Google+
Home » Sanatate » Alarmă: virusul West Nile, care a ucis 21 de români în ultimele luni, a ajuns și la Bârlad! Reacțiile stupefiante ale directorilor DSP și DSVSA, plătiți să aibă grijă de sănătatea populației
Mihaela Vlada

Alarmă: virusul West Nile, care a ucis 21 de români în ultimele luni, a ajuns și la Bârlad! Reacțiile stupefiante ale directorilor DSP și DSVSA, plătiți să aibă grijă de sănătatea populației

de Mihaela NICULESCU

Primul caz la Bârlad, și al doilea din județul Vaslui, de contaminare cu virusul West Nile. Joi, 27 septembrie, un bărbat de 63 de ani, care s-a prezentat la secția Boli infecțioase a Spitalului ”Elena Beldiman” Bârlad, a fost transportat la Iași, după ce s-a confirmat că a fost infectat cu virusul West Nile, în urma unei înțepături de țânțar. Din luna mai și până acum, la nivel național au fost înregistrate 228 de cazuri, iar 21 de oameni au murit în urma complicațiilor provocate de infecție.

Mihaela Vlada

Cazul de la Bârlad a fost raportat Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile care, la rândul său, a comunicat informația Centrului de Transfuzie Sanguină (CTS) din Bârlad pentru a lua măsurile necesare, știut fiind că, pe lângă înțepăturile de țânțari, transfuziile sanguine reprezintă o modalitate de răspândire a bolii.

Am încercat să aflăm mai multe amănunte despre această situație alarmantă de la Mihaela Vlada, directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vaslui, care le-a comunicat cetățenilor în numele cărora am contactat-o: ”Nu știu. Sunt în concediu”.

Tot în doi peri ne-a vorbit și purtătoarea de cuvânt a DSP Vaslui, Mihaela Toplicianu, care nu a putut spune decât că în județ există un singur caz confirmat. Despre cazul de la Bârlad, descoperit joi și care a ajuns deja în evidențele autorităților de la București, purtătoarea de cuvânt a DSP Vaslui a ”explicat”: ”Să o întreb pe doamna doctor”. Adică pe directoarea Vlada, cea pe care am deranjat-o în concediu.

Mihaela Topliceanu a revenit, ulterior, cu un telefon în care a confirmat și existența cazului descoperit la Bârlad.

Acesta este modelul de comunicare și deschidere al unei instituții, creată să vegheze la sănătatea publică, în cazul apariției în județ a unui virus care a ucis în România 21 de oameni, în ultimele cinci luni. DSP nu a găsit necesar să comunice de bună-voie și nesilită de presă aceste informații cu atât mai necesare cu cât măsurile de prevenție sunt singura soluție pe care populația o are la îndemână împotriva virusului West Nile, tratament sau vaccin neexistând până la această oră.

Comunicare în bătaie de joc și din partea DSVSA

Mitiu Ciupilan

Absolut stupefiantă a fost și reacția directorului Direcției Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. Contactat de reporterii Est News pentru detalii privind implicarea instituției în activitatea de prevenție (știut fiind că infectia in randul oamenilor este rezultatul muscaturilor de țânțari care se infectează atunci cand se hranesc cu sangele pasarilor și animalelor contaminate), Mitiu Ciupilan, directorul DSVSA, ne-a oferit o declarație sfidătoare.

“S-ar putea ca DSVSA să fie implicată, s-ar putea să nu. Astăzi s-a înregistrat minus un grad… destul de frig… țânțarii nu mai sunt atât de mulți. Anul ăsta am scăpat de virusul West Nile”, a răspuns Mitiu Ciupilan, într-o batjocură totală în primul rând la adresa cetățenilor care-i plătesc salariul și avantajele obținute prin ocuparea acestui fotoliu confortabil.

 

 

 

Timp de o lună, donatorii de sânge din județ vor fi testați

 

Singura care a înțeles importanța comunicării cu publicul în această situație alarmantă a fost Violeta Nistor, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină (CTS), care ne-a declarat: ”Având în vedere această situație, toți donatorii care vor veni să doneze sânge la CTS Bârlad vor fi testați și pentru depistarea virusului West Nile. Acest lucru se va întâmpla timp de 28 de zile, cum prevede protocolul. Livrarea sângelui către spitale se va face doar după efectuarea acestor teste. Testarea nu se face în centru nostru, noi doar trimitem probele la Institutul Național de Hematologie, unde vor fi prelucrate”.

 

Ce este virusul West Nile și cât de gravă poate fi infectarea

West Nile este un tip de virus răspândit de țânțari. Virusul este mentinut in natura printr-un ciclu care implica transmiterea intre pasari si tantari. Oamenii, caii si alte mamifere pot fi infectati. Pasarile sunt gazdele-rezervor ale virusului.

De multe ori, oamenii trăiesc cu infecția, dar nu știu că o au. În unele cazuri, West Nile conduce la o boală severă care afectează creierul sau măduva spinării. Cei afectați pot avea convulsii sau pierderi de memorie. Persoanele de peste 50 de ani prezintă cel mai mare risc.

În general, 80 de persoane din 100, nu au simptome. Acestea pot debuta în primele 15 zile din momentul în care au fost mușcate de țânțar.

Simptomele ușoare pot include: febră, cefalee, senzație de oboseală, lipsa poftei de mâncare, dureri în tot corpul, erupție cutanată, de obicei pe piept, și umflarea ganglionilor limfatici.

Persoanele care dobândesc forma ușoară a bolii au febră timp de 5 zile, se luptă cu durerile de cap în jur de 10 zile și resimt o stare permanentă de oboseală mai mult de o lună.

Formele grave ale bolii pot duce la umflarea creierului (encefalita), a măduvei spinării (mielita) sau a țesuturilor din jurul creierului și măduvei spinării (meningita). Se manifestă prin: cefalee severă, febră mare, stare de confuzie, convulsii, slăbiciune musculară sau paralizie și comă.

 

Perioada de incubatie dureaza de obicei intre 3-14 zile

 

In absenta unui vaccin, singura modalitate de a reduce infecția la oameni este prin cresterea gradului de constientizare a factorilor de risc si prin educarea oamenilor privind masurile pe care le pot lua pentru a reduce expunerea la virusul West Nile.

Este important sa se evite expunerea la intepaturile de tantari. Eforturile de a preveni transmiterea virusului West Nile trebuie sa se concentreze mai intai pe protectia personala si comunitara impotriva muscaturilor de tantari prin folosirea plaselor de tantari, a insecticidelor, prin purtarea de imbracaminte de culoare deschisa (camasi si pantaloni cu maneci lungi) si prin evitarea activitatilor in aer liber cand tantarii sunt cei mai activi.

Manusile si hainele de protectie trebuie purtate atat in timpul contactului cu animalele bolnave sau cu tesuturile lor, cat si in timpul procesului de sacrificare a acestora.

Un alt lucru esential consta in reducerea riscului de transmitere prin transfuziile de sange si prin transplantul de organe.

About Simona Vasile

%d blogeri au apreciat: