Google+
Home » Administratie » Iată motivele reale pentru care Boroș are nevoie de avocați care să-i salveze pielea din încurcăturile cu legea în care a intrat

Iată motivele reale pentru care Boroș are nevoie de avocați care să-i salveze pielea din încurcăturile cu legea în care a intrat

de Simona MIHĂILĂ

Niște întrebări pentru bârlădenii inteligenți: dacă spitalul privat de la Bârlad, a cărui construcție a început în 2014, este ilegal, inoportun și periculos pentru buna desfășurarea a spitalului de stat și, implicit, pentru oamenii bolnavi, de ce a simțit nevoia primarul Dumitru Boroș să se folosească de minciuni pentru a-și justifica decizia prin care a sistat lucrările de construcție?

De ce studiul pe care l-a comandat din banul public ca să arate că apariția clinicii private lângă spitalul de stat este nocivă, a fost realizat în baza unor documente false și a unor informații intenționat eronate, transmise de Primăria Bârlad?

De ce firma care semnat studiul (și care a fost gras plătită din banii noștri) nu s-a deplasat la fața locului pentru a realiza acest studiu, așa cum prevede Codul deontologic al profesiei de arhitect?

De ce a riscat Boroș să încalce legea, luând decizii care nu erau de competența lui, ci a Consiliului Local Bârlad?

Și, mai ales, de ce a simțit nevoia un ditamai avocat ca Boroș ca, în momentul în care și-a dat seama că trebuie să răspundă la aceste întrebări în fața Justiției, să bată în retragere și să ceară Consiliului Local să-i angajeze o casă de avocatură?

A trecut destul timp în care, folosindu-se de presa aservită (și obișnuită să supraviețuiască din cotizațiile politicienilor și afaceriștilor șantajabili) primarul Dumitru Boroș, dar și o mână de cadre medicale de la spitalul de stat din Bârlad (speriate maxim de ideea concurenței profesioniste) transmit sistematic ideea că spitalul privat nu face bine Bârladului. Ideea a prins excelent la oamenii ușor manipulabili, care nu obișnuiesc să-și pună întrebări. Nici măcar banala întrebare de ce un spital privat ar face rău orașului.

A motivat primarul Boroș că e necesar să aibă avocați pentru că la mijloc sunt ”interesele municipiului Bârlad”.

De ce ar fi în ”interesul municipiului Bârlad” să nu avem un spital dotat la standarde europene? De ce e bine ca bârlădencele să nu-și poată face o mamografie în orașul lor? Cine hotărăște că la Bârlad nu e nevoie de RMN și încă un tomograf, și de ce ar merge pacienții la Iași, Bacău, Galați sau București pentru colonoscopie, endoscopie sau proctologie?

A făcut primarul Boroș vreun studiu ca să afle câte mii de bârlădeni și-ar dori în orașul lor specialiști în cardiologie, boli metabolice, gastroenterologie sau reumatologie? Îi pasă că sute de femei însărcinate din Bârlad bat drumul lunar la Iași pentru morfologii fetale 4 D și că mii de bârlădeni merg prin alte orașe pentru teste de screening necesare depistării bolilor incurabile?

Spitalul de stat din Bârlad și chiar cel din Vaslui sunt la depărtare ani lumină de asemenea tehnică, iar domnul primar știe!

Cu toate acestea, a avut cinismul să afirme că obstrucționarea construirii spitalului privat de către AXA OPTIC este în ”interesul municipiului Bârlad”.

Momentul în care Boroș și-a dat seama că a comis-o

Studiul de care vorbeam la începutul articolului, pe care Boroș l-a tot fluturat în public ca pe Sfânta Biblie, a fost folosit de către primar pentru a-i refuza firmei Axa Optic dreptul de a mai închiria 1.600 mp necesari finalizării construcției clinicii private. Studiul a concluzionat că la Spitalul ”Elena Beldiman” există un ”deficit de teren” care îl împiedică să funcționeze corespunzător.

Ce nu a spus primarul este că s-a ajuns la această concluzie deoarece, la realizarea studiului cu pricina, au fost utilizate date eronate, documente expirate sau false, iar o altă serie de documente nu a fost prezentată, ca și cum nu ar exista. Rezultatul studiului ar fi fost complet diferit dacă actele nu ar fi fost dosite sau dacă informațiile transmise ar fi fost cele actuale. E drept, un rezultat diferit al Studiului nu i-ar mai fi legitimat primarului actele administrative abuzive, emise de aici încolo. Atunci când firma Axa Optic a făcut plângere și a cerut în instanță ca Boroș să dea explicații, primarul-avocat și-a dat seama subit că are nevoie … de avocat. Că juriștii primăriei sunt ocupați cu alte procese, cică.

Ca să-i convingă pe consilieri să fie de acord cu angajarea unei case de avocatură care să-i salveze pielea, le-a pus în vedere ”pretențiile financiare și impactul mare pe care ar putea să-l aibă rezultatul acestor dosare în cazul în care s-ar admite acțiunile formulate”.

Primarul Boroș nu spune, dar și-a dat seama că a te apăra de acuzația de exces de putere, atunci când l-ai comis, nu-i floare la ureche.

Informații expirate, informații false

Așadar, casa de avocatură care va lua banii contribuabililor are misiunea imposibilă de a le demonstra judecătorilor că Studiul plătit de primarul Boroș este corect, în ciuda următoarelor lucruri:

* numărul de paturi pentru spitalizare continuă (784) nu este real, fiind preluat din documente vechi (2011), care nu reflectă situația actuală;

* numărul de paturi total a fost distribuit pe un singur număr cadastral; altfel spus, nu s-a ținut cont că spitalul ”Beldiman” nu funcționează doar într-o singură clădire, ci în mai multe pavilioane, răspândite în diverse zone din oraș (secția Pediatrie, secția Boli infecțioase, secțiile de la Podul Verde, fiecare cu numărul său cadastral etc.);

* chiar și pentru singurul număr cadastral la care s-a raportat întregul studiu (acolo unde se află clădirea principală a spitalului) s-a avut în vedere o suprafață de 41.827 mp, cu toate că suprafața ce rezultă din acte este de 44.900 mp.

* modalitatea de calcul a fost incorectă; conform legii, numărul de paturi ar fi trebuit repartizat pe fiecare număr cadastral, cu suprafețele aferente acestuia; autorul Studiului le-a ”băgat” pe toate în aceeași căruță;

* clădirea principală a spitalului găzduiește, în realitate, doar 412 paturi (conform hotărârii CL Bârlad din 2016), și nu 801 (cum a raportat Boroș firmei care a realizat studiul); dacă modalitatea corectă de calcul ar fi fost respectată, ar fi reieșit o suprafață suplimentară de teren de 19.580 mp, iar deciziile abuzive ale primarului nu ar mai fi avut nicio justificare!

Minciuna celor 180 de paturi

* numărul de paturi eronat pe care s-a bazat studiul a fost supraestimat în mod intenționat, pentru ca socotelile să iasă așa cum a avut interes primarul: au fost adăugate 180 de paturi care provin dintr-o propunere de proiect ce nu s-a materializat niciodată.

Este vorba de Planul de management din 2014 al fostului manager, Angela Chirilă. Proiectul său de construire a unui nou spital cu 180 de paturi, parcări și construcții auxiliare a fost doar o hârtie la un dosar, anexată să dea bine în fața comisiei de concurs. Nu a fost demarat vreodată niciun demers pentru a-l pune în aplicare, nu au fost solicitate documente necesare (certificat de urbanism, avize, autorizație de construcție). Nu au fost identificate surse de finanțare. Altfel spus, nu l-a luat nimeni în serios. Dar Boroș s-a agățat de el și l-a băgat la înaintare, deși știa că e o himeră.

Mai mult, în momentul de față, spitalul bârlădean are un nou manager, iar planul său de management aprobat de comisia de concurs nu cuprinde nicio referire la construirea vreunui  spital. Altfel spus, ideea înființării unui spital cu încă 180 de paturi a plecat odată cu Angela Chirilă. Cu toate acestea, studiul comandat de Boroș l-a luat în calcul, denaturând în mod fundamental rezultatul! Și pentru asta primarul Boroș are de dat explicații în instanță.

Inginerul tocmit de Boroș mai avea puțin și își dădea cu părerea și despre alinierea planetelor

* nu au fost luate în considerare prevederile cu privire la indicele de calcul prevăzut de ”Normativul privind proiectarea și verificarea construcțiilor spitalicești și a instalațiilor”; în consecință, concluziile studiului nu au legătură cu realitatea

* nu au fost efectuate cercetări la fața locului în vederea identificării situației reale din teren;

* constatările și concluziile Studiului exced scopul declarat al acestuia: ”Studiul are ca scop analizarea fluxurilor funcționale ale Spitalului Beldiman și ale centrului medical Axa Optic. Analiza se va realiza doar din punct de vedere tehnic, respectiv arhitectural-urbanistic și spațial-funcțională în ansamblu, și va avea în vedere relația dintre clădiri, accesibilitate, siguranță”.

Cu toate acestea, autorul studiului prezintă și constatări care exced ariei sale de expertiză: despre respectarea Normelor de igienă și sănătate publică, despre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital pentru a obține autorizațiile sanitare, despre limitele de încărcare cu poluanți a apelor uzate industriale etc.

Studiul mai face referiri și la alte subiecte fără legătură cu scopul declarat: analiza actelor care au stat la baza construirii Centrului Axa Optic, acte care și-au produs efectele și care se bucură de prezumția de legalitate. Deși atribuția verificării documentelor este a autorităților competente, potrivit Legii 50/1991, firma care a realizat Studiul (și care nici măcar nu s-a deplasat în teren) s-a apucat să critice instituțiile care au autorizat construirea spitalului privat.

Documente false și documente lipsă, calcule greșite, prevederi legale ignorate

Iată și alte motive pentru care avocatul Boroș are nevoie de alți avocați ca să-l scoată basma curată,

* Suprafața construită este definită în mod eronat în faimosul Studiu. Nu se știe după care legi s-a luat autorul, însă a concluzionat că a fost depășită amprenta la sol. Potrivit normelor în vigoare (STAS 4908-85), ”ieșirea din consolă, la nivelul etajelor superioare, începînd cu nivelul 1, nu este considerată depășire a amprentei la sol”. În realitate, amprenta la sol a Centrului Medical este de 597 mp, iar suprafața terenului aflat în proprietate deste de 600 mp.

Eroarea de calcul este dovedită de textul legii care prevede la capitolul ”Excepții de calcul al indicatorilor urbanistici POT și CUT”: ”Dacă o construcție

Spital privat Barlad - Dan Dobrovolschi

Spital privat Barlad – Dan Dobrovolschi

este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului inițial, adăugându-se suprafața planșelor existente la cele ale noii construcții”. Or, terenul de 600 mp pe care se ridică Centrul Medical a fost dezmembrat din terenul aparținând domeniului public pe care este construit spitalul.

* studiul are în vedere documente alese în mod convenabil pentru a justifica o decizie ce era deja luată de către Boroș;

* studiul analizează dacă Axa Optic a respectat sau nu fel de fel de obligații și cerințe, însă nu a avut în față principalul document în baza căruia s-au executat lucrările: proiectul tehnic. Autorul a motivat că nu i s-a pus la dispoziție.

* studiul cuprinde o serie de constatări cu privire la obiectivul Centru Medical, fără a lua în considerare documente care contrazic respectivele constatări (contractul de vânzare cumpărare, documentația tehnică, extrasul de carte funciară). Dacă le-ar fi consultat, așa cum era normal, ar fi aflat autorul studiului că obiectivul are alee de acces din Republicii;

* nu au fost luate în calcul prevederi esențiale pentru încadrarea corespunzătoare a Studiului. De exemplu, pe aceea care spune așa: ”Pentru orașele mijlocii și mici se recomandă gruparea construcțiilor spitalicești (chiar și atunci când formează unități sanitare distincte) pe terenuri situate în zone apropiate, pentru a asigura o bună cooperare între ele la nivelul serviciilor tehnico-medicale”.

Or, Centrul Medical este o construcție de utilitate publică, destinată oamenilor care au nevoie de servicii medicale, multe dintre ele inexistente la spitalul de stat. Manipulările și interesele ascunse nu vor pune niciodată accent pe acest lucru, așa cum nu se vorbește despre faptul că aici vor avea acces persoane din toate categoriile sociale, dat fiind că spitalul privat va furniza servicii decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.

Comments

comments

About Simona Vasile

%d blogeri au apreciat: