Google+
Home » Administratie » De ce este nu se află și Bârladul pe harta orașelor SMART din țară și ce pierd bârlădenii din această cauză!

De ce este nu se află și Bârladul pe harta orașelor SMART din țară și ce pierd bârlădenii din această cauză!

de Mara GRIGORIU

Faptul că Bȃrladul nu se află pe harta orașelor smart din țară, acolo unde și-au găsit loc, de la an la an, tot mai multe administrații care au înțeles că tehnologia și soluțiile moderne înseamnă economii substanțiale la bugetul local, nu mai e o noutate. Trist este că, în ritmul actual, bȃrlădenii nici nu vor beneficia prea curȃnd de noile tehnologii informaționale și comunicaționale pe care alte orașe, inclusiv cele de provincie, le au la degetul mic.

Transport public îmbunătățit, pentru că angajații Primăriei știu în timp real cȃți călători așteaptă în stație și trimit pe traseu un număr optim de autobuze. Iluminat public cu senzori de mișcare, pentru economisirea a milioane de lei de la bugetul local. Aplicație de tip smart pentru parcări, pentru ca șoferii să afle rapid unde pot găsi un loc disponibil. Toate aceste lucruri par desprinse dintr-un film SF, dar sunt cȃt se poate de actuale în orașele unde administrația s-a pus la punct cu noutățile tehnologice și a sincronizat gospodărirea urbei cu prezentul.

Bȃrladul, cu străzile lui desfundate, gropile cu duiumul din asfalt, mizeria din cartiere și aglomerația de mașini parcate alandala, a rămas ancorat într-un trecut ponosit, de unde administrația actuală nu vrea ori nu poate să-l dea dus, deși așa ne-a promis avocatul Dumitru Boroș când a candidat pentru funcția de primar. Din 2016, de la momentul în care bȃrlădenii au citit în broșura electorală a candidatului liberal la Primărie despre „o aplicație de tip ghid turistic pentru telefonul mobil, inițiată de municipalitate, cu sprijinul tinerilor programatori”, nimeni n-a mai auzit nimic despre SMART.

E un subiect tabu pentru primarul Boroș, care nu izbutește să găsească nici soluții istețe la problemele istorice ale orașului, darămite unele de-a dreptul inteligente, așa cum sunt cele care presupun tehnologie de ultimă oră.

Strategia de dezvoltare a municipiului Bârlad pentru perioada 2018 – 2025 dă ca punct slab al urbei „nivelul redus de informatizare al serviciilor publice și lipsa unor aplicații de tip SMART CITY pentru cetățeni, turiști, administrație”. O constatare amară, care îi face pe tinerii bȃrlădeni să se gȃndească deja la alte destinații unde își pot ușura viața cu ajutorul tehnologiei, de la plata facturilor și pȃnă la parcarea inteligentă. Să nu mai vorbim despre recomandări de petrecere a timpului liber și alerte despre evenimentele culturale!

Greaua moștenire și sărăcia sunt scuzele perfecte ale autorităților pentru a justifica lipsa de interes în a deveni SMART꞉ „Administrația publică locală de la nivelul municipiului Bârlad se confruntă cu un deficit cronic de resurse umane, materiale, financiare și informaționale în raport cu nevoile unei comunități confruntate cu provocări socio-economice complexe, precum și cu provocarea majoră de a atrage și investi un volum cât mai mare de finanțări externe. Pe de altă parte, orașul s-a confruntat pentru o lungă perioadă de timp cu un deficit de planificare strategică a investițiilor și mai ales de planificare urbanistică, care a lăsat unele urme dificil de reparat. Comunicarea și conlucrarea cu actorii relevanți de la nivel local, județean, regional sau național se realizează punctual, dar nu a devenit încă o practică curentă însușită de toate părțile implicate, iar cooperarea transfrontalieră este deficitară. Nu în ultimul rând, gradul de penetrare al noilor soluții de tip IT&C și SMART CITY la nivel local este foarte redus, ceea ce îngreunează comunicarea în interiorul comunității, conduce la birocrație și la tergiversarea procesului decizional.”, scrie în documentul strategic al orașului, publicat pe site-ul Primăriei.

Așadar, ne-am lămurit꞉ în Bȃrlad nu există aplicații de tip SMART City pentru municipalitate, cetățeni sau turiști în domenii precum patrimoniul cultural (de ex. tururi virtuale ale monumentelor), CIVIC Alert (sesizări online adresate în timp real municipalității), trafic (indicarea zonelor aglomerate și a locurilor de parcare publice disponibile), alimentație publică (comenzi sau rezervări la restaurante), taximetrie, reglarea iluminatului public, monitorizarea calității unor factori de mediu și altele.

Există, totuși, un primar care a promis în 2016 că face «TOTUL pentru Bȃrlad», iar totul include și adaptarea orașului la rețeaua națională SMART. Există dovada (foto)! Altfel, bȃrlădenii se vor alege cu o etichetă rușinoasă în plus꞉ ultimii «isteți» din țară.

About Tehno Redactor

%d blogeri au apreciat: