doliu! A murit doctorul bârlădean Dragoș Dragomir

Lumea medicală, în doliu! A murit doctorul bârlădean Dragoș Dragomir

de Simona MIHĂILĂ

Veste tristă în sănătatea bârlădeană, dar și în cea ieșeană. Lumea medicală este în doliu după ce luni, 8 ianuarie, prof. dr. Dragoș Dragomir, unul dintre cei mai de seamă profesioniști din țară în domeniul obstetrică-ginecologie, a încetat din viață la vârsta de 77 de ani, după o mai veche suferință.

Profesorul Dragomir s-a născut și a copilărit la Bârlad, la fel ca fratele său, prof. dr. Cristian Dragomir, a altă somitate pe care Bârladul a dat-o medicinii românești.

Capela Maternitatii Cuza-Voda Iasi

Cea mai mare parte a activității profesionale și-a desfășurat-o la Iași, acolo unde a absolvit medicina.

A fost fost fondatorul Societății Române de Ginecologie Oncologică, entitate pe care a condus-o timp de zece ani, între 2004 (anul înființării) și 2014.

Profesor universitar la Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Gr. T. Popa” Iași, Prof. Dr Dragomir a fost, în paralel, și directorul Maternității ”Cuza Vodă” Iași.

În ciuda distanței și a timpului, medicul nu și-a uitat niciodată rădăcinile și a rămas legat sufletește de Bârlad. Mulți dintre cei care l-au cunoscut știu că “domnul profesor” pomenea adesea despre orașul său natal, de care se mândrea nespus. De-a lungul vremii, mii de bârlădence au ales să nască sau să să se trateze la Iași, la profesorul Dragomir.

În ultimii 9 ani, doctorul bârlădean a fost nelipsit de la Bârlad. Săptămânal, el bătea drumul de la Iași pentru a da consultații în cadrul Clinicii ProLife, singura clinică privată din județ căreia a acceptat să-și ofere serviciile.

După mai bine de 40 de ani de practică, în care a supervizat venirea pe lume a mii de copii, profesorul s-a detașat în breasla medicală ca un susținător înfocat al nașterilor prin cezariană, pe care le considera mai puțin riscante atât pentru mamă, cât și pentru copil.

Trupul neînsuflețit al prof. Dragomir este depus la Capela Maternității ”Cuza-Vodă”, înmormântarea urmând a avea loc vineri, 12 ianuarie, la Cimitirul ”Eternitatea” din Iași.

Redăm în cele ce urmează ultimul interviu amplu cu prof. dr. Dragoș Dragomir, acordat ziarului Est News, în 2014, în care vorbește despre multe dintre problemele cu care se confruntă femeile: stres, menopauză, afecțiuni ginecologice, vârsta ideală pentru a da naștere unui copil; despre diferențele dintre nașterea naturală și cezariană, despre anestezie etc.

– Cum ați califica educația femeilor din Bârlad în ceea ce privește mersul la ginecolog ca mijloc de prevenție?

– Este la fel ca peste tot, nu sunt ele altfel decât cele din Iași sau din alte zone ale țării. Interesul pentru prevenție nu este foarte crescut, cei mai mulți ajung în cabinetul medicului abia când îi doare. Nu pot să nu remarc, totuși, că în ultimii ani lumea a început să pună accentul și pe prevenție. Nu am ajuns la nivelul țărilor civilizate unde controlul medical de rutină face parte din educație, însă femeia a început și la noi să fie mai atentă cu ea însăși, să accepte ideea că o consultație de rutină te poate salva.

– În tratarea unei boli, cât de mult cântărește momentul în care a fost descoperită?

– De multe ori face diferența între viață și moarte. A trata o boală la debutul său îți poate prelungi viața cu mulți ani și nu sunt rare cazurile când vindecarea este definitivă. Mă refer îndeosebi la cancer. Dar și costurile sunt mai mici. Chiar aici, în Bârlad, am o pacientă care a ajuns la mine din întâmplare, nu pentru că ar fi acuzat vreo suferință. O trimisese o doamnă căreia îi făcea curățenie în casă. I-am făcut control și am descoperit un cancer de ovar în fază incipientă. Era chiar debutul bolii. A făcut tratament cu chimioterapie, am operat-o și sunt de atunci vreo cinci ani. Femeia se simte foarte bine, vine periodic la control. De regulă, cancerul ovarian este un tip de cancer foarte rapid, care poate să nu dea niciun semn până în stadiu avansat. Ea a scăpat pentru că a venit. La cancer, contează mult precocitatea diagnosticului și apoi corectitudinea primului gest chirurgical. Este decisiv acest lucru. Dacă încapi pe mâna unui cârpaci este dezastruos. Pot să afirm fără ezitare acest lucru din poziția doctorului care a avut de-a face cu nenumărate cazuri de cancer. Dar mai trebuie, totuși, ceva, care nu ține nici de doctor, nici de pacient: trebuie șansă. Trebuie ca acolo să fie mâna lui Dumnezeu.

– Nu auzim prea des doctori care să-l invoce pe Dumnezeu atunci când vorbesc de munca lor.

– Da, eu cred în Dumnezeu. Cu convingere o spun. Nu sunt un credincios habotnic, nu mă găsești prea des la biserică. Nu prea îmi place acolo, așa cum nu-mi plac nici înmormântările și tradițiile astea ale noastre. Mă deprimă și de aceea nu merg la înmormântări.

Stresul și menopauza precoce

– Care sunt principalele semne care anunță faptul că trebuie să mergem la ginecolog?

– Durerile pelvine, care pot avea și alte cauze decât ginecologice, în zonă având sediul și vezica urinară, porțiunea terminală a tubului digestiv, pot fi și dureri care iradiază dinspre coloană în zona de pelvis. Un alt semn ar fi sângerările în cantități mari la menstruație sau în afara menstruației; menstruații neregulate. Dar și dispariția acesteia care, la o anumită vârstă, anunță instalarea menopauzei.

– Și pentru menopauză mergem la doctor?

– Dacă se instalează prea devreme, da! Sunt multe probleme legate de menopauză. În ultimii ani, menopauza se instalează mai devreme de 50 de ani, ceea ce nu e un lucru normal. La fel de real este că și instalarea ciclului menstrual se întâmplă mai devreme. Femeile știu acest lucru și majoritatea mă întreabă. Între ginecologie și endocrinologie trebuie să existe o colaborare foarte strânsă, pentru că cele două domenii au zone care se întrepătrund. Sistemul hormonal la femei este foarte strâns legat de scoarța cerebrală. De aceea, tot ce influențează psihicul, de la stres, informații, filme, reviste, televizor, totul poate să determine o maturare mult prea devreme a sistemului hormonal.

– În ce fel este afectat organismul de instalarea precoce a ciclurilor menstruale, respectiv a menopauzei?

– Pubertatea precoce, mai ales pe fondul unei lipse de educație, poate avea ca principală consecință o sarcină nedorită. La menopauză este mai complicat. Prin menopauză se produce dispariția secreției ovariene. Ovarele devin organe lipsite de utilitate din acest moment. Atunci, în organismul femeii se produc o serie de perturbări care, în mod direct sau indirect, prin intermediul scoarței cerebrale, așa cum vă spuneam, pot să conducă spre instalarea hipertensiunii, a diabetului, a osteoporozei.

– Care este vârsta potrivită pentru a face copii?

– Cel mai indicat este ca femeia să aducă pe lume copii până la vârsta de 35 de ani. Acesta este pragul maxim acceptat pentru a naște un copil sănătos. După această vârstă, riscurile apariției unor anomalii la nivelul oului sunt mai frecvente. După 35 de ani, riscurile de a da naștere unui copil cu Sindromul Down, de exemplu, sunt mai mari decât la femeile care rămân însărcinate mai devreme. Ideal ar fi ca femeia să nască între 20 și 30 de ani.

Anestezia locală, ideală pentru cezariană

– Ce e mai bine? Naștere naturală sau cezariană?

– Nașterea naturală produce în sfera genitală o serie de disfuncții, rupturi, cicatrici, destructurări ale țesutului. Prin filiera genitală trebuie să iasă copilul, care are cel mai mare diametru la cap 10 – 12 centimetri. Oricât de elastică ar fi zona respectivă, tot se strică. Este motivul pentru care profesorul Dobrovici, cel care m-a învățat pe mine meserie, ne spunea așa: “Eu văd viitorul omenirii ca fiecare cuplu să aibă doi copii, ambii născuți prin cezariană”. Era într-o perioadă în care interzisă discuția despre cezariană. A și ajuns la canal pentru asta.

– Un foarte interesant punct de vedere în condițiile în care majoritatea pledează pentru nașterea naturală.

– Nașterea naturală are, ce-i drept, multe avantaje. Dar la ora acutuală, cezariana s-a perfecționat atât de mult, încât riscurile sunt mult mai mici decât la nașterea normală. Anestezia la cezariană este de mai multe feluri. Anestezia generală, rahia – care este cu riscuri și anestezia locală. Aceasta din urmă este cea mai indicată. Pe vremea profesorului Dobrovici, datorită lui, la Iași cele mai multe cezariene erau cu anestezie locală. Noi ajunsesem să stăpânim foarte bine tehnica anesteziei locale. Se injectează în țesut novocaină sau xilină, după care se lucrează. Prin acest tip de anestezie nu dispare senzația tactilă. Femeia simte apăsările, dar nu simte durerea. Deși noi, cei de la Iași, suntem beneficiarii unei experiențe considerabile în această direcție, acum, ne-am puturoșit și noi. Am devenit mai comozi. Chemi anestezitul, intubează pacienta sau îi face rahie, iar eu, ginecologul îmi văd de treaba mea. Dar, în ciuda acestei comodități, pledez pentru anestezia locală în cazul cezarienei. Împreună cu un coleg, căruia i-am îndrumat lucrarea de doctorat, am făcut o astfel de cezariană și am filmat-o. La sfârșit, după ce am terminat de cusut și de pansat, pacienta a coborât singură de pe masă și, sprijinită de noi, a ajuns la salon. Am prezentat înregistrarea video la o sesiune științifică din Ungaria. Era dovada experienței noastre după mai bine de 1.500 de cezariene cu anestezie locală. Au văzut și ei că se poate. Sunt situații în care nu poți să faci altceva decât anestezie locală.

– Cum ar fi?

– Intoleranță la anumite medicamente care se folosesc la rahie-anestezie sau în intubație; patologie hepatică, anumite boli cardio-vasculare.

About Simona Vasile

%d blogeri au apreciat: