Google+
Home » Social » (VIDEO) „Domnule profesor, ascultați, cântă fanfara!”

(VIDEO) „Domnule profesor, ascultați, cântă fanfara!”

de Daniel Micu

Chipuri cernite, lacrimi înghețate, mare de flori și fanfara, sfâșietoare fanfară! Rude, prieteni, mulți prieteni, colegi, elevi, necunoscuți, o mare de suflete împietrite l-a condus pe profesorul Tălmaciu pe drumul către nemurire. Într-o zi mohorâtă, Romeo Tălmaciu a adunat vasluienii la un ultim spectacol. O demonstrație extraordinară de recunoștință din partea celor care l-au cunoscut și l-au iubit, l-au admirat și l-au respectat. Cu talentul său inegalabil, el le-a oferit toată viața bucurie, ei l-au răsplătit cu afecțiune și aplauze. Iar în ziua despărțirii, și cu lacrimi.

Duminică a fost ziua despărțirii de omul, tatăl, soțul, profesorul, prietenul și artistul Romeo Tălmaciu. Puțin după orele prânzului, curtea bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Vaslui era plină de oameni care au simțit să petreacă ultimele momente alături de familia celui chemat la Cer, la doar 61 de ani. Slujba a fost una emoționantă și a fost oficiată de un sobor de preoți.

„Cine s-ar fi gândit că un om care mai avea atâtea de făcut se va stinge așa de repede?! Nu îl cunoșteam personal pe domnul profesor, dar cine nu a auzit de dumnealui?! Mereu era prezent la acțiunile din oraș, participa la tot felul de festivaluri și concursuri cu fanfara Rotaria. Și-a câștigat un loc important în inima vasluienilor, așa că am venit să îi aprind o lumânare și să mă rog pentru liniștea sufletului sau!”, a spus un vasluian.

„Ne-a reprezentat peste tot, în tară și străinătate, cu fruntea sus. Fanfara Rotaria e copilul său de suflet și mândria noastră, a localnicilor. Nu prea credea lumea, la început, în proiectul acesta. Dar domnul profesor nu s-a lăsat și a făcut din Rotaria un simbol, un punct de referință în lumea artistică. Copiii talentați ai Vasluiului nu au avut doar un dirijor bun, ci și un prieten, un tată. Să îi fie țărâna ușoară!”.

„Nu va putea fi înlocuit! Nici în inima noastră, a spectatorilor, nici în inima fanfarei sale iubită, dar mai ales în inima celor asupra cărora și-a pus amprenta ca om! Niciodată! Romeo Tălmaciu a avut un parcurs extraordinar. L-au ajutat curajul, ambiția și dragostea sa nemărginită față de lumea muzicală. Fanfara l-a împlinit ca profesionist! A dat tot ce avea mai bun și a făcut din atâția copii artiști adevărați! Greu drum a ales, dar ce minuni a reușit să facă! Iubim muzica de fanfară, iubim Rotaria, mesagerii noștri, îl iubim pe domnul profesor. În sufletul fiecăruia dintre noi e o părticică din domnia sa! Așa va rămâne veșnic în amintirea urbei! Îi mulțumim pentru toată bucuria și onoarea care ne-a făcut-o! Dumnezeu să îl ierte!”, a spus doamna Ana.

„Romeo Tălmaciu. Domnul profesor Tălmaciu. A făcut istorie în muzică la Vaslui, dacă îmi e permis să mă exprim astfel. Mii de ore petrecute învățând copiii tainele instrumentelor muzicale, stres, emoții, deplasări, oboseală… Nu a ținut cont! A iubit Rotaria, așa cum a iubit viața! A crescut instrumentiști de valoare, pe noi, spectatorii, ne-a cucerit cu sunetele vrăjite! Ne doare sufletul că s-a stins așa devreme, însă Dumnezeu are planurile Sale! Probabil, are o mână de instrumentiști în Rai și avea nevoie de un dirijor dedicat!”, e de părere Lucica Enache.

Oficialitățile locale au reamintit personalitatea acestui minunat artist, iar toți cei prezenți au înălțat rugăciuni pentru ca sufletul domnului profesor să găsească drumul către Veșnicie. Convoiul trist a poposit minute bune la Palatul Copiilor, cea de a doua casă a lui Romeo Tălmaciu. Sau poate, prima. Ani la rând, aici s-au scurs sute de ore de repetiții, s-au legat prietenii trainice, s-au spus povești și s-au depănat amintiri. Rotaria nu e doar o fanfară. E o familie. Romeo Tălmaciu a avut diplomația și abilitățile necesare pentru a atrage copiii într-o activitate care a devenit pentru mulți pasiune, mod de a trăi.

„Ne-a iubit și l-am iubit nespus de mult. Puteam vorbi orice cu dumnealui. Era un profesor sever, serios, care nu lua muzică în joacă. Dar era un om cald, un prieten și un adevărat părinte. Ne-a șters lacrimile și a fost părtaș la toate momentele de fericire pe care le trăiam fiecare dintre noi sau împreună! Am fost norocoși că l-am avut dirijor! A avut răbdare cu noi! A avut curaj! Rămâne în sufletul nostru pentru totdeauna!”, a afirmat un fost elev.

Actuali și foști elevi au interpretat două piese de suflet ale maestrului. Au fost clipe de o mare incărcătură emotională, iar lacrimile, imposibil de stăvilit. „Ascultați, domn’ profesor, cântă fanfara!”

Dumnezeu să îl odihnească în pace!

 

About Mihai Vasile

%d blogeri au apreciat: