Google+
Home » Social » Geniala idee, inspirată de o lingură de lemn, ce i-a adus faimă națională unui strungar de la Fabrica de rulmenți Bârlad

Geniala idee, inspirată de o lingură de lemn, ce i-a adus faimă națională unui strungar de la Fabrica de rulmenți Bârlad

de Mihaela NICULESCU

Vasluiul se mândrește cu o mână de meșteri populari de valoare, care, din păcate, nu sunt cunoscuți foarte bine de locuitorii județului, uneori nici de cei din localitatățile lor de baștină. Est News deschide seria prezentării acestor artiști populari, care duc mai departe cu demnitate cultura populară.

Bârlădeanul Cristian Buclea a devenit cunoscut ca meșter popular cu ocazia târgurilor organizate în județ. Oamenii i-au admirat și achiziționat obiectele artizanale, pictate cum numai el știe, dar și icoanele pictate pe lemn, pe sticlă, pe pietre de râu, troițele și epitafurile cu care multe biserici se mândresc. După ce a expus aceste creații la târgurile din Vaslui, a fost invitat și în afara județului, la târgurile din Roman, Bacău, Galați, unde a avut de fapt și o expoziție de icoane. A devenit cunoscut și la Huși, dar cel mai mult a fost cunoscut de vizitatorii târgurilor de meșteri populari organizate din 2004 în Vaslui. I-au fost apreciate deopotrivă atât icoanele cât și ramele de lemn pictate, precum și cuierele pictate, suporturile de vase ornate cu motive populare, platourile din lemn și de ceramică viu colorate, străchinile și mai cu seamă lingurile de lemn pe care a pictat personaje din povești ori țărani și țărăncuțe.

De ceva timp, este căutat pentru lingurile sale deosebite și, mai nou, pentru mobilierul decorat cu motive populare în culori acrilice, pe care, de multe ori, îl și recondiționează.

Pictorul Nelu Grădeanu i-a deschis în inimă o ușă de a cărei existență nu știa nimeni

Cristian Buclea desenează de când se știe, dar niciodată nu a crezut că își va cultiva talentul la rang de artă, cu atât mai puțin că va ajunge să îndrăgească atât de mult arta populară. Întâlnirea cu pictorul Nelu Grădeanu a însemnat, de fapt, punctul de plecare către o carieră frumoasă, creată cu multă trudă și nopți nedormite.

Urmăream într-o zi, prin 2003, pe un post de televiziune local, un interviu cu iconograful Nelu Grădeanu. La un moment dat, acesta a invitat pe toți iubitorii de iconografie să vină la atelierul său de la Cercul Militar, dacă vor să fie inițiați și să primească sfaturi în acest domeniu. Pentru mine, Nelu Grădeanu era un reper, așa că nu am mai stat pe gânduri și m-am prezentat în atelierul domniei sale. Am fost singurul care a răspuns apelului. Îmi aduc aminte cum m-a privit atunci când am venit cu prima icoană pictată pe lemn, pe care mi-o dăduse ca temă pentru acasă. A zâmbit, mi-am dat seama că nu era de bine, dar mi-a spus că am talent și să nu mă necăjesc prea mult pentru că dacă voi munci și voi asculta sfaturile lui voi reuși să fac față acestei provocări. Timp de trei luni, zi de zi, am fost atent la tot ce făcea și înregistram absolut orice sfat pe care mi-l dădea. Pot să spun că am profitat la maxim de ajutorul necondiționat oferit de domnul Grădeanu, acesta punând o vorbă bună la domnul dr. Teodorescu pentru a organiza o expoziție personală la Galeriile de Artă din Bârlad. Îi sunt recunoscător acestui iconograf pentru faptul că am evoluat în domeniul iconografiei și mai apoi în arta populară”, a mărturisit Cristian Buclea.

După cele trei luni de școală petrecute lângă maestrul Grădeanu, Buclea a început să lucreze pe cont propriu. A lucrat zeci de ore și încetul cu încetul s-a făcut remarcat și a început să fie invitat de către Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui (CJCPCT) la târgurile meșterilor populari. După icoana pe lemn, a trecut la realizarea icoanelor pe sticlă, după modelul Nicula. A pictat zeci de icoane pe sticlă împreună cu fiica sa, care îi moștenește talentul. Voia în permanență să vină cu ceva nou, care să fie apreciat, dar care să se și vândă.

Vă spun cu mâna pe inimă că în momentul în care am ales să merg în atelierul domnului Grădeanu nu m-am gândit o clipă la partea financiară, voiam doar să-mi demonstrez mie că pot să-mi dezvolt talentul și să creez niște opere cu valoare, dar la un moment dat am simțit că pot să și câștig din arta pe care o promovez, așa că mi-am pus mintea la contribuție și m-am gândit să aduc pe piață ceva nou”, a adăugat artistul popular.

Ideea genială pe care i-a dat-o o simplă lingură de lemn

La unul din târgurile la care a participat a întâlnit o bătrânică din zona Iașului, venită la târg cu linguri pictate. Floricelele care decorau lingurile din lemn le dădea un farmec aparte. I-au rămas întipărite în memorie vorbele femeii: „Mamă, trebuie să facem și lucruri mai scumpe și mai ieftine, după buzunarul fiecăruia”. I s-a părut interesant și a început și el să picteze linguri cu motive florale, evident în stilul său. Într-una din zile a văzut pe internet linguri pictate cu scene din povești sau din basmele lui Creangă. A început să îl încânte ideea de a face acest lucru, dar la un moment dat i-a venit o idee sclipitoare, aceea de a personifica lingurile în țărani și țărăncuțe, în oamenii satului, ceea ce i-a adus mai apoi un succes nemaipomenit și a început să fie căutat tot mai mult.

Am cumpărat cinci linguri și le-am pictat pentru mine, apoi le-am postat pe facebook. Le-am pictat într-o săptămână, au fost apreciate și am primit prima comandă, de 20 de linguri. Dobândisem o dexteritate destul de mare, așa că am finalizat-o în două săptămâni”, a mai adăugat Cristian Buclea.

Au trecut câțiva ani și lingurile sunt tot în top, e adevărat artistul a ajuns la performanța de a picta 10 linguri într-o singură zi.

Deși avea talent cu carul, la școală nu a avut niciodată nota 10 la desen

Cristian Buclea desenează de mic, desena la școală pe bănci, în timpul orei, în vacanță, oricând, de plăcere. Cu toate astea, profesoara nu i-a pus niciodată 10 la desen și asta pentru că era comod și își făcea tema în grabă, în pauză. Era înebunit după culturiști, era fascinat de corpurile lor musculoase și masculine și își dorea să fie ca ei. În liceu a desenat sute de postere înfățișând culturiști, în mărime naturală. Le făcea în creioane ceruite. A trecut apoi la altă fază, inscripționa tricouri cu culturiști, cu ajutorul vopselei Sygma de ghete.

Am inscripționat atâtea tricouri cu Rahan (un Tarzan al francezilor, cei din generația mea îl știu), încât umplusem orașul”, a glumit artistul popular Buclea.

La 19 ani, întărâtat de felul în care arăta un coleg, care avea o construcție atletică, fără a merge la sală, a hotărât să urmeze cursuri de culturism la București. A fost, s-a școlit și a obținut carnet de instructor, diplomă care i-a folosit mult mai târziu, când a ajuns instructor de fitness la o sală din centrul Bârladului.

Lăcătuș, strungar, paznic, instructor de culturism

După liceu Cristian Buclea s-a angajat la secția Sculărie din cadrul Fabricii de Rulmenți din Bârlad. S-a bucurat enorm că avea din ce să-și construiască aparate pentru fitness. Pasionat de culturism, acesta a înființat prima sală de fitness din oraș, chiar în fabrică. Cum era talentat la desen, a pictat întreaga încăpere cu sportivi culturiști. După revoluție a ales să plece în Italia, unde s-a angajat ca lăcătuș într-o fabrică. Nu a putut să scape de pasiunea sa pentru desen și în paralel mai scotea un ban decorând camere de copii cu personaje din povești și desene animate, făcând portrete sau caricaturi. A revenit în țară și s-a angajat la o firmă de pază și protecție. Aceasta a dat faliment și după o perioadă scurtă în care a fost agent de pază la un supermarket s-a angajat la strungărie, în aceeași Fabrică de Rulmenți de unde plecase.

Nicio clipă nu am lăsat creionul sau pensula din mână, iar acum deși lucrez la strungărie pictez mai mult ca oricând. Acum pot spune că pictura și pirogravura au devenit pentru mine un mijloc de existență. Ziua de lucru începe dimineață, de la 07.00 până la 16.00, la fabrică și apoi până la 00.00 în atelierul meu de acasă. Mă atrage ca un magnet pictura cu acrilice, cu motive naționale, pictura de icoane pe lemn și sticlă, pictez cu plăcere absolut orice, cu toate că am descoperit această pasiune pentru arta populară cam târziu, la 32 ani”, a mai povestit Buclea.

Îmi plânge inima că la Bârlad nu există implicarea pe care o văd la Vaslui”

Meșterul popular bârlădean spune că în județul nostru sunt oameni deosebiți, care încearcă să ducă mai departe arta populară, la cote cât mai înalte. Printre ei se află Dan Horgan din Bârlad, soții Mircea și Maricica Tofan din Huși, Petronel Stanciu din Negrești, Andrei Dumitru din Pogonești și alții, dar care sunt promovați foarte puțin, iar alții mai deloc, cu toate că ar merita.

Îmi plânge inima că la Bârlad nu există implicarea pe care o văd la Vaslui, unde autoritățile acordă o atenție deosebită și un respect demn de luat în seamă artiștilor populari. De ce la noi în Bârlad nu s-ar putea organiza târguri de calitate, la care să participe numai meșteri populari? Asemenea târguri în care s-ar putea organiza și ateliere de creație ar educa populația și ar putea-o face să înțeleagă în ce constă valoarea artei populare și care e diferența între aceasta și kitsch-urile care au invadat piața”.

Buclea se gândește serios să pună bazele unei asociații a meșterilor populari din Bârlad. A fost cooptat într-o așa zisă asociație de tradiții, dar a renunțat, spune el, pentru că în afara unor interese meschine ale unei afaceri de familie nu a simțit în niciun fel că asociația ar promova arta populară.

Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui îl consideră pe Cristian Buclea un artist popular cu valoare, care „practică meșteșugul picturii naive din orizontul culturii populare, în diferite ipostaze: icoane, pe sticlă, pe lemn, pe piatră de râu, farfurii de lemn, ceramică, troițe, mobilier de lemn rustic. O atracție deosebită în târgurile de meșteri populari o reprezintă fără îndoială lingurile de lemn pictate cu personaje din lumea satului românesc”, după cum apreciază Lucian Lefter, de la CJCPCT Vaslui.

Comments

comments

About Tehno Redactor

%d blogeri au apreciat: