Google+
Home » Invatamant » Profesoara Cristina Tunegaru, cea care s-a luat la trântă cu sistemul de educație, acuzată de ipocrizie

Profesoara Cristina Tunegaru, cea care s-a luat la trântă cu sistemul de educație, acuzată de ipocrizie

Profesoara din Huși, Cristina Tunegaru, cea care a devenit cunoscută în întreaga țară după ce s-a luat la trântă cu sistemul de educație și a înfruntat-o public pe Gabriela Vrânceanu Firea, este ea însăși crunt criticată într-un articol apărut pe diacritica.ro.

”Se dovedește apoi că dna Tunegaru a mințit. N-a fost dată afară, nu era titulară. Era suplinitoare, suplinitorilor li se întâmplă adesea să nu li se prelungească contractul pe durată determinată, vi se va fi întâmplat și vouă pe la job. …Vine și dna Tunegaru și zice: ”unele dintre clasele mele vor studia cu al treilea profesor de română în trei ani. Ce efecte produce instabilitatea perpetuă asupra evoluției lor? Nu cer niciun tratament special, am vrut să trag un semnal de alarmă asupra unei situații pe care o consider anormală.”Așa, deci. Sub minciună se ascundea un scop nobil: interesul elevilor dnei Tunegaru. Bun. Instabilitatea perpetuă nu e ok pentru elevi, zice dna Tunegaru, e o situație anormală, zice dânsa în mai 2017, după ce a fost prinsă cu minciuna-n sac. În mai 2017, într-o școală din București, instabilitatea perpetuă nu e ok pentru elevi, din punctul de vedere al profesoarei Tunegaru, suplinitoare care vrea să-și păstreze postul. Cu câțiva ani înainte, când era vorba de copiii dintr-o școală de la țară, în județul Vaslui, dna Tunegaru nu avea atâtea rețineri: a vrut să plece la oraș, a plecat, deși era singura profesoară calificată după mulți ani; instabilitatea nu era o problemă pentru suplinitoarea Tunegaru care dorea să plece. Fie interesul copiilor din Vaslui e inferior, din punctul de vedere al profesoarei Tunegaru, interesului copiilor din București, fie dna Tunegaru își urmează – acum, ca și atunci – strict interesul personal. Ceea ce-i ok. Toți ne urmăm interesul personal. Dar e o ipocrizie fără margini să spui că vrei să rămâi pe post pentru că asta e în interesul elevilor tăi (nu întâmplător, din București), după ce cu câțiva ani în urmă ai abandonat niște elevi, tot ai tăi, din Vaslui, care aveau în mod sigur mult mai multă nevoie de tine decât cei din București”, scrie autorul  articolului publicat pe diacritica.ro.

Cristina Tunegaru, despre bătaia de joc a inspectorilor școlari

Cristina Tunegaru este una dintre cele mai virulente voci împotriva sistemului de educație din România. Pagina sa de socializare abundă de postări în care nonconformistul dascăl își exprimă opiniile franc, fără ocolișuri, producând deranj evident atât la nivelul ministerului de resort, cât și la cel al inspectoratelor de învățământ.

Iată un comentariu la adresa inspectorilor: ”De ce nu putem avea calitate în învățământ? Pentru că inspectorii sunt mai preocupați de confortul propriu decât de copii și profesori. Aș vrea să văd inspectori că refuză să stea în fața meselor îmbelșugate din cancelarii și cabinete, că nu primesc flori și cadouri după inspecții, că nu pleacă cu sarsanalele sau portbagajele pline de mâncare. Aș vrea să văd inspectori care vin cu mașina proprie sau cu autobuzul la școală în inspecție, că nu mai așteaptă transport, cafea și tratație pe drum din partea unui biet profesor. Aș vrea ca inspectorii să nu le mai ceară profesorilor tot felul de sarcini casnice, ca unor sclavi pe plantație, care nu pot spune niciodată nu, de frică”.

Împotriva operelor literare care promovează violența asupra femeii

O altă postare care a stârnit critici aprige în rândul colegilor de breaslă este aceea în care profesoara Tunegaru dezaprobă prezența în programa școlară a romanelor ”Baltagul” și ”Mara”: ”Sunt revoltată de ideea că elevilor de gimnaziu li se recomandă romanul „Baltagul” de Sadoveanu, prezentat ca o monografie a satului românesc. Dintr-un motiv foarte simplu: romanul prezintă o familie în care agresivitatea bărbatului este acceptată și primită cu resemnare de nevastă. Iar acești soți sunt dintre cei care se iubesc. Leacul pentru încăpățânarea femeii este bătaia lui Lipan.

Când profesorul cere lectura acestui text, el aprobă tot ceea ce se găsește în acest text. Iar copiii de gimnaziu sunt la vârsta acumulării, când învață din tot ceea ce văd în jur. Ei nu au privirea critică a adultului care înțelege spiritul vremii lui Sadoveanu și înțelege perspectiva autorului și se poate disocia de aceasta. Copiii preiau modele din lecturi, filme, povești și le integrează în propria viziune despre lume. Dacă aș propune lectura acestui text, nu aș face decât să aprob tacit că agresiunea dintre soți este acceptabilă. De aceea, elevii mei nu vor citi sau studia „Baltagul” de Sadoveanu.

Același lucru în „Mara” lui Slavici, așa zisul roman de dragoste, în care Persida este agresată constant, chiar și atunci când este însărcinată, de soțul ei, Națl. După bătăi monstruoase fata pierde o sarcină și se întoarce la mamă, la Mara, dar revine la bărbatul ei și rămâne iarăși însărcinată.
Prima bătaie pornește de la o palmă pe care Persida i-a dat-o bărbatului ei după ce acesta a jignit-o. Aceasta este tipul de dragoste prezentat unor copii de 14 ani care sunt la vârsta învățării comportamentelor sociale și a rolului lor în raport cu ceilalți. Potrivit canonului literar, romanele „Baltagul” și „Mara” nu ar avea în centru doar tema iubirii, ci și imaginea unor femei puternice. Sunt celebrele femei puternice ale literaturii noastre clasice. Dar felul în care ele se dedică total familiei, chiar acceptând să fie lovite de bărbați în virtutea dăruirii totale prin cununie, creează un model cultural nociv pentru societatea de astăzi. Din literatura română clasică lipsesc modelele feminine pozitive, femeile puternice, independente, care să nu fie validate doar prin căsătorie sau maternitate”. (Simona MIHĂILĂ)

 

About Simona Vasile

%d blogeri au apreciat: