Google+
Home » Administratie » Două pericole majore amenință județul Vaslui꞉ îmbătrȃnirea populației și migrația

Două pericole majore amenință județul Vaslui꞉ îmbătrȃnirea populației și migrația

Vasluiul se numără printre județele care au înregistrat cele mai mari scăderi ale populației, în perioada 1990 – 2017, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). Paradoxal este că, între aceeași ani, sporul natural de la Vaslui a fost unul pozitiv (+15.000 persoane).

Oficial, județul Vaslui a pierdut 102.711 locuitori în ultimii 27 de ani, o veste deloc îmbucurătoare dacă luăm în calcul totalul populației rezidente, care nu depășea, în 2017, 384.144 persoane. Principala cauză pentru modul în care se prezintă tabloul demografic al județului Vaslui este, fără urmă de îndoială, sărăcia accentuată. La pachet cu lipsa locurilor de muncă bine plătite și cu lipsa de perspectivă, sărăcia a alungat din județ și din țară vasluieni de toate vȃrstele.

Astfel, Vasluiul a ajuns să se situeze în jumătatea inferioară (ocupȃnd locul 24 din 42) a clasamentelor care ordonează județele în funcție de valorile sporului natural negativ și de sporul migraționist.

Ilfovul e singurul județ care a înregistrat o creștere a numărului de locuitori între anii 1990 și 2017 (+165,7 mii locuitori). Cifra reprezintă o estimare, cel mai probabil, principalul furnizor de populație l-a reprezentat Capitala, care conduce în topul scăderii populației. În afară de Ilfov, toate celelalte județe și Bucureștiul au înregistrat scăderi ale populației între 1990 și 2017, fie preponderent ca urmare a sporului natural negativ, fie ca urmare a migrației interne și internaționale nete.

Totuși, două județe, Timiș (17,5 mii locuitori) și Cluj (3,4 mii locuitori), au înregistrat sporuri pozitive ale migrației interne și internaționale între 1990 și 2017, dar, per total, populația acestor județe tot a scăzut. Cele mai mari scăderi de populație se resimt în județele Brașov (-144 mii locuitori), Prahova (-147 mii), Teleorman (-154 mii), Hunedoara (-175 mii) și București (- 203 mii).

Nouă județe au înregistrat între 1990 și 2017 un spor natural pozitiv. Este vorba despre Iași (+61 mii locuitori), Suceava (+44 mii), Vaslui (+15 mii), Bacău (+14 miii), Bistrița-Năsăud (+14 mii), Constanța (+7 mii), Maramureș (+6 mii), Brașov (+ 4,6 mii) și Sibiu (+ 3,4 mii). Totuși, din cauza valorilor negative ale sporului migrației interne și internaționale, aceste județe au înregistrat scăderi ale populației în perioada analizată.

Datele INS la nivel de județe ne oferă dimensiunea scăderii populației din 1990 până în 2017, efectele emigrării sau imigrării în afara județului, indiferent de cetățenie, fiind unele evidente localități pustiite în special în mediul rural și tot mai puțini nou-născuți.

România avea, anul trecut, o populație cu 3,57 milioane de locuitori mai mică decât cea din anul 1990. Ce e important la această scădere semnificativă a populației e faptul că sporul natural, adică diferența între decese și nașteri, a avut un impact negativ de doar 908,5 mii locuitori. Restul de 2,66 milioane locuitori în minus față de anul 1990 reprezintă sporul migraționist (migrația netă internațională), adică diferența între românii ce-au emigrat și străinii ce s-au stabilit la noi în țară. În concluzie, nu înseamnă că România a pierdut 2,66 milioane de români prin migrație, ci a pierdut mai mult, pentru că vorbim de diferența între românii emigrați și imigranții ce s-au stabilit în România între 1990 și 2017. E foarte probabil ca numărul românilor emigrați să fie în jur de 3 milioane, potrivit site-ului analizeeconomice.net. (Mara GRIGORIU)

About Mihai Vasile

%d blogeri au apreciat: