Google+
Home » Administratie » PUG-ul Bârladului postat pe site-ul primăriei vorbește oficial despre ”competența” administrațiilor care au condamnat Bârladul

PUG-ul Bârladului postat pe site-ul primăriei vorbește oficial despre ”competența” administrațiilor care au condamnat Bârladul

Proiectul de actualizare a Planului Urbanistic General (PUG) al municipiului Bârlad, proaspăt ieșit din biroul inginerilor proiectanți, scoate la iveală realitatea dureroasă cu care se confruntă, zi de zi, locuitorii din micul tȃrg de provincie꞉ administrațiile care s-au perindat prin Palatul Comunal n-au vrut, n-au putut sau n-au reușit să ridice ancora care ține captiv orașul cu patru secole în urmă. O dovedesc străzile de pămȃnt, unele complet lipsite de trotuare și rigole, altele cu borduri sparte, dar și cele pietruite cu macadam vechi, care lasă toate impresia de paragină și izul de mediu rural.

Drumuri agricole asfaltate în comunele din preajma Bȃrladului, pămȃnt bătătorit pentru bȃrlădeni. Acesta este doar unul dintre paradoxurile civilizației, să ai fonduri alocate pentru dezvoltare și să nu le poți accesa. Al doilea ține de competența și buna-credință a autorităților locale, care s-au tot scuzat, de-a lungul timpului, că municipiul Bȃrlad nu are acces la borcanul cu bani europeni pentru că, iaca poznă!, are PUG-ul vechi.

De săptămȃna trecută, Bȃrlad-ul are un plan urbanistic general actualizat, o confirmă site-ul Primăriei, care oferă celor interesați nu doar noul document, ci și un regulament local de urbanism, valabil atât în intravilan, cât și în extravilan, și 13 planșe de studiu. Acestea, ne asigură municipalitatea, sunt cruciale pentru dezvoltarea urbanistică a oricărei localități, pentru că reglementează și planifică aspectul urbanistic al orașului pentru următoarele decenii. Practic, în baza PUG-lui, administrația va trasa străzi, va construi sau va permite construirea de imobile și parcări, va adopta norme cu privire la regimul de înălțime a clădirilor, și, totodată, va impune reguli privind disciplina și estetica în construcții, pentru evitarea construirii haotice în oraș. Ca să nu mai lungim vorba, PUG-ul dă startul la muncă pentru municipalitate, care, de-acum înainte, nu mai are nicio scuză pentru lipsa de finanțări europene!

Ce altceva mai face PUG-ul? Le arată bȃrlădenilor, negru pe alb, cȃt de umilitor este traiul lor într-un municipiu care, în anul 2018, are 55% din străzile din rețeaua secundară rămase neasfaltate. Mai exact, pe teritoriul municipiul Bârlad sunt 49 km de stradă neasfaltată. Restul străzilor au îmbrăcăminte asfaltică degradată, cu trotuare lipsă sau mai mici de 1,0 m, fiind inadecvate circulației pietonale.

“Trama stradala a municipiului are o configurație de tip mixt, respectiv rețeaua principală de străzi, este construită din marele bulevarde, străzi de categoria a II-a și a III-a, ce fac legătura între principalele zone funcționale, în timp ce unele străzi secundare, de categoria a III-a și a IV-a au trasee sinuoase, dovedind o dezvoltare spontană.”, scrie în documentul stufos, de 197 de pagini, postat pe site-ul Primăriei Bȃrlad.

În același timp, “principala caracteristică a tramei secundare este carosabil din pietriș și pământ pe majoritatea străzilor, lipsa trotuarelor și a rigolelor. Din acest motiv circulația se desfășoară cu dificultate în anotimpurile ploioase. În municipiul Bârlad există un număr mic de străzi din rețeaua secundară cu carosabil asfaltat. Fundăturile nu sunt amenajate corespunzător, nu au loc de întoarcere a autoturismelor.”

Care este ponderea străzilor asfaltate din rețeaua secundară de străzi, pe cartiere

– Cartier Zona Centrală – circa 61% din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Țuguiata – circa 77% din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Cotu Negru – circa 50% din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Deal – circa 60% din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Crâng – circa 50% din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Complex Școlar – circa 57% din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Munteni – circa 55% din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Podeni – circa 38 % din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

– Cartier Gară – circa 47 % din rețeaua de străzi secundare este asfaltată.

PUG-ul informează și cu privire la cele cinci artere de acces din municipiu (E581 – din direcția București spre partea de Nord – Est a Europei, DN11A – din direcția Bacău – Podul Turcului, DJ 243 – din direcția Bacău – Puiești, DJ 243B – din direcția Coroiești – Crâng și DN24D – din direcția Galați), dar face referire și la circulația de tranzit din Bȃrlad, care se desfășoară prin zona de locuit, respectiv Strada Epureanu, Nicolae Bălcescu și pe Bulevardul Republicii (E581). “Străzile menționate sunt într-o continuă degradare, poluând sonor. Traficul greu local se desfășoară pe străzile funcționale, care aparțin rețelei secundare.”

Mai mult, PUG-ul aduce în discuție și lipsa trotuarelor din municipiul Bȃrlad. Dacă Bulevardul Republicii are amenajat trotuar pe o singură parte, de la limita de intravilan până în zona de nord a orașului, Strada Tecuciului (de la intrare în intravilan până la intersecția cu Strada Mihai Eminescu) nu are amenajate trotuare, la fel și DN24D de la limita de intravilan până în zona Prodana, DJ 243 de la intrare în zona de intravilan până la intersecția cu Strada Cerbului, și DJ 243B.

Concluziile PUG꞉ starea infrastructurii rutiere și pietonale din oraș este foarte proastă, calitatea vieții locuitorilor are de suferit din cauza poluării aerului și a celei fonice

Conform datelor din planul urbanistic general actualizat, Bȃrladul are cod roșu la infrastructura rutieră și pietonală. Dacă, în prezent, raportul debit-capacitate în intravilan, pe Bulevardul Republicii, este de 68%, iar pe Strada 1 Decembrie este de 46%, se estimează că, până în anul 2025, capacitatea de primire a traficului va fi depășită.

În absența Variantei Ocolitoare, infrastructura municipiului Bârlad nu are capacitatea de a susține un trafic de tranzit în creștere, în special traficul greu. Traseele prestabilite pentru traficul greu traversează zonele de locuințe existente pe străzi de categoria a III-a, care, în mare parte, nu au spațiu verde de aliniament.

Nici infrastructura de transport public urban nu este neadecvată꞉ parcul auto e învechit, stațiile de transport în comun nu sunt neamenajate corespunzător, cele mai multe nu au alveolă. Slaba deservire cu linii de transport în comun pentru Cartierul Munteni, Podeni și Crâng mai adaugă un minus administrației locale din Bȃrlad, la fel și lipsa locurilor de parcare, sesizabilă în tot orașul, dar în special în zona centrală.

Drumuri înguste și pline de gropi în centru, drumuri de pămȃnt și de piatră la periferie. Trafic greu, poluare cu noxe și poluare fonică. Așa arată un oraș rămas în Evul Mediu din punct de vedere al dezvoltării și al gospodăririi administrative, pe care l-a luat valul civilizației din rațiuni estetice, dar căruia nimeni nu i-a oferit și un colac de salvare. Noul PUG ar putea indica drumul spre modernizare, asta dacă busola municipalității nu e defectă… (Mara GRIGORIU)

Comments

comments

About Tehno Redactor

%d blogeri au apreciat: