Home / Author Archives: Ciobanu Danut

Author Archives: Ciobanu Danut

Coronavirusul lovește în economia județului Vaslui: 2.700 contracte de muncă au fost suspendate

de Dănuț CIOBANU 

În județul Vaslui au fost suspendate, până la această dată, 2.700 contracte individuale de muncă. Pentru obținerea șomajului tehnic, angajatorii vor transmite online o serie de documente la AJOFM Vaslui. În aceste zile, foarte mulți antreprenori se interesează la Forțele de Muncă, despre pașii care trebuie urmați în vederea obținerii șomajului tehnic. Documenetele se depun începând cu data de 1 aprilie 2020 pentru perioada 16-31 martie 2020 și 1 mai 2020 pentru perioada 1-16 aprilie 2020.

Angajatorii din județul Vaslui au început să suspende contractele individuale de muncă ale salariaților, în conformitate cu dispozițiile din Codul Muncii și operarea acestora în Revisal. Conform datelor Inspectoratului Teritorial de Muncă Vaslui, până la această dată au fost suspendate 2.700 contracte de muncă. Conform procedurii legale, angajatorul, și nu angajații, va face toate demersurile privind șomajul tehnic și se va adresa Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Munca (AJOFM) Vaslui pentru a primi fondurile necesare plății indemnizațiilor de șomaj tehnic destinate angajaților.

După suspendarea contractelor individuale de muncă a salariaților, angajatorii trebuie să mai urmeze încă două etape: obținerea cerificatului de situații de urgență emis de Ministerul Economiie, Energiei și Mediului de Afaceri; solicitarea indemnizației de șomaj tehnic, prin depunerea la AJOFM Vaslui a documentelor la adresa de email: vaslui@anofm.gov.ro. Documenetele se depun începând cu data de 1 aprilie 2020 pentru perioada 16-31 martie 2020 și 1 mai 2020 pentru perioada 1-16 aprilie 2020.

”Indemnizația se solicită lunar, doar pentru perioada suspendării contractului de muncă ulterior datei de 16 martie 2020 (angajatori cu certificat de urgență de tip 1- albastru), respectiv ulterior datei de 21 martie 2020 (angajatori cu certificat de urgență de tip 2- galben). Plata aferentă indemnizațiilor pentru șomajul tehnic al angajaților se face în contul angajatorului, în cel mult 30 de zile de la data solicitării. Angajatorul va achita contribuțiile aferente indemnizațiilor și va face plățile în contul angajaților”, a spus Laura Toporăscu, purtător de cuvânt al AJOFM Vaslui.

De prevederile șomajului tehnic beneficiază salariații angajatorilor care îndeplinesc una din următoarele condiții: întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate; reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 și nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaților lor urmare a scăderii încasărilor cu un procent de minimum 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020. Acești angajatori pot beneficia de șomaj tehnic pentru cel mult 75% din numărul salariaților.

Fermierii vor depune online la OJFIR Vaslui, dosarele de achiziții din proiectele europene

Începând cu data de 27 martie 2020, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale va primi spre analiză și avizare dosarele de achiziții ale beneficiarilor publici de finanțare europeană nerambursabilă doar prin intermediul noului modul on-line. Modul este destinat achizițiilor pentru proiectele de investiții publice finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Detalii privind pașii ce trebuie parcurși pot fi regăsite în cadrul paginii de instrucțiuni pentru modulele on-line, pagină accesibilă la adresa https://online.afir.info/Help.

”În relația cu AFIR, beneficiarii publici vor putea depune prin intermediul modulului on-line programul achizițiilor pentru proiect, vor putea să încarce sau retrage dosarele de achiziții și să răspundă la solicitările de informații suplimentare ale AFIR. De asemenea, notificarea în urma verificării documentației depuse on-line va fi primită tot prin sistemul informatic. Achizițiile derulate prin negociere fără publicare prealabilă, precum și modificarea contractelor de achiziție sau contestațiile în urma deciziilor comunicate de centrele regionale, cu privire la verificarea unei achiziții se vor depune în continuare, în format letric”, a spus Alin Trifu, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Vaslui.

Această nouă facilitate se aplică submăsurilor 4.3 – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, 7.2 – Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 7.6 – Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural și beneficiarilor publici ai submăsurilor 19.2 – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală și 19.3 – Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale GAL din PNDR 2020 și se referă la achizițiile specifice bunurilor, serviciilor și lucrărilor, derulate prin: achiziție directă, procedura simplificată și licitație deschisă.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

 

Nicu Palade va conduce Locativa Vaslui și după ieșirea societății din insolvență

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba în ședința extraordinară din această săptămână numirea lui Nicu Palade în funcția de administrator provizoriu la Locativa SRL, pentru o perioadă de șase luni. SC Locativa SRL Vaslui a fost înființată în anul 2013, la vremea respectivă Nicu Palade fiind desemnat ca administrator. În data de 26 noiembrie 2014, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui a solicitat deschiderea procedurii de insolvență la Tribunalul Vaslui. La începutul anului 2015,  Nicu Palade a fost desemnat printr-o hotărâre a CL Vaslui administrator special la aceeași societate până la finalizarea procedurii de insolvență. Prin sentința civilă nr.13/F/2020, Tribunalul Vaslui a dispus închiderea procedurii de insolvență, motiv pentru care se impune numirea unui nou administrator provizoriu pentru o perioadă de șase luni.

Intrarea în insolvență a SC Locativa Vaslui a avut ca principală cauză preluarea unor datorii înregistrate la serviciile de utilități.

”La înfințarea societății noi am preluat de la SC Goscom arierate în valoare de 2,1 milioane de lei, reprezentând restanțe la serviciile de apă și salubritate. Finanțele Publice au cerut să achităm integral aceste obligații de plată și să depunem o garanție. Fără  bani și garanție, Fiscul a solicitat insolvența la Tribunalul Vaslui. A fost numit un administrator financiar și s-a făcut un plan de reorganizare”, a spus Nicu Palade, directorul Locativa Vaslui.

SC Locativa Vaslui administrează un fond locativ de stat de 277 apartamente, din care 105 sunt apartamente ANL.

”Nu am avut nicio întârziere la plata tranșelor lunare. Noi am plătim o sumă de 658.000 de lei, din valoarea totală a arieratelor la bugetul de stat. De la înființare am reușit să recuperăm peste 30% din restanțele pentru servicile de apă și salubritate. Am găsit diverse modalități de a încasa acești bani. Când debitorii vin după acte la noi, eliberăm aceste documente numai dacă își plătesc datoriile”, a mai spus Nicu Palade.

(Dănuț CIOBANU)

CL Vaslui va vota prin videoconferință un plan de măsuri pentru prevenirea răspândirii COVID-19

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba un plan de măsuri pentru sprijinirea persoanelor izolate la domiciliu, persoanelor vârstnice peste 65 de ani fără susținători sau altă formă de ajutor și alte categorii vulnerabile, pentru a preveni răspândirea COVID-19. Ședința extraordinară va avea loc în data de 31 martie 2020, iar votul se va exprima în cadrul unei videoconferințe și prin completarea formularelor transmise electornic.

Finanțarea măsurilor dispuse în plan se asigură de la bugetul local al municipiului Vaslui. Structurile aparatului de specialitate din cadrul Primrăriei Vaslui și Direcția de Asistență Socială Vaslui vor duce la îndeplinire măsurilor din plan. În prezent, excluderea socială în rândul persoanelor vârstnice peste 65 de ani fără susținători sau altă formă de ajutor, ale persoanelor aflate în izolare la domiciliu precum și a altor categorii vulnerabile rerezintă un risc pentru sănătatea comunității.

”Ca urmare a instituirii stării de urgență, precum și a măsurilor de prevenire dispuse de Comitetele Național, Județean și Local pentru Situații de Urgență în ceea ce privește limitarea infectării cu noul tip de coronavirus, administrația publică locală are obligația să intervină pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ce pot influența starea de sănătate și siguranță a persoanelor vârstnice peste 65 de ani fără susținători sau altă formă de ajutor, ale persoanelor aflate în izolare la domiciliu precum și a altor categorii vulnerabile”, se arată în referatul la proiectul de hotărâre.

Planul de acțiune vizează mai multe măsuri: asigurarea condițiilor de cazare permanentă în regim de urgență pentru persoanele adulte fără adăpost, cu implementarea de măsuri suplimentare pentru asigurarea igienei spațiului de cazare și a beneficiarilor și cu impunerea de restricții de părăsire a adăpostului; asigurarea de pachete de bază pentru persoanele izolate la domiciliu și persoanelor vârstnice peste 65 de ani, fără susținători sau altă formă de ajutor și care nu au venituri sau care au rămas temporar fără venituri, pe perioada stării de urgență, un necesar pentru 7 zile, la o valoare de maxim 100 lei/persoană; asigurarea  de pachete cu produse igienico-sanitare pe perioada strării de urgență la o valoare de maxim 50 lei/persoană; stabilirea Cantinei de Ajutor Reciproc Vaslui ca punct de distribuire a pachetelor alimentare și de produse igienico-sanitare; constituirea unor echipe de intervenție, formate din doi membri, care să asigure servicii de aprovizionare cu alimente, produse igienico-sanitare, dacă este cazul medicamente/rețete medicale, pentru persoanele izolate la domiciliu și persoanele vârstnice peste 65 de ani ori alte categorii de persoane vulnerabile, acestea achitând contravaloarea acestor produse.

 

 

 

 

 

 

 

Comuna Berezeni împădurește 285 de hectare cu bani din fonduri europene și de la bugetul național

Comuna Berezeni a lansat pe SICAP o licitație publică, pentru împădurirea unei suprafețe de 113,6 hectare de terenuri degradate. Proiectul este în valoare de 4,5 milioane de lei și este finanțat din fonduri europene nerambursabile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Ofertele se vor depune până în data de 14 iunie 2020, urmând ca din această toamnă să înceapă lucrările de împădurire.

Toader Dima, primarul comunei Berezeni, a spus că proiectul trebuie finalizat în termen de doi ani, urmând ca perioadă de întreținere a suprafeței forestiere să fie de 12 ani.

”Este o tradiție în zona noastră, de a planta suprafețe de terenuri degradate. Noi am mai avut un astfel de proiect care se finalizează în acest an, prin care am împădurim 132,4 hectare de teren cu fonduri de la Administrația Fondului de Mediu. Valoarea acestui proiect demarat în anul 2015 a fost de 3,4 milioane de lei”, a spus Toader Dima.

În comuna Berezeni a mai fost derulat începând din anul 1996 un proiect de împădurire pe o suprafață de 40 hectare. La vremea respectivă, finanțarea a fost asigurată de Direcția Silvică Vaslui.

”Suprafața pe care am împădurit-o în urmă cu 24 de ani acum este o pădure frumoasă de salcâm. Aceste investiții sunt necesare, pentru că sunt multe terenuri degradate și acum beneficiem de fonduri europene. În județul Vaslui, pe Lunca Prutului ne confurntăm cu fenomenul secetei, care influențează negativ creșterea plantelor. Prin toate cele trei proiecte din comuna Berezeni, vor fi împădurite în total 285 hectare. Se plantează salcâm, tei, frasin și stejar”, a mai spus Toader Dima.

Cererilor de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite se depun pe submăsura 8.1. ”Împăduriri și crearea de supreafețe împădurite”.

Pentru accesarea fondurilor europene, beneficiarul trebuie să întocmească un proiect tehnic care este avizat de Garda Forestieră.

(Dănuț CIOBANU)

 

Tabăra pentru copii și tineri din Pădureni va fi recepționată în luna iunie 2020

de Dănuț CIOBANU 

În luna iunie 2020, vor fi finalizate lucrările de la tabăra pentru copii și tineri din comuna Pădureni. În prezent, constructorii realizează ultímele finisări la interior și exterior, după care vor fi construite trotuarele, vor fi dotate camerele etc. Satul de vacanță va avea nouă case, în care vor putea fi găzduite în regim hotelier 36 de persoane. 

Temistocle Diaconu, primarul comunei Pădureni, a spus că autoritățile locale în parteneriat cu Consiliul Județean (CJ) Vaslui am asigurat finanțarea pentru tot proiectul.

”Mă bucur foarte mult cum au evoluat lucrările, avem un constructor serios din Huși care a ținut să aibă muncitori și materialele necesare. În fiecare an, noi avem oaspeți din mai multe localități cu care suntem înfrățiți din Belgia, Franța, Elveția și din Republica Moldova, iar aceste persoane vor putea locui în satul de vacanță. De asemenea, CJ-ul este înfrățit cu mai multe raioane din Republica Moldova și face schimburi cu grupuri de elevi, studenți, care vor putea fi găzduite în condiții perfecte la noi”, a precizat Temistocle Diaconu.

Pe lângă toți acești vizitatori, autoritățile locale au mai primit solicitări de la alte persoane din țară care vor să viziteze comuna, iar satul de vacanța va putea fi folosit pentru găzduirea turiștilor.

”Avem multe manifestări culturale organizate de CJ Vaslui, la care participă grupuri artistice din România și străinătate. Aceste trupe pot fi găzduite la Pădureni. În luna iunie investiția se va finaliza, iar în sezonul de vară ne va prinde bine acest sat de vacanță”, a mai spus Temistocle Diaconu.

Inițiativa conducerii CJ Vaslui de a finanța satul de vacanță din comuna Pădureni a venit după ce nu s-a reușit preluarea de la Ministerul Tineretului a taberei de la Poiana Căprioarei.

”Ideea sprijinirii acestei investiții a venit de la faptul că în județul Vaslui nu este o tabără pentru copii, care să permită  beneficiarilor să petreacă timp frumos în vacanțe. De asemenea, o astfel de tabără ne asigură pe timpul vacanțelor schimburile de copii între județul Vaslui și raioane din Republica Moldova. Pornind de la aceste nevoi, a apărut proiectul de la Pădureni, unde autoritățile locale au inițiat în urmă cu mai mulți ani construirea unui loc de agrement”, a spus Vasile Mariciuc, vicepreședintele județului Vaslui.

Pandemia de coronavirus în județul Vaslui: 175 persoane în carantină; 3.632 persoane în izolare la domiciliu

de Dănuț CIOBANU 

În data de 29 martie 2020, situația epidemiologică din județul Vaslui este următoarea: în carantină instituționalizată un număr de 175 de persoane; 3.632 de persoane în izolare la domiciliu; 380 de persoane ieșite din izolare la domiciliu în ultimele 24 de ore; 94 de persoane izolate la domiciliu în ultimele 24 de ore. De asemenea, trei persoane au ieșit din carantină în ultimele 24 de ore.

Polițiștii vasluieni continuă să acționeze integrat împreună cu celelalte structuri teritoriale cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice, pentru impunerea normelor legale specifice stării de urgență, prin verificarea persoanelor și societăților comerciale, dar și fluidizarea traficului rutier, precum și prin escortarea autovehiculelor care tranzitează județul Vaslui cu persoane care părăsesc țara sau urmează să intre în carantină.

Totodată, patrule mixte de polițiști, jandarmi, polițiști locali și militari din cadrul Ministerului Apărării Naționale  au intensificat activitățile pentru asigurarea unui climat optim de siguranță publică, care a avut ca scop verificarea respectării măsurilor dispuse prin Ordonanța Militară nr. 3 din 24 martie 2020.

În ultimele 24 de ore, peste 260 de polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui și efective ale poliției locale au desfășurat misiuni specifice în contextul prevenirii și combaterii răspândirii COVID – 19. S-a verificat modul de respectare a măsurii de izolare în cazul a peste 2.900 de persoane, peste 660 locații de izolare/carantinare și efectuate peste 200 de verificări la societăți comerciale și persoane fizice autorizate. Au fost aplicate 355 de sancțiuni contravenționale în valoare de 613.130 lei, 33 astfel de sancțiuni (în valoare de 84.500 lei) fiind aplicate pentru nerespectarea măsurilor de izolare. Polițiștii au dispus plasarea în carantină instituționalizată, sub pază, pentru următoarele 14 zile, față de două persoane care nu au respectat măsura izolării. Față de acestea au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare de 7.500 lei.

 

”Pandemie” demografică. Județul Vaslui a pierdut în ultimii șapte ani nu mai puțin de 11.746 persoane

de Dănuț CIOBANU 

Evoluția demografică a județului Vaslui din ultimii ani confirmă cele mai negre scenarii. Numai în anul trecut, cu un spor natural negativ al populației de 1.618 persoane, județul Vaslui a pierdut populația unei comune. Aceeași perioadă neagră caracterizează și natalitatea din ultimii ani. Conform datelor statistice, în perioada 2013 – 2018, sporul natural negativ al populației a fost de 10.128 persoane. Practic, numărul deceselor l-a depășit cu mult pe cel al născuților vii, iar prognozele demografice pentru următoarele decenii sunt din cele mai sumbre.

Anul 2019 a reprezentat o perioadă nefastă pentru natalitatea din județul Vaslui. Conform datelor Direcției Județene de Statistică Vaslui, mișcarea naturală a populației rămâne caracterizată de numărul net superior al deceselor față de cel al născuților vii. Astfel, în anul trecut, a fost înregistrat un spor natural negativ de 1.618 de persoane (5.667 decedați și 4.049 născuți vii).

Situația pe fiecare lună a anului trecut este următoarea: ianuarie – minus 259 persoane; februarie – minus 281 persoane; martie – minus 284 persoane; aprilie – 282 persoane; mai – minus 175 persoane; iunie – minus 139 persoane; iulie –  minus 47 persoane; august – plus 30 persoane; septembrie – minus 12 persoane; octombrie – plus 34; noiembrie – minus 64; decembrie – minus 139.

Practic, numai pe sporul natural negativ de 1.618 persoane înregistrat în anul 2019, în județul Vaslui s-a pierdut un număr de locuitori mai mare decât al unor comune. Spre comparație, la data de 1 iulie 2019, comuna Bogdănița avea 1.523 locuitori; Arsura – 1.493 locuitori; Bălteni – 1.529 locuitori; Bogdana – 15.31 locuitori; Ibănești – 1.536 locuitori.

Demografia, în picaj

Potrivit datelor statistice, în anul 2013, în județul Vaslui a fost înregistrat un spor natural negativ de 1.574 persoane, în anul 2014 un minus de 1.554 persoane, în anul 2015 un spor natural de minus 1.563 persoane, în 2016 sporul natural negativ a fost de 1.588 persoane, în 2017 sporul natural negativ a fost de 1.729 persoane, pentru ca în 2018 sporul natural negativ să fie de 2.120 de persoane.

Spre comparație, în anul 1990, județul Vaslui se putea lăuda cu o natalitate de invidiat. În respectivul an, în județ au fost înregistrați 8.377 născuți vii, sporul natural pozitiv fiind de 3.740 persoane. Ulterior, de la un an la altul, evoluția pozitivă a numărului populației a început să se diminueze accentuat.

De altfel, pentru următoarele decenii, județul Vaslui va înregistra o reducere severă a numărului de locuitori. În toate cele trei scenarii imaginate în analiza ”Proiectarea populației României în profil teritorial”, anul 2050 va reprezenta un vârf al scăderii numerice a populației.

În estimarea optimistă, județul Vaslui va avea peste 30 de ani o populație de 298.400 locuitori. În varianta medie, proiecția pentru anul 2050 arată că Vasluiul va avea o populație de 283.100 persoane, din care 141.200 bărbați și 141.900 femei. În ultima variantă, cea pesimistă, perspectivele demografice sunt catastrofice. În anul 2050, populația județului se va reduce la numai 261.200 persoane.

 

 

Firmele vasluiene și-au învățat lecția după ultima criză economică, populația nu!

Amânarea plății ratelor la bănci cu până la nouă luni pentru persoanele fizice și pentru firme este o măsură salutată la nivel local. Practic, clienții instituțiilor financiare vor putea să amâne la cerere plata ratelor către bănci până la sfârșitul anului.

Conform datelor Bâncii Naționale a României, în luna ianuarie 2019, în județul Vaslui existau credite curente în moneda națională în valoare totală de 1.190 milioane lei, din care gospodăriile populației aveau credite de 754,5 milioane de lei, iar agenții economici cotabilizau împrumuturi de 431,4 milioane de lei.

Conform acelorași date statistice, în luna ianuarie 2020, creditele curente în moneda națională erau de 1.344 milioane lei. În timp ce firmele aveau îmmprumuturi totale de 534 milioane de lei, creditele populației au crescut la suma de 848 milioane de lei. Din banii luați de la instituțiile financiare, vasluienii au alocat 491,5 milioane de lei pentru consum, 326,6 milioane de lei pentru achiziționarea de locuințe, iar restul sumei pentru alte cheltuieli.

Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, a spus că toate instituțiile trebuie să colaboreze, pentru că numai în acest fel actuala criză provocată de pandemia de coronavirus poate depășită.

”După vriza economică din 2009, firmele au fost mult mai precaute în ceea ce privește creditele bancare, pentru că s-au lovit de prag și au reacționat în consecință. Gospodăriile populației însă s-au împrumutat mult, dar acești bani au mers în consum nu în investiții care să aducă plus valoare și locuri de muncă. Amânarea plății ratelor este o măsură așteptată, pentru ca toți să poată depăși actuala criză. Cetățenii și mediul de afaceri nu au cum să suporte singuri această criză. Trebuie un ajutor și din partea băncilor, să micșoreze dobânzile la credite, pentru că este nevoie de lichiditate în economie”, a spus Ovidiu Copacinschi.

(Dănuț CIOBANU)

Criza coronavirusului nu îi sperie. Legumicultorii lucrează la foc continuu în solarii

În plină criză de coronavirus, legumicultorii vasluieni sunt în solarii pentru a pregăti noua recoltă pentru piața local. În următoarele săptămâni va fi publicată o nouă hotărâre a Guvernului României, prin care programul de ajutor de minimis pentru cultura de tomate va fi continuat și în anul 2020.

Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, a spus că a avut discuții cu producătorii agricoli din județ și i-a informat că programul pentru susținerea culturii de roșii va continua.

”Legumicultorii care au fost în program în anul trecut și-au continuat treaba. Programul va merge înainte, și așteptăm ca în următoarele două săptămâni să apară actul normativ în acest sens. Cum va apare hotărârea, noi îi vom anunța pe fermieri de ce documente au nevoie pentru a beneficia de ajutorul financiar. Vestea bună este că oamenii și-au căutat fiecare de treabă și vom avea și în acest an legume pe piață din producția local”, a precizat Gigel Crudu.

În anul 2019, la DAJ Vaslui s-au înregistrat 109 cereri de înscriere în programul pentru susținerea culturii de tomate, reprezentând persoane fizice care dețin atestat de producător, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale și societăți comerciale.

Anul trecut, valoarea sprijinului financiar al programului de susținere a produsului tomate în spații protejate care s-a acordat beneficiarilor a fost de 13.797,9 lei/beneficiar/an și a reprezentat contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar, beneficiarii au îndeplinit cumulativ următoarele condiții: să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 metri pătrați, să obțină o producție de minimum 2 kilograme tomate/metrul pătrat, să fie înregistrați în evidențele registrului agricol, să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției.

(Dănuț CIOBANU)

Peste 200 de polițiști din județul Vaslui, mobilizați pe frontul anticoronavirus

La data de 26 martie 2020, situația epidemiologică din județul Vaslui este următoarea: număr persoane în carantină: 93; număr persoane în izolare la domiciliu: 2.454; număr persoane ieșite din izolare la domiciliu în ultimele 24 de ore: 43; număr persoane izolate la domiciliu în ultimele 24 de ore: 329.

În ultimele 24 de ore, structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne din județul Vaslui au desfășurat activități pentru asigurarea respectării normelor legale impuse în contextul stării de urgență, astfel:

Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui, pentru prevenirea și combaterea răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus și pentru impunerea normelor legale în timpul stării de urgență, în ultimele 24 de ore a executat 18 misiuni, a folosit 76 efective, s-au constatat 9 contravenții, fiind aplicate sancțiuni în valoare de 10.000 lei.

În cursul zilei de miercuri 25 martie 2020, peste 200 de polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui au desfășurat misiuni specifice în contextul prevenirii și combaterii răspândirii COVID – 19. Astfel, s-a verificat modul de respectare a măsurii de izolare în cazul a 1.683 persoane, peste 480 locații de izolare/carantinare și efectuate 140 de verificări la societăți comerciale și persoane fizice autorizate. Au fost aplicate 87 de sancțiuni contravenționale în valoare de 80.850, patru astfel de sancțiuni (în valore de 10.600 lei) fiind aplicate pentru nerespectarea măsurilor de izolare. Față de două persoane a fost luată măsura mutării din izolare la domiciliu în carantină instituționalizată, întrucât nu au respectat prevederile legale aplicabile.

(Dănuț CIOBANU)

 

Bătrânii vasluieni către Guvernul României: ”Suntem îngroziți de prețurile la alimente și medicamente!”

de Dănuț CIOBANU 

Persoanele în vârstă din județul Vaslui nu sunt îngrijorate de  restricționarea circulației, din cauza pandemiei de coronavirus. Bătrânii susțin că vor rămâne în case pentru a se proteja, însă mare problemă este cu asigurarea coșului zilnic pentru supraviețuire. În ultimele zile, medicamentele s-au scumpit foarte mult, iar prețurile la alimente au scăpat de sub control. La aceste majorări de prețuri se aduagă și tarifele foarte mari la utilități. Cu niște pensii mici, la limita de subzistență, pensionarii trebuie să fie foarte atenți cum își drămuiesc banii.

Pensionarii din județul Vaslui sunt de acord cu restricționarea circulației, pentru protecția împotriva infectării cu COVID-19. Conform declarației ministrului de Interne, Marcel Vela, ”Circulația persoanelor de peste 65 de ani e permisă doar între 11.00 și 13.00 strict pentru: asigurarea de bunuri, pentru asistența medicală, îngrijirea unui minor, îngrijirea altor persoane vârstinice”.
Circulația este permisă pentru persoanele de peste 65 de ani în afara intervalului orar 11.00 – 13.00, dacă acest lucru se face în interes profesional sau pentru realizarea de activități agricole: profesori, medici, oameni de afaceri. Persoanele fizice, liber profesioniștii și cei care desfășoară activități agricole trebuie să arate o declarație pe proprie răspundere completată.

”Măsura e bună, pentru că în două ore ai timp să îți faci cumpărături și să îți mai rezolvi și alte probleme. Nu trebuie să faci totul într-o zi. Ai timp să îți plătești facturile la servicii și să cumperi alimente. În zona rurală, oamenii nu prea știu de aceste ordine. Oamenii vârstnici au voie să iasă la muncile agricole sau să își îngijească animalele”, a spus Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui.

Medicamente scumpe 

O problemă mai mare pentru bătrâni va fi achiziționarea de medicamente, care în ultima perioadă s-au scumpit foarte mult.

”În problema medicamentelor este o situație urâtă, pentru că s-au scumpit. Sunt oameni care locuiesc în Dănești și au medicul de familie în Codăești, la o distanță de peste 15 kilometri. Sunt pensionari care au medicul de familie în alt județ. A fost o propunere pentru ca medicamentele să poată fi cumpărate din orice județ, dar nu s-a aprobat. Acum, poti să îți cumperi medicamentele compensate, doar din județul unde ai medicul de familie. O soluție este aceea că o rețetă poate fi cumpărată și de altă persoană”, a mai spus Ioan Stamate.

Pe lângă medicamente, pandemia de coronavirusl a provocat și o scumpire în lanț a produselor alimentare. Pentru pensionari, creșterea prețurilor înseamnă mai multe restricții în ceea ce privește alimentația.

”Oamenii nu au bani pentru toate cheltuielile și o să trăiască tare greu. Acum au venit copii din străinătate, dar au bani pentru vreo două luni, după aceea ce faci?! Oamenii să fie cumpătați la piață și nu să se repeadă imediat să facă cumpărături. Nu trebuie să uite că au de plătit și apă și gunoi și gaze naturale, iar toate s-au scumpit foarte mult. Îndemn persoanele vârstnice să stea în casă!”, a mai precizat Stamate.

La începutul anului 2020, erau înregistrați la Casa Județeană de Pensii Vaslui un total de 93.729 pensionari, din care 81.685 pensionari de stat și 12.044 pensionari din agricultură.

 

Consiliul Local Vaslui acordă un nou ajutor financiar Spitalului Județean de Urgență

Consiliul Local (CL) Vaslui a aprobat într-o ședință extraordinară care a avut loc la începutul acestei săptămâni un ajutor de urgență pentru Spitalul Județean de Urgență (SJU). Astfel, s- a probat alocarea sumei de 200.000 de lei în vederea achiziționării a două containere pentru instalarea echipamentului și subansamblurilor sale necesare pentru diagonosticare,  în contextul pandemiei cu noul coronavirus COVID-19.

În contextul apariției și răspândirii noii forme de coronavirus, SJU Vaslui are nevoie de un aparat pentru efectuarea textelor COVID – 19. În acest sens, unitatea de sănătate a solicitat autorităților locale suma de 200.000 lei pentru achiziționarea a doua containere necesare instalării ”Echipamentului PCR” și a subansamblelor sale, echipament necesar pentru diagnosticare în contextul pandemiei de coronavirus.

Reamintim că în cursul lunii februarie 2020, CL Vaslui a aprobat un ajutor financiar în valoare de 500.000 de lei pentru SJU. Banii au fost alocați pentru realizarea de investiții, reparații, reabilitări în vederea îmbunătățirii serviciilor medicale prestate populației. Datorită uzurii morale a echipamentelor aflate în dotarea SJU Vaslui, se impune înlocuirea acestora cu aparatură modernă, performantă care prezintă numeroase avantaje față de aparatura existentă la această dată.

Începând din anul 2014, CL Vaslui și SJU s-au asociat în vederea efectuării de investiții la imobilele în care unitatea de sănătate își desfășoară activitatea.

(Dănuț CIOBANU)

Adio fructe! Plantațiile de cais și zarzăr, afectate sever de temperaturile scăzute

În cursul nopții de 15-16 martie 2020, la nivelul județului Vaslui s-au înregistrat temperaturi destul de scăzute, cuprinse între minus 6 și minus 10 grade Celsius, afectând speciile pomicole de cais și zarzăr. În această perioadă, cele două specii se află în fenofazele de buton alb și înflorit, în sensul că mugurii și florile au înghețat, iar ulterior s-au necrozat.

Potrivit informațiilor furnizate de către producătorii de fructe de pe raza comunelor Albești, Laza, Puiești, Pogana și Zorleni, pierderile estimate sunt cuprinse între 40 și 100% atât în plantații, cât și la pomii răzleți (din grădinile populației).

În județul Vaslui, suprafața ocupată cu livezi de cais este de numai 12 hectare din suprafața totală de 2.618 hectare livezi și pepiniere pomicole, iar numărul pomilor răzleți de cais și zarzăr este de 101.834 bucăți.

”Temperaturile scăzute din ultima perioadă au afectat cu precădere plantațiile de caiși și zarzări. Pomicultorii care au aigurate plantațiile vor beneficia de plata daunelor. Au fost nopți foarte reci, cu temperaturi care au scăzut până la minus 10 grade”, a spus Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui.

Ținând cont de pierderile pe care le pot provoca factorii naturali de risc asupra plantațiilor pomicole, cum ar fi: seceta, arșița, inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă durată, furtună, vijelie, recomandăm producătorilor de fructe să-și asigure plantațiile pe care le exploatează. Fermierii pot să acceseze prin intermediul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui, submăsura 17.1  ”Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală, prin care se restituie beneficiarilor între 55 și 70% din valoarea primei de asigurare, în funcție de dimensiunea economică a fermei.

(Dănuț CIOBANU)

 

Sindicatele avertizează angajatorii: ”Dacă nu protejați salariații, sesizăm Inspecția Muncii!”

de Dănuț CIOBANU 

Sindicatele din județul Vaslui solicită angajatorilor să asigure salariaților protecția împtriva coronavirusului. Sindicaliștii susțin că multe firme nu respectă cerințele legate de prevenție, iar acest lucru nu mai poate continua. Dacă agenții economici nu iau măsuri de prevenire a răspândirii COVID – 19, sindicaliștii vor anunța Inspecția Muncii și Direcția de Sănătate Publică.

Gheorghe Croitoru, liderul Sindicatului CNSLR ”Frăția” Vaslui, a spus că la fel ca și în cadrul instituțiilor publice, agenții economici trebuie să  adopte măsuri în vederea protecției salariaților, pentru a evita infectarea cu coronavirusul. După discuțiile avute cu mai mulți lideri de sindicat de la nivelul județului Vaslui, concluzia este una tristă: multe firme încă nu au luat măsuri de prevenție.

”Și în sectoarele de producție este nevoie să se protejeze salariații, la fel ca în instituțiile publice. Însă, dacă în instituțiile de stat se face această protecție, nu același lucru se întâmplă în fabrici, unde aglomerația este cu mult mai mare. Măsurile sunt inexistente, iar salariații nu au măști, dezinfectant și alte materiale necesare pentru protecție. Eu le-am promis acestor firme că, dacă nu vor întreprinde ceea ce autoritățile impun prin acte normatice, atunci mă voi adresa Direcției pentru Sănătate Publică și Inspectoratului Teritorial de Muncă, să îi pună la punct!”, a precizat Gheorghe Croitoru.

În acest sens, reprezentanții CNSLR ”Frăția” au avut o discuție cu conducerea Prefecturii Vaslui, unde a fost prezentată situația cu care se confruntă sectorul privat.

”Le-am spus liderilor de sindicat să fie fermi în ceea ce privește această problemă. Am avut o discuție cu subprefectul județului Vaslui, Dumitru Ciomaga, și i-am prezentat această situație. Unde sunt aglomerări mari de muncitori trebuie luate și măsuri”, a mai spus Gheorghe Croitoru.

Inspecția Muncii, recomandări pentru angajatorii! 

Potrivit Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui, în condițiile Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă și trebuie să ia măsurile necesare pentru:

asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor; prevenirea riscurilor profesionale; informarea și instruirea lucrătorilor; acordarea echipamentului de protecție (măști, mănuși de protecție etc.)

Pentru orice activitate susceptibilă să prezinte un risc de expunere la coronavirus (COVID-19), angajatorul trebuie să determine natura și nivelul de expunere, pentru a se putea stabili măsurile ce trebuie luate, astfel: limitarea expunerii; elaborarea unui plan de măsuri de urgență, întocmit în baza recomandărilor medicului de medicina muncii cu care are contract; anunțarea imediată a Direcției de Sănătate Publică competentă teritorial.

DCF 1.0

Anul trecut, investitorii străini au investit în județul Vaslui doar 604 euro!

În perioada ianuarie – decembrie 2019, în județul Vaslui au fost înmatriculate 16 societăți cu participare străină la capitalul social subscris, cu o sumă totală investită în valoare de 604,9 euro. Potrivit datelor Direcției Județene de Statistică Vaslui, în luna decembrie 2019, în județul nostru nu au fost înmatriculate firme străine.

Județul Vaslui se clasează pe ultimul loc în România, în ceea ce privește numărul societăților cu participare străină la capitalul subscris. Astfel, în perioada 1991 – 31 decembrie 2018, în județul Vaslui au fost înmatriculate numai 454 de firme străine. Cu un număr mic de investitori străini, Vasluiul este penultimul județ din România în ceea ce privește valoarea capitalul social total în echivalent valută. Conform datelor Oficiului Național al Registrulu Comerțului, în perioada 1991 – 2018, firmele externe au investit în județul nostru o sumă totală de 39.269.000 euro.

Cu un număr mic de firme cu capital extern, județul Vaslui are cei mai puțini angajați din România care lucrează în astfel de societăți. Din cei 56.000 de angajați, doar 1.025 muncesc în cadrul unei firme cu capital străin.

Cauza principală pentru care investitorii străini ocolesc Vasluiul, Regiunea Moldovei, în general, este lipsa unei autostrăzi care să lege Estul de Vestul României.

Tocmai de aceea, în ultimii ani, Moldova are investiții mai mici cu 10 -15% în raport cu alte zone din țară. De asemenea, în fiecare an, în Moldova se închid  aproximativ 3.000 de societăți comerciale. Totodată, costurile pentru transport suportate de operatorii economici din regiune, inclusiv din județul Vaslui, sunt mai mari cu 30 – 33% față de alte județe din țară.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

 

Plata salariilor în sistemul bugetar, pusă în pericol de prelungirea pandemiei de coronavirus

de Dănuț CIOBANU 

Salariații din sistemul bugetar nu ar trebui să stea liniștiți, în condițiile prelungirii pandemiei de coronavirus. În condițiile în care firmele își reduc activitatea și colectările la bugetul consolidat al statului și la bugetele locale se diminuează, va fi o problemă cu plata salariilor. Patronatul cere ca mediul de afaceri să fie sprijint activ și, astfel, să existe la visteria națională fonduri pentru finanțarea instituțiilor publice.

Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, a spus că atât timp cât sursele de finanțare se reduc, nu mai există posibilitatea să fie plătite aceleași salarii.

”În acest moment, atât pentru firme cât și pentru persoanele fizice prioritățile pentru cheltuieli sunt altele. Astfel, colectările la bugetul statului scad, deși cheltuielile cresc în fiecare zi. Bugetul a fost golit, când a preluat conducerea noua echipă guvernamentală, iar cheltuielile în lupta împotriva coronaviruslui cresc în fiecare zi. Pentru medici, asistente și restul personalului medical este nevoie de echipamente de protecție. Dacă bugetul scade, cum vor fi suportate aceste cheltuieli?”, a spus Ovidiu Copacisnchi.

Tocmai de aceea este foarte important ca Guvernul României să sprijine activ mediul de afaceri, pentru a putea fi reluat ciclul economic în toate sectoarele de activitate.

”Acum vedem că ne aflăm într-o țară în care importăm aproape tot. PIB-ul format la nivel național este pe consum. Una este să avem producție și alta este să consumăm. Importurile sunt o problemă, pentru că în acest moment fiercare țară își apără entitatea pe diferite paliere: alimentar, materiale sanitare și altele. Am ajuns să stăm cu mâna întinsă! În astfel de condiții, există riscul ca și plata salariilor din sistemul bugetar să fie o problemă”, a explicat Ovidiu Copacinschi.

Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, a precizat că, în prezent, nu sunt probleme la nivelul UAT-urilor cu asigurarea banilor pentru salarii.

”Conform prevederilor legale, fiecare UAT trebuia să asigure de la începutul anului banii pentru salarii. Dacă și-au pus în bugete banii așa cum specifică legea, atuncii primarii vor avea bani pentru salarii”, a precizat Ciprian Trifan.

 

Coronavirusul blochează economia. Firmele vasluiene se pregătesc să trimită salariații în șomaj tehnic

de Dănuț CIOBANU 

Operatorii economici din județul Vaslui se pregătesc să apeleze masiv la șomajul tehnic. Cum criza coronavirusului se prelungește, iar firmele nu au lichidități pentru plata salariilor, măsura Guvernului României de a acoperi 75% din salariul de bază este salvatoare. ”În multe ramuri de activitate s-a așteptat cu sufletul la gură adoptarea măsurii Guvernului României, cu privire la șomajul tehnic”, a spus Gheorghe Croitoru liderul Sindicatului CNSLR ”Frăția” Vaslui.

Mediul de afaceri din județul Vaslui începe să adopte primele măsuri pentru a atenua efectele crizei provocate de pandemia de coronavirus. Daca unii agenți economici și-au redus programul de lucru, alte firme se pregătesc pentru suspendarea contractelor de muncă și trimiterea angajaților în șomaj tehnic.

Gheorghe Croitoru, liderul Sindicatului CNSLR ”Frăția” Vaslui, a precizat că în ultimele zile a avut mai multe discuții cu lideri de sindicat de la nivel local, iar situația în economia se întrăutățește de la o zi la alta.

”Sunt firme care au redus programul de lucru de la cinci la patru zile. Reducerea programului este o primă măsură, luată în contextul crizei coronavirusului. Nu au fost trimiși oamenii acasă și s-a luat această măsură provizorie. Dacă perioadă crizei se va prelungi, atunci apelarea la șomajul tehnic pentru ca muncitorii să încaseze 75% din salariu de bază va fi o cale de urmat pentru mulți operatori economici. În multe ramuri de activitate s-a așteptat cu sufletul la gură adoptarea măsurii Guvernului României, cu privire la șomajul tehnic”, a spus Gheorghe Croitoru.

Pentru perioada următoare, firmele vasluiene au două probleme majore de rezolvat: asigurarea lichidităților pentru continuarea activității și continuitatea muncitorilor la locul de muncă.

”Dacă un agent economic nu produce și un vinde nimic, se va apela la șomajul tehnic. Măsura luată de guvernanți este în sprijinul salariaților. În acest moment de criză când firmele și salariații nu se pot descurca vor apela la Guvernul României pentru asigurarea unui procent de 75% din salariu. Este de așteptat ca în perioada imediat următoare multe firme să solicite șomajul tehnic, pentru că un au cu ce să își plătească salariații”, a explicat Croitoru.

Modul de acordare a șomajului tehnic 

În ceea ce privește șomajul tehnic, Guvernul a stabilit că în timpul stării de urgență, pentru perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, în cazul întreruperii temporare a activității, indemnizația de care beneficiază salariații să fie suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Nivelul indemnizației va fi de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat plătit din fondul de salarii, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea nr. 6/2020 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020.

Angajatorii pot beneficia de plata indemnizației prevăzută pentru cel mult 75% dintre angajații care au contracte individuale de muncă active la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

Decontarea sumelor plătite cu titlu de indemnizație, din bugetul asigurărilor pentru șomaj,  se face în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor, iar aceste sume se reîntregesc din fonduri externe nerambursabile prin Ministerul Fondurilor Europene, în limita sumelor alocate pentru această intervenție și în conformitate cu prevederile și regulile de eligibilitate ale Programului Operațional Capital Uman.

 

Start la înscrierile în programul pentru susținerea producției de usturoi!

Fermierii din județul Vaslui pot depune cererile de înscriere în registrul unic pentru accesarea programului de susținere a producției de usturoi, până la data de 15 mai 2020 inclusiv. Valoarea sprijinului financiar acordat în anul 2020 este de maxim de 14.248,80lei/hectar și reprezintă contravaloarea în lei a maximum 3.000 euro/hectar, fără a depăși valoarea maximă de 20.000 euro în trei exerciții financiare/beneficiar.

Conform prevederilor legale, beneficiarii schemei ”Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a productiei de usturoi” au obligația de a obține o producție de minimum 3 kilograme usturoi/10 metri pătrați (mp), pe o suprafața cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp.

Pentru anul 2020, valorificarea producției de usturoi se va efectua în perioada 1 iulie – 20 noiembrie iar documentele justificative se vor depune la Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui până la data de27 noiembrie 2020.

Ȋn ceea ce privește eligibilitatea în acordarea acestei forme de sprijin financiar, solicitanții au obligația de a îndeplini o serie de condiții: să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp – marcată la loc vizibil cu o placă-indicator, să obțină o producție de minim 3 kg usturoi/10 mp, să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol, să facă dovada producției realizate prin documente justificative precum și să dețină registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat la zi cu tratamentele aplicate.

”Ȋn momentul depunerii cererii de înscriere, prin care se solicită înregistrarea în Registrul unic pentru accesarea programului de susținere a producției de usturoi, aceasta trebuie să fie însoțită de copie a B.I./C.I. a solicitantului persoană fizică sau împuternicire/procură notarială și copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal, copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice, precum și copie a B.I./C.I. al/a împuternicitului persoană fizică, după caz etc”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

Biblioteca Județeană Vaslui nu mai împrumută cărți la domiciliu. Cărțile electronice sunt doar un vis

În prezent, Biblioteca Județeană ”Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui nu mai oferă cărți pentru împrumut la domiciliu, ci doar le primește pe cele existente în teren. Gelu Bichineț, directorul Bibliotecii Județene ”Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, a spus că sunt de primit din teren aproximativ 3.000 de cărți. În paralel cu această activitate, angajații instituției realizează inventarul la două secțiii din cadrul bibliotecii.

”Această pandemie de coronavirus este o situație neplăcută pentru toată lumea și, ca atare, și la bibliotecă activitatea nu se desfășoară așa cum ar trebui. Așa cum de fiercare dată, bibliotecarii caută soluții să vină în sprijinul utilizatorilor și de această dată cred că facem exact ceea ce trebuie. Pentru lunile iulie și octombrie erau prevăzute două inventare la sala de împrumut copii și sala perioadice și am decis ca în acest interval să facem inventarierea. Atunci când se va termina această perioadă nefastă prin care trecem, utilizatorii vor putea să intre din plin să folosească fondul de carte”, a spus Gelu Bichineț.

Pentru această perioadă de stare de urgență, un fond de cărte în format electronic ar fi fost de mare ajutor pentru utilizatori.

”Mâhnirea este mare când ne uităm la occidentali, care au documente în format electronic și utilizatorii chiar dacă nu se deplasează în biblioteci, pot să ia lucrările din acest fond modern. Ne-am dori și noi ca să avem un fond de circa 15.000 cărți în format electronic, pe care utilizatorii să îl acceseze. Deocamnadă, România nu își permite așa ceva și nicăieri în țară nu avem o astfel de disponibilitate, așa că apelăm la modalitatea clasică de împumut la domiciliu, atunci când se poate”, a mai spus Bichineț.

În prezent, fondul Bibliotecii Județene Vaslui se ridică la 400.000 cărți, anual fiind împrumtate publicului 119.000 unități de documente. Biblioteca are anual 7.000 utilizatori de carte și 25.000 de vizitatori.

(Dănuț CIOBANU)

 

Județul Vaslui nu are persoane infectate cu COVID-19. Controale, avertismente și amenzi pe frontul anticoronavirus

de Dănuț CIOBANU 

În data de 23 martie 2020, situația epidemiologică pentru județul Vaslui este următoarea: număr persoane în carantină – 48; număr total de persoane izolate la domiciliu la data curentă – 1.493; numărul persoanelor ieșite din izolare la domiciliu în ultimele 24 de ore – 96.

Pentru respectarea măsurii de izolare la domiciliu Direcția de Sănătate Publică Vaslui, de la începutul epidemiei COVID – 19 până în prezent, a efectuat 72 de controale, a aplicat 20 de avertismente și 10 amenzi în valoare de 115.000 lei.

La nivelul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vaslui de la începutul epidemiei cu noul coronavirus și până la data de 22 martie 2020 au fost aplicate 38 de sancțiuni contravenționale în valoare de 124.850 lei, pentru nerespectarea măsurilor de combatere a infecției cu COVID – 19.

IPJ Vaslui, alături de celelalte structuri din dispozitivul de ordine și siguranță publică, acționează pentru prevenirea și combaterea răspândirii infecțiilor cu noul coronavirus și pentru impunerea normelor legale în timpul stării de urgență.

Potrivit Ordonanței Militare nr. 2 din 21.03.2020, începând cu ora 22.00 a zilei de 23 martie 2020 se instituie obligația completării declarației pe proprie răspundere referitoare la circulația persoanelor în afara locuinței/ gospodăriei!

Modelul declarației pe proprie răspundere referitoare la circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, conform Ordonanței Militare nr. 2 din 21.03.2020 poate fi descărcat de pe site-ul web al Instituției Prefectului – județul Vaslui https://vs.prefectura.mai.gov.ro/, site-ul web al Guvernului României, Ministerului Afacerilor Interne, precum și de pe site-urile celorlalte instituții cu atribuții în domeniu;
Declarația pe propria răspundere poate fi completată integral olograf („de mână”), cu preluarea tuturor elementelor prevăzute în modelul declarației pus la dispoziție;
Declarația pe proprie răspundere completată se va afla în posesia persoanei care efectuează deplasarea, împreună cu documentul de identitate și va fi pusă la dispoziția reprezentanților Poliției Române, ai Jandarmeriei sau ai Poliției Locale la momentul legitimării persoanei.
Reprezentanții Poliției Române, ai Jandarmeriei sau ai Poliției Locale pot efectua fotografierea documentelor (declarație pe proprie răspundere și act de identitate) la momentul legitimării persoanei.

 

Frenezia consumului se răzbună. Criza coronavirusului îi prinde pe vasluieni cu credite imense la bănci

de Dănuț CIOBANU 

Pandemia de coronavirus găsește populația din județul Vaslui cu credite imense la bănci. Încurajarea consumului din ultimii ani i-a determinat pe vasluieni să se împrumute masiv, numai în anul trecut gospodăriile populației contractând credite în valoare de 93,5 milioane de lei. Cum la nivel economic, pandemia de coronavirus provoacă deja probleme majore, este de așteptat ca plata ratelor să se transforme într-o adevărată corvoadă pentru clienții băncilor. 

Conform datelor Bâncii Naționale a României, în luna ianaurei 2019, în județul Vaslui existau credite curente în moneda națională în valoare totală de 1.190 milioane lei, din care gospodăriile populației aveau credite de 754,5 milioane de lei, iar agenții economici cotabilizau împrumuturi de 431,4 milioane de lei. Conform acelorași date statistice, în luna ianuarie 2020, creditele curente în moneda națională erau de 1.344 milioane lei. În timp ce firmele aveau îmmprumuturi totale de 534 milioane de lei, creditele populației au crescut la suma de 848 milioane de lei. Din banii luați de la instituțiile financiare, vasluienii au alocat 491,5 milioane de lei pentru consum, 326,6 milioane de lei pentru achiziționarea de locuințe, iar restul sumei pentru alte cheltuieli.

În urmă cu câteva zile, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat că poartă discuții cu mediul bancar pentru ca cetățenii care au rate la bănci să poată plăti cu întârziere, din cauza dificultăților generate de criza epidemiei de coronavirus.

„Avem discuții cu sistemul bancar să amâne plata cu două-trei luni a ratelor”, a declarat Florin Cîțu pentru presa centrală. Ministrul a mai adăugat că reprezentanții băncilor au răspuns pozitiv apelului făcut de autorități pentru identificarea de soluții în vederea ajutorării populației.

Probleme în economie

Conform datelor publicate de Direcția Județeană de Statistică Vaslui, la sfârșitul anului 2019, principalul partener comercial al județului Vaslui era Italia. Astfel, în perioada ianuarie – septembrie 2019, exporturile realizate de firmele din județul Vaslui în Italia se ridică la suma de 45.168 mii euro, iar importurile sunt de 40.223 mii euro.

În contextul extinderii epidemiei de coronavirus, Guvernul Italiei a anunțat că măsurile de carantină sunt extinse la nivelul întregii țări. Măsurile au intrat în vigoare în data de 10 martie 2020 și se vor aplica până în 3 aprilie 2020.

În acest context, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a cerut autorităților să adopte rapid măsuri prin care să îi ajute pe micii întreprinzători să facă față efectelor economice produse de impactul coronavirusului. Oamenii de afaceri au cerut identificarea de soluții simple pentru alocarea de fonduri europene din exercițiul financiar 2014-2020, fonduri care nu au fost cheltuite până la această dată. Este nevoie de a sprijini puternic IMM-urile cu proiecte, pentru ca firmele să aibă capital de lucru și lichidități, pentru a trece mai ușor această perioadă complicată.

O altă propunere venită din partea întreprinzătorilor vizează acordarea de asistență tehnică firmelor care sunt în dificultate. La fel de importante pentru oamenii de afaceri sunt modificarea legislației privind achizițiile publice, precum și modificarea legislației muncii, urmând să fie introduse munca de acasă, munca temporară etc.

 

 

 

 

 

CJ Vaslui a repartizat UAT-urilor o nouă tranșă de bani din impozitul pe venit

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a aprobat în ultima ședință repartizarea  pe unități administrativ-teritoriale a fondului aflat la dispoziția din impozitul pe venit, pe anul 2020. Potrivit Legii nr. 5/2020 a bugetul de stat pe anul 2020, CJ Vaslui are la dispoziție, din impozitul pe venit, suma de 27.316 mii lei care se repartizează, în anul 2020, comunelor, orașelor și municipiilor.

Sumă care reprezintă 6 % din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul de stat în anul 2020 se repartizează UAT-urilor pentru: susținerea programelor de dezvoltare locală; susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală; cheltuieli de funcționare pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii și din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale.

La ședința din luna februarie 2020, s-a aprobat repartizarea sumei de 8.675 mii lei către un număr de 20 UAT-uri. Între timp, UAT-urile au mai solicitat CJ-ului fonduri în vedere asigurării cheltuielilor de funcționare până la finele exercițiului bugetar, finalizării obiectivelor de investiții, dar și pentru cofinanțarea proiectelor de investiții pe care le au în derulare în comunitățile lor. Conform proiectului de hotărâre, s-a propus ca suma de 15.900 mii lei să fie repartizată către un număr de 34 UAT-uri. Plenul ședinței CJ Vaslui a mai aprobat un amendament prin care mai primeau sume de bani și alte comunități. Astfel, în total, 53 de UAT-uri din județul Vaslui au primit în total suma de 18.641 mii lei.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

 

Iarna blândă a redus sever vânzările de lemne de foc din județul Vaslui

Piața lemnului a fost influențată semnificativ de temperaturile ridicate din această iarnă. Dacă silvicultorii vasluieni se așteptau la valorificarea unei cantiăți mari de lemne de foc, situația din teren a fost cu totul alta.

”Nu prea ne-a ajutat vremea cu vânzare lemnelor. Au fost temperaturi ridicate, iar vânzările au fost din această cauză scăzute”, a spus Cătălin Idriceanu, directorul Direcției Silvice (DS) Vaslui.

În iarna trecută, a fost scoasă pe piața locală o cantitate de 150.000 metri cubi de lemne de foc. DS Vaslui a pus la dispoziția unităților administrativ teritoriale o cantitate de 80.000 metri cubi de lemne, iar firmele private 70.000 metri cubi de lemne.

Pentru a veni în sprijinul cetățenilor, în cursul luni septembrie 2019 a început să funcționeze o mașina de despicat lemne, montată la depozitul de la Brodoc. Instalația a costat circa 120.000 de euro și are capacitatea de a despica lemnul mare adus direct din pădure. La cererea clientului lemnele pot fi trasportate la destinație sau pot fi ridicate direct de la depozitul de la Brodoc.

Lemnul de esență tare despicat și transportat acasă la client costă 480 lei/metrul cub, iar lemnul despicat cumpărat direct de la depozit are un preț de 430 lei/metrul cub. Lemnul despicat de esență moale transportat la cilent costă 350 lei/metrul cub, iar cel despicat care se achiziționează de la depozit are un preț de 300 lei/metrul cub.

”Noi asigurăm lemnul pentru încălzitul locuințelor. În perioada următoare vom avea și un magazin online, unde oamenii vor putea să facă  comenzi pe Internet. Până atunci, clienții pot suna la depozitul de la Brodoc, iar comenzile le sunt onorate”, a mai spus Cătălin Idireceanu.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

 

Asocieri strategice ale primarilor din județul Vaslui. Obiectivul edililor: racordarea UAT-urilor la gaze naturale

de Dănuț CIOBANU 

Primarii din județul Vaslui se pregătesc pentru a racorda comunitățile locale la rețelele de gaze naturale. În aceste zile, a fost constuită o asociere dintre comunele Pădureni, Dimitrie Cantemir, Vetrișoaia, Crețești și Hoceni, care are drept obiectiv un proiect de branșare la sistemul de gaze. În urmă cu doi ani, alte cinci UAT-uri: Murgeni, Fălciu, Berezeni, Șuletea și Epureni s-au asociat având același obiectiv, de implementare a unui proiect de extindere a rețelelor de gaze.

Comunele Pădureni, Dimitrie Cantemir, Vetrișoaia, Crețești și Hoceni din județul Vaslui s-au asociat pentru a implementa un proiect de racordare la sistemul de alimentare cu gaze naturale. Edilii celor cinci comune au avut o primă întâlnire de lucru în acest sens și au decis să demareze realizarea unui studiu de fezabilitate.

”Vrem să promovăm un proiect pentru aducerea gazului în comunitățile noastre. O astfel de investiție aduce un grad superior de civilizație, atrage investitorii în zonele noastre și creează condiții optime de trai în cele 20 de localități din cadrul comunelor. Majoritatea primarilor din județul Vaslui au în atenție proiectele prin care să se racordeze comunitățile la gaz, pentru că materialul lemnos este tot mai rar și scump”, a spus Vasile Țabără, primarul comunei Hoceni.

Pentru ca proiectul să aibă șanse la finanțare, cele cinci UAT-uri s-au asociat, astfel încât investiția în extinderea rețelelor să fie una majoră, în condițiile că în cele cinci comune vor consuma gaze naturale peste 15.000 de locuitori.

”În acest moment noi nu cunoaștem valoarea investiției. Știm însă că se vor debloca resurse financiare europene sau de la bugetul național pentru astfel de proiecte. Poate va fi demarat un PNDL 3 pentru rețelele de gaze naturale. Noi trebuie să fim pregătiți cu studiul de fezabilitate, din care să rezulte valoarea proiectului, numărul de bebeficiari etc. În momentul când vom identifica sursa de finanțare, cele cinci comune din cadrul asociației vor promova acest proiect”, a mai spus Vasile Țabără.

O altă asociere, același scop

La nivelul județului Vaslui a fost înființată o altă asociație care are drept obiectiv racordarea unor comunități la rețeaua de gaze naturale. Localitățile care fac parte din asociere sunt Murgeni, Fălciu, Berezeni, Șuletea și Epureni.

Ioan Buta, primarul orașului Murgeni, a spus că toate UAT-urile au finalizat și depus documentația pentru branșarea la rețeaua de gaze naturale și au o șansă mare la finanțare.

”Noi ne-am constituit în această asociație cu doi ani în urmă și avem ca principal obiectiv să dezvoltam rețeaua de gaze în localitățile noastre. Am depus toate documentele și așteptăm să se dea drumul la finanțare. Am auzit conducerea Ministerului Dezvoltării că va finanța astfel de extinderi de rețele. Cum noi am depus toată documentația, vom avea prioritate și la finanțare. Transgaz va instala conducta principală de gaze până la Murgeni, iar de acolo UAT-urile din asociație își vor face proiectele proprii de extindere a rețelei”, a precizat Ioan Buta.

 

Pădurarii vasluieni așteaptă pistoalele cu glonț pentru securizarea pădurilor

Direcția Silvică (DS) Vaslui va dota pădurarii cu pistoale cu glonț. În prezent, la Regia Națională a Pădurilor este în derulare procedura de achiziție a pistoalelor.

”Sperăm ca în cursul acestui an pădurarii din cadrul direcției să fie dotați cu pistoale. Am pornit acest proiect, cu gândul de a găsi o soluție pentru apărarea integrității personalului silvic. Noi avem în teritoriu în cadrul ocoalelor silvice 130 de pădurari. Furtul ilegal de material lemnos este un fenomen pe care îl avem sub control. În acest sens, colaborăm și cu reprezentanții Poliției și Jandarmeriei”, a spus Cătălin Idriceanu, directorul DS Vaslui.

În paralel cu achiziția de armament, în cursul anului trecut, personalul silvic, pădurarii, șefii de districte, personalul din cadrul ocoalelor silvice care prestează servicii de pază, în total 145 de persoane, au fost în curs de avizare, reavizare a permiselor pentru deținere de armament. În prezent, personalul DS Vaslui este dotat  cu pistoale cu bile și pistoale cu gaz.

În data de 27 noiembrie 2019, Camera Deputaților ca for decizional a adoptat proiectul de lege care prevede ca personalul silvic cu atribuții de pază să fie dotat cu armament de serviciu.

”În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul silvic cu atribuții de pază a fondului forestier național, a fondului cinegetic național, a fondului piscicol și a ariilor naturale protejate are statut special, este dotat cu armament de serviciu letal sau neletal, după caz, și poate face uz de armă, în condițiile reglementărilor privind regimul armelor și munițiilor. Statutul special este conferit de portul de armă, de îndatoririle specifice în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și de riscurile meseriei, care îi pot afecta integritatea fizică și viața”, se precizează în lege.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

Administratorii asociațiilor de proprietari nu se înghesuie la cursurile de calificare

de Dănuț CIOBANU 

Administratorii de la asociațiile de proprietari din municipiul Vaslui nu se arată interesați de urmarea cursurilor de calificare. Deși Primăria Vaslui a făcut demersurile necesare pentru derularea respectivelor cursuri, răspunsul din partea administratorilor este departe de cel așteptat. Până la această dată, doar 10 administratori s-au înscris la cursurile organizate de municipalitate.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că administratorii asociațiilor de proprietari nu înțeleg este ei trebuie să facă cursuri.

”Avem obligativitatea să-i sprijinim cu pregătirea cursurilor pentru administratori. Cu greu s-au înscris vreo 10 persoane și vine sfârșitul anului. E o mare problemă la asociațiile de proprietari, atât cu președinții cât și cu administratorii”, a precizat Vasile Pavăl.

În contextul extinderii pandemiei de coronavirus, Primăria Vaslui a cerut asociațiilor să facă lucrări de igienizare în blocurile de locuințe și să oprească organizarea în această perioadă a adunărilor generale.

”E foarte interesant la aceste adunări generale că se adună la asociații și analizează activitatea primăriei. În aceste adunări trebuie prezentat raportul de activitate al președintelui asociației și nu să se analizeze activitatea primăriei, să se spună că primarul nu a curțat subsolul și altele. Primarul a greșit, pentru că trebuia prin hotărâre a Consiliului Local să dea amendă pentru că nu s-au făcut anumite activități”, a mai spus Pavăl.

La sfârșitul anului trecut, Consiliul Local (CL) Vaslui a aprobat regulamentul privind atestarea administratorilor de condominii. Prin acest document, s-a împuternicit primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, să ateste persoanele fizice în vederea dobândirii calității de administrator de condominii.

Calitatea de administrator de condominii se dovedește prin atestatul valabil al persoanei fizice care deține certificat de calificare profesională pentru funcția de administrator de condominii și îndeplinește condițiile legale la momentul eliberării atestatului.

Pentru emiterea atestatului, persoanele fizice trebuie să depună la compartimentul specializat din Primăria Vaslui o cerere scrisă adresată primarului, însoțită de următoarele documente: cerere pentru atestarea administratorilor de condominii; actul de identitate; certificatul de calificare profesională pentru ocupația de administrator de condominii; certificatul de cazier; certificatul de cazier fiscal și chitanța care atestă plata taxei pentru eliberarea atestatului.

 

 

 

Alertă în rândul antreprenorilor vasluieni! Criza coronavirusului riscă să falimenteze afacerile

de Dănuț CIOBANU 

Oamenii de afaceri din județul Vaslui se așteaptă ca epidemia de coronavirus să afecteze grav economia locală. Chiar dacă pentru moment efectele crizei nu sunt vizibile, în urma restricționării circulației domenii precum serviciile, transportul și alte sectoare ce țin de export vor fi lovine de pandemia COVID-19. În consecință, antreprenorii cer adoptarea rapidă a unor legi prin care să se stopeze controalele ANAF-ului, să fie anulate dobânzile la credite și să fie direcționate lichidități către agenții economici.

Ovidiu Copacinschi, președintele Asociație Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, a spus că, în prezent, sunt preconizate mai multe măsuri de susținere a mediului de afaceri, dar toate aceste intenții trebuie să se concretizeze în acte normative.

”Vrem ca toate măsurile anunțate să fie publicate în Monitorul Oficial. Acum totul e la nivel de discuție. Guvernul României trebuie să decreteze punerea în aplicare a acestor măsuri, pentru a beneficia efectiv de ele. Și măsura anulării în această perioadă a controalelor Inspecției Muncii și ANAF-ului este una foarte bună, pentru că într-o astfel de situație numai controale nu-ți mai lipsesc. Sunt optimist că vom depăși această perioadă foarte dificilă, dar fără discuție vor fi efecte în economie”, a explicat Ovidiu Copacinschi.

Oamenii de afaceri așteaptă ca statul să intervină cu lichidități în mediul de afaceri pentru a fi evitate orice blocaje. În caz contrar, agenții economici care nu mai au bani își vor închide activitatea, din cauză că nu își mai pot vinde marfa și nu mai fac încasări pentru plata salariilor.

”Fiecare agent economic care are de plătit un credit la bancă, să nu i se mai pună dobânzi, pentru că nu are cu ce le plăti. Să fie la credite o dobândă zero pe două sau trei luni, până depășim aceste momente dificile. Și instituțiile statului tot cu resurse din mediul privat trăiesc. Statul să intervină pentru a sprijini mediul de afaceri să depășească această criză”, a mai spus Ovidiu Copacinschi.

Măsuri urgente

Conform datelor publicate de Direcția Județeană de Statistică Vaslui, la sfârșitul anului 2019, principalul partener comercial al județului Vaslui era Italia. Astfel, în perioada ianuarie – septembrie 2019, exporturile realizate de firmele din județul Vaslui în Italia se ridică la suma de 45.168 mii euro, iar importurile sunt de 40.223 mii euro.

În contextul extinderii epidemiei de coronavirus, Guvernul Italiei a anunțat că măsurile de carantină sunt extinse la nivelul întregii țări. Măsurile au intrat în vigoare în data de 10 martie 2020 și se vor aplica până în 3 aprilie 2020.

În acest context, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a cerut autorităților să adopte rapid măsuri prin care să îi ajute pe micii întreprinzători să facă față efectelor economice produse de impactul coronavirusului. Oamenii de afaceri au cerut identificarea de soluții simple pentru alocarea de fonduri europene din exercițiul financiar 2014-2020, fonduri care nu au fost cheltuite până la această dată. Este nevoie de a sprijini puternic IMM-urile cu proiecte, pentru ca firmele să aibă capital de lucru și lichidități, pentru a trece mai ușor această perioadă complicată.

O altă propunere venită din partea întreprinzătorilor vizează acordarea de asistență tehnică firmelor care sunt în dificultate. La fel de importante pentru oamenii de afaceri sunt modificarea legislației privind achizițiile publice, precum și modificarea legislației muncii, urmând să fie introduse munca de acasă, munca temporară etc.

În plină pandemie de coronavirus, peste 9.000 de vasluieni din mediul rural nu au medici de familie

Mai multe comunități de la nivelul județului Vaslui nu au medici de familie. Este vorba despre comunele Bogdănița (1.538  persoane), Coroiești (2.003 persoane), Ciocani (1.698 persoane), Mălușteni (2.339 persoane ) și Pochidia (1.729 persoane).

Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean pentru Persoanele Vârstnice Vaslui, a spus că pe lângă lipsa medicilor de familie, în comunitățile rurale nici oamenii legii nu au o prezență constantă.

”În județul Vaslui situația este mai gravă decât în alte județe. Sunt mai multe comune fără medici de familie. Mai este o altă problemă, de la orele 16.00 la 8.00 dimineața a doua zi Posturile de Poliție sunt goale, nu este acolo niciun polițist. Ferească Dumnezeu de ceva, că nu ai la cine să apelezi să intervină! O ducem din ce în ce mai greu. Am fost în mai multe comune, iar oamenilor le este teamă pentru că polițiștii nu stau la posturi, deoarece acolo nu au condiții de trai. Ei locuiesc, de regulă, la Vaslui sau în alte comune învecinate. Să suni la Serviciul 112, dar nu știu câți știu să sune sau dacă au telefoane. Viața la țară este din ce în ce mai grea, parcă nu a fost niciodată așa nesiguranță în țară ca acum”, a spus Ioan Stamate.

Referindu-se la lipsa medicilor de familie, Mihaela Vlada, directorul Direcției de Sănătate Publică Vaslui, a spus că în perioada următoare în toate aceste comune se vor deschide puncte de lucru ale unor cabinele de medici de familie.

”În județ avem câteva comunități fără medici de familie, întrucât populația este redusă ca număr între 1.500 și 2.300 de persoane. Numărul mic de persoane face ca  respectivele comunități să fie neatractive pentru ca un medic de familie să își deschidă un cabinet. Noi avem în vedere înființarea în aceste comune a unor puncte de lucru ale cabinetelor medicilor de familie. În prezent, aceste comunități sunt asigurate prin activitatea asistenților medicali comunitari și a mediatorilor sanitari”, a spus Mihaela Vlada.

(Dănuț CIOBANU)

 

CJP Vaslui anunță că dosarele de pensie se vor înregistra doar telefonic sau prin e-mail

Din motive de siguranță medicală, legate de prevenirea răspândirii și infectării cu noul coronavirus, Casa Națională de Pensii Publice anunță că începând cu data de 18 martie 2020, operațiunea de înregistrare a cererilor de deschidere a drepturilor de pensie (depunerea dosarelor de pensie) se va realiza telefonic sau pe e-mail. Acest mod de înregistrare a dosarelor va fi pe toată durata stării de urgență urmând ca, în funcție de evoluția situației, să fie anunțate alte decizii.

Din motive de siguranță medicală, legate de prevenirea răspândirii și infectării cu noul coronavirus, Casa Națională de Pensii Publice anunță că începând cu data de 18 martie 2020, pe toată durata stării de urgență în situația copiilor urmași care împlinesc vârsta de 16 ani și care nu pot face dovada continuării studiilor din cauza suspendării cursurilor școlare, plata pensiei de urmaș se va face fără a fi necesară acestă dovadă (adeverință), urmând ca adevernița doveditoare să fie prezentată în termen de 30 de zile, de la data expirării stării de urgență.

”Cetățenii care vor să se intereseze de diverse probleme legate de sistemul public de pensii mă pot contacta nonstop pe telefonul de serviciu 0734 118491. De asemenea, pot primi solicitări și pe adresa de e-mail: isabel.bogdan@cnpp.ro. Vom căuta să rezolvăm toate problemele legate de pensii, dar în această perioadă cetățenii trebuie să rămână acasă. Repet, sunt disponibil pentru informații la orice oră din zi și din noapte”, a spus Isabel Bogdan, directorul Casei Județene de Pensii Vaslui.

(Dănuț CIOBANU)

 

Pensii Naționale
CJP VASLUI
Telefon: 0734118495

Telefon: 0731326081

e-mail: petronela.jalba@cnpp.ro

e-mail: mirela.munteanu@cnpp.ro

e-mail: florentina.pasca@cnpp.ro

e-mail: andreea.pinzaru@cnpp.ro

 

Pensii Naționale
CLP BÂRLAD
Telefon: 0734118490

Telefon: 0731326088

e-mail: geanina.radu@cnpp.ro

e-mail: aura.boza@cnpp.ro

 

Pensii Internaționale Telefon: +40734118492

e-mail: vaslui.pi@cnpp.ro

e-mail: elena.pancu@cnpp.ro

 

Pandemia de coronavirus riscă să întârzie finalizarea investițiilor din județul Vaslui

În contextul extinderii pandemiei de coronavirus, programul investițional derulat de Consiliul Județean (CJ) Vaslui se derulează în condiții normale. Este vorba despre execuția proiectelor derulate cu fonduri de la Uniunea Europeană și prin Programul Național pentru Dezvoltare Locală 1 și 2.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a precizat că lucrările de desfășoară conform graficelor asumate de constructori și, pentru moment, ritmul de lucru nu este afectat.

”Vom vedea care va fi situația în funcție de evoluția acestui virus, dar deocamdată lucrăm în program normal. Avem finanțarea necesară pentru a plăti ce s-a lucrat. Dacă situația se va înrăutăți, e clar că și lucrările noastre vor avea un deficit de realizare. Sper ca la finalul acestei perioade să mergem înainte. Cel puțin în ceea ce privește proiectele derulate de CJ Vaslui prin PNDL 1, se ia în calcul finalizarea acestora în perioada septembrie – decembrie 2020”, a spus Ciprian Trifan.

Una din investițiile derulate de CJ Vaslui prin PNDL 1 este proiectul ”Reparații capitale și refuncționalizarea Casa Armatei Vaslui – Centrul Cultural Județean Multifuncțional”. Proiectul beneficiază de o finanțare de la bugetul de stat de 92 miliarde de lei vechi.

În cursul anului 2017, lucrările la proiect s-au blocat din cauza intrării în insolvență a SC Corevas Vaslui. Ulterior, CJ Vaslui a refăcut proiectul și expertiza pentru a nu fi probleme cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și a demarat organizarea unei noi licitații publice.

Astfel, în cursul lunii noiembrie 2018, CJ Vaslui a semnat cu SC Nortek Trust AG SRL Bacău contractul de execuție a proiectului. Inițial, proiectul trebuia finalizat până la sfârșitul anului 2018, dar CJ Vaslui a obținut o prelungire cu încă doi ani a termenului de execuție.

(Dănuț CIOBANU)

 

Eliberarea biletelor de tratament balnear a fost suspendată din cauza coronavirusului

În contextul răspândirii COVID-19, Casa Națională de Pensii Publice a decis ca începând cu data de 16 martie 2020 să supende activitatea de eliberare a biletelor de tratament balnear, prin intermediul sistemului pe care îl administrează și îl gestionează.

Această măsură va fi valabilă pe perioada stării de urgență. Biletele care au fost eliberate până la această dată vor fi anulate, urmând ca beneficiarilor să li se restituie integral contribuția, la cerere. Ulterior reluării activității, aceste persoane vor putea să solicite un nou bilet de tratament pentru anul în curs.

”În județul Vaslui, o serie de pensionari și salariați a plecat la tratament în data de 4 martie 2020, iar următoarea serie de beneficiari urma să meargă la tratament într-o stațiune balneară în data de 20 martie 2020”, a precizat Loredana Enache, purtător de cuvânt al Casei Județene de Pensii Vaslui.

Pensionarii aflați deja la tratament vor întrerupe sejurul și vor pleca din stațiuni fiind sprijiniți, în acest sens, de conducerea unităților de tratament balnear, care va programa ieșirile în funcție de orarul mijloacelor de transport cu care aceștia se vor întoarce la domiciliu. Pentru zilele neefectuate, beneficiarii pot solicita restituirea contribuției, proporțional cu numărul zilelor neefectuate.

Măsura a fost impusă de hotărârea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență pentru instituirea unor măsuri pentru evitarea răspândirii COVID-19, prin care au fost aprobate recomandările ce vizează și ”restricționarea activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive și de divertisment care presupun participarea a peste 50 de persoane, realizate în spații închise, inclusiv cele realizate în săli de tratament balnear, săli de fitness, saloane de SPA-uri, de cosmetică, săli de jocuri de noroc și cazinouri”, precum și de starea de urgență decretată în data de 16 martie 2020.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

Coronavirusul nu blochează programul de împăduriri din această primăvară

Pandemia de coronavirus nu blochează programul de împăruriri pe care Direcția Silvică (DS) Vaslui și l-a asumat pentru anul 2020. Pentru primăvara acestui an, silvicultorii vasluieni și-au propus un program de împăduriri de 45,1 hectare, iar pentru toamnă 62 hectare. La acest program de împăduriri integrale și completări, se mai adaugă o suprafață de 410 hectare de regenerări naturale.

Cătălin Idriceanu, directorul DS Vaslui, a precizat că toate aceste activități de împădurire se vor realiza cu personalul din cadrul instituției și lucrători zilieri.

”Noi avem în continuare activitate în teren și ne-am echilibrat programul pentru a funcționa în continuare. Nu ne-am blocat activitatea, dar am luat o serie de măsuri pentru protejarea angajaților. Facem dezinfecții la sediile noastre în fiecare dimineață, am combinat programul de teren cu cel de birou, ținem legătura cu structurile noastre din teritoiu prin fax și online. Toți pădurarii au telefoane de serviciu și ținem în acest fel legătura cu ei. În cazurile în care este nevoie, angajații noștri se deplasează în teren”, a spus Cătălin Idriceanu.

Pentru anul trecut, DS Vaslui a realizat un program de împădurire de 65 hectare. La fel ca în anii trecuți, instituția se confruntă cu probleme în ceea ce privește asigurarea forței de muncă pentru lucrările de împădurire.

”Problema cu forța de muncă este generalizată. Este tot mai dificil și facem eforturi pentru a găsi resurse de forță de muncă, pentru acoperirea lucrărilor curente pe care le facem. Vrem să facem împăduririle cu muncitorii sezonieri din comunele arondate ocoalelor silvice. Vom planta specii de foioase cum ar fi stejar, frasin, salcie de luncă”, a mai spus Cătălin Idriceanu.

(Dănuț CIOBANU)

 

Statistică COVID – 19 în județul Vaslui: zero cazuri confirmate, 31 de persoane în carantină și 310 persoane în izolare la domiciliu

de Dănuț CIOBANU 

La data de 17 martie 2020, în spațiile de carantină instituționalizată din județul Vaslui sunt cazate 31 de persoane, în izolare la domiciliu se află 310 persoane și sunt zero cazuri confirmate. De asemenea, în ultimele 24 de ore au ieșit din autoizolare 33 de persoane. Privind starea de sănătate a persoanelor aflate în carantină, în prezent nu sunt probleme deosebite. Direcția de Sănătate Publică Vaslui nu deține echipamente de testare pentru COVID – 19, testarea se realizează la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ”Sfânta Parascheva” Iași.

Recomandări privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii coronavirus (COVID -19 ):

1.Evitați zonele aglomerate unde sunteți expuși la contact direct și/sau interacțiune cu un număr mare de persoane, de tipul adunărilor publice, cozi, zone de trafic intens, zone de recreere;

2.Limitați la maximum orice contact direct cu alte persoane, în afara celor care fac parte din familia restrânsă, prin gesturi cum ar fi: strângerea mâinilor, îmbrățișările, sărutul obrajilor sau al mâinilor, atingerea fețelor cu mâinile;

3.Păstrați o distanță semnificativă, de 1,5 metri, față de celelalte persoane pe care le întâlniți. În cazul în care vă aflați în transportul în comun încercați să NU stați față în față cu alte persoane;

4.Asigurați-vă, după folosirea transportului în comun, că v-ați igienizat mâinile înainte de a vă atinge fața, nasul sau gura;

5.Folosiți, pe cât posibil, rute sau modalități alternative de transport pentru a evita zonele aglomerate de trafic de persoane. În cazul în care programul vă permite, folosiți intervalele orare cu nivel scăzut de trafic de persoane.În zonele urbane, pentru distanțe mici, se recomandă folosirea modalităților alternative de deplasare, fie cu bicicleta/trotineta electrică, fie mersul pe jos;

6.Evitați pe cât posibil părăsirea domiciliului, cu excepția deplasărilor strict necesare pentru serviciu sau pentru aprovizionare cu cele necesare traiului;

7.În cazul în care călătoriți într-o țară expusă infecției cu noul coronavirus există riscul ca la momentul revenirii în țară, în funcție de actualizarea zonelor roșii/galbene, să fie necesar să rămâneți în carantină/izolare la domiciliu timp de 14 zile, împreună cu familia;

8.Respectați normele de igienă personală! Având în vedere Hotărârea nr. 10/14.03.2020 a comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, menționăm că toate persoanele asimptomatice sosite în România începând cu data intrării în vigoare a acestei hotărâri, din țări care înregistrează cel puțin 500 de cazuri de îmbolnăviri cu noul coronavirus au obligația de a se autoizola la domiciliu, în locația declarată la intrarea în țară pentru o perioadă de 14 zile.

Cetățenii care nu se află în izolare sau carantină să folosească pentru sesizări numărul unic de urgență 112, iar pentru alte informații despre COVID – 19 să apeleze linia TELVERDE 0800800358.

Nerespectarea condițiilor de izolare intră sub incidența Articolului 352 din Codul Penal, conform căruia nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infecto-contagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă penală.

 

Epidemia de coronavirus afectează activitatea servicilor pentru permise auto și pașapoarte

Extinderea epidemiei de coronavirus din țara noastră determină de o serie de modificări în activitatea serviciilor comunitare. Este vorba despre Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte și Biroul Apostilă.

Astfel, la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor se suspendă activitatea de examinare la nivel național, probele teoretică și practică pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 17 martie 2020, cu posibilitatea de prelungire în funcție de evoluția situației actuale.

De asemenea, la Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte activitatea de preluare a cererilor pentru eliberarea pașapoartelor simple electronice, respectiv pașapoartele simple temporare se va realiza numai pentru persoanele care prezintă documentele din care rezultă necesitatea unor călătorii care se vor efectua în cel mult 30 de zile de la momentul înregistrării cererii, exclusiv în baza programărilor online.

Nu în ultimul rând, persoanele care se prezintă pentru depunerea și eliberarea documentelor la Biroul Apostilă vor avea acces într-un loc special amenajat, cât mai izolat și cât mai aproape de intrarea în instituție. Persoana care va desfășura activitatea de primire și eliberare a documentelor va fi echipată corespunzător, cu echipamentele de protecție. Igienizarea spațiilor destinate relațiilor cu publicul va fi realizată din două în două ore, cu personalul propriu.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

Primăria Vaslui pune tunurile pe noul operator de salubritate din oraș

de Dănuț CIOBANU 

Primăria Vaslui a luat în vizor noul operator de salubritate. Municipalitatea a cerut imperios firmei din Pitești să presteze serviciul pentru toți vasluienii și să se implice serios în colectarea selectivă a deșeurilor. În acest sens, se vor înființa puncte pilot, unde cetățenii să fie instruiți cu privire la colectarea deșeurilor. Igienizarea boxelor pentru deșeuri, precum și conduita civică a angajaților operatorului sunt alte solicitări formulate de autoritățile locale.

Primăria Vaslui solicită noului operator de salubritate din oraș să demareze un program pilot privind colectarea selectivă a deșeurilor menajere. Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că noul operator a luat măsuri foarte puține în ceea ce privește colectarea selectivă, iar acest lucru trebuie schimbat.

”I-am rugat pe cei de la firma din Pitești să facă două – trei puncte pilot, unde să pună containere, iar un salariat să stea de dimineața până seara acolo. Când vine omul să îi arate unde se pune cartonul, unde se pune petul. Nu punem doar o hârtie privind colectarea selectivă a deșeurilor, ci trebuie intrat mai profund în această problemă”, a spus Vasile Pavăl.

Municipalitatea a mai cerut operatorului să spele boxele de gunoi, să înlocuiească containerele și să spele mijloacele de transport. O altă problema pe care Primăria Vaslui dorește să o rezolve în perioada următoare este ca depozitul de la Roșiești să fie deschis și în zilele de duminică, pentru a da posibilitatea operatorului să ridice deșeurile și în aceste zile.

”Am făcut o analiză la trei luni a noului operator. Le-am spus că au făcut pași importanți, dar mai sunt chestiuni de clarificat. Serviciul de salubritate trebuie făcut pentru toți vasluenii, pe toate străzile, să se ducă și până la Bahnari pe deal să ia gunoiul. Sunt oameni care lucrează acolo și au început să vorbească urât cu cetățenii. Sigur, sunt greutăți cum ar fi accesul pe unele alee unde sunt parcate mașini, dar acest lucru nu justifică vorbitul urât. Dacă cade o lolată de gunoi nu o mai ridică. La noi vine în sprijin Goscomul care ridică gunoiul ce nu este menajer. E bine la Vaslui cu colectarea deșeurilor, față de alte orașe”, a mai spus Vasile Pavăl.

Procentul de colectare selectivă 

Potrivit legislației în vigoare, un procent de 20% din deșeurile menajere colectate de operatori trebuie să fie selectate. În caz contrar, UAT-urile vor suporta penalități de la bugetul local.

Începând de duminică, 1 decembrie 2019, SC Financiar Urban SRL Pitești a preluat serviciile de salubritate din municipiul Vaslui. Pentru zona Vaslui (29 UAT-uri), operatorul de salubritate și-a deschis punct de lucru în suburbia Moara Greci.

Începând de luni, 23 iulie 2018, a fost deschis depozitul ecologic de la Roșiești. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești.

 

 

Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui își mută personalul în Palatul Administrativ

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va aproba în ședința ordinară de la sfășitul acestei săptămâni un proiect de hotărâre privind darea în folosință gratuită a unui spațiu din incinta imobilului ”Palat Administrativ”, către Inspectoratul de Poliție al Județului (IPJ) Vaslui. Spațiul va fi cedat pentru o perioadă de doi ani, și este situat în camera 39, de la etajul patru a imobilului.

Conform proiectului de hotărâre, spațiul în suprafață de 44,73 metri pătrați are o valoare de inventar de 33.252 lei și se află în proprietatea publică a statului și în administrarea CJ Vaslui. Destinația spațiului este pentru desfășurarea activităților specifice IJP Vaslui, prin Biroul Județean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor.

Prin adresa nr. 78.968/12 ianuarie 2020, IPJ Vaslui argumentează solicitarea respectivului spațiu prin faptul că sediul istituției se află în proces de consolidare, reparație și modernizare. Astfel, este necesar ca personalul Biroului Județean de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor Vaslui să se mute într-o locație nouă. Predarea – primirea spațiului se face pe bază de protocol, ce se va încheia în termen de 30 zile de la semnarea contractului de comodat.

”Cheltuielile aferente consumului de energie electrică, gaze, canal, telefon, precum și celelalte cheltuieli privind folosința și întreținerea spațiului vor fi suportate de Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui, proporțional cu suprafața dată în folosință gratuită”, se arată în raportul la proiectul de hotărâre.

(Dănuț CIOBANU)

APIA Vaslui a suspendat activitatea de vizare a carnetelor de rentier agricol

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui a suspendat activitatea de vizare a carnetelor de rentier agricol, începând din data de 12 martie 2020. Decizia a fost luată în contextul măsurilor de prevenire a riscului de răspândire la nivel național a infecției cu coronavirus.

”Activitatea de vizare va fi reluată de către APIA Vaslui începând cu data de 4 mai 2020. Potrivit legislației în vigoare, vizarea carnetelor de rentier agricol se realizează până la data de 31 august 2020”, a spus Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

În cursul anului trecut, în județul nostru erau înregistrați 1.800 de fermieri care încasau rentă agricolă. Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia poate fi încasată de moștenitorii săi, doar dacă moștenitorii depun la APIA mai multe documente. Este vorba despre carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu), certificatul de deces (original și copie), actul de succesiune (certificat de moștenitor sau certificat de calitate de moștenitor, certificat de legatar).

Plata rentei viagere agricole se face în lei, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Națională a României din anul pentru care aceasta se datorează. Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol extravilan înstrăinat (pentru care s-a încheiat actul de vânzare-cumpărare cu investitorul) și 50 euro/an pentru fiecare hectar de teren arendat din extravilan.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

Măsuri radicale la APIA Vaslui. Primirea cererilor unice de plată pe 2020 a fost suspendată

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui adoptă măsuri drastice în vederea prevenirea infectării angajaților și fermierilor cu virusul COVID –19.

”Apreciind cu maximă responsabilitate evoluția COVID-19, conducerea APIA a luat decizia de a suspenda primirea cererilor unice de plată începând cu data de 16 martie 2020, până la data de 6 aprilie 2020. În funcție de evoluția virusului vom lua măsurile care se impun. Activitatea agenției se va desfășura normal, evitând contactul cu publicul. Convinși de faptul că fiecare dintre noi, angajat APIA sau fermier, ar putea fi expus contaminării cu acest virus, în ciuda tuturor măsurilor de precauție impunse în această situație, considerăm că cel mai important este să ne gândim la sănătatea fiecăruia”, a spus Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

APIA Vaslui desfășoară în perioada 3 martie – 15 mai sesiunea de depunere a cererilor unice de plată pentru anul 2020. Cererile se depun la Centrul Județean APIA Vaslui în cazul fermierilor care solicită subvenție pentru o suprafață mai mare de 50 hectare teren agricol și la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafață mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Beneficiarii plăților sunt fermierii activi persoane fizice și/sau persoane juridice, care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători  de animale.

”Fermierilor noștri le transmitem rugămintea de a se solidariza cu efortul nostru de a reduce expunerea în fața acestui virus și îi asigurăm de faptul că le vor fi respectate toate drepturile. APIA transmite angajaților și fermierilor să respecte cu strictețe toate normele impuse în aceste momente și le dorește tuturor multă sănătate”, a mai spus Răzvan Arteni.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

Economia județului Vaslui în cifre: 56.655 de angajați, cu un salariu mediu net de 2.626 lei

La sfârșitul lunii decembrie 2019, în județul Vaslui s-a înregistrat un număr total de 56.655 salariați. Tot în luna decembrie 2019, câștigul salarial mediu brut din județul Vaslui a fost de 4.300 lei. Peste medie s-a câștigat în servicii (4.773 lei), iar sub medie s-au situat câștigurile din industrie plus construcții cu 3.466 lei și din agricultură, silvicultură și piscicultură (3.726 lei).

Potrivit datelor Direcției Județene de Statistică Vaslui, în aceeași perioadă, câștigul salarial mediu net a fost de 2.626 lei. Peste medie s-a câștigat în servicii (2.837 lei), iar sub medie s-au situat câștigurile din industrie plus construcții  cu 2.279 lei și din agricultură, silvicultură și piscicultură (2.239 lei).

La sfârșitul anului trecut, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a publicat principalii indicatori economico – sociali în profil teritorial până în anul 2023. Din nefericire, atât la nivelul Moldovei, cât și în restul țării, Vasluiul nu va reuși să depășească grupul județelor cu cele mai scăzute lefuri.

Conform prognozelor oficiale, la sfârșitul anului 2020 în județul nostru se prognozează un câștig salarial mediu net în valoare de 2.787 lei. Potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie, în anul 2023 câștigul salarial mediu net din județul Vaslui va urca la suma de 3.475 lei. Peste trei ani, situația salariilor din județele Moldovei va fi următoarea: Bacău – 3.431 lei, Botoșani – 3.587 lei, Iași – 4.308 lei, Neamț – 3.187 lei, Suceava – 3.267 lei.

La nivel național, printre județele care în anul 2023 vor avea cele mai mici salarii se numără Brăila – 3.322 lei, Hunedoara – 2.867 lei, Buzău – 3.443 lei, Călărași – 3.448 lei, Harghita – 3.412 lei.

(Dănuț CIOBANU)

 

”Dorel” se joacă la vane. O nouă avarie la rețelele de apă din municipiul Vaslui

În ultima perioadă, au avut loc mai multe avarii la sistemul de alimentare cu apă de la nivelul municipiului Vaslui. Vineri, pe strada Siret din Cartierul 13 Decembrie, conducta de alimentare cu apă a blocurilor din zonă s-a spart.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a precizat că toate aceste probleme la rețelele de apă apar din cauza manevrării incorecte a vanelor din cadrul sistemului de alimentare.

”SC Aquavas lucrează la contorizarea scărilor de bloc, iar vanele de închidere și deschidere a apei sunt utilizate incorect. Manevrarea unei vane trebuie făcută de personalul specializat. Din această cauză pe unele zone din oraș se face o presiune a apei mare, care dă în afară. Știu ce vorbesc, pentru că până acum când nu s-a umblat la vane nu era nicio problemă. Nu erau zone în oraș cu suprapresiune”, a spus Vasile Pavăl.

În anul 2020, SC Aquavas Vaslui continuă lucrările de contorizare a scărilor de bloc. Cum anul trecut societatea nu a cheltuit banii destinați acestor lucrări, se așteaptă ca în acest an situația să se schimbe radical.

Practic, campania de contotizare a instalațiilor de alimentare cu apă potabilă pe fiecare scară de bloc din municipiul Vaslui va dura aproximativ trei ani. La această dată, dintr-un total de 330 scări de bloc mai sunt de contorizat 200 scări de bloc. Primăria Vaslui a prevăzut în bugetul pentru anul 2019 suma de 500.000 lei pentru finanțarea lucrărilor de contorizare.

În paralel cu lucrările de contorizare, Aquavas Vaslui introduce un proiect pilot de citire a apometrelor de la distanță.

”Se va implementa acest proiect, pentru ca indexul la apă să poată fi citit din parcarea blocului. Așa nu vor mai fi discuții, că proprietarii nu ne dau voie în locuințe persoanelor care citesc datele. Va fi achiziționată aparatura necesară și se va implementa urgent acest program”, a explicat Vasile Pavăl.

(Dănuț CIOBANU)

 

Vasile Pavăl face apel la calm. Primăria Vaslui este mobilizată în lupta împotriva coronavirusului

de Dănuț CIOBANU 

Primăria Vaslui a luat o serie de decizii pentru prevenirea răspândirii infecției cu coronavirus. În prezent, în municipiul Vaslui nu sunt persoane în carantină și există 52 de persoane izolate la domiciliu sub supravegherea Direcției pentru Sănătate Publică. Municipalitatea, societățile din subordine, precum și agenții economici au luat măsuri de igienizare, pentru protecția personalului. ”Să nu intrăm în panică. La Vaslui s-au luat măsuri și nu avem suspecți care să ducă la decizii extreme”, a spus Vasile Pavăl.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a emis ordine pentru prevenirea răspândirii COVID-19, iar la nivel local se vor aplica o serie de măsuri de prevenție. Astfel, Comitetul Local pentru Situații de Urgență, a decis ca pe lângă închiderea școlilor care a fost decis la nivel central să închidă creșele și after school.

”În comitetul local pentru situații de urgență am decis să luăm măsuri pentru prevenirea aglomerației la plata taxelor și impozitelor locale. Cetățenii au posibilitatea să achite obligațiile fiscale și online sau prin ghișeul.ro. La ghișeele din cadrul Serviciului Financiar din primărie intră în interior un număr mic de persoane și să păstrează distanța corespunzătoare. Și la evidența populației am luat măsuri în acest sens. De asemenea, și celealte societăți (Gaz Est, Aquavas, Goscom, Trabnsurb) își igienizează locațiile unde își desfășoară activitățile. Acționăm și în piețe și bazar pentru igienizare”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Autoritățile locale fac un apel la agenții economici, să ia la rândul lor măsuri de protecție a angajaților.

”Avem agenți economici care s-au conformat și au luat măsuri de igienizare și pentru transport la locul de muncă, pentru ca salariații să fie în siguranță. Sunt interzise evenimentele culturale sau sportive unde se adună mai multe persoane. Într-o primă fază a fost vorba despre evenimentele cu peste 1.000 de persoane, apoi cele sub 100 de persoane. O problemă mai mare va fi în baruri, unde este greu să identifici persoanele care sunt suspecte”, a mai spus Pavăl.

Permanență la Primăria Vaslui

Pentru identificarea eventualilor purtători ai virusului COVID-19 care vin din zonele roșii din Europa, a fost pusă în mișcare Poliția Locală și asistenții comunitari. De asemenea, Primăria Vaslui a pus la dispoziția DSP asistenții medicali, care să sprijine volumul de muncă al instituției.

”Am stabilit ca, astăzi, între orele 14.00 – 20.00 să fie o permanență la Primăria Vaslui. Sâmbătă programul va fi între 8.00 și 20.00 iar duminică la fel, pentru a se putea răspunde la apelurile la telefonul verde. Să nu intrăm în panică. La Vaslui s-au luat măsuri și nu avem suspecți care să ducă la decizii extreme. Viața se va desfășura normal și sperăm ca această situație să nu se agraveze. Cea mai grea problemă este cu venirea oamenilor din Europa. Să nu îi privim ca pe niște oameni bolnavi, să apară o neliniște între unii și ceilalți”, a mai spus Vasile Pavăl.

Carnetul de conducere, mai puternic decât COVID-19. Înghesuială la serviciul de permise

de Dănuț CIOBANU 

Zeci de persoane se îmbulzeau, ieri, în fața Serviciului Public Comunitar Regim Permise și Înmatriculare a Vehiculelor Vaslui. În ciuda avertizărilor repetate și a informărilor transmise de autorități privind obligativitatea programărilor online și evitarea aglomerației, beneficiarii de servicii au decis să ignore toate aceste apeluri. Pentru prevenirea răspândirii COVID-19, în perioada 11-31 martie 2020 activitățile specifice serviciului se soluționează exclusiv în baza unei programări online.

În plină epidemie de coronavirus, zeci de persoane se înghesuiau în cursul zilei de ieri, în fața Serviciului Public Comunitar Regim Permise și Înmatriculare a Vehiculelor Vaslui. În ciuda informărilor din mass-media și de pe site-ul Prefecturii Vaslui, privind măsurile adoptate pentru prevenirea COVID-19, dorința de a obține permisul de conducere sau de a înmatricula o mașină era mult mai importantă.

Mircea Gologan, prefectul județului Vaslui, a precizat că Ministerul Afacerilor Interne a informat public cetățenii că în perioada 11 – 31 martie 2020, toate activitățile care țin de acesul la serviciul comunitar se realizează în baza unei programări online. Cu toate acestea, multe persoane continuă să ignore anunțurile făcute de autorități atunci când apelează la serviciile publice.

”Prin acest comportament, aceste persoane nu pot decât să creeze îngrijorare celor care au luat la cunoștință aceste recomandări și au înleles să le aplice în interesul lor, cât și în interesul celorlalți cetățeni. La solicitarea Guvernului României, se dorește popularizarea în presă a faptului că limitarea accesului prin diverse metode la servicile publice (permise, pașapoarte, achitarea de taxe și impozite, cărți de identitate) nu este decât o măsură de protecție a noastră a tuturor, în vederea limitării unei eventuale epidemii cu consecințe grave pentru toți”, a precizat Mircea Gologan.

Doar programări online!

În vederea evitării aglomerarii de persoane la sediile serviciilor teritoriale precum și a prevenirii răspândirii COVID-19, Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor informează că, în perioada 11-31 martie 2020 activitățile specifice de înmatriculare și preschimbare a permiselor de conducere se soluționează exclusiv în baza unei programări online.

Programările vor fi făcute pe site-ul oficial al instituției www.drpciv.ro, secțiunea programări online. Pentru operațiunile care nu se regăsesc la secțiunea online – past// 2, cetățenii sunt rugați să consulte site-ul Instituției Prefectului Vaslui și să respecte cu strictețe indicațiile personalului de la ghișee. Accesul în incinta sediilor serviciilor publice comunitare va fi permis doar titularilor, după caz persoanelor mandatate/delegate, în baza programărilor online și a actului de identitate – în original.

”Solicităm tuturor persoanelor care sunt programate să respecte ora de programare și să evite așteptarea suplimentară în spațiile destinate publicului. Pentru desfășurarea în condiții normale a activității contăm pe întelegerea dumneavoastră”, se arată în comunicatul de presă emis de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.

Primăria Vaslui va continua preluarea unor clădiri din patrimoniul orașului

de Dănuț CIOBANU 

Primăria Vaslui continuă să fie interesată de preluarea unor clădiri din municipiu, care să fie utilizate în diferite activități. Municipalitatea intenționează să achiziționeze o hală de la Vatotex și să preia o clădire situată lângă ICIL. În prezent, este în derulare și procedura de preluare a Casei Agronomului și a fostului Oficiu pentru Consultanță Agricolă.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a precizat că executivul local are în vedere preluarea unor clădiri din oraș.

”Avem această preocupare de a prelua unele clădiri. Este o construcție lîngă ICIL, vrem să o luăm și să o dăm serviciului de canalizare din cadrul SC Aquavas Vaslui. Firma are datorii la bugetul local și prin procedura de dare în plată vrem să preluăm această clădire. Un alt exemplu este cel de la Varotex, dacă putem să luăm o hală de acolo, pentru că se vând. Poate este utilă la o activitate și o putem lua”, a precizat Vasile Pavăl.

În prezent, este în derulare procedura de preluare a două clădiri din municipiu. Este vorba despre Casa Agronomului și fostul Oficiu pentru Consultanță Agricolă. În cursul anului trecut, Consiliul Local Vaslui a aprobat două proiecte de hotărâri  privind preluarea celor două locații.

Primul proiect vizează aprobarea transmiterii din domeniul public al statului și administrarea Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui, în domeniul public al municipiului Vaslui a terenului în suprafață de 2344 metri pătrați (mp) și a construcțiilor în suprafață de 224 mp, respectiv 61 mp, situate în strada Călugăreni nr.4.

Al doilea proiect de hotărâre privește aprobarea transmiterii din domeniul public al statului și administrarea DAJ Vaslui, în domeniul public al municipiului Vaslui a terenului în suprafață de 611 mp și a construcției în suprafață de 519, situate în strada Eternității nr.1.

Demersuri repetate

În cursul anului 2017 și 2018, Primăria Vaslui a transmis adrese către Ministerul Agriculturii și Primul-Ministru al României, prin care a solicitat preluarea în domeniull public al municipiului a celor două imobile. În urma acestor demersuri, Ministerul Agriculturii și-a dat acordul pentru inițierea demersurilor de preluare a celor două construcții de către autoritățile locale, sub condiția menținerii uzului și interesului public al acestora.

În urmă cu mai mulți ani, s-a încercat repararea celor două clădiri, În cazul Casei Agronomului, situată pe strada Eternității nr.1, după ce a fost decopertată tencuiala și tâmplăria exterioară, lucrările au fost sistate din lipsă de finanțare. Același lucru s-a întâmplat și cu fostul Oficiu pentru Consultanță Agricolă, situat pe strada Călugăreni nr. 4. Planul municipalității este să renoveze cele două clădiri și să le pună la dispoziție specialiștilor care lucrează în sectorul agricol.

 

 

Operatorii de transport continuă să refuze biletele gratuite ale veteranilor de război și pensionarilor

Veteranii de război și pensionarii din județul Vaslui nu își pot utiliza biletele gratuite de transport pe rutele interjudețene. Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean pentru Persoanele Vârstnice Vaslui, a precizat că sunt mulți operatori de transport care nu iau în considerare biletele gratuite.

”Spre exemplu, transportatorii sunt obligați să ia în autobuze pe veteranii de război. M-am interesat, iar biletele de transport pentru veterani nu au venit nici până acum și e posibil să vină în această săptămână. Sunt firme de transport care nu iau deloc veterani, chiar dacă au biletele gratuite. Sunt zone în județ unde operatorii nu iau nici veteranii de război nici pensionarii dacă nu au bilet întreg, ceea ce nu este corect”, a spus Ioan Stamate.

Veteranii de război și văduvele veteranilor primesc 12 bilete gratuite pe CFR și 24 bilete gratuite pe transportul auto. La această dată, în județul Vaslui mai trăiesc 300 de veterani de război, 7 văduve de război și 1.693 văduve de veterani de război.

”Pe CFR nu avem dificultăți în ceea ce privește folosirea biletelor gratuite de transport. Aceste bilete pot fi folosite pe tren și de persoanele împuternicite de către beneficiarii de bilete. Pe transportul auto avem însă probleme în mediul rural. Transportatorii sunt în proces cu ANAF-ul, pentru că nu li s-au decontat serviciile de transport în ultimii ani, iar acest proces nu s-a finalizat. Primim reclamații de la oameni că nu sunt lăsați să urce în microbuzele de transport, iar noi le centralizăm și le transmitem la Asociația Națională a Veteranilor de Război și la Ministerul Transporturilor pentru a primi un răspuns”, a spus Marin Costea, secretarul Asociației Naționale a Veteranilor de Război – Filiala Vaslui.

(Dănuț CIOBANU)

 

Primăria Vaslui dă drumul la execuția unui pachet de proiecte, care se ridică la suma de 27 milioane de euro

de Dănuț CIOBANU 

Primăria Vaslui va demara în acest an lucrările la proiectele depuse pe Axa 4 din cadrul POR 2014-2020, care se ridică la valoarea de 27 milioane de euro. Primul obiectiv care va intra în lucru vizează ridicarea unor case sociale la Rediu, urmând apoi construcția unei creșe și a unei grădinițe. Un alt proiect privește dezvoltarea transportului local, în cadrul căruia se va iniția achiziția de autobuze. Alte investiții care vor fi implementate privesc învățământul, construcția unui depou, precum și extinderea Parcului Copou.

Primăria Vaslui a depus la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, șapte proiecte pe Axa Prioritară 4. Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că la această dată este semnat contractul de execuție pentru proiectul caselor sociale din suburbia Rediu și este în derulare licitația pentru adjudecarea lucrărilor. Proiectul vizează construcția unor case sociale în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață a comunității din zona marginalizată.

De asemenea, au fost realizate proiectele tehnice pentru construirea unei creșe și a unei grădinițe, urmând ca în perioada următoare să se înceapă execuția obiectivelor. Creșa va fi construită pe terenul care a aparținut fostei unități militare din centrul municipiului Vaslui. Totodată, grădinița va fi ridicată pe un teren din fața Spitalului Județean de Urgență Vaslui, urmând ca gradinița din Cartierul 13 Decembrie care funcționează la parterul unui bloc să fie desființată.

Investiții în transport și învățământ 

O ată investiție pentru care s-a realizat proiectul tehnic vizează extinderea rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători. Proiectul are la bază o componentă referitoare la achiziționarea de mijloace de transport de călători ecologice și o componentă care privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport local din municipiul Vaslui.

Astfel, în cadrul proiectului vor fi achiziționate 18 mijloace de transport călători, din care opt autobuze hibrid diesel/electric și 10 troleibuze nearticulate.

În ceea ce privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport vor fi montați 342 de stălpi pentru susținerea rețelei pentru firul de contact al troleibuzelor, vor fi construite 25 de stații noi aferente zonelor de extindere a rețelelor de troleibuze și vor fi amenajate 69 de stații de călători existente.

Printr-un alt proiect european, municipalitatea vizează reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ preuniversitar – Liceul ”Ion Mincu”. Investiția constă în realizarea unei construcții noi, cu regim de înălțime demisol și parter și cu funcțiune de ateliere școlare, pentru un efectiv de 267 elevi. La demisol va funcționa un atelier de construcții, unde elevii vor învăță tehnici de contrucție, iar la parter va fi deschis un atelier auto.

Bani pentru extinderea Parcului Copou 

Tot cu fonduri europene, Primăria Vaslui va finanța reconversia unui teren degradat din zona Parcului Copou în zonă verde și de agrement. Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare. Investiția constă în reconversia acestui teren nefolosit, care are gropi adânci de peste doi metri, în urma demolării unor contrucții anterioare.

Tot pe segmentul transportului local, municipalitatea a întocmit un proiect care vizează realizarea unui depou pentru transportul public local.

”Contractele de finanțare pentru proiectele care privesc Parcul Copou și construcția unui depou sunt în analiză la Ministerul Dezvoltării. Vom semna în timp util și aceste contracte de finanțare”, a precizat Vasile Pavăl.

 

Crucea Roșie – Filiala Vaslui, pregătită să participe la lupta împotriva coronavirusului

Crucea Roșie – Filiala Vaslui este pregătită pentru a ajuta populația, în vederea prevenirii epidemiei de coronavirus. În acest sens, instituția are pregătite stocuri de alimente, apă, pături, haine, pentru a fi distribuite persoanelor care au nevoie.

Valeriu Caragață, președintele Filialei Județene Vaslui a Crucii Roșii din România, a spus că a avut o discuție cu conducerea instituției de la nivel național, iar recomandarea a fost ca voluntarii să nu se implice direct în activitate, pentru că nu dispun de echipamentele de protecție. La nivel județean, Crucea Roșie are un număr total de 32 de filiale.

”Ne implicăm în lupta cu epidemia de coronavirus prin informarea cetățenilor cu măsurile și procedurile care trebuie să le aplice, în ideea de a evita zonele și contactul cu persoanele care ar putea fi infectate. Deocamdată, Crucea Roșie nu are echipamentele necesare, iar cu personalul și voluntarii pe care îi avem la dispoziție nu putem să ne introducem în această activitate. Stăm la dispoziția autorităților, pentru atunci când se va impue și implicarea noastră mai mult decât stadiul de informare și monitorizare și alte aspecte care ajută la centralizarea unor informații din teritoriu”, a spus Valeriu Caragață.

Una din activitățile pe care le desfășoară voluntarii de la Crucea Roșie Vaslui în anumite perioade ale anului este intitulată ”Banca de alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte”. Sumele adunate cu acest scop sunt repartizate în baza unei selecții la familiile cu mulți copii, pentru a le asigura condițiile necesare de trai.

(Dănuț CIOBANU)

 

Inspecția Muncii Vaslui către angajatori și angajați: Luați măsuri pentru prevenirea infectării cu COVID – 19!

de Dănuț CIOBANU 

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui atenționează atât angajatorii cât și angajații/lucrătorii că au obligația să ia toate măsurile care se impun pentru prevenirea infectării angajaților/lucrătorilor cu virusul COVID –19. 

Angajatorii au obligația de a prelucra angajații/lucrătorii asupra principalelor măsuri necesar a fi întreprinse: spălarea mânilor cât mai des posibil cu apă și săpun sau dezinfectarea cu un dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool; utilizarea măștilor de protecție de către persoanele bolnave; evitarea contactului cu persoane care sunt suspecte de infecții respiratorii acute; evitarea atingerii nasului, ochilor sau gurii cu mâinile nedezinfectate; acoperirea gurii, nasului în caz de tuse sau strănut; dezinfectarea periodică a suprafețelor de contact cu soluții pe bază de clor sau alcool.

Totodată, angajatorii trebuie să aibă în vedere dispozițiile legale conform cărora, măsurile privind securitatea, sănătatea și igiena în muncă nu comportă, în nici o situație, obligații financiare pentru angajați/lucrători.

În scopul prevenirii îmbolnăvirilor și recuperării capacității de muncă, asigurații pot beneficia de concediu și indemnizație pentru carantină, conform reglementărilor cuprinse în O.U.G.nr. 158/2005, privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, precum și în normele de aplicare a prevederilor acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 15/1311/2018, cu modificările și completările ulterioare.

Inspecția Muncii va verifica în continuare, cu responsabilitate, modul în care angajatorii respectă prevederile legale în vigoare, în domeniile de competență.

”Activitatea de comunicare și relații cu publicul a Inspecției Muncii nu va fi întreruptă, însă siguranța tuturor este cea mai importantă în contextul actual. Astfel, recomandăm publicului să evite deplasările care nu sunt obligatorii și să se limiteze la cele strict necesare”, a spus Gheorghe Chirvase, inspector șef al ITM Vaslui.

Pentru depunerea documentelor, persoanele fizice și juridice au la dispoziție mijloace de comunicare indicate pe site-ul Inspecției Muncii:https://www.inspectiamuncii.ro/buletin-informativ,https://www.inspectiamuncii.ro/petitii-si-sesizari și, pentru inspectoratele teritoriale de muncă, la adresa:https://www.inspectiamuncii.ro/contact.

 

 

 

Apelul APIA Vaslui către fermieri: Prezentați-vă la sediile instituției doar în baza programărilor!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui solicită fermierilor să se prezinte la sediile instituției doar în baza programărilor, pentru a evita agromerarea birourilor și holorilor instituției. Cererea către fermieri vasluieni vine în contextul răspândirii infecției cu coronavirus.

”Facem acest apel către fermieri deoarece, în prezent, desfășurăm campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2020. Pentru alte probleme legate de activitatea APIA Vaslui, recomandăm producătorilor agricoli să folosească alte mijloace de comunicare (telefon, email). Anul 2019 l-am încheiat cu un total de 19.531 de cereri, pentru o suprafață totală de 248.753 hectare, a spus Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

APIA Vaslui desfășoară în perioada 3 martie – 15 mai sesiunea de depunere a cererilor unice de plată pentru anul 2020. Fermierii vor depune la APIA o singură cerere unică de plată, chiar dacă aceștia utilizează suprafețe de teren în diferite localități sau județe. Cererile se depun la Centrul Județean APIA Vaslui în cazul fermierilor care solicită subvenție pentru o suprafață mai mare de 50 hectare teren agricol și la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafață mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Beneficiarii plăților sunt fermierii activi persoane fizice și/sau persoane juridice, care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători  de animale.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii. Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității care a emis/atestat aceste documente, după caz.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

Italia, principalul partener comercial al Vasluiului, a intrat în carantină. Criza coronavirusului riscă să pună pe butuci economia județului

de Dănuț CIOBANU 

Italia este, în prezent, cel mai important partener comercial al firmelor din județul Vaslui. În contextul extinderii epidemiei de coronavirus și instituirea carantinei în Italia, IMM-urile vor fi primele lovite de blocarea transporturilor. Pentru depășirea crizei, întreprinzătorii cer relansarea investițiilor pentru a asigura firmelor capital de lucru și lichidități. Pe lângă flexibilizarea legislației muncii, patronatul cere imperios Fiscului să nu execute silit operatorii economici care nu își pot plăti la timp taxele și impozitele.

Conform datelor publicate de Direcția Județeană de Statistică Vaslui, la sfârșitul anului 2019, principalul partener comercial al județului Vaslui era Italia. Astfel, în perioada ianuarie – septembrie 2019, exporturile realizate de firmele din județul Vaslui în Italia se ridică la suma de 45.168 mii euro, iar importurile sunt de 40.223 mii euro.

În contextul extinderii epidemiei de coronavirus, Guvernul Italiei a anunțat, luni seara, ca măsurile de carantină care se aplica deja în Lombardia sunt extinse la nivelul întregii țări. Măsurile intra în vigoare de marți dimineața și se vor aplica până în 3 aprilie.

Ovidiu Copacinschi, președintele Asociație Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, a precizat că IMM-urile vor fi primele entități economice care vor fi afectate de criza coronavirusului, iar Guvernul trebuie să adopte măsuri de urgență pentru sprijinirea mediului privat.

În acest context, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a cerut autorităților să adopte rapid măsuri prin care să îi ajute pe micii întreprinzători să facă față efectelor economice produse de impactul coronavirusului.

”Prin acest document înaintat Guvernului de structurile noastre de la nivel național, am cerut mai multe facilități pentru IMM-uri. În primul rând, să se dea prioritate proiectelor privind acordarea unor ajutoare de minimis, deoarece firmele au nevoie de lichidități pentru a scăpa de unele blocaje care pot să fie create de epidemia de COVID 19. În această perioadă transporturile sunt blocate, și simțim la noi inclusiv blocarea mișcării de mărfuri la nivel intern și extern. Unele țări precum Italia, Germania, China au întrerupt exporturile către România, ceea ce înseamnă că o serie de IMM-uri vor avea probleme. Pe lângă aceste consecințe economice, mulți vasluieni care munceau în Italia au revenit acasă”, a spus Ovidiu Copacinschi.

Apel către Fisc!

O altă măsură care se impune pentru sprijinirea IMM-urilor este identificarea de soluții simple pentru alocarea de fonduri europene din exercițiul financiar 2014-2020, fonduri care nu au fsost cheltuite până la această dată. Este nevoie de a sprijini puternic IMM-urile cu proiecte, pentru ca firmele să aibă capital de lucru și lichidități, pentru a trece mai ușor această perioadă complicată. O altă propunere venită din partea întreprinzătorilor vizează acordarea de asistență tehnică firmelor care sunt în dificultate.

”În cazul unei crize primele lovite vor fi IMM-urile, din cauza vulnerabilității acestora foarte mare. În același timp, IMM-urile reprezintă veriga cea mai importantă pentru depășirea cu succes a acestei perioade de dificultate economică și socială. Guvernul trebuie să intervină din bugetul țării cu investiții imediate în economie, pentru a dinamiza zona IMM-urilor”, a mai precizat Copacinschi.

La fel de importante pentru oamenii de afaceri sunt modificarea legislației privind achizițiile publice, precum și modificarea legislației muncii, urmând să fie introduse munca de acasă, munca temporară etc.

”Cerem Guvernului României prelungirea termenului de plată a impozitelor și contribuțiilor sociale. Dacă un întreprinzător nu își poate plăti impozitul până la data de 31 martie, nu-i tăia capul! Dăi o prelungire de două săptămâni, pentru ca în final statul să poată încasa banii”, a mai spus Ovidiu Copacinschi.

Pensionarii vasluieni se tem mai mult de politica Guvernului decât de coronavirus

În plină epidemie de coronavirus, bătrânii din județul Vaslui nu sunt îngrijorați pentru sănătatea lor. Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui, a spus că pensionarii nu dau o importanță prea mare coronavirusului și sunt interesați în continuare de majorarea pensiilor.

Bătrânii nu se adună în locuri publice, nu se expun. Nu le-a explicat nimeni că e posibil să se infecteze, să pățească ceva, să moară. Deocamdată, ei știu ce aud la televizor și atât. Bătrânii se tem de politica pe care o duce Guvernul României mai mult decât de coronavirus. Pensionarii și așa aveau o viață grea, acum a mai venit și această problemă cu virusul”, a spus Ioan Stamate.

Organizațiile pensionarilor de la nivel național au propus Guvernului României ca majorarea pensiilor prevăzută pentru toamna acestui an să se facă treptat, în mai multe etape.

”Nu există un guvern stabil cu cine să discutăm. Nu știm dacă legea pensiilor va rămâne așa sau se va modifică, conform zvonurilor care apar. O problemă pentru noi este și cea cu Pilonul II de pensii, care nu îi avantajează pe actualii pensionari”, a mai precizat Stamate.

Potrivit datelor primite de Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui de la Ministerul Muncii, în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 august 2020, valoarea punctului de pensie se menține la 1.265 lei. Începând cu data de 1 septembrie 2020, conform art. 86 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, valoarea punctului de pensie va fi de 1.775 lei.

La sfârșitul anului 2019, erau înregistrați la CJP Vaslui un total de 93.729 pensionari, din care 81.685 pensionari de stat și 12.044 pensionari din agricultură.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

Casa Județeană de Pensii Vaslui își suspendă activitatea de audiențe din cauza epidemiei de coronavirus

Din motive de siguranță medicală, legate de prevenirea răspândirii și infectării cu coronavirus, activitatea de audiențe de la Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui va fi suspendată începând cu data de 11 martie 2020 și până pe data de 31 martie 2020. Bogdan Isabel, directorul CJP Vaslui, a precizat că în funcție de evoluția situației vor fi anunțate alte decizii.

În acest scop, vor fi popularizate datele de contact (telefon, adresa de e-mail) ale CJP Vaslui și va fi dezvoltată activitatea de relații cu publicul la distanță, după cum urmează: prin alocarea unui număr suplimentar de personal care să răspundă la numerele de telefon alocate acestui tip de activitate; prin desfășurarea acestei activități pe toată durata zilei de lucru.

Aceste măsuri nu se aplică următoarelor tipuri de servicii: depunerea, respectiv ridicarea de documente la/de la sediul instituției; solicitarea ajutoarelor de deces; activitatea de expertiză medicală; alte situații excepționale, urgențe.

Pentru aceste situații de excepție, vor fi luate următoarele măsuri minimale: păstrarea unei distanțe de cel puțin un metru între solicitant și funcționarul public de la ghișeu, precum și între publicul aflat în sediul instituției; asigurarea unui aflux controlat al publicului în spațiile închise ale CJP Vaslui.

”Pentru celelalte tipuri de servicii recomandăm să se apeleze la poștă (letrică sau electronică), iar acolo unde se impune depunerea unor documente originale, cererea și documentele în cauză vor fi transmise în regim de scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Începând cu aceeași dată, se suspendă și activitatea de la punctele de lucru ale CJP Vaslui”, a spus Isabel Bogdan.

(Dănuț CIOBANU)

 

Investiții de peste 20 milioane de lei în asistența socială. 300 de persoane cu dizabilități și bătrâni vor fi transferați în case noi

de Dănuț CIOBANU 

DGASPC Vaslui va transfera în case noi, în această toamnă, cele 200 de persoane cu dizabilități, instituționalizate în cadrul Centrului de Recuperare Huși. Persoanele cu handicap vor fi mutate în 25 de locuințe protejate, care se construiesc cu fonduri europene și de la bugetul național. Tot din luna septembrie 2020, vor fi relocate într-un centru nou și cele 100 de persoanele în vârstă din căminul social de la Huși. Bătrânii vor fi mutați în spitalul vechi din Huși, care va fi modernizat în acest sens.

Începând din această toamnă, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui va muta în locuințe noi, cele 200 de persoane cu dizabilități, instituționalizate în cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare pentru Persoane cu Handicap Huși. Pacienții vor fi transferați în locuințele protejate care se construiesc în cadrul unui număr de 12 proiecte în valoare totală de 20 milioane lei. Investițiile în locuințele protejate se derulează în mai multe localități printre care Tutova, Murgeni, Pogana, Banca, Găgești și Oltenești.

Vasile Mariciuc, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a precizat că termenul de finalizare al acestor proiecte este finalul anului 2020.

”În prezent, se lucrează la aceste proiecte cu finanțare europeană sau de la bugetul național. Începând din toamnă, toate persoanele cu dizabilități din centrul de la Huși vor fi mutate în noile spații de cazare”, a precizat Vasile Mariciuc.

Centrul de la Huși are un număr mare de beneficiari și, potrivit acordurilor pe care Ministerul Muncii le are încheiate cu Uniunea Europeană, aceste centre mari trebuie închise. În casele protejate vor locui un număr mult mai mic de beneficiari, iar persoanele cu dizabilități vor putea fi îngrijite mai bine.

Actuala clădire în care funcționează Centrul de Recuperare de la Huși are parter și trei etaje. Structura de rezistență a construcție este bună și este posibil ca după mutarea beneficiarilor în casele protejate, CJ Vaslui să înființeze aici noi locuințe sociale. În județul Vaslui sunt înregistrate 17.000 de persoane cu dizabilități, din care 500 sunt instituționalizate.

Investiții în locuințe noi

În cursul lunii august 2019, DGASPC Vaslui a câștigat finanțarea pentru cinci proiecte care vor fi implementate în satul Bălești, din  comuna Cozmești, Roșiești, Zorleni, Banca și Hoceni.

Proiectele acceptate la finanțare au fost selectate de pe lista de rezervă, deoarece pe programul național au mai rămas bani. Proiectele sunt finanțate prin Programul de Interes Național ”Înființarea de servicii sociale în vederea asigurării tranziției tinerilor cu dizabilități de la sistemul de protecție specială a copilului, către sistemul de protecție a personelor adulte cu dizabilități”.

Cele cinci proiecte se adaugă altor șapte investiții care prevăd înființarea unui număr de șapte centre de zi în localitățile Tutova, Murgeni, Pogana, Vaslui, Banca, Găgești și Oltenești. Centrele de zi de la Găgești și Oltenești sunt finanțate cu fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020, iar restul investițiilor sunt realizate cu fonduri obținute prin Programul de Interes Național.

În jurul celor șapte centre de zi, la o distanță de maxim 20 de kilometri, vor fi construite două sau trei locuințe protejate, în care vor locui între 8 și 12 persoane adulte cu dizabilități.

Și bătrânii din căminul de la Huși vor fi transferați

Tot din această toamnă, vor fi transferate într-o locație nouă și cele 100 de persoane în vârstă de la centrul de îngrijire și asistență pentru bătrâni din municipiul Huși. Căminul de la Huși urmează să fie închis, pentru că nu mai este conform cerințelor ISU privind normele de securitate la incendiu. Cum fostul spital de la Negrești nu poate fin transformat în acest moment într-un cămin de bătrâni, autoritățile județene au căutat alte soluții.

”Pe lângă construcția locuințelor protejate noi pregătim și o nouă locație pentru cele 100 de persoane în vârstă din căminul de la Huși. În acest sens vom reabilita o parte din vechiul spital din Huși, unde vor fi transferați bâtrânii din cămin”, a spus Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

 

 

 

 

 

 

CJ Vaslui a demarat lucrările de asfaltare pe drumul județean 246 A Ferești

Săptămâna trecută au început lucrările de asfaltare pe drumul județean 246 A în zona Ferești, pe o lungime de 5 kilometri. Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a precizat că tronsonul de drum care este asfaltat era din piatră și face legătura dintre Ferești și satul Moara Domnească din comuna Văleni.

”În localitatea Ferești este asfalt, iar acum turnăm un covor asfaltic pe acest drum din piatră. Investiția este finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2. CJ Vaslui are 17 proiecte finanțate prin acest program. Pentru majoritatea proiectelor am emis ordine de începere a execuției”, a precizat Ciprian Trifan.

Cele 17 proiecte totalizează suma de 180 milioane de lei. Un număr de 13 proiecte vizează reabilitarea infrastructurii rutiere, trei proiecte privesc reabilitarea unor poduri, iar printr-un proiect se finanțează construcția unui imobil la Școala Inclusivă ”Sfânta Ecaterina” din Huși.

În luna iulie 2017, Ministerul Dezvoltării a publicat lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea PNDL 2, în perioada 2017 – 2020.

În total, județul Vaslui a avut declarate eligibile pentru finanțare 251 de proiecte, investiții care sunt derulate de CJ și autoritățile publice locale. Valoarea totală a proiectelor din cadrul PNDL 2 se ridică la suma de 860 milioane de lei.

Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitare școli, construirea de creșe și grădinițe.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

 

 

Dezinteres total pentru accesarea fondurilor europene, dedicate lucrărilor de împădurire

Autoritățile publice locale și persoanele fizice din județul Vaslui nu sunt interesate de atragerea de fonduri europene pentru împădurire. Până la această dată, a fost întregistă la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui doar o cerere de la o persoană fizică, pentru împădurirea unei suprafețe de 1,7 hectare.

Pentru lucrările de împădurire, beneficiarul va primi o subvenție nerambursabilă de 10.518 euro. De asemenea, tot pe această măsură dedicată împăduririi, comuna Berezeni va împăduri o suprafață de 113 hectare. Cererilor de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite se depun pe submăsura 8.1. ”Împăduriri și crearea de supreafețe împădurite” până în data de 31 martie 2020

Pentru accesarea fondurilor europene, beneficiarul trebuie să întocmească un proiect tehnic care este avizat de Garda Forestieră. Investiția se execută din resursele fiannciare ale beneficiarului, după care APIA decontează respectivele lucrări. Pentru o peroada de 12 ani, beneficiarul ajutorului financiar un poate tăia arbori din suprafața împădurită.

La această dată, în județul Vaslui sunt înregistrate aproximativ 50.000 hectare de terenuri degradate, zone cu un grad mare de eroziune și care se pretează pentru lucrări de împădurire. Dacă ne raportăm la fondul forestier național al județului Vaslui, care la începutul acestui an era de 72.484 hectare, pădurea reprezintă doar 13,6% din teritoriul județului. Spre comparație, la nivel național, procentul acoperit de păduri este de 26,7% din suprafața țării, în timp ce europenii dețin suprafețe forestiere de 32% din teritoriile naționale.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

 

Primăria Vaslui va apela la un credit pentru construcția unui nou palat al copiilor

de Dănuț CIOBANU 

Primăria Vaslui va lansa un proiect pentru construcția unui nou palat al copiilor. Municipalitatea este dispusă să contracteze un credit pentru finanțarea investiției. Preluarea actualei clădiri de patrimoniu care găzduiește Palatul Copiilor Vaslui nu este posibilă, din cauza litigiului din instanță. În prezent, clădire este într-un avansat proces de degradare, după ce lucrările de reabilitare de la Palatul Mavrocordat au fost sistate în 2011.

În ultimii ani, Primăria Vaslui a facut mai multe demersuri pentru preluarea în administrarea a clădirii aflate în paragină. În prezent, Ministerul Educației este în litigiu cu firma care a început consolidarea, iar până la finalizarea procesului nu este nicio șansă de trasfer. Tergiversarea termenelor în instanță fac ca obiectivul de patrimoniu să se degradeze accelerat, exitând riscul dispariției acestuia.

”Este nevoie de un palat pentru activitățile copiilor, nu mă joc cu treaba asta. Palatul Copiilor actual până când se termină problemele din instanță se autodemolează. E greu de rezolvat cu ce se întâmplă acolo. Acești copii au nevoie de un palat. Obiectivul trebuie să prindă contur. Von duce asfalt pe toate străzile, o să găsim finanțare pe diferite axe, poate de asfaltarea într-un cartier ne salvează Compania Națională de Investiții”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Casa Mavrocordat este situată pe principalul bulevard al orașului, care leagă zona centrală a municipiului de gară. Construcția a fost terminată în anul 1892, palatul fiind alcătuit dintr-un corp central și două aripi laterale de înălțime mai mică.

”Noi nu avem niciun credit. Putem să contractăm un credit și să facem un obiectiv pentru orașul acesta. Împrumuturile sunt garantate de stat, noi suntem o autoritate care ne plătim datoriile, nu suntem în faliment. Putem să facem un obiectiv care ne interesează”, a mai spus Vasile Pavăl.

Lucrări sistate 

Problemele la Palatul Copiilor au început în anul 1998, când autoritățile au decis să inițieze un proiect de reabilitare a clădirii. La vremea respectivă, SC Provas SA Vaslui a estimat o sumă de 4,5 milioane de lei (fără TVA) pentru reabilitarea Palatului Mavrocordat. Însă, procedurile de organizare a licitației s-au prelungit și abia în anul 2008, au demarat pașii legali în vederea adjudecării contractului de lucrări. Proiectul de reabilitare a fost câștigat de SC Impex Romcatel SRL Iași. Într-un final, contractul a fost încheiat la finele anului 2011, suma licitată fiind de 5,1 milioane lei, fără TVA. Valoarea a fost indexată ulterior, ajungându-se la suma de 5,28 milioane lei.

După ce s-a apucat de lucru, constructorul a realizat că evaluatorul financiar al proiectului nu a luat în considerare faptul că imobilul este inclus pe lista monumentelor istorice și, în consecință, lucrările de restaurare valorau cu mult mai mult. Mai exact, după un nou set de expertize tehnice, constructorul a stabilit că pentru finalizarea proiectului ar fi nevoie de 13 milioane de lei.

Din acel moment, Ministerul Educației  s-a retras din proiect din cauza lipsei de resurse financiare, iar societatea de construcții a sistat lucrările. Practic, la sfâșitul anului 2011, șantierul de la Palatul Mavrocordat s-a închis definitiv.

 

 

 

 

 

 

Criza de apă din sol pune în pericol campania de însămânțări de primăvară

Fenomenul de seceta a pus stăpânire pe județul Vaslui. Conform ultimelor date privind nivelul de aprovizionare cu apă din sol, la o adâncime de 50 de centrimetri rezerva de apă este cuprinsă între 980 și 1.050 metri cubi/hectar. În condițiile în care nivelul optim de aprovizionare este cuprins între 1.700 și 2.000 metri cubi/hectar, deficitul de apă este unul important.

”Avem nevoie de precipitații, pentru că plantele vor avea nevoie de apă atunci cînd vor intra în vegetație. Deocamdată, culturile de toamnă se prezintă bine. Gradul de răsărire este bun, iar plantele au intrat în iarnă în condiții bune și au o stare de vegetație corespunzătoare pentru această perioadă. Problemele pot să apară în perioada următoare, dacă nu vor fi ploi care să refacă rezerva de apă din sol. A început și campania de primăvară și se seamăna mazăre, orzoaică de primăvară, și grâu de primăvară.”, a precizat Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui.

În județul Vaslui, culturile de toamnă au fost înfiițate pe o suprafață totală de 89.013 hectare: 66.275 hectare cu grâu, 15.426 hectare cu rapiță, 5.688 hectare cu orz, 472 hectare cu orzoaică, 287 hectare cu triticale, 467 hectare cu ceapă și usturoi, 299 hectare cu plante de nutreț etc.

”Dacă nu vom avea precipitații va fi o problemă. Rezerva de apă din sol care există acum se va epuiza repede. Din această cauză vor fi dificultăți în pregătirea patului germinativ pentru însămânțările de primăvară. Va fi un consum mare de carburant, o uzură mare a utilajelor agricole, iar plantele vor răsări neuniform din cauze lipsei apei. Programul de însămânțări din această primăvară este de 170.000 hectare, din care 103.000 cu porumb, 47.000 hecatre cu floarea soarelui, 2.100 hectare cu ovăz, etc”, a mai spus Gigel Crudu.

(Dănuț CIOBANU)

Muncitorii indieni care vor lucra la drumul strategic vor încasa lunar salarii de 1.000 de dolari

Începerea lucrărilor la drumul strategic marchează o premieră pe piața muncii din județul Vaslui. Una din firmele care execută acest proiect apelează la mână de lucru din străinătate. Este vorba despre muncitori indieni, care vor munci la cea mai mare investiție în infrastructura rutieră din județul Vaslui.

”Vom aduce 30 de muncitori indieni calificați și necalificați. Sper că acest lucru să fie de bun augur. Forța de muncă din județul Vaslui este foarte slabă. Deși șomajul este crescut, un găsim oameni. Am lansat anunțuri la toate primăriile, dar un găsim forță de muncă pentru realizarea acestei investiții de anvergură. Am fi vrut ca la drumul strategic să lucrăm cu oameni din județ. Vrem să aducem mai mulți muncitori străini, dar după ce vor vedea cum decurge activitatea vom decide câți mai aducem. Am avut această idea de la o cunoștință din Timișoara, care a adus la muncă constructori indieni și activitatea merge foarte bine”, a spus Eduard Popica, administratorul unei firme de construcții din județul Vaslui.

Practic, firma intenționeze să lucreze la drumul strategic cu jumătate de personal din județ și restul forță de muncă din străinătate. Pentru un constructor calificat salarial net este de 1.000 dolari/lună, în timp ce un necalificat încasează 600 de dolari/lună.

La sârșitul lunii februarie 2020 a început lucrul la lotul 2 al drumului strategic. De asemenea, din data de 2 martie 2020 au debutat lucrările la lotul 1 al drumului, pentru ca la sfârșitul lunii martie să demareze execuția și la lotul 3 al drumului strategic.

Proiectul drumului strategic are o valoare totală de 222.001.842 lei. Proiectul ”Reabilitare și Modernizare Drum Strategic Județean Bârlad-Laza-Codăești (DJ 245, DJ 245 M, DJ 247, DJ 246)” are ca sursă de finanțare Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Perioada de implementare a investiție este 30 decembrie 2017 – 30 iunie 2022.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

CJ Vaslui nu renunță. Spitalul din Negrești va fi transformat în cămin de bătrâni și centru de paleație

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Județean Vaslui va insista în continuare pentru înființarea unui cămin de bătrâni în fostul spital de la Negrești. Deși Consiliul Local din Negrești nu a aprobat cererea CJ-ului de preluare a spitalului, conducerea județului nu renunță la proiect. O șansă pentru implementarea programului o reprezintă alegerile locale. Cu o nouă majoritate în legislativul local, CJ-ul speră că va prelua spitalul.  În respectivele clădiri va fi înființată și o secție de paleație, în parteneriat cu Episcopia Hușilor.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui nu abandonează ideea de a transforma fostul spital din orașul Negrești într-un cămin de bătrâni. În data de 23 ianuarie 2019, CJ Vaslui a transmis o cerere Primăriei Negrești prin care solicită trecerea fostei unități spitalicești din domeniul public al UAT-ului în domeniul public al județului.  Motivul care a stat la baza solicitării de preluare în administrare a fostului spital a fost amenajarea în respectivele clădiri a unui serviciu social dedicat persoanelor vârstnice. La Negrești urmau să fie transferați 50 de bătrâni de la căminul social de la Huși, care nu mai corespunde normelor de securitate la incendiu. Din nefericire, aleșii locali nu au fost de acord cu inițiativa CJ-ului.

”Nu am putut aproba în Consilul Local Negrești această hotărâre, deoarece fiind un proiect care vizează patrimoniul trebuie două treimi din numărul total de voturi. Din păcate, nu am avut aceste voturi. Din punctul meu de vedere ar fi fost bun proiectul cu căminul de bătrâni, pentru că făceam ceva într-o clădire care se degradează”, spunea Vasile Voicu, primarul orașului Negrești. Cum alegerile locale se apropie, conducerea județului speră ca în CL Negrești să fie aleasă o majoritate de conslieri locali care să fie de acord cu acest proiect.

Dumiru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a precizat că, în ultimii ani, pentru fostul spital din Negrești au fost ratate mai multe oportunități de a fi transformat într-un cămin de bătrâni. Printr-un proiect european, la fosta unitate de sănătate putea să fie amenajat un centru medico social. Cum autoritățile din Negrești nu au aderat la acest proiect, finanțarea a fost câștigată de comuna Tutova unde, în prezent, funcționează un centru social.

”Eu sper ca în viitorul Consiliu Local din Negrești să existe o majoritate care va înțelege că prin votul celor care doresc acest lucru, să găsim o utilitate pentru clădirea fostului spital. Această nouă utilitate va fi tot în domeniul medical. Noi făcut un inventar al clădirilor deținute de UAT-urile din județ, cu scopul de a fi utilizate și trasformate în centre pentru persoanele în vârstă”, a precizat Dumitru Buzatu.

Secție de paleație la Negrești

Tot în clădirile fostului spital din Negrești se intenționează ca să fie organizată o secție de paleație, pentru persoanele aflate în faza terminală de boală. La acest proiect va participa Primăria Negrești, CJ Vaslui și Episcopia Hușilor. Spitalul Orășănesc Negrești este înregistrat cu o valoare de inventar de 10 milioane de lei și are o suprafață construită de 3.092 metri pătrați.

”Problema cu redeschiderea Spitalului Negrești, după părerea mea, este încheiată de multă vreme. Acolo nu mai sunt medici, nu mai sunt paturi, unitatea nu mai are buget. De aceea ne-am decis să facem acolo, într-o parte din patrimoniu, un cămin pentru bătrâni. Să reabilităm spațiile, să cazăm acolo 50 de persoane. Este mai ușor să preluăm imobile din patrimoniu, să le reabilităm și să le dăm în administrare DGASPC Vaslui, pentru a le folosi conform legii. Orașul Negrești nu este obligat să ni-l dea, dar vor avea și ei avantaje. Peste 20 de oameni vor lucra acolo, se vor plăti impozite la bugetul local, este mai bine decât nimic”, spunea Dumitru Buzatu, la aprobarea hotărârii prin care se solicita Primăriei Negrești preluarea fostului spital.

 

Femei celebre ale României, evocate la Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” Vaslui

Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” Vaslui, în parteneriat de Consiliul Județean Vaslui, organizează Simpozionul național ”Femei celebre ale României”. Evenimentul se va desfășura pe parcursul a două zile, respectiv 6 și 7 martie 2020, începând cu orele 10:00, în Sala Multimedia a Muzeului Județean Vaslui.

”Vă invităm la o dezbatere despre adevăratele modele feminine care și-au pus amprenta asupra istoriei țării. Vor fi aduse în discuție atât personalitățile feminine istorice care au schimbat destinul național, prin aportul adus la construirea României Mari, cât și cele deschizătoare de drumuri în diverse domenii: științifice, artistice și culturale, care ne-au format identitatea și au făcut cunoscută România în lume”, a spus Ramona Mocanu, directorul Muzeului Județean ”Ștefan cel Mare” Vaslui.

Personajele feminine vor fi prezentate de istorici și cercetători veniți de la diverse instituții din țară: Universitatea București, Universitatea Ovidius din Constanța, Academia Forțelor Aeriene ”Henri Coandă” Brașov, Arhivele Naționale ale României, Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei Române, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, Fundația ”Mareșal Alexandru Averescu” Buzău, Societatea Română de Istoria Medicinei, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, Muzeul Național Tehnic ”Prof. Ing. Dimitrie Leonida” București și Muzeul Municipal Câmpulung.

(Dănuț CIOBANU)

Fermierii vasluieni au pierdut 1 milion de euro, din primele de asigurare a culturilor agricole

de Dănuț CIOBANU 

Fermierii vasluieni nu se înghesuie să își asigure culturile agricole. Deși au dispoziție fonduri europene nerambursabile pentru a-și securiza culturile, un număr foarte mic de agricultori au apelat la acești bani. Din cele 500 de exploatații agricole existente în județul Vaslui, doar 23 și-au asigurat culturile agricole cu bani de la Uniunea Europeană.

Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a decis să organizeze o întâlnire cu firmele de asigurare, pentru a vedea din ce cauză sunt puține polițe de asigurare în sectorul agricol.

”Vom organiza o întâlnire de lucru cu firmele de asigurare, pentru a identifica soluții în vederea creșterii suprafețelor agricole asigurate în județul Vaslui. Am participat la ultimele lucrări ale Colegiului Prefectural, și am aflat că în anul agricol 2018-2019 doar 23 de fermieri au solicitat la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) restituirea primei de asigurare care se dă fermierilor pe măsura 17.1. Față de 500 de fermieri vasluieni care lucrează organizat în exploatații agricole, cei 23 de fermieri care au apelat la această măsură este foarte puțin”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

În ultimii ani, județul Vaslui este afectat de numeroși factori de risc cum ar fi seceta, care provoacă pagume foarte mari. Dacă s-ar asigura, fermierii ar gestiona mult mai bine astfel de riscuri cu care se confruntă fermele agricole.

”Cei 23 de fermieri au asigurat o suprafață de 3.000 hectare. Nu am o situație cu suprafețele asigurate din județ, care cu siguranță sunt mai mari, dar mult mai mici față de cele 180.000 hecare care sunt exploatate de societățile agricole. În anul trecut s-a pierdut aproximativ un milion de euro din prima de asiguarre a culturilor agricole”, a mai spus Gigel Crudu.

Bani europeni pentru asigurare

În cursul anului trecut, AFIR a deschis o sesiunea de primire a proiectelor de investiții aferente submăsurii 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor”. Submăsura este finanțată prin intermediul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020. Pentru a beneficia de sprijinul financiar nerambursabil, fermierul trebuie să încheie cu o societate de asigurare un contract de asiguare și să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contract.

În cazul fermelor agricole mici, sprijinul financiar acordat va fi de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de către fermier, iar în cazul fermelor agricole de dimensiune mare, se va acoperi 55% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătită efectiv de fermier. Riscurile eligibile care pot face obiectul contractului de asigurare sunt fenomene climetice nefavorabile precum seceta, arșița, indundații, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă sau târziu de primăvară), ploi torențiale sau ploi excesive și de lungă durată, furtună  vijelie, urgan sau tornadă.

 

 

 

 

 

 

 

APIA Vaslui întoarce foaia. Pășunile pentru care se cere subvenție vor fi verificate

 

Începând din acest an, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui verifică toate suprafețele cu pășuni, pentru care fermierii solicită subvenții. Anul trecut, pentru un hectar de pășune s-au acordat subvenții de 102 euro/hectar în cadrul plăților directe pe suprafață, 59 de euro/hectar pentru înverzire și 5 euro/hectar ca plată redistributivă pentru suprafețele de până la cinci hectare și 48 euro/hectar pentru suprafețele între 6 și 30 hectare. Toate aceste sume care se totalizează reprezintă subvenția pentru un hectar de pajiște.

”În acest an, de la primirea cererilor, o echipă de control va merge pe teren și va verifica fiecare suprafață de pășune pentru care fermierii solicită subvenție. Echipele de control vor activa în cadrul celor șapte centre locale de la nivelul județului Vaslui. Vom verifica dacă suprafața de pășune este curățată de vegetația urscată, de arbori și arbuști pentru a fi eligibilă la plată”, a precizat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

În prezent, un număr foarte mare de primării din județul Vaslui nu au socilitat întocmirea amenajamentelor pastorale.

Până la începutul lunii februarie 2020, au fost finalizate 40 de amenajamente pastorale aferente suprefeței de 33.433 hectare de pajiști. De asemenea, sunt în curs de elaborare 11 proiecte de amenajamente pentru o suprafață de 6.085 hectare.

În paralel, 35 de unități administrativ teritoriale nu au solicitat întocmirea amenajalentelor pastorale, pe motiv că lipsesc documentațiile cadastrale. Începând cu anul 2021, crescătorii de animale din UAT-urile care nu au amenajamente pastorale riscă să piardă subvențiile de la APIA din cauza lipsei acestor documente.

(Dănuț CIOBANU)

Șefii județului Vaslui calcă pe urmele Regelui Carol I. CJ-ul va finanța reabilitarea băilor de la Ghermănești

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Județean Vaslui a decis să finanțeze reabilitarea băilor de la Ghermănești. După ce mai mulți ani s-au căutat parteneri pentru finanțarea proiectului, CJ-ul va da drumul la investiție. În prezent, studiul de fezabilitate al obiectivului este finalizat și urmează licitația pentru demararea execuției. Lucrările vor începe în acest an, iar primele intervenții vizează pavilionul central. La Ghermănești va fi înființat un centru medico social, unde se vor pune în valoare efectele terapeutice ale apelor termale.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a demarat procedura în vederea înființării la Ghermănești a unui Centru Medico Social. Până la această dată a fost finalizat studiul de fezabilitate, urmând ca în cursul acestui an să fie organizată licitația pentru adjudecarea execuției și demararea efectivă a lucrărilor.

Decizia autorităților județene de a investi în băile Ghermănești vine după ce mai mulți ani a fost căutată o sursă de finanțare a proiectului. Cum demersurile realizate în acest sens nu au dat zezultate, conducerea CJ Vaslui a decis să investească de la bugetul local înființarea centrului medico social.

Vasile Mariciuc, vicepreședintele CJ Vaslui, a precizat că lucrările vor debuta cu reabilitarea Pavilionului Central din ansamblu de la Ghermănești.

”Clădirea va suporta intervenții pentru consilidare structurală, va fi schimbat acoperișul, păstrându-se aspectul actual al clădirii care are vechime de un secol. Băile de la Ghermănești au fost alese ca loc de tratament pentru veteranii războiului din anul 1877, fiind amenajate în acest sens prin inițiativa regelui Carol I. Vrem ca acest centru medical de la Ghermănești să acopere și acea zonă a județului Vaslui și mai ales să valorifice potențialul balneologic al apelor termale de acolo”, a spus Vasile Mariciuc.

În acest fel, central mediacal de la Ghermănești se va alătura celorlalte centre existente la Băcești, Codăești și Tutova. Practic, în aceste centre vor fi internați oameni cu diferite afecțiuni, care au nevoie de tratamente pentru recuperare fizică și psihică.

”Investiția va fi finanțată de la bugetul local. Acest proiect este o prioritate pentru CJ Vaslui. În această zonă există perspectiva de dezvoltare a serviciilor medicale”, a mai adăugat Vasile Mariciuc.

Inițiative pentru Ghermănești

În cursul anului trecut, CJ Vaslui a decis să dea drumul unui parteneriat public privat pentru implementarea proiectului de la Ghermănești în vederea utilizării apelor termale.

Referinduse la acest proiect, Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că s-a așteptat foarte mult o sursă de finanțare pentru băile Ghermănești și, de aceea, s-a hotărât să se facă un parteneriat public privat.

”Vrem să construim acolo o clinică  cum sunt cele din Bacău, Târgu Mureș sau Leova din Republica Moldova. Să folosim aceste ape cu efecte terapeutice și să mai adăugăm și alte tratamente, pentru ca această clinică să devină profitabilă. Eu am vizitat cele trei centre medicale și acolo sunt tot timpul clienți, este o listă de așteptare deoarece oamenii doresc să facă tratamente. Trebuie să punem în valoare Ghermăneștiul, pentru că am tot așteptat!”, spunea Dumitru Buzatu.

Spitalul de la Ghermănești are în componență cinci pavilioane și a fost construit în perioada Regelui Carol I. Spitalul a fost inaugurat în anul 1912, pentru ca în anul 1936 să fie descoperit în zonă un zăcământ de ape minerale. Până în anul 1967 în zona izvoarelor de la Ghermănești s-au forat șase puțuri, fiind deschide 14 băi pentru tratament. Spitalul ”Carol I” de la Ghermănești este situat în comuna Drânceni.

Vasluienii trebuie educați pentru a nu mai arunca gunoaiele la întâmplare

Agenția pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Vaslui va urca pe SEAP o nouă licitație publică pentru adjudecarea serviciilor de salubritate din zona Roșiești (14 UAT-uri). Sistemul de management al deșeurilor din județul Vaslui a fost deschis în zona Negrești, unde sunt arondate 8 UAT-uri. Ulterior au fost deschise zonele Vaslui (29 UAT-uri) și Bârlad (22 UAT-uri). Din data de 1 martie 2020, operatorul de salubritate a preluat și zona Huși (13 UAT-uri).

Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a precizat că sunt așteptate la licitație mai multe firme, pentru câștigarea serviciilor din zona Roșiești.

”E greu să faci un sistem să funcționeze. Trebuie să educi cetățenii, iar autoritățile să se conformeze. E nevoie de investiții multe, pentru ca deșeurile să fie colectate selectiv. Trebuie instalate pubele pentru colectarea selectivă, organizate dezbateri în fiecare comunitate pentru conștientizarea populației”, a spus Dumitru Buzatu.

Contractul de finanțare al proiectului “Sistemului Integrat de Management al Deșeurilor Solide – județul Vaslui” a fost semnat în data de 14 aprilie 2011 și a beneficiat de o finanțare de aproximativ 40 milioane de euro, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007 – 2013.

Investiția fanion a proiectului este depozitul ecologic de la Roșiești, prima celulă fiind construită în cadrul proiectului european. Depozitul va avea două celule de depozitare, iar când prima celulă va fi umplută, aceasta va fi închisă folosindu-se materiale speciale.

Prima celulă va funcționa până în anul 2030, iar a doua celulă în perioada 2030 – 2042. Prima celulă de depozitare are o întindere de 10 hectare și reprezintă circa 50% din ponderea de execuție a proiectului implementat la Roșiești. O celulă are o capacitate de 1,3 milioane tone de deșeuri, durata de viață fiind estimată pe o perioadă de 15 ani.

(Dănuț CIOBANU)

 

Casa Județeană de Pensii Vaslui face față cu greu avalanșei de cereri pentru pensiile internaționale

de Dănuț CIOBANU 

Vasluienii care lucrează în străinătate fac rând la Casa Județeană de Pensii, pentru a se interesa de pensiile comunitare. Numai în anul trecut au fost contabilizate peste 900 de cereri privind pensiile de bătrânețe și atestarea carierei de asigurat în România. În timp ce volumul de muncă crește accelerat de la un an la altul, personalul Compartimentului de Pensii Internaționale este subdimensionat. Pensiile lucrătorilor migranți vasluieni variază de la 41 la 288 euro în Italia sau de la 107 la 2.441 euro în Spania. 

Sute de vasluieni au depus în anul trecut cereri la Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui pentru obținerea de pensii comunitare. Fluxul de solicitanți a crescut în fiecare an, astfel încât doar în anul trecut au fost înregistrate jumătate din cererile formulate în perioada 2007 – 2019. Conform datelor CJP Vaslui, în perioada 2007 – 2019 s-au depus 735 cereri pentru pensii de bătrânețe (pensii pentru limită de vârstă, anticipate și pensii anticípate parțial), din care 379 cereri s-au analizat doar în 2019.

În aceeași peroadă, au fost contabilízate 1.229 de cereri pentru confirmarea vechimii din România, din care 599 de cereri pentru atestarea carierei de asigurat au fost înregistrate în anul trecut. Tot în perioada 2007 – 2019, la CJP Vaslui au mai fost centralízate 103 cereri pentru pensii comunitare de urmaș și 156 cereri de invaliditate.

Cum în ultimii ani foarte mulți vasluieni au plecat la muncă în țările Uniunii Europene, este de așteptat ca numărul persoanelor care să solicite pensie la limită de vărstă să crească semnificativ.

”Sunt tot mai multe persoane care ajung la vârsta de pensionare și vin la noi să întrebe de pensiile comunitare. Sunt persoane care nu ies acum la pensie, dar au lucrat în strainătate unul sau doi ani și se interesează de această vechime. Acum CJP Vaslui este pol de competență pentru mai multe orașe din Italia și toate dosarele românilor din respectivele zone vin la noi pentru a fi soluționate. Ca personal suntem subdimensionați la Compartimentul de Pensii Internaționale, lucrăm pe avarie și ne trebuie personal. Încercăm să facem față tuturor solicitărilor cu specialiștii pe care îi avem”, a precizat Isabel Bogdan, directorul CJP Vaslui.

CJP Vaslui, pol de competență pentru Italia

În prezent, CJP Vaslui soluționează cererile privind dosarele de pensii comunitare, pentru toți românii care trăiesc în mai multe zone importante ale Italie. Din data de 1 noiembrie 2017, CJP Vaslui a fost desemnată pol de competență pentru solicitările primite din partea Sediilor Provinciale Bergamo, Brescia, Como, Cremona, Lecco, Lodi, Milano Nord ale INPS din cadrul Regiunii Lombardia.

Practic, atât vasluienii cât și românii din alte județe ale țării care au loc de ședere obișnuită în aceste regiuni din Italia trimit dosarele de pensie comunitară în Vaslui. Singurele condiții impuse petenților privesc faptul ca solicitații să nu primească o altă pensie de la una din casele județene de pensii din țară, iar cererea pentru pensionare să fie depusă după data de 1 noiembrie 2017.

Pensiile stabilite și plătite în statele membre ale UE pentru lucrătorii migranți vasluieni variază de la 41 la 288 euro în Italia sau de la 107 la 2.441 euro în Spania. De asemenea, o pensie oferită de statul german poate ajunge la 750 euro, în timp ce pensia dobândită în baza legislației din Austria ajunge la 1.456 euro. Cetățeni români cărora stagiul de cotizare realizat în sistemul public românesc nu le permite obținerea unei pensii naționale dar care, prin cumulul perioadelor lucrate în România cu cele lucrate în străinătate, beneficiază de pensie comunitară.

 

 

 

 

 

 

 

 

Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui: ”Atenție la calitatea vinurilor!”

În județul Vaslui, suprafața ocupată cu viță de vie pentru vin este de 11.247 hectare (ha), din care aproximativ o treime cu soiuri nobile și restul cu vii hibride. Dintre soiurile nobile, aproximativ 64% sunt albe, iar producția de struguri din soiuri nobile obținută în toamna anului 2019 a fost de circa 35 de mii de tone, din care s-a obținut o cantitate de 230.987 hl de vin. Din această cantitate, 38% reprezintă vinuri autorizate prin denumiri de origine controlată (DOC) și indicații geografice (IG).

Aceste vinuri protejate au o calitate superioară, cu origine ușor de identificat. Strugurii din care este produs vinul cu DOC provin exclusiv din arealul viticol delimitat pentru denumirea de origine respectivă, iar în cazul vinului cu IG, 15% din cantitatea de struguri poate proveni din afara arealului geografic delimitat pentru indicațiile geografice respective.

”Denumirea de origine/indicația geografică reprezintă modalități prin care se garantează consumatorului un grad de control al produsului care i se prezintă, care are caracteristici aparte, este autentic și poate fi identificat în piață din multitudinea de produse prin originea sa exactă”, a precizat Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui.

Prin programele de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole, producătorii vitivinicoli din județul Vaslui și-au îmbunătățit constant calitatea vinurilor, prin înlocuirea soiurilor existente în cultură, în scopul adaptării producției la cerințele pieții. Din 2014 și până în prezent, la DAJ Vaslui au fost aprobate 12 planuri individuale de restructurare/ reconversie pentru suprafața totală de 302 ha, sprijinul financiar total fiind de 4.412.004 lei.

(Dănuț CIOBANU)

 

Consiliul Județean Vaslui demarează lupta cu drumurile județene impracticabile

Consiliul Județean (CJ) Vaslui demarează în aceste zile campania de primăvară privind reabilitarea drumurilor județene. Conducerea județului dorește ca în acest an să fie continuate toate proiectele care dispun de finanțare europeană sau națională și să pună piatră toate drumurile din pământ.

”Reabilităm drumurile acolo unde este cazul, pe traseele pe care nu le avem în reconstrucție. S-a început lucru la drumul strategic la tonsonul 2, iar la începutul acestei săptămâni am emis ordinul de începere al lucrărilor și pentru tronsonul 1. Astăzi, (ieri n.r.) se va începe asfaltarea pe druml județean 246 A în zona Ferești. Se mai lucrează la drumul de beton de la Sărățeni și Deleni, la drumul de la Roșiești care trece pe la groapa ecologică și la drumul județean de pe direcția Pochidia – Pogana, care va fi una dintre cele mai bune centuri ale municipiului Bârlad  Noi am bugetat ca toate drumurile județene din pământ pe o lungime de 80 de kilometri să fie pietruite în acest an. În cadrul bugetelor viitoare vrem să ducem acest standard de la piatră la asfalt”, a precizat Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

La  această dată, pe diferite proiecte de investiții sunt finanțate lucrări de modernizare pentru 200 kilometri de drumuri județene, obiective care sunt la diferite stadii de execuție. Pe lângă fondurile europene și cele acordate prin Programul Național de Dezvoltare Locală, CJ Vaslui a alocat 13 milioane de lei pentru reabilitarea drumurilor.

Județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri. Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

(Dănuț CIOBANU)

În timp ce constructorii stau în șomaj, proiectele de dezvoltare bat pasul pe loc

de Dănuț CIOBANU 

Majoritatea șantierele din județul Vaslui sunt pustii, din cauză că firmele de construcții și-au trimis angajații în șomaj. Deși condițiile meteo din lunile ianuarie și februarie au permis turnarea de asfalt, constructorii nu au fost chemați la lucru. Administrațiile locale au nenumărate proiecte de dezvoltare care sunt în întârziere, tocmai din cauza forței de muncă. În tot acest timp, oamenii apți de muncă preferă să emigreze în țările europene, unde încasează salarii mult mai bune.

În timp ce multe proiecte de dezvoltare sunt întârziate din cauza lipsei de forță de muncă, firmele de costrucții și-au trimis angajații în șomaj. Deși condițiile meteo din această iarnă au permis să se lucreze atât în luna ianuarie cât și în februarie, șantierele sunt încă pustii. Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că pe lângă birocrație, investiții sunt întârziate deoarece firmele și-au trimis oamenii acasă pe timpul iernii.

”Activitatea am dezmorțit-o cât de cât de cât, dar nu sunt mulțumit. Acum trebuia să lucrăm mult mai mult pe străzi. Un pic de birocrație, precum și un pic de neatenție în programare ne-au adus aici. Toată lumea a spus așa: din noiembrie până la 1 aprilie avem noi timp să facem hârtiile. Hârtiile trebuiau făcute din ianuarie și acum trebuia să fie turnat asfaltul, să fie făcute trotuarele, să fie realizate reparații la infrastructură. Firmele spun că au trimis oamenii în șomaj și nu-i mai strică din șomaj că mai au câteva zile”, a precizat Vasile Pavăl.

Consiliul Local Vaslui aprobat documentația de avizare a lucrărilor pentru modernizarea străzilor din suburbia Brodoc. Obiectivul de investiții se ridică la o valoare totală de 34.728.655 lei (cu TVA). Lungimea totală a rețelei de străzi ce vor fi modernizate este de 9.698 metri.

Bugetul municipiului Vaslui pentru anul 2020 prevede la capitolul venituri suma de 163.136.000 lei. La secțiunea de dezvoltare, este prevăzută la capitolul venituri suma de  47.854.000 lei.

”Am asigurat resurse financiare pentru contractele multianuale, cum ar fi construcția noului bazar sau reabilitarea zonei Cuza Vodă. În perioada următoare se vor finaliza o serie de cartiere în ceea ce privește reabilitarea sistemului de apă și canal și întocmim studii de fezabilitate pentru lucrările de asfaltare. Este vorba despre cartierele Dimitrie Cantemir, Delea și Brodoc. Vreau ca la sfârșitul anului aceste proiecte să fie finalizate sau să fie în curs de execuție”, a spus Vasile Pavăl.

Tot mai puțini muncitori 

Exodul forței de muncă din județul Vaslui a trecut în cea de-a doua fază. După ce în ultimul deceniu au plecat la lucru în țările europene cu preponderență tinerii, în prezent au început să părăsească județul și persoane cu vârsta între 50 – 55 de ani. Costel Pintilie, liderul Sindicatului ”Cartel ALFA” Vaslui, a spus că toate aceste persoane plecă în străinătate din cauză că nu mai au alternative pe piața muncii locale.

”Au început să plece din județ tot mai multe persoane care au vârsta peste 50 de ani. Se reîntregesc familiile în străinătate. Merg acolo să aibă grijă de nepoți sau să lucreze. În viitorul apropiat, Vasluiul va deveni un județ agrar. În sectorul productiv industrial salariile sunt foarte mici, în valoare de 1.500 de lei. Cei care lucrează nu au unde să se ducă și, de aceea, se mulțumesc cu acești bani”, a spus Costel Pintilie.

Conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, Vasluiul va fi printre județele cu cei mai puțini salariați din România. Pentru sfârșitul anului curent, estimările oficiale indică un număr total de 54.200 de salariați. În anul 2023, numărul salariaților va crește la 55.800 de persoane. Practic, evoluția numărului mediu de salariați față de anul anterior este următorul: anul 2021 – 0,9%, anul 2022 – 1%, anul 2023 – 1%.

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord – Est, situația numărului de salariați în anul 2023 este următoarea: Bacău – 117.900 salariați, Botoșani – 57.300 salariați, Iași – 186.500 salariați, Neamț – 96.000 salariați, Suceava – 112.700 salariați.

Cu cel mai mic număr de salariați din zona Moldovei, Vasluiul este în grupul județelor din România cu cel mai mic număr de salariați. Din grupul județelor codașe mai fac parte Tulcea – 49.300 salariați, Giurgiu – 37.600 salariați, Călărași – 45.000 salariați, Mehedinți – 46.200 salariați, Caraș-Severin – 54.400 salariați.

 

 

Prefectul Mircea Gologan: ”Fac un apel la populație să nu mai dea foc la vegetația uscată!”

Numărul incendiilor de vegetație continuă să fie destul de mare la nivelul județului Vaslui. Deși legea nu permite incendierea vegetației uscate, mulți cetățeni preferă să apeleze la această soluție pentru curățarea terenurilor. Doar în ziua de duminică, 1 martie 2020, în județul Vaslui au fost semnalate la ”Serviciul 112” un număr de patru incendii.

”Populația ar trebui să știe că din punct de vedere legal este interzis să fie dat foc la vegetație. Aceste incendii pot provoca pagube materiale importante. În ultima perioadă, ținând cont că este această moștenire din vremuri ca atunci când se face curat este mai simplu să dai foc decât să pui mâna pe sapă și să cureți buruienile uscate și profitând că avem această vreme fără precipitații importante, foarte mulți cetățeni au preferat să își curețe terenurile sau zonele din apropierea drumurilor dând foc la vegetație. Aceste incendii au fost date fără a se lua în calcul condițiile meteo și, astfel, am fost în situația când pe diverse coduri galbene sau portocalii ne-am trezit cu incendii de vegetație”, a spus Mircea Gologan, prefectul județului Vaslui.

În multe astfel de cazuri, pentru stingerea incendiilor a fost nevoie de o invervenție importantă atât la nivel local prin comitetele pentru situații de urgență, cât și prin Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență. Multe persoane care au văzut flăcările acestor incendii au intrat în panică și au apelat în repetate rânduri autoritățile.

”Am făcut și în Colegiul Prefectural un apel pentru a se respecta legea, pentru a evita să ne creem singuri probleme, astfel încât populația să trăiască în siguranță. Dacă în urma unor astfel de incendii vom avea vreo tragedie sau pagube materiale importante, atunci lucrurile nu vor mai sta la nivelul vă rugăm, ci vom lua măsuri dure împotriva celor care se fac vinovați”, a mai spus Mircea Gologan.

(Dănuț CIOBANU)

Start la campania de depunere a cererilor unice de plată pentru anul 2020!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui desfășoară în perioada 3 martie – 15 mai sesiunea de depunere a cererilor unice de plată pentru anul 2020. După data de 15 mai se va desfășura controlul administrativ pentru verificarea documentelor din dosarele fermierilor.

Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui, a precizat că în perioada 16 octombrie – 13 noiembrie 2020 se va face plata în avans a subvențiilor pe suprafață, pentru ca în perioada 1 decembrie 2020 – 30 iunie 2021 să se realizeze plățile finale.

”Anul 2019 l-am încheiat cu un total de 19.531 de cereri, pentru o suprafață totală de 248.753 hectare. Ne așteptăm ca în acest an să crească suprafața pentru care fermierii solicită subvenție, în timp ce numărul cererilor să fie mai mic, datorită comasării terenurilor”, a spus Răzvan Arteni.

Fermierii vor depune la APIA o singură cerere unică de plată, chiar dacă aceștia utilizează suprafețe de teren în diferite localități sau județe. Cererile se depun la Centrul Județean APIA Vaslui în cazul fermierilor care solicită subvenție pentru o suprafață mai mare de 50 hectare teren agricol și la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafață mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol.

Beneficiarii plăților sunt fermierii activi persoane fizice și/sau persoane juridice, care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători  de animale.

Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii. Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității care a emis/atestat aceste documente, după caz.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

Zile decisive pentru investiții de peste 200 milioane de euro, în sistemul de apă și canal din județul Vaslui

de Dănuț CIOBANU 

Realizarea celor două mari proiecte europene de modernizare a sistemului de apă și canal sunt prioritatea zero pentru Consiliul Județean Vaslui. Primul proiect în valoare de 355 milioane de lei este în plină desfășurare, iar în următoarele două săptămâni va fi organizată o nouă licitație pentru proiectul din Bârlad. Al doilea proiect se ridică la 161 milioane de euro și vizează extinderea sistemului de apă și canal în 49 de UAT-uri vasluiene. În prezent, aplicația este în evaluare, după care va fi transmisă la Comisia Europeană în vederea obținerii finanțării.

Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui a precizat că toate proiectele europene pe apă și canal vor fi realizate și nu există niciun risc ca fondurile nerambursabile să fie restituite Uniunii Europene (UE).  Proiectul ”Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești din județul Vaslui” este în plină desfășurare și urmează organizarea unei noi licitații pentru lucrările din municipiul Bârlad. Cum proiectul este la a cincia licitație, SC Aquavas Vaslui discută cu reprezentanții Ministerului Findurilor Europene  despre o suplimentare a valorii aferente lucrărilor proiectului din Bârlad.

”În maxim două săptămâni proiectul de apă și canal de la Bârlad va fi ridicat din nou pe SEAP. Sperăm ca de data aceasta vor fi prezenți constructori care să execute lucrările. O aplicație care o inițiezi în urmă 5 – 6 ani din punct de vedere a valorilor suferă transformări, deoarece este o evoluție a prețurilor pe piață, inclusiv pe piața construcțiilor și a instalațiilor. Trebuie să găsim resursele financiare necesare pentru a completa aceste valori. Problema este dacă noi avem voința necesară și eu zic că avem voința să reabilităm sistemul de apă și canalizăre”, a precizat Dumitru Buzatu.

Lucrări fazate

SC Aquavas SA Vaslui a semnat cu Ministerul Fondurilor Europene contractul de finanțare pentru realizarea lucrărilor de apă și canal, fazate din POS Mediu 2007 – 2014. Contractul a fost încheiat în data de 5 decembrie 2016, și are o valoare totală de 355.927.933 lei, din care  cofinanțarea UE este de 230.862.516 lei.

Contractul  asigură finanțarea inclusiv a contractelor de lucrări pentru reabilitarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești. Este vorba despre cele cinci proiecte de rețele din programul POS Mediu, care nu s-au realizat pe vechiul proiect și au fost mutate pe noul proiect finanțat prin POIM 2014-2020.

Fazarea  proiectului ”Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești din județul Vaslui” are ca perioadă de realizare 1 aprilie 2015 – 30 iunie 2020, cu prelungire a perioadei de implementare până la sfârșitul anului 2023. Valoarea investiției în sistemul de apă și canalizare din municipiul Bârlad este de 50 milioane lei.

”Sumele atrase prin aceste proeicte sunt consistente, de 150-200 milioane de euro, ceea ce nu e un lucru simplu. Chiar și în condițiile în care prețurile pe piață evoluează trebuie să găsim resurse financiare să facem proiectele. Dacă aplicațiile sunt executate, nu există niciun risc să restituim banii primiți, iar  noi vom realiza cele două proiecte pe apă și canal”, a mai spus Dumitru Buzatu.

Al doilea proiect vizează mediul rural 

Proiect european de 161 milioane de euro, pentru extinderea sistemului de apă și canal în 49 de UAT-uri vasluiene este în evaluare la București, după care aplicația va fi transmisă la Comisia Europeană în vederea obținerii finanțării. Programul pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și canal din județul Vaslui este prevăzut în Master Planul întocmit în anul 2015.

Printre lucrările prevăzute în proiectul de apă și canal se numără extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă pe o distanță de 704 kilometri; forarea unui număr de 78 de puțuri; construcția a 54 de stații de tratare a apei potabile; reabilitarea unui număr de 130 stații de pompare; montarea unui număr de 48 rezervoare pentru stocarea apei.

Pe segmentul sistemului de canalizare, proiectul prevede extinderea și reabilitarea rețelelor de canalizare pe o distanță de 466 kilometri; montarea unui număr de 138 de stații de pompare a apelor uzate; construirea a 9 stații de epurare; realizarea unor extinderi de conducte de refulare pe o distanță de 65 kilometri etc.

 

 

 

 

 

 

 

Tot mai mulți vasluieni renunță la asigurarea facultativă la sistemul public de pensii

Vasluienii continuă să își rezilieze în număr mare contractele de asigurare la sistemul public de pensii. Potrivit datelor Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui, în cursul lunii ianuarie 2020 au fost încheiate 21 de contracte de asigurare în baza Legii 263/2010 și au fost reziliate 31 astfel de contracte.

În prezent, cota de contribuție de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au încheiat contract de asigurare este de 25% din salariul minim brut pe țară. Nivelul minim al venitului lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială este de 2.230 lei, reprezentând valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată începând cu data de 1 ianuarie 2020. Astfel, cuantumul lunar al contribuției sociale se ridică la suma de 558 lei. Conform datelor CJP Vaslui, la finalul anului trecut mai erau active 522 contracte de asigurare.

”Se pot asigura în sistemul public de pensii, facultativ, pe bază de contract de asigurare socială avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat”, a spus Loredana Enache, purtător de cuvânt al CJP Vaslui.

Această modalitate de asigurare a fost introdusă pentru a da posibilitatea celor care nu au stagiul de cotizare necesar pentru înscrierea la o anumită categorie de pensie, să își completeze vechimea în muncă și, de asemenea, pentru a da posibilitatea persoanelor interesate să își suplimenteze venitul asigurat. Asigurarea facultativă în sistemul public oferă o serie de avantaje: pensii, ajutor de deces și bilete de tratament balnear.

(Dănuț CIOBANU)

 

Consilierii locali din municipiul Vaslui vor renegocierea contractului de salubritate

Consilierii din cadrul Consiliului Local (CL) Vaslui au solicitat ca problema serviciului de salubritate să fie rediscutată cu noul operator.

”Este o nemulțumire în oraș în legătură cu agentul economic care ridică gunoiul menajer. După ce au trecut una sau două luni de când a preluat serviciul de salubrizare, ar trebui să rediscutăm clauzele contractuale. Mă refer la societățile comerciale care au sediul într-un apartament. Dacă înainte aceste societăți plăteau pentru gunoi 60 de lei pentru trei luni, acum trebuie să achite o factură de 70 de lei pentru o singură lună. Este vorba despre cabinetele medicale, dar și în alte situații”, a spus Valentin Dragomir, consilier PNL.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a precizat că la începutul lunii martie 2020, municipalitatea va face o analiză în ceea ce privește serviciul de salubritate și modul în care au fost atinși indicatorii stabiliți în contract.

Începând de duminică, 1 decembrie 2019, SC Financiar Urban SRL Pitești a preluat serviciile de salubritate din municipiul Vaslui. Pentru zona Vaslui (29 UAT-uri), operatorul de salubritate și-a deschis punct de lucru în suburbia Moara Greci. La nivelul reședinței de județ au fost predate către noul operator punctele de colectare, mașinile de salubritate și o parte din forța de muncă care a activat în cadrul fostei firme de salubritate SC Goscom Vaslui.

În prezent, colectarea selectivă a deșeurilor rămâne încă marea problemă nerezolvată, iar noul operator trebuie să se implice mai mult pentru atingerea țintelor de colectare. Potrivit legislației în vigoare, un procent de 20% din deșeurile menajere colectate de operatori trebuie să fie selectate. În caz contrar, unitățile administrativ teritoriale care nu ating acest obiectiv vor suporta penalități de la bugetul local.

(Dănuț CIOBANU)

CJ Vaslui avertizează grupul de firme care lucrează la tronsonul 3 al drumului strategic: ”Reziliem contractul!”

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Județean Vaslui avertizează grupul de firme care a câștigat licitația pentru tronsonul 3 al drumului strategic, că va rezilia contractul de execuție. În prezent, întârzierile sunt destul de mari, iar dacă în următoarele două luni nu vor fi recuperate, contractul va fi reziliat. Conducerea CJ-ului susține că nu poate risca pierderea finanțării europene, din cauza unui executant care nu își respectă obligațiile contractuale. Proiectul are o valoare totală de 222.001.842 lei, din care finanțarea europeană se ridică la suma de 213.074.058 lei.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va fi intransigent cu firmele de construcții care lucrează la proiectul drumului strategic. Dacă constructorul nu realizează la timp lucrările conform programului asumat, CJ Vaslui nu va ezita să rezilieze contractele respective. În acest context, conducerea județului a lansat un avertisment grupului de firme care urmează să execute tronsonul 3 al drumului strategic că, dacă nu va recupera întârzierile, contractul de execuție va fi reziliat.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că singura cerință este aceea ca lucrările se fie realizate la timp și de calitate, pentru ca fondurile europene alocate obiectivului să fie absorbite în totalitate.

”Toate tronsoanele drumului strategic sunt gata pentru a intra în execuție. Avem o întârziere la tronsunul 3 din cauza executantului, pe care tot ne gândim dacă să-l reziliem sau nu. Dar, în orice caz, dacă această întârziere nu va fi recuperată în următoarele două luni noi vom rezilia contractul, pentru că avem nevoie să realizăm acest proiect. Fără nici o reținere îl reziliem!”, a precizat Dumitru Buzatu.

Licitație pe trei loturi

Pentru operativitatea realizării drumului strategic, CJ Vaslui a scos la licitație la pachet proiectarea și execuția. Ofertele au fost depuse până în data de 19 iulie 2018, drumul strategic fiind scos la licitație pe trei loturi: Telejna – Codăești, Laza – Bălteni, Zorleni – Băcani – Poienești.

În urma încheierii procedurii de licitație publică, miercuri, 9 ianuarie 2019, au fost semnate contractele de proiectare și execuție a lucrărilor pentru fiecare lot în parte: lotul 1 – SC SORAGMIN SRL, cu o valoare totală de 50.431.456,26 lei (fără TVA); lotul 2 – SC SORAGMIN SRL, cu o valoare totală de 20.289.528,96 lei (fără TVA); lotul 3 – Asocierea SC TEHNIC ASIST SRL – SC TASS INFRA LOGISTIC SRL – SC PROIECT-CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA SRL – SC DRUM POD INVEST SRL, cu o valoare totală de 65.252.188,16 lei (fără TVA).

”Eu încerc pe tot posibilul de a nu intra în această situație de a rezilia contractul, pentru că sunt consecințe multiple, procese etc. Dar dacă vom fi obligați, nici nu voi sta aici să aștept să piedem bani europeni pentru că un executant nu își asumă sarcinile contractuale. Dacă ai zis că faci proiectul în șase luni, atunci îl faci în șase luni”, a mai spus Dumitru Buzatu.

Start la lucrări!

Lucrările la lotul 2 al drumului strategic vor începe la sfârșitul lunii februarie 2020. De asemenea, din data de 2 martie 2020 vor începe lucrările la lotul 1 al drumului, pentru ca la sfârșitul lunii martie să demareze execuția și la lotul 3 al drumului strategic.

Aplicantul proiectului este CJ Vaslui, care are ca parteneri comunele Zorleni, Băcani, Al. Vlahuță, Poienești, Laza, Bălteni, Ștefan cel Mare, Zăpodeni, Dănești, Codăești și Miclești. Proiectul drumului strategic are o valoare totală de 222.001.842 lei, din care finanțarea nerambursabilă europeană se ridică la suma de 213.074.058 lei, iar suma de 8.927.783 lei este cofinanțarea asigurată de județul Vaslui.

Proiectul ”Reabilitare și Modernizare Drum Strategic Județean Bârlad-Laza-Codăești (DJ 245, DJ 245 M, DJ 247, DJ 246)” are ca sursă de finanțare Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Perioada de implementare a investiție este 30 decembrie 2017 – 30 iunie 2022.

Investiția constă în reabilitarea și modernizarea unui număr de patru drumuri județene pe o distanță de 82,649 kilometri; lungime de pistă de biciclete nou construită – 1.710 metri; lungime trotuare pietonale modernizate/realizate – 23.460 metri liniari; stații de transport public construite/modernizate – 24; poduri noi – 7; poduri reabilitate – 6; podețe noi pentru scurgerea apelor -15; înlocuirea podețelor existente cu podețe noi – 127; reparații la podețele existente – 62.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Populația ocupată civilă a județului Vaslui va fi peste trei ani de numai 123.300 persoane

Județul Vaslui se va clasa în următorii ani pe ultimul loc în regiunea Moldovei în ceea ce privește populația ocupată civilă medie. Conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, la sfârșitul acestui an populația ocupată din județul nostru va fi de 120.800 persoane, pentru ca în anul 2023 acest număr să crească la 123.300 persoane.

Pentru restul județelor din regiune, gradul de ocupare al populației active din anul 2023 va fi următorul: Bacău – 208.500 persoane, Botoșani – 138.000 persoane; Iași – 298.500 persoane; Neamț – 182.100 persoane; Suceava – 222.400 persoane. Dacă ne raportăm la datele statistice publicate de Direcția Județeană de Statistică Vaslui, potrivit cărora la data de 1 iulie 2019 județul nostru avea o populație totală de 499.805 persoane, rezultă că peste trei ani numai un procent de 24,6% din populația civilă va fi ocupată.

Cum era de așteptat, cu un număr foarte mic de persoane civile ocupate, județul Vaslui deține un portofoliu de salariați inferior celorlalte județe din Regiunea Nord-Est. Pentru sfârșitul anului curent, estimările oficiale indică un număr total de 54.200 de salariați. În anul 2023, numărul salariaților va crește la 55.800 de persoane.

La nivelul regiunii, situația numărului de salariați în anul 2023 este următoarea: Bacău – 117.900 salariați, Botoșani – 57.300 salariați, Iași – 186.500 salariați, Neamț – 96.000 salariați, Suceava – 112.700 salariați.

Cu cel mai mic număr de salariați din zona Moldovei, Vasluiul este în grupul județelor din România cu cel mai mic număr de salariați. Din grupul județelor codașe mai fac parte Tulcea – 49.300 salariați, Giurgiu – 37.600 salariați, Călărași – 45.000 salariați, Mehedinți – 46.200 salariați, Caraș-Severin – 54.400 salariați.

(Dănuț CIOBANU)

Primăria Vaslui este pe urmele RADEF, pentru recuperarea impozitelor pe cinematografe

Primăria Vaslui face toate diligențele pentru recuperarea obligațiilor fiscale la bugetul local, datorate de către Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor (RADEF). Este vorba despre impozitele aferente celor două cinematografe din oraș și terenurile aferente. RADEF are în proprietate cele două cinematografe din municipiul Vaslui, iar în prezent regia este în procedura de insolvență.

”Primăria Vaslui s-a înscris la masa credală pentru recuperarea obligațiilor fiscale restante, datorate bugetului local”, a precizat Eugen Boț, director economic în cadrul Primăriei Vaslui.

Cinematografele ”Independența” și ”Modern” din centrul municipiului Vaslui continuă să fie un subiect de interes pentru comunitatea locală. În prezent, cele două clădiri sunt în paragină și se află într-un proces accelerat de degradare.

La începutul anului 2016, proprietarii de la RADEF și-au dat acordul de principiu pentru un protocol de preluare a celor două cinematografe de către autoritățile locale. Pentru parafarea protocolului, conducerea RADEF a solicitat Consiliului Local (CL) Vaslui să formuleze o hotărâre în acest sens. CL Vaslui a formulat o hotărâre, însă apoi a primit un aviz negativ din partea celor de la RADEF.

CL Vaslui a aprobat preluarea în administrare doar a cinematografului ”Independența”. După votul dat de consilierii locali, cinematograful urma să treacă din proprietatea privată a statului și administrarea ”România Film” în proprietatea municipiului Vaslui. Consilierii locali au avut de ales între cele două propuneri formulate în comisiile de specialitate: preluarea cinematografului ”Independența”, sau preluarea ambelor cinematografe din centrul orașului.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

 

 

Măsură radicală a CJ-ului. Punctul de transfuzii Vaslui va funcționa în cadrul Spitalului Județean de Urgență

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Județean dorește ca noul punct de transfuzii din Vaslui să funcționeze în cadrul Spitalului Județean de Urgență. Decizia șefilor județului vine după ce autoritatea în domeniu invocă tot felul de motive, care duc la întârzierea punerii în funcțiune a obiectivului. CJ Vaslui va asigura întreaga finanțare, iar sângele va rămâne la dispoziția spitalului. În prezent, punctul dispune de toate dotările pentru a fi inaugurat.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui intenționează să ia o măsură radicală în ceea ce privește punctul de transfuzii, care se va deschide în municipiul reședință de județ. În prezent, punctul este pregătit pentru a fi inaugurat, însă reprezentanții autorității naționale în domeniu invocă o serie de probleme, în ceea ce privește funcționarea acestuia.

În consecință, Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a precizat că a avut o discuție cu Ana Rinder, directorul Spitalului Județean de Urgență (SJU), pentru ca punctul de transfuzii să funcționeze în cadrul unității de sănătate.

”Noi am pus la dispoziție spațiul, resursele financiare, am asigurat tot ce trebuie pentru acest obiectiv. Este adevărat că fostul prefect al județului Vaslui, Eduard Popica, s-a zbătut foarte mult pe lângă autorități pentru a găsi o soluție pentru finalizarea acestei chestiuni. Spațiul este amenajat, dotarea cu echipemente medicale a fost făcută din banii CJ-ului, a rămas sub ce formă îl deschidem. Cei de la autoritatea națională în domeniu nu sunt interesați de acest punct și pretextează tot felul de lucruri. De aceea am vorbit cu Ana Rinder, pentru ca acest punct să funcționeze în cadrul spitalului”, a precizat Dumitru Buzatu.

Punctul de transfuzii va avea un hol, o sală de așteptare și două camere pentru transfurziile de sânge. Punctul este dotat cu două paturi speciale, fiind achiziționată o cameră frigorifică și alte echipemente necesare. La centru vor lucra asistente medicale din cadrul SJU Vaslui sub coordonarea specialiștilor de la Centrul Județean de Transfuzii Sanguine de la Bârlad.

”Noi vom aloca banii pentru ca punctul de transfuzii să funcționeze la standardele cerute, vom acorda resurse financiare pentru drepturile donatorilor, iar sângele să rămână la dispoziția spitalului. Nu ne-am așteptat ca o problemă atât de importantă să genereze tot felul de piedici, care întârzie punerea în funcțiune. Există într-un spital din București un punct de transfuzii și vom vedea cum a fost organizat, pentru ca să deschidem punctul pe finanțarea CJ Vaslui”, a mai spus Dumitru Buzatu.

Punctul se deschide în luna aprilie 2020

Punctul de transfuzii Vaslui va fi funcțional începând din luna aprilie 2020. Ana Rinder, directorul SJU Vaslui, a precizat că echipamentele medicale pentru dotarea punctului au ajuns la Vaslui.

”Sperăm ca din luna aprilie 2020, punctul de transfuzii Vaslui să își înceapă activitatea. Spațiul din cadrul Policlinicii Vaslui, unde va fi deschis punctul de transfuzii, a fost renovat de către Consiliul Județean conform regulilor impuse de Direcția de Sănătate Publică”, a precizat Ana Rinder.

Potrivit legislației în vigoare, donatorii de sânge primesc, la cerere, pentru fiecare donare șapte tichete de masă, o zi liberă de la locul de muncă sau o zi scutire de frecvență pentru elevi, studenți și militari, în ziua donării. De asemenea, donatorii mai beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport pentru cei care au domiciliul sau reședința în altă localitate decât cea în care se face donarea de sânge, reducere de 50% la abonamentul pentru transportul în comun, dacă donarea se face la instituția de profil din localitatea de domiciliu sau din cea în care donatorul este angajat, un buletin de analize cu rezultatele testelor efectuate.

Casa Județeană de Pensii Vaslui a plătit în luna ianuarie ajutoare de deces de 2,2 peste milioane lei

În prima lună a acestui an, la nivelul Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui au fost acordate un număr de 432 ajutoare de deces, în valoare totală de  2.255.218 lei.

”Din cele 432 ajutoare de deces, 411 au fost achitate pentru pensionarii decedați sau membrii de familie ai acestora. De asemenea, 20 ajutoare de deces au fost plătite pentru decedații care aveau calitatea de asigurat în baza unui contract de muncă/raport de serviciu,  a unei declarații de asigurare sau a unui contract de asigurare, respectiv membrii de familie ai acestora”, a spus Loredana Enache, purtător de cuvânt al CJP Vaslui.

Începând din data de 9 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noile cuantumuri ale ajutorului de deces. Conform Legii nr. 6/2020 a bugetului asigurărilor sociale de stat, cuantumul ajutorului de deces este următorul: în cazul decesului asiguratului sau pensionarului – 5.429 lei, iar în cazul decesului unei membru de familie al asiguratului sau pensionarului – 2.715 lei.

Ajutorul se acordă în cazul decesului pensionarului sau al unui membru de familie al acestuia, pe baza următoarelor documente: cerere pentru acordarea ajutorului de deces; certificat de deces (original și copie); act de identitate al solicitantului (original și copie); acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul (original și copie); dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces (factura fiscală), inclusiv cu declarație pe propria răspundere a solicitantului ajutorului de deces; act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt și data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani (original); adeverință care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii (original).

(Dănuț CIOBANU)

 

 

Coronavirusul dă peste cap Târgul de Primăvară. Mai multe activități dedicate mărțișorului au fost anulate

de Dănuț CIOBANU 

Epidemia de coronavirus care se extinde și în România afectează și cea de-a XII-a ediția a Târgului de Primăvară din municipiul Vaslui. Unele activități din cadrul evenimentului vor fi anulate, cum ar fi atelierele de mărțișoare și un spectacol. La târg vor fi amenajate peste 30 de standuri cu prezentare și vânzare de mărțișoare și alte obiecte meșteșugărești. Târgul va fi deschis de vineri, 28 februarie, până duminică, 1 martie, inclusiv. 

Lucian Onciu, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui, a precizat că o parte din spectacolele și evenimentele prevăzute în cadrul Târgului de Primăvară au fost anulate,, din cauza riscului prezentat de coronavirus.

”Dacă am fi avut această discuție în urmă cu o săptămână aș fi spus că lucrurile sunt foarte precis identificate și avem tot scenariul acestui eveniment bine pus la punct. Ultimele întâmplări în viața lumii se pare că influențează și evenimentul nostru, în sensul că elementele de atelier pe care le aveam gândite nu vor mai avea loc. Din păcate, coranavirusul afectează primul nostru eveniment și sperăm să fie ultimul, pentru că avem o agendă destul de consistentă în acest an”, a spus Lucian Onciu.

Ministerul Educației a transmis inspectoratelor școlare o adresă prin care recomandă limitarea la maximum/suspendarea organizării oricăror manifestări colective școlare sau extrașcolare (simpozioane, conferințe, excursii, vizite de studiu la nivel local sau național).

”Noi am invitat fiecare școală cu câte un grup de copii pentru realizarea unor  ateliere de mărțișoare. Din păcate, atelierele nu vor mai avea loc, deși au fost anunțate. Gândisem și două spectacole, iar unul urma să aibă loc sâmbătă, 29 februarie 2020, fiind susținut de elevii din cadrul mai multor grupuri artistice: Fanfara Rotaria, Hora Vasluiului, Ansamblul Mugurelul etc. Și acest spectacol este pus sub semnul întrebării, pentru că pe propira răspundere niciun cadru didactic nu va onora invitația noastră”, a precizat Lucian Onciu.

Cu toate aceste probleme, organizatorii invită vasluienii la manifestare, pentru a se bucura de simbolurile primăverii.

”Îi invităm pe cei care vor dori și vor avea curajul să vină la Silver Mall, unde va avea loc evenimentul. Spectacolul de păpuși care va avea loc duminică la orele 18.00 rămâne în program, pentru că este susținut de profesioniști și nu de elevi. Standurile vor fi cel puțin la nivelul celor din anul trecut cu meșteri din județul Vaslui, având un singur meșter invitat din Iași, Andrei Onu, care va expune mărțișoare din turtă dulce. Ne dorim să fim cât mai mulți la eveniment, pentru a ne bucura de aceste simboluri, dar luăm în calcul și absenteismul, determinant de ceea ce se întâmplă în lume în această perioadă”, a mai spus Lucian Onciu.

 

 

 

Pensionarii vor pensii mai mari și contestă la Tribunalul Vaslui deciziile de pensionare

de Dănuț CIOBANU 

Zeci de pensionari au formulat contestații la Tribunalul Vaslui, deoarece sunt nemulțumiți de deciziile de pensionare. Cele mai multe petiții se referă la adeverințele pentru grupele de muncă care, din cauză că sunt incorecte, sunt respinse. Conform noii legi a pensiilor, bătrânii pot depune plângeri direct la instanța de judecată. În peste 99% din cazuri, judecătorii dau câștig de cauză Casei Județene de Pensii Vaslui.

Mulți pensionari vasluieni continuă să fie extrem de nemulțumiți față de cuantumul pensiilor. Considerându-se nedreptățiți de către Casa Județean de Pensii (CJP) Vaslui, bătrânii aleg să se adreseze instanțelor de judecată. Dacă pe vechea legislație contestațiile se depuneau la CJP Vaslui și apoi erau transmise la Comisia Centrală de Constestații pentru a fi soluționate, în prezent, procedura s-a schimbat radical. Potrivit Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, pensionarii nemulțumiți pot depune contestațiile direct la instanța de judecată, în speță la Tribunalul Vaslui.

Isabel Bogdan, directorul CJP Vaslui, a precizat că, la această dată, sunt înregistrate pe rolul instanței de judecată 128 cazuri juridice.

”Cei mai mulți pensionari sunt nemulțumiți de faptul că nu le sunt acceptate adeverințele pentru grupele de muncă. Aceste adeverințe trebuie să fie corecte, să  aibă elemente de identificare, pentru că în caz contrar le respingem. Dacă instanța de judecată îi dă petentului câștig de cauză, noi reviziuim dosarul și punem respectiva persoană în drepturi. Dacă pensionarul care s-a adresat instanței nu câștigă, rămâne în vigoare soluția dată de noi. În peste 99% din aceste cazuri are câștig de cauza CJP Vaslui. Noi suntem ordonatori de credite și trebuie să fim foarte atenți atunci când stabilim drepturile de pensie. În toate cazurile aplicăm cu strictețe prevederile legale”, a precizat Isabel Bogdan.

Alte nemulțumiri ale pensionarilor vasluieni țin de faptul că nu au avut pensiile recalculate potrivit Legii 221/2018. În anul trecut, CJP Vaslui a stabilit 4.427 cazuri noi de pensie și a recalculat 6.852 de pensii.

Pensii mici

Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui, a spus că până la majorarea pensiilor din toamna acestui an, bătrânii se descurcă tot mai greu în fața scumpirilor în lanț a serviciilor publice.

”Pensionarii nu au acum o problemă cu medicamentele, pentru că acestea sunt compensate. S-au scumpit foarte mult gazele naturale, apa și gunoiul. Orice majorare de pensie se pierde în fața acestor scumpiri. Fiecare pensionar o duce din ce în ce mai greu”, a spus Ioan Stamate.

Potrivit datelor primite de CJP Vaslui de la Ministerul Muncii, în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 august 2020, valoarea punctului de pensie se menține la 1.265 lei. Începând cu data de 1 septembrie 2020, conform art. 86 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, valoarea punctului de pensie va fi de 1.775 lei.

La sfârșitul anului 2019, erau înregistrați la CJP Vaslui un total de 93.729 pensionari, din care 81.685 pensionari de stat și 12.044 pensionari din agricultură.

La începutul lunii iulie 2019, președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat noua lege a pensiilor. Actul normativ se aplică etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare. Valoarea punctului de pensie se actualizează astfel: 1.265 de lei în 2019; 1.775 de lei în 2020; 1.875 de lei în 2021. Din anul 2022, valoarea punctului de referință se va indexa anual cu rata inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

 

 

 

 

Festivalul de Umor ”Constantin Tănase” se va desfășura în anul 2020 în două etape

Prima etapă a festivalului de umor se va desfășura în perioada 3 – 5 iulie 2020 și va conține o serie de activități culturale. Activitățile vizează trei categorii de public: copii, tineri și persoane de vârsta a treia.

”În anul 1970, festivalul de umor s-a desfășurat în perioada 3 – 5 iulie. În acest an, aceeași perioadă cade la fel ca acum 50 de ani în urmă, la un sfârșit de săptămână. Pregătim cele trei zile de spectacole în aer liber pentru trei categorii de public. Este vorba despre copii, tineri și, aș spune eu, nostalgici. Când spun nostalgici, mă refer la persoanele care au prins măcar o ediție a festivalului înainte de anul 1990”, a spus Lucian Onciu, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui.

Astfel, dată de 3 iulie va fi dedicată persoanelor în vârstă, fiind demarate în acest sens discuții cu Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase” pentru a avea un spectacol la Vaslui. În data de 4 iulie vor fi organizate spectacole pentru tineri, iar în data de 5 iulie vor avea loc activități pentru copiii cu vârsta între 3 și 12 ani. A doua etapă a festivalului de umor va fi organizată în perioada 27 septembrie – 4 octombrie 2020.

În acest sens, proiectul ”Reparații capitale și refuncționalizarea Casa Armatei Vaslui – Centrul Cultural Județean Multifuncțional” a devenit una din prioritățile Consiliului Județean Vaslui pentru anul 2020. Speranța autorităților județene este ca Centrul Cultural să se finalizeze până în toamna acestui an, când va avea loc Festivalul de Umor ”Constantin Tănase”.

(Dănuț CIOBANU)

 

Părinții nu mai au voie să intre cu copiii în clase. ISJ Vaslui va lua măsuri pentru prevenirea îmbolnăvirilor

de Dănuț CIOBANU 

În școlile din județul Vaslui se iau primele măsuri de prevenție, în vederea luptei împotriva coronavirusului. Astfel, în unele unități de învățământ, directorii au luat decizia ca părinții să nu mai însoțească copiii până în sălile de cursuri. 

Gabriela Plăcintă, inspector general al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Vaslui, a spus că, pentru moment, o astfel de hotărâre privind interzicerea intrării în sălile de clasă a părinților nu a fost luată la nivelul întregului județ.

”O parte din directorii de școli au decis ca părinții să meargă cu copiii doar până la intrarea în școli. Ceea ce nu este un lucru greșit. De altfel, o parte din școli aveau și până acum această regulă. În alte unități de învățământ, părinții intră cu copiii în clase, unde îi dezbracă și îi pregătește pentru ore. Deocamdată, nu am luat o astfel de  hotărâre la nivelul ISJ”, a precizat Gabriela Plăcintă.

De altfel, Ministerul Educației a transmis inspectoratelor școlare o adresă prin care recomandă ca activitățile planificate în cadrul Săptămânii ”Școala altfel” să se desfășoare în sediul/incinta unităților de învățământ, evitând în acest mod riscul apariției unor cazuri de îmbolnăviri.

”ISJ Vaslui va analiza această adresă și va emite o informare cu privire la măsurile adoptate. În funcție de contextul local, este posibil să suplimentăm aceste măsuri”, a mai spus Gabriela Plăcintă.

Măsurile pe care trebuie să le ia inspectoratele școlare și școlile din subordine:

limitarea/suspendarea/anularea tuturor activităților care implică deplasări în străinătate. În condițiile unor eventuale aprobări emise pentru deplasări în străinătate, inspectoratul școlar are obligația de a informa Direcția județeană de sănătate publică, anterior revenirii în țară, cu privire la destinație, durata deplasării și numele persoanei/persoanelor;

persoanele care au efectuat deplasări în străinătate vor prezenta, la revenirea în unitățile de învățământ, certificat medical/adeverință medicală care să ateste că sunt clinic sănătoase;

limitarea la maximum/suspendarea organizării oricăror manifestări colective școlare sau extrașcolare (simpozioane, conferințe, excursii, vizite de studiu la nivel local sau național).

 

 

 

 

 

Patronatul vasluian a boicotat întâlnirea cu conducerea ADR Nord-Est, dedicată proiectelor europene

de Dănuț CIOBANU 

Oamenii de afaceri vasluieni nu sunt interesați de atragerea fondurilor europene în noul exercițiu bugetar european 2021-2017. Ieri, în Sala Mare a Palatului Adminsitrativ din Vaslui, conducerea ADR Nord-Est  a vorbit la o sală goală despre noua perioadă de programare. Scopul întâlnirii a fost de a fi identificată o listă de investiții prioritare, care să fie finanțate din anul 2021. Oficialii de la Piatra Neamț vor mai veni încă o dată la Vaslui, până la sfârșitul acestui an, pentru a stabili cu mediul privat local care sunt proiectele de dezvoltare economică.

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est a organizat, ieri, în Sala Mare a Palatului Administrativ Vaslui, o întâlnire de lucru cu reprezentanții mediului privat în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. Scopul acțiunii a fost creionarea unei liste cu proiectele prioritare, pe care oamenii de afaceri locali le vor finanțate în perioada de programare a bugetului Uniunii Europene (UE) 2021 – 2027.

Pe lângă conducerea ADR Nord-Est, la eveniment a luat parte Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui și Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui. Din nefericire, interesul oamenilor de afaceri locali pentru sesiunea de informare a fost aproape de zero.

”Așa cum am promis, am organizat o caravană de programare a Programului Operațional Regional 2021-2027. Vrem să știm care sunt nevoile sectorului privat și, în funcție de acest lucru, să scriem programele pentru noul exercițiu bugetar. Vom repeta aceste întâlniri, pentru a ști care sunt necesitățile beneficiarilor privați. Am început aceste activități de informare cu mediul universitar, continuăm cu mediul privat, iar apoi vor discuta cu reprezentanții unităților administrativ teritoriale”, a spus Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est.

Fără apetit pentru afaceri 

Una din direcțiile prioritare de finanțare în noul exercițiu bugetar european va fi inovarea, digitalizarea, dezvoltarea economică. În prezent, județele de la nivelul ADR Nord est sunt un inovator modest, spiritul antreprenorial este redus (16 IMM-uri/1.000 de locuitori), iar PIB-ul regiunii este la un procent de 39% față de media UE și 62% față de media de la nivel național.

Conform previziunilor actuale, în exercițiul financiar 2021-2017, cele cinci secțiuni ale bugetului vor fi finanțate astfel: Europa mai inteligentă (35%), Europa mai verde (30%), iar Europa mai conectată, Europa mai socială și Europa mai aproape de cetățeni vor primi 35% din fonduri.

”În noua perioadă de programare se va pune accentul pe inovare, digitalizare, creștere econopmică. Noi vă prezentăm liniile directoare care s-au conturat din regulamentele europene și discuțiile naționale, iar dumneavoastră (mediul privat n.r.) să vă gândiți ce vreți să faceți. Ne vom mai întâlni încă o dată până la sfârșitul acestui an, pentru a avea mult mai clar o listă de proiecte necesare pentru județul Vaslui și la nivel regional. Toate aceste proiecte vor fi finanțate începând cu anul 2021. De modul cum vom scrie acum aceste programe de finanțare va depinde ceea ce vom face în următorii 10 ani. Dacă împreună vedem ce ne preocupă, ce e posibil să fie finanțat, vom putea spune că în următorii 10 ani vom face ceva important”, a mai spus Vasile Asandei.

Ultimii la proiecte 

Decalajul dintre județul Vaslui și restul județelor din Moldova în ceea ce privește numărul de proiecte depus pe POR 2014-2020 a crescut spectaculos în ultimele luni.

Cu cele 38 de proiecte înregistrate, Vasluiul se află la o distanță destul de mare față de celelalte județe din Regiunea de Dezvoltare Nord Est. Conform datelor ADR Nord Est, situația se prezintă astfel: Bacău – 125 de proiecte, Botoșani – 47 proiecte, Iași – 131 proiecte, Neamț – 86 proiecte, Suceava – 136 proiecte, Vaslui – 38 proiecte.

Pentru județul Vaslui, cel mai important proiect finanțat prin POR 2014-2020 este modernizarea drumul strategic pe direcția Bârlad, Laza, Codăești. Restul proiectelor sunt depuse de firme din Vaslui, Bârlad, Huși sau Negrești și vizează investiții în modernizarea unei fabrici de pahare, echipare laborator dentar, achiziționare echipamente și utilaje performante specifice lucrărilor de pregătire a terenului, înființarea unei unități de producție pentru soluții ignifuge etc.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Primăria Vaslui are un program de încasări din taxe și impozite de 36 milioane lei

Încasările din taxele și impozitele locale la bugetul municipiului Vaslui sunt în grafic. Programul de încasări din luna ianuarie 2020 în valoare de 2,5 milioane de lei a fost îndeplinit, iar programul pentru februarie de 3,5 milioane de lei este la rândul lui aproape de realizare.

Eugen Boț, director economic în cadrul Primăriei Vaslui, a precizat că pentru luna martie programul de încasări din taxele și impozitele locale se ridică la suma de 7,5 milioane de lei.

Pentru anul 2020, se previzionează ca din taxele și impozitele locale să se colecteze la bugetul local suma de 36 milioane de lei, ceea ce reprezintă un procent de 22% din totalul veniturilor previzionate. Impozitele locale pentru acest an au fost indexate cu un procent de 4,6% ce reprezintă rata inflație.

”Taxele și impozitele locale constau în impozite pe clădiri, terenuri, transport, amenzi, chirii și concesiuni, taxe de firmă și publicitate, alte impozite și taxe locale. Persoanele fizice și juridice care vor achita integral impozitele locale în primul termen de plată, beneficiază de o bonificație financiară de 10%”, a spus Eugen Boț.

La această dată, Primăria Vaslui are înregistrate 50.000 de roluri pentru persoanele fizice și 2.850 roluri pentru persoanele juridice. Contribuabilii pot achita obligațiile fiscale și prin plata cu autentificare pe ghișeul.ro. Contribuabilul își poate cunoaște electronic suma de plată, iar dacă dispune de un card bancar valabil poate face plata din fața unui calculator. De asemenea, la Serviciul Financiar se poate achita cu card bancar prin intermediul P.O.S.

Bugetul municipiului Vaslui pentru anul 2020 prevede la capitolul venituri suma de 163.136.000 lei, iar la cheltuieli este estimată aceeași sumă.

(Dănuț CIOBANU)

Peste 10.000 hectare de pădure privată au intrat sub controlul silvicultorilor vasluieni

Direcția Silvică (DS) Vaslui a reușit să preia în pază toate suprafețele acoperite cu păduri prívate. La debutul campaniei din anul 2018, silvicultorii vasluieni și-au propus să asigure paza pentru o suprafață de peste 10.000 hectare de pădure aflată în proprietate privată.

”Putem spune că operațiunea de preluare în pază s-a terminat. Mai sunt mici ajustări de câteva zeci de hectare de pădure, pe care le vom finaliza în perioada imediat următoare”, a spus Cătălin Idriceanu, directorul DS Vaslui.

Conform Codului Silvic, pentru suprafețele de pădure mai mici de 30 hectare, statul acordă o subvenție pentru plata serviciilor de pază. Pe lângă aceste suprafețe pentru care paza este subveționată de stat, DS Vaslui mai asigură securitatea unei suprafețe de 11.000 hectare de pădure privată prin contracte de prestări servicii. Este vorba despre proprietăți mai mari de 30 de hectare, pentru care beneficiarii plătesc serviciile de pază.

”La începutul acțiunii proprietarii de păduri au fost reticienți, însă după ce le-am explicat că preluarea în pază este în avantajul lor, oamenii au înțeles. Beneficiile preluării în pază sunt acelea că hoții de lemne nu mai pot intra în zonele forestiere vulnerabile, iar serviciile de pază prestate de noi sunt gratuite”, a mai spus Cătălin Idriceanu.

În urma preluării zonelor forestiere private, DS Vaslui asigură paza pentru o suprafață de peste 70.000 hectare de pădure.

”În această campanie am avut înțelegerea autorităților locale, am colaborat foarte bine cu Garda Forestieră, pentru că nu am fi reușit singuri. Angajații noștri au înțeles importanța acțiunii și s-au implicat indiferent de dificultățile întâmpinate”, a precizat Cătălin Idriceanu.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

Colectarea selectivă a deșeurilor menajere a intrat în faza de amenințări

de Dănuț CIOBANU 

Reprezentanții Fondului de Mediu au inspectat zilele trecute municipiul Vaslui și au avertizat autoritățile locale că vor fi penalizate, dacă nu colectează selectiv deșeurile. La rândul ei, municipalitatea susține că noul operator de salubritate a făcut foarte puține lucruri pentru implementarea colectării selective și trebuie să își schimbe urgent atitudinea. În caz contrar, penalitățile pentru neatingerea țintei de colectare vor fi suportate de la bugetul local.

După trei luni de la intrarea în activitate a noului operator de salubritate, problema managementului deșeurilor din municipiul Vaslui este departe de a fi rezolvată. În toată această perioadă, Primăria Vaslui a verificat modul în care noul operator SC Financiar Urban SRL Pitești prestează serviciul către populație.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a precizat că este în contact permanent cu firma din Pitești și a avut discuțiii privind repararea unor puncte gospodărește, încheierea contractelor de salubritate cu agenții economici etc. De departe, colectarea selectivă a deșeurilor rămâne încă marea problemă nerezolvată, iar noul operator trebuie să se implice mai mult pentru atingerea țintelor de colectare.

”Noul operator a făcut foarte puțin în ceea ce privește colectarea selectivă. Trebuie să implementeze acest program, să ducă recipienți, să stabilească când preia deșeurile, să facă publicitate, să bată din casă în casă pentru că trebuie realizată acea țintă. Am avut în cursul lunii februarie un control de la Fondul de Mediu de la București și deja au început cu amenințările, că ne pun penalități. Suntem într-un moment în care această problemă nu depinde direct de mine, dar nu pot să îi las să nu își realizeze ținta, pentru că în final penalitățile vin la autoritatea locală”, a părecizat Vasile Pavăl.

La începutul lunii martie 2020, municipalitatea va face o analiză în ceea ce privește serviciul de salubritate și modul în care au fost atinși indicatorii stabiliți în contract.

”Operatorul de salubritate are și el o serie de probleme. La multe puncte gospodărești mașinile de salubritate nu pot să intre din cauza mașinilor parcate în față care blocează accesul, la alte puncte aleile sunt prea mici și nu pot intra să ia gunoiul. Alături se sistemul de apă și canal, gestionarea deșeurilor este una din problemele de care oamenii ne întreabă direct”, a mai spus Vasile Pavăl.

Ținta de colectare selectivă 

Potrivit legislației în vigoare, un procent de 20% din deșeurile menajere colectate de operatori trebuie să fie selectate. În caz contrar, unitățile administrativ teritoriale care nu ating acest obiectiv vor suporta penalități de la bugetul local.

Începând de duminică, 1 decembrie 2019, SC Financiar Urban SRL Pitești a preluat serviciile de salubritate din municipiul Vaslui. Pentru zona Vaslui (29 UAT-uri), operatorul de salubritate și-a deschis punct de lucru în suburbia Moara Greci.

La nivelul reședinței de județ au fost predate către noul operator punctele de colectare, mașinile de salubritate și o parte din forța de muncă care până acum a activat în cadrul fostei firme de salubritate SC Goscom Vaslui.

Începând de luni, 23 iulie 2018, a fost deschis depozitul ecologic de la Roșiești. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești.

 

 

 

 

 

 

 

SC ”Lucrări Drumuri și Poduri” Vaslui alocă 1,8 milioane de lei pentru dotarea cu utilaje

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli al Societății ”Lucrări Drumuri și Poduri” (LDP) Vaslui pe anul 2020 și a estimărilor pe anii 2021 – 2022.

Pentru anul 2020, societatea își propune un volum de activitate de 17.593 mii lei, structurat după natura veniturilor dupa cum urmează: venituri din exploatare – 17.588 mii lei; venituri financiare – 5 mii lei. Pentru realizarea volumului de activitate se propune ca nivelul cheltuielilor totale aferente să fie 15.967 mii lei. Administratorii LDP Vaslui își propun realizarea cifrei de afaceri cu un număr mediu de personal de 100 salariați.

Pentru programul de investiții este alocată suma de 1.875 mii lei pentru achiziționarea unui încărcător frontal, un buldoexcavator, o freză astfalt, un unimog, o perie mecanică, un autoturism de transport persoane și alte echipamente necesare desfășurării activității într-un mod eficient și eficace.

La sfârșitul anului trecut, CJ Vaslui a aprobat acordarea unui ajutor individual de minimis pentru LDP Vaslui. Valoarea totală a ajutorului a fost de maximum, echivalentul în lei, a 200.000 euro, calculat la data acordării.

Banii au fost virați în vederea asigurării și dezvoltării serviciilor publice de întreținere și reparare a drumurilor publice de interes județean. CJ Vaslui este acționar unic al societății cu un capital social în cuantum de 2.345.755 lei.

”Acordăm acest ajutor pentru ca societatea să se doteze cu echipamente moderne. Dacă legislația ar fi permis, am fi acordat o susținere financiară mai mare. Societatea este singurul instrument pe care îl avem pentru întreținerea drumurilor județene”, spunea Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

Salariile de 1.500 de lei din mediul privat golesc județul Vaslui de forța de muncă

Exodul forței de muncă din județul Vaslui a trecut în cea de-a doua fază. După ce în ultimul deceniu au plecat la lucru în țările europene cu preponderență tinerii, în prezent au început să părăsească județul și persoane cu vârsta între 50 – 55 de ani.

Costel Pintilie, liderul Sindicatului ”Cartel ALFA” Vaslui, a spus că toate aceste persoane plecă în străinătate din cauză că nu mai au alternative pe piața muncii locale.

”Au început să plece din județ tot mai multe persoane care au vârsta peste 50 de ani. Se reîntregesc familiile în străinătate. Merg acolo să aibă grijă de nepoți sau să lucreze. În viitorul apropiat, Vasluiul va deveni un județ agrar. În sectorul productiv industrial salariile sunt foarte mici, în valoare de 1.500 de lei. Cei care lucrează nu au unde să se ducă și, de aceea, se mulțumesc cu acești bani”, a spus Costel Pintilie.

La rândul lui, Gheorghe Croitoru, președintele Sindicatului CNSRL „Frăția” Vaslui, îndeamnă patronatul local să majoreze salariile angajaților, pentru a fideliza forța de muncă. În caz contrar, emigrația forței de muncă va continua și cei care vor avea cel mai mult de pierdut vor fi antreprenorii.

”Eu cred că ar trebui un salariu minim pe economie net de 2.000 lei, pentru a putea face față la actualele prețuri. E greu să  trăiești din 1.500 de lei pe lună. Piața românească reacționează imediat când apare o marire de venituri și se scupesc toate: mâncare, carburant, medicamente, servicii etc. Cum avem convulsii politice crește cursul leului în raport cu euro și toți cetățenii au de pierdut. Cât timp angajatul nu va avea o putere de cumpărare reală va prefera să  emigreze”, a spus Gheorghe Croitoru.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

CJ Vaslui a votat bugetul pe 2020. Liberalii au cerut investiții de 20 milioane lei pentru pietruirea drumurilor

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Județean Vaslui a adoptat bugetul județului pe anul 2020, precum și bugetul instituțiilor publice subordonate. Consilierii liberali au solicitat ca o parte din banii prevăzuți la secțiunea dezvoltare să fie utilizați exclusiv pentru pietruirea drumurilor județene din pământ. Consilierii din opoziție au mai cerut ca o parte din instituțiile subordonate CJ-ului să își propună să fie mai performante, atunci când vine vorba de profitabilitate. La secțiunea venituri, bugetul județului Vaslui pe anul 2020 are prevăzută suma de 373 milioane lei. 

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a aprobat cu unanimitate de voturi bugetul local al județului pe anul 2020, bugetul instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii pe anul 2020. Tot în ședința ordinară de ieri, a fost aprobată și utilizarea excedentului bugetar rezultat la încheirea exercițiului bugetar pe 2019.

Conform hotărârii adoptate de consilierii județeni, excedentul bugetului local la încheierea exercițiului bugetar 2019, în sumă de 35.580.137 lei, se utilizează în cursul anului 2020 ca sursă de finanțare a cheltuielilor secțiunii de funcționare în sumă de 15.000.000 lei și ca sursă de finanțare a cheltuielilor secțiunii de dezvoltare în sumă de 20.580.137 lei.

Gheorghe Viziteu, consilier PNL, a cerut conducerii CJ-ului ca cele 20 de milioane de lei din excedentul bugetar pe anul trecut de la secțiunea de dezvoltare să fie utilizate pentru modernizarea infrastructurii rutiere.

”Propun ca suma de 20 milioane de lei să fie utilizată în totalitate pentru pietruirea  drumurilor județene, care la această dată mai sunt din pământ”, a spus Viziteu.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a răspuns că astfel de investiții în reabilitarea inttrastructurii rutiere se fac deja, iar faptul că pentru anul curent mai există un excedent bugetar este un lucru de lăudat.

”Este bine că avem un excedent bugetar. La sfârșitul acestui an nu cred că vom mai avea un astfel de excedent, dacă ne raportăm la alocările financiare de la bugetul consolidat al statului”, a precizat Buzatu.

Simona Polak, consilier PNL, a replicat că poziția președintelui CJ Vaslui este doar o părere personală și ea crede că este posibil ca la sfârșitul anului să existe din nou un excedent bugetar.

În ceea ce privește bugetul instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii pe anul 2020, consilierii liberali au precizat că unele instituții ar trebui să își propună să fie mai performante atunci când vine vorba de latura financiară.

”Văd că atât la Muzeul Județean Vaslui, cât și a Muzeul ”V. Pârvan” Bârlad s-au propus în buget aceleași venituri proprii. Este vorba despre suma de 30.000 lei, respectiv suma de 60.000 de lei. Aceste sume sunt identice cu cele din anul trecut și, din punct de vedere al profitabilității, aceste instituții ar trebui să își propună mai mult când vine vorba de venituri proprii”, a explicat Viziteu.

Județul Vaslui are un buget de 373 milioane lei

Consiliul Județean Vaslui a adoptat bugetul local al județului Vaslui pe anul 2020. Bugetul local are estimată la venituri sumă de 373.054.099 lei, iar la cheltuieli în sumă de 408.634.236 lei. Bugetul va înregistra un deficit în sumă de 35.580.137 lei, care va fi finanțat din excedentul înregistrat la finele exercițiului bugetar 2019.

Secțiunea de funcționare a bugetului județului Vaslui, la partea de venituri, are prevăzută sumă de 164.977.400 lei, iar la cheltuieli 179.977.400 lei, cu un deficit de 15.000.000 lei. În ceea ce privește secțiunea de dezvoltare, la partea de venituri este prognozată sumă de 208.076.699 lei, iar la cheltuieli suma de 228.656.836lei, cu un deficit de 20.580.137 lei.

La capitolul venituri, în cadrul ”subvențiilor de la bugetul de stat”, pentru finanțarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap se stabilește suma de 4.478.000 lei. De asemenea, pentru ”subvenții de la bugetul de stat pentru finanțarea unităților de asistență medico-socială” se stabilește suma de 2.959.026 lei. Nu în ultimul rând, pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală se stabilește suma de 40.417.511 lei.

La capitolul cheltuieli, pentru finanțarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, în bugetul pe 2020 se prevede suma de 115.977.507 lei. Totodată, pentru Centrul de Asistență Medico-Socială Băcești se alocă suma de 6.336.080 lei, pentru Centrul de Asistență Medico-Socială Codăești suma de 2.315.421 lei, iar pentru Centrul de Zi Negrești suma de 50.000 lei. La cheltuielile pentru capitolul ”sănătate” se repartizează suma de 10.755.554 lei. Doar pentru Spitalul Județean de Urgență Vaslui se prevede la cheltuieli suma de 4.444.512 lei.

 

 

 

CJ Vaslui va continua să investească în modernizarea spitalului raional din Anenii Noi

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Județean Vaslui va continua parteneriatul de colaborare încheiat cu Raionul Anenii noi din Republica Moldova. Prin proiectul încheiat la sfârșitul anului trecut, s-a modernizat intrarea în unitatea de primiri urgențe a spitalului raional, secția de nou născuți și a fost achiziționată o salvare. Pe viitor, CJ Vaslui intenționează să finanțeze și modernizarea sistemului termic care deservește spitalul raional. 

La finalul anului trecut, s-a încheiat cu succes proiectul “Amenajarea accesului în unitatea de primiri urgențe a Spitalului Raional din orașul Anenii Noi și dotarea cu ambulanță”, derulat de Consiliul Județean Vaslui în Raionul Anenii Noi. Valoarea totală a investițiilor a fost de 200.000 euro, finanțare care s-a derulat în ultimii doi ani.

Prin proiect s-a construit o copertină cu piloni  la intrarea în unitatea de primiri urgențe a Spitalului Anenii Noi, pavarea unei suprafețe de 460 metri pătrați la intrarea în unitatea de sănătate, precum și achiziționarea unei ambulanțe pentru necesitățile instituției. Ambulanța este foarte utilă, deoarece poate transporta la spital bolnavii din localitățile din jur. Deși există în zona Anenii Noi un ”Serviciu 112”, acesta nu poate să acopere integral solicitările venite din partea cetățenilor. Tot în cadrul proiectului s-a modernizat și secția de nou născuți, care era într-o stare deplorabilă.

”Deși la prima vedere s-ar părea că prin bugetul de care dispune CJ Vaslui asemenea proiecte nu s-ar justifica, rezultatele concerete arată cu totul altceva. O sumă nu foarte mare a fost folosită benefic pentru locuitorii Raionului Anenii Noi, atunci când ne-am propus să contribuim la modernizarea spitalului. După finalizarea investițiilor prevăzute în proiect s-a făcut o economie de 20.000 de euro, iar conducerea spitalului a solicitat iar CJ-ul a aporbat achiziționarea unui generator de curent electric. Astfel, spitalul va face față eventualelor disfuncționalități și va avea asigurată securitatea energetică pentru a  continua activitatea în condiții normale”, a spus Vasile Mariciuc, vicepreședintele CJ Vaslui.

Parteneriate cu raioane de peste Prut 

În prezent, CJ Vaslui are încheiate 13 acorduri  de colaborare și cooperare cu raioane din Republica Moldova.

”Vrem să continuăm colaborarea cu Anenii Noi și avem în vedere, în măsura posibilităților bugetare, modernizarea sistemului termic al spitalului. Acum spitalul are o centrală la o distanță mare de peste 100 de metri și sunt două variante pentru a remedia acest lucru. Fie se contruiește o nouă centrală lângă spital, fie se montează centrala într-un etaj destinat serviciilor tehnice. Anual, spitalul raional are zeci de mii de solicitări din partea locuitorilor din zonă”, a mai spus Vasile Mariciuc.

 

 

Veste bună pentru comercianții vasluieni! Din toamnă vor fi relocați în două hale ale noului bazar

de Dănuț CIOBANU 

Începând din toamna acestui an, comerciații care au tarabe în vechiul bazar vor fi transferați în noua locație. Deși noul bazar va fi finalizat integral în anul 2021, municipalitatea dorește ca două hale să fie terminate, pentru ca toți cei 125 de agenții economici să fie relocați. Valoarea proiectului de construcție a noului bazar și târgului auto este de 22.3 milioane de lei.

Conducerea Primăriei Vaslui dă asigurări că toți comercianții care își desfășoară activitatea în vechiul bazar vor fi relocați în noua construcție. Termenul de finalizare a noului bazar și târgului auto este luna mai 2021, însă municipalitatea speră ca până în toamna acestui an să fie finalizate două hale, pentru ca toți comercianții să fie mutați. În prezent, în actualul bazar își desfășoară activitatea 125 de agenți economici, dotarea fiind formată din mai multe tarabe, spații de depozitare etc.

”Cometează unii oameni că bazarul e prea mai, că e prea mic, că e puțin sau mult. Cei care își desfășoară activitatea acolo sunt îngrijorați cu privire la relocarea în noul bazar. Eu le-am explicat de fiecare dată oamenilor când mă întâlnesc cu ei că relocarea se va  face după o analiză pe fiecare comerciant. Nimeni nu o să rămână fără o alocare corepunzătoare pentru desfășurarea activității. Totul se va face într-un mod corect și legal. Stați liniștiți, că ușor, ușor ne mutăm! Sperăm ca pînâ în toamnă două hale să fie finalizate, pentru ca iarna să nu îi mai găsească pe oameni acolo”, a precizat Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

În locul vechiului bazar se va dezvolta Parcul Tineretului, care va avea deschidere la strada Decebal. Pe locul vechiului amplasament nu se vor face alte construcții, deoarece în zonă este montată în subteran magistrala de alimentare cu apă ale orașului.

Investiție de 22 milioane lei 

În cadrul ședinței Consiliului Local Vaslui din luna mai 2019, s-a reactualizat valoarea proiectului care se ridică  la suma de 22.300.000 lei. Licitația publică pentru obiectivul ”Amenajare Platformă Bazar și Târg Auto” s-a organizat în data de 14 noiembrie 2017 și a fost câștigată de o asociere de firme. Asocierea de firme este formată din SC Vires Construct SRL Cluj-Napoca (lider) și SC Hermanas Rubio Grupo Constructor Herce SLU Spania.

Ansamblul propus are două funcțiuni de bază: bazarul cu o suprafață de 11.454 metri pătrați (mp) și Târgul Auto cu 7.825 mp. Zona bazar cuprinde cinci hale cu spații de circulație tip culoar, o hală pentru tarabe, 56 tarabe, 4 hale pentru magazine, 64 celule magazin (23,50 mp), 7 celule magazin (18,70 mp), 8 celule magazin (9,00 mp), 4 magazine alimentare (40 mp), Pavilion administrativ, parcare cu 104 locuri pentru clienți.

Zona Târgului Auto cuprinde o parcare cu 92 locuri pentru mașini mici și 18 locuri pentru mașini mari și spălătorie auto.

 

 

 

 

 

 

 

Constructorul german din Timișoara promite ca va finaliza la timp proiectul de apă și canal din municipiul Vaslui

de Dănuț CIOBANU 

Lucrările la proiectul de modernizare a sistemului de apă și canal din municipiul Vaslui se desfășoară greoi. Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, s-a întâlnit cu patronul din Germania al firmei din Timișoara care execută proiectul și a primit asigurări că investiția va fi finalizată. Pentru un ritm de lucru mult mai bun, pe șantier este nevoie de mai mulți muncitori și utilaje. Investiția se ridică la suma de 74 milioane de lei fără TVA, iar proiectul trebuie terminat în anul 2020.

Ritmul lucrărilor la proiectul de extindere și reabilitare a sistemului de apă și canal este departe de a mulțumi autoritățile locale din municipiul Vaslui. Investiția a demarat în cursul anului trecut în zonele Moara Greci, Viișoara, Rediu și Brodoc, urmând ca din anul 2020 lucrările de modernizare să fie extinse în interiorul orașului.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a precizat că s-a întâlnit recent cu patronul firmei care execută proiectul și a primit asigurări că investiția se va finaliza la termenul stabilit.

”Programul de apă și canal nu merge cu mi-aș dori. Am avut în urmă cu două săptămâni o discuție cu patronul din Germania al firmei care face lucrările și m-a asigurat că va duce programul la final. Am vizitat șantierul și am ajuns la concluzia că trebuie mărit numărul muncitorilor și al utilajelor. În urma acestei întâlniri, mi s-a spus că toate aceste lucruri se vor face și va crește ritmul lucrărilor. Voi vedea?!”, a spus Vasile Pavăl.

Până la această dată, lucrările s-au desfășurat în suburbiile Brodoc – Rediu, precum și în zona Filaturii, Ioan Adam și străzile adiacente. Pe lîngă aceste perimetre, municipalitatea a pregătit frontul de lucru pentru muncitori și în Moara Greci, cu străzile Păcurari și Combinelor, în zona Hușului și Viișoara. În cursul acestui an, primele puncte de lucru din interiorul orașului vor fi zonele Călugăreni și Traian.

Investiții multianuale în apă și canal 

În data de 18 aprilie 2019, SC Ludwing Pfeiffer SRL Timișoara început lucrările din cadrul proiectului ”Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești – județul Vaslui”.

”Acest proiect este o primă etapă a modernizării serviciilor de apă și canal pentru orașul nostru. Etapa a doua vizează instalarea unor stații de pompare care vor rezolva câteva magistrale de alimentare cu apă. O a treia etapă privește dezvoltarea sistemului de apă și canal în zonele unde aceste proiecte nu ajung. Drumul este creionat, iar în patru – cinci ani orașul nostru și suburbiile Bahnari, Viișoara, Bustea, Paiu vor fi rezvolvate în totalitate cu apă și canal”, a explicat Vasile Pavăl.

În cursul lunii septembrie 2018, în Sala Mare a Primăriei Vaslui a avut loc conferința de presă organizată cu prilejul semnării contractului de execuție lucrări ”Rețele de apă și canalizare, stații de pompare, stații pompare apă uzată în Vaslui”.

La nivelul municipiului Vaslui, lucrările constau în extinderea și reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă pe o lungime de 65 kilometri și extinderea și reabilitarea sistemului de canalizare pe 72 kilometri. Pe lângă orașul Vaslui, lucrările la sistemul de apă și canal vizează și suburbiile Moara Greci, Viișoara, Rediu și Brodoc.

 

 

Centrul pentru Afaceri Vaslui își propune pentru 2020 un profit brut de 52.000 de lei

Consiliul Județean Vaslui va aproba bugetul de venituri și cheltuieli al Societătii ”Centrul de Resurse pentru Afaceri Vaslui” pe anul 2020. Societatea desfășoară activități în următoarele domenii: închirierea, subînchirierea bunurilor imobiliare proprii și activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor.

”Pentru anul 2020, volumul total al veniturilor propus în buget este de 1.010.000 lei, după cum urmează: venituri din exploatare – 1.008.800 lei (chirii spații birouri, chirii săli colocvii și sala de conferințe precum și chirii locuri parcare); venituri financiare – 1.200 lei (dobânda aferentă disponibilităților din contul societății)”, se arată în referatul la proiectul de hotărâre.

Cheltuielile totale prevăzute în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2020 sunt în valoare de 958.000 lei, structurate astfel: cheltuieli cu bunuri și servicii 303.511 lei, cheltuieli privind stocurile 159.594 lei, cheltuieli privind serviciile executate de terți 77.117 lei, cheltuieli cu alte servicii executate de terți 66.800 lei, impozite și taxe 130.000 lei, cheltuieli cu personalul 489.335 lei.

De asemenea, numărul de personal preconizat pentru anul 2020 este de 10 persoane, iar profitul brut al societății este de 52.000 lei. În prezent, Centrul de Resurse pentru Afaceri Vaslui nu are plăți restante către furnzorii de servicii și bugetul local sau de stat.

Pentru realizarea indicatorilor economici, societatea își propune identificarea de noi agenți economici, inclusiv în regim de incubație, care să închirieze birouri pentru desfășurarea activității specifice; păstrarea gradului de ocupare al birourilor de închiriat la nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2019, de aproape 100%; continuarea eficientizării utilizării sălii de conferințe.

(Dănuț CIOBANU)

Crescătorii de animale din zeci de localități vasluiene riscă să pierdă subvențiile pe pășuni

Un număr foarte mare de primării din județul Vaslui nu au socilitat până în prezent întocmirea amenajamentelor pastorale. Documentațiile sunt  realizate de specialiștii din cadrul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui.

Până la începutul lunii februarie 2020, la DAJ Vaslui au fost finalizate 40 de amenajamente pastorale aferente suprefeței de 33.433 hectare de pajiști. De asemenea, sunt în curs de elaborare 11 proiecte de amenajamente pentru o suprafață de 6.085 hectare. Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui, a precizat că 35 de unități administrativ teritoriale nu au solicitat întocmirea amenajalentelor pastorale, pe motiv că lipsesc documentațiile cadastrale.

Potrivit ultimelor modificări legislative, termenul de realizare a amenajamentelor pastorale a fost prelungit cu un an. Astfel, începând cu anul 2021, crescătorii de animale din UAT-urile care nu au amenajamente pastorale riscă să piardă subvențiile de la APIA din cauza lipsei acestor documente.

”Cu anul 2021 nu se mai încasează subvenții dacă nu sunt amenajamente. UAT-urile au obligația să dețină acest document, atunci când concesionează sau închiriază pășunile pe care le gestionează. Acest termen de 1 ianuarie 2021 nu va mai fi prorogat, iar cei care primesc subvenții le vor pierde dacă nu sunt finalizate amenajamentele. Acest lucru înseamnă pierderi financiare, cu consecințe asupra pajiștilor care trebuie întreținute”, a spus Gigel Crudu.

Amenajamentele se întocmesc de către DAJ Vaslui, în colaborare cu Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic Vaslui și primării. Proiectele se realizează conform OG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente, urmărindu-se îmbunătățirea producției calitative și cantitative de furaje.

(Dănuț CIOBANU)

 

Primăria Vaslui demarează marea asfaltare: 34 milioane de lei pentru modernizarea străzilor din Brodoc

de Dănuț CIOBANU 

Primăria Vaslui investește peste 34 milioane de lei, pentru asfaltarea străzilor din Cartierul Brodoc. Lungimea totală a rețelei de străzi modernizate este de 9.698 metri. În prezent, străzile sunt piertruite, cu șanțuri de pământ, podețe improvizate, pe unde se poate circula cu o viteză maximă de 40 kilometri/oră. Municipalitatea a alocat în acest an 47 milioane de lei pentru proiectele de dezvoltare, urmând să fie asfaltate și alte cartiere precum Dimitrie Cantemir și Delea.

Consiliul Local Vaslui aproba în ședința ordinară de joi, 20 februarie 2020, documentației de avizare a lucrărilor de intervenții și indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea străzilor din suburbia Brodoc. Obiectivul de investiții se ridică la o valoare totală de 34.728.655 lei (cu TVA).

Astfel, sunt vizate pentru modernizare străzile  Bârladului, Constantin Brâncoveanu, Enachiță Văcărescu, Ciocârliei, Lăcrămioarelor, Nicolae Grigorescu, Zorilor, Pușkin, Ghencea, Grădiniței, Nicolae Titulescu, Horia, Mitropolit Varlaam, Mitropolit Varlaam 2, C. A. Rosetti, C. A. Rosetti 2, Aleea 10. Lungimea totală a rețelei de străzi ce vor fi modernizate este de 9.698 metri. Modernizarea străzilor va cuprinde sistematizarea traseului și realizarea unui sistem rutier conform categoriei de trafic ușor.

Principalele lucrări constau în săpătură în casetă/umpluturi; realizare strat nisip, în grosime de 5 cm/blocaj din piatră brută, în grosime de 30 cm; realizare rigole; realizare trotuare pietonale adiacente străzilor din pavele de beton/beton (acolo unde spațiul rămas dintre carosabil și limita de proprietate este foarte mic); amenajare 10 străzi laterale/legătură pe o lungime de 15-19 metri cu aceeași structură rutieră ca a străzilor proiectate; marcaje rutiere orizontale și panouri verticale pe toată lungimea străzilor  etc.

În raportul la proiectul de horărâre se justifică necesitatea implementării investiției.

”Traseul străzilor analizate are specificul străzilor urbane nemodernizate, cu străzi pietruite, șanțuri de pământ, podețe improvizate și intersecții în unghiuri drepte sau foarte ascuțite. Razele curbelor permit circulația autovehiculelor cu o viteza de 20 – 40 kilometri/oră. Situația precară a străzilor a creat o serie de efecte negative, traficul desfășurându-se cu dificultate, astfel că modernizarea acestora devine absolut necesară și urgentă”, se arată în raport.

47 milioane de lei pentru investiții

Bugetul municipiului Vaslui pentru anul 2020 prevede la capitolul venituri suma de 163.136.000 lei. La secțiunea de funcționare sunt previzionate venituri în valoare de 115.282.000 lei. De asemenea, la secțiunea de dezvoltare din cadrul bugetului general pe 2020 al municipiului Vaslui are prevăzută la capitolul venituri suma de  47.854.000 lei.

”Pentru dezvoltare avem o sumă de 42 milioane de lei, la care se adaugă excedentul bugetar, pentru că anul acesta sursele financiare nu au mai fost diminuate cu valoarea excedentului. Tot excedentul bugetar se  duce pe obiective de investiții. Am asigurat resurse financiare pentru contractele multianuale, cum ar fi construcția noului bazar sau reabilitarea zonei Cuza Vodă. În perioada următoare se vor finaliza o serie de cartiere în ceea ce privește reabilitarea sistemului de apă și canal și întocmim studii de fezabilitate pentru lucrările de asfaltare. Este vorba despre cartierele Dimitrie Cantemir, Delea și Brodoc. Vreau ca la sfărșitul anului aceste proiecte să fie finalizate sau să fie în curs de execuție”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

 

 

CJ Vaslui face săptămânal ședințe cu constructorul, pentru finalizarea Centrului Cultural

Proiectul ”Reparații capitale și refuncționalizarea Casa Armatei Vaslui – Centrul Cultural Județean Multifuncțional” a devenit una din prioritățile Consiliului Județean (CJ) Vaslui pentru anul 2020. Speranța autorităților județene este ca Centrul Cultural să se finalizeze până în toamna acestui an, când va avea loc Festivalul de Umor ”Constantin Tănase”.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a precizat că se lucrează la obiectivul de investiții și sunt ședințe săptămânale în care se analizează modul în care se derulează lucrările.

”Nu aș mai dori să mai vorbesc de stadiul lucrărilor, pentru că știm cum se lucrează și ce probleme au firmele cu asigurarea forței de muncă. Se lucrează la Centrul Cultural și sperăm să facem fetivalul în acest edificiu. Suntem foarte atenți ca lucrările să aibă  o turnură pozitivă. Nu e foarte ușor, însă facem tot posibilul să finalizăm proiectul și festivalul de umor să se facă acolo. Am asigurat sursele de finanțare. Avem săptămânal ședințe de progres pe acest edificiu și sper ca cetățenii să fie mulțumiți de investiție”, a spus Ciprian Trifan.

Proiectul beneficiază de o finanțare de la bugetul de stat de 92 miliarde de lei vechi, prin intermediul Programului Național pentru Dezvoltare Locală 1. În cursul anului 2017, lucrările la proiect s-au blocat din cauza intrării în insolvență a SC Corevas Vaslui. Ulterior, CJ Vaslui a refăcut proiectul și expertiza pentru a nu fi probleme cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și a demarat organizarea unei noi licitații publice.

Astfel, în cursul lunii noiembrie 2018, CJ Vaslui a semnat cu SC Nortek Trust AG SRL Bacău contractul de execuție a proiectului. Inițial, proiectul trebuia finalizat până la sfârșitul anului 2018, dar CJ Vaslui a obținut o prelungire cu încă doi ani a termenului de execuție.

(Dănuț CIOBANU)

 

Angajatorii vasluieni și Inspecția Muncii au făcut pace la Comisia de Dialog Social

Ieri, în cadrul Comisiei de Dialog Social de la Prefectura Vaslui, a fost prezentată activitatea Inspecției Muncii pe anul 2019. În anul trecut, inspectorii de muncă au efectuat un număr de 1.171 de controale la agenții economici din județul Vaslui.

În cadul controalelor au fost verificate și prevederile legale referitoare la contractele individuale de muncă cu timp parțial. În urma verificărilor, s-a identificat un angajator al cărui salariat desfășura activități lucrative în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractului de muncă cu timp parțial. Respectivul angajator a fost sancționat cu amendă în valoare de 20.000 lei.

”În urma verificărilor, s-a desprins ca o practică aceea a nerepartizării în contractele de muncă și a neevidențierii de către angajatori a orelor de muncă lucrate de salariații cu timp parțial. Astfel, inspectorii de muncă sunt în imposibilitatea identificării cazurilor de muncă nedeclarată în afara programului stipulat în contractele de muncă cu timp parțial. În anul 2019 au fost identificați trei astfel de angajatori care nu evidențiau orele lucrate. Acestora li s-au aplicat trei amenzi contravenționale în valoare de 7.500 lei, câte 2.500 lei pentru fiecare”, a spus  Gheorghe Chirvase, inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Munca Vaslui.

Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, a spus că activitatea Inspecției Muncii s-a desfășurat conform prevederilor legale și nu are nimic de obiectat cu privire la acțiunile de control desfășurate la agenții economici.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

 

Județul Vaslui are în anul 2020 un buget de 373 milioane lei. Cele mai mari sume merg la asistență socială și sănătate

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Județean Vaslui va aproba în ședința din această săptămână  bugetul local pe 2020. În total, la capitolul venituri, bugetul județului Vaslui are prevăzută suma de 373 milioane de lei. La cheltuieli, estimările arată o sumă totală de 408 milioane de lei, deficitul urmând să fie acoperit din excedentul pe anul trecut. Finanțarea proiectelor pe PNDL se ridică la suma de 40.4 milioane de lei. Pentru DGASPC Vaslui, în bugetul pe 2020 se prevede suma de 116 milioane lei.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va adopta bugetul local al județului Vaslui pe anul 2020 și a estimărilor pentru anii 2021-2023. Bugetul local se stabilește la venituri în sumă de 373.054.099 lei, iar la cheltuieli în sumă de 408.634.236 lei. Bugetul va înregistra un deficit în sumă de 35.580.137 lei, care va fi finanțat din excedentul înregistrat la finele exercițiului bugetar 2019.

Potrivit proiectului de hotărâre, secțiunea de funcționare a bugetului județului Vaslui, la partea de venituri, se stabilește în sumă de 164.977.400 lei, iar la cheltuieli în sumă de 179.977.400 lei, cu un deficit de 15.000.000 lei. În ceea ce privește secțiunea de dezvoltare, la partea de venituri se stabilește în sumă de 208.076.699 lei, iar la cheltuieli în sumă de 228.656.836lei, cu un deficit de 20.580.137 lei.

Cei mai mulți bani vin de la bugetul statului

La capitolul venituri, în cadrul ”subvențiilor de la bugetul de stat”, pentru finanțarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap se stabilește suma de 4.478.000 lei. De asemenea, pentru ”subvenții de la bugetul de stat pentru finanțarea unităților de asistență medico-socială” se stabilește suma de 2.959.026 lei. Nu în ultimul rând, pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală se stabilește suma de 40.417.511 lei.

Conform acelorași date, pentru subvenții primite de la bugetul de stat în vederea finanțării unor programe de interes național destinate celor 11 proiecte ce se implementează de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui se stabilește suma de 16.934.000 lei.

Tot la capitolul venituri  pentru anul curent, pentru subvenții de la bugetul de stat către bugetele locale necesare susținerii derulării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente perioadei de programare 2014-2020 se stabilește suma de 17.540.223 lei.

”O altă sursă importantă de venituri la bugetul județului Vaslui provine din cadrul sumelor primite de la UE în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020. Astfel, pentru Fondul European de Dezvoltare Regională se stabilește suma de 102.401.900 lei, pentru Fondul Social European se prevede suma de 3.340.488 lei și pentru Fondul de Coeziune se estimează suma de 2.420.587 lei”, a spus Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

Cheltuieli mari pentru asistență socială 

Pentru finanțarea DGASPC Vaslui, în bugetul pe 2020 se prevede suma de 115.977.507 lei. Totodată, pentru Centrul de Asistență Medico-Socială Băcești se alocă suma de 6.336.080 lei, pentru Centrul de Asistență Medico-Socială Codăești suma de 2.315.421 lei, iar pentru Centrul de zi Negrești suma de 50.000 lei.

La cheltuielile pentru capitolul ”sănătate” se repartizează suma de 10.755.554 lei. Din această sumă totală, la transferuri între unități ale administrației publice se alocă suma de 8.593.405 lei, la rambursări de credite interne suma de 403.600 lei, la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 suma de 448.549 lei și la cheltuieli de capital suma de 1.310.000 lei. Pentru Spitalul Județean de Urgență Vaslui se prevede la cheltuieli suma de 4.444.512 lei.

La capitolul ”învățământ”, s-a propus alocarea sumei de 21.949.440 lei, din care 92.500 lei la cheltuieli de personal, 3.014.870 lei la bunuri și servicii, 8.964.000 la asistență socială, 6.411.870 lei la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020, suma de 3.078.000 lei este prevăzută la cheltuieli de capital etc.

 

 

 

 

 

CL Vaslui acordă Spitalului Județean de Urgență un ajutor financiar de 500.000 de lei

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba în ședința din această săptămână un ajutor financiar în valoare de 500.000 de lei pentru Spitalului Județean de Urgență (SJU). Conform proiectului de hotărâre, banii vor fi alocați pentru realizarea de investiții, reparații, reabilitări în vederea îmbunătățirii serviciilor medicale prestate populației. Începând din anul 2014, CL Vaslui și SJU s-au asociat în vederea efectuării de investiții la imobilele în care unitatea de sănătate își desfășoară activitatea.

”Datorită uzurii morale a echipamentelor aflate în dotarea SJU Vaslui, se impune înlocuirea acestora cu aparatură modernă, performantă care prezintă numeroase avantaje față de aparatura  existentă la această dată”, se arată în raportul la proiectul de hotărâre.

Ana Rinder, directorul SJU Vaslui, a precizat că pe toate axele de finanțare europene, precum și fondurile de la bugetul local și național, investițiile în derulare la unitatea de sănătate se ridcă la circa 10 milioane de euro.

”La această dată, avem mai multe investiții în derulare. Suntem într-o fază avansată cu lucrările la ambulatoriu, a fost finalizată structura clădirii, acum se face compartimentarea interioară, se montează gemurile etc. Până la sfârșitul anului cetățenii județului Vaslui vor beneficia de ambulatoriu”, a spus Ana Rinder.

Noul ambulatoriu este amplasat în interiorul SJU Vaslui, în colțul străzii Spitalului, construcția acestuia fiind finanțată prin Compania Natională de Investiții. Potrivit devizului general, valoarea totală a obiectivului este de 28.282.869 lei.

Ambulatoriul va fi dotat cu echipamente medicale prin intermediul unui proiect finanțat prin POR 2014 – 2020. Valoarea totală a proiectului este de 10.360.254 lei, din care finanțarea nerambursabilă europeană se ridică la 10.153.048 lei. Perioada de implementare a proiectului este de 27 de luni.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

Expoziție dedicată luptei polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” Vaslui și Consiliul Județean Vaslui organizează miercuri, 19 februarie 2020, vernisajul expoziției ”Luptă și suferință. Polonezii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”. Laurențiu Chiriac, muzeorgaf la Muzeul Județean Vaslui, a precizat că evenimentul va avea loc de la ora 13.00, în Sala Multimedia a muzeului.

”Expoziția este organizată de unul din cele mai moderne muzee din lume – Muzeul celui de-al Doilea Război Mondial din Gdańsk, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone și Institutul Polonez din București. Expoziția prezintă, prin intermediul imaginilor, soarta Poloniei în timpul celui mai dramatic conflict armat din istoria lumii, războiului în care, la 1 septembrie 1939, a fost atacată de Germania, iar pe 17 septembrie, de către Uniunea Sovietică. În ciuda superiorității numerice a ocupanților, polonezii au constituit, de-a lungul întregului război mondial, o rezistență armată puternică, atât pe teritoriul țării lor, cât și pe alte fronturi și câmpuri de luptă din întreaga lume”, a spus Laurențiu Chiriac.

Expoziția prezintă cele mai importante momente de la acea vreme. O atenție sporită este acordată, de asemenea, destinelor populației civile.

”Acest demers expozițional va fi prezentat în peste 60 de țări ale lumii. Institutul Polonez din București a pregătit versiunea în limba română a expoziției, îmbogățind-o cu teme legate de relațiile polono-române din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar și cu fotografii obținute de la Arhivele Naționale ale României ce ilustrează șederea în România a celor 60-100 de mii de refugiați polonezi. Vă invităm să vizitați expoziția în spațiile muzeului, în perioada 15 februarie-31 martie 2020, între orele 9.00-17.00”, a mai spus Laurențiu Chiriac.

Printre alții, la eveniment va lua cuvântul Wojciech Mrozowski, director adjunct al Institutului Polonez din București.

(Dănuț CIOBANU)

 

Vasluiul va fi în următorii ani unul din județele cu cei mai puțini salariați din România

de Dănuț CIOBANU 

Județul Vaslui va avea în următorii ani cei mai puțini salariați din Moldova. În anul 2023, estimările oficiale arată că în câmpul muncii din județul Vaslui vor  activa doar 55.800 angajați. Spre comparație, în Bacău vor fi 117.900 salariați, iar în Iași un numărde 186.500 salariați. Patronatul se plânge că salariile mari de la stat îi determină pe angajații din privat să migreze spre sistemul bugetar. La rândul lor, sindicatele avertizează firmele să majoreze lefurile, în caz contrar exodul forței de muncă din județ va continua.

Conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, Vasluiul va fi printre județele cu cei mai puțini salariați din România. Pentru sfârșitul anului curent, estimările oficiale indică un număr total de 54.200 de salariați. În anul 2023, numărul salariaților va crește la 55.800 de persoane. Practic, evoluția numărului mediu de salariați față de anul anterior este următorul: anul 2021 – 0,9%, anul 2022 – 1%, anul 2023 – 1%.

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord – Est, situația numărului de salariați în anul 2023 este următoarea: Bacău – 117.900 salariați, Botoșani – 57.300 salariați, Iași – 186.500 salariați, Neamț – 96.000 salariați, Suceava – 112.700 salariați.

Cu cel mai mic număr de salariați din zona Moldovei, Vasluiul este în grupul județelor din România cu cel mai mic număr de salariați. Din grupul județelor codașe mai fac parte Tulcea – 49.300 salariați, Giurgiu – 37.600 salariați, Călărași – 45.000 salariați, Mehedinți – 46.200 salariați, Caraș-Severin – 54.400 salariați.

Bugetari mulți, salarii bune   

Marea majoritate a salariaților din județul Vaslui provin din sistemul bugetar. În cursul anului trecut, dintr-un total de aproximativ 54.000 salariați, circa 38.000 lucrau în sistemul bugetar. Singurele activități din sectorul de producție mai sunt câteva firme din industrie, agricultură, confecții și comerț.

Cum era de așteptat, creșterea constantă a numărului de bugetari din ultimii ani pune în dificultate sectorul economic local. Tot mai mulți specialiști din mediul privat sunt atrași de salariile mari oferite la stat, în timp ce firmele au probleme serioase cu menținerea forței de muncă.

Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, a precizat că migrația către sectorul de stat este firească, în condițiile în care nivelul de salarizare este net superior față de mediu economic.

”În momentul când apar noi oferte de locuri de muncă la stat, angajați de la privat pleacă. Este o judecată simplă. Statul face o concurență total neloială agenților economici. Atunci când concurența este reprezentată de stat, nu este normal ceea ce se întâmplă. Între cele două sectoare ar trebui să fie colaborare, să existe o strategie unitară de dezvoltare, nu o concurență neloială”, a spus Ovidiu Copacinschi.

Exodul forței de muncă va continua 

Sindicatele din județul Vaslui îndeamnă patronatul local să majoreze salariile angajaților, pentru a fideliza forța de muncă. În caz contrar, emigrația forței de muncă va continua și cei care vor avea cel mai mult de pierdut vor fi antreprenorii.

”Patronatul dă dovadă  de zgârcenie și nu și-a fidelizat angajații. Din această cauză, o mare parte a forței de muncă locale a plecat în bejenie. Se pleacă masiv din România pentru că afară românii sunt mai bine plătiți. Dacă vrei să menții un angajat în firmă plătește-l bine și fă o echipă cu el, în caz contrar vom avea un exod continuu de oameni”, a spus Gheorghe Croitoru, președintele Sindicatului CNSRL „Frăția” Vaslui.

Sindicatele sunt de părere că actualul salariu net de 1.500 lei este total insuficient pentru acoperirea cheltuielilor zilnice.

”Eu cred că ar trebui un salariu minim pe economie net de 2.000 lei, pentru a putea face față la actualele prețuri. E greu să  trăiești din 1.500 de lei pe lună. Piața românească reacționează imediat când apare o marire de venituri și se scupesc toate: mâncare, carburant, medicamente, servicii etc. Cum avem convulsii politice crește cursul leului în raport cu euro și toți cetățenii au de pierdut. Cât timp angajatul nu va avea o putere de cumpărare reală va prefera să  emigreze”, a mai spus Gheorghe Croitoru.

 

 

 

 

Seceta pedologică pune stăpânire pe județul Vaslui

În ultimele luni, județul Vaslui se confruntă cu o lipsă a precipitațiilor. Potrivit măsurătorilor realizate în câmp de reprezentanții Oficiului de Studii Pedologice și Agrochimice Vaslui, în general, la peste 20 de centimetri lipsește apa în sol. Deoarece din luna septembrie 2019 nu s-au mai înregistrat cantități semnificative de precipitații, rezerva de apă din sol este scăzută, ceea ce determină instalarea secetei pedologice.

Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, a spus că dacă în perioada următoare nu se vor înregistra precipitații sub formă de ninsoare sau ploaie, începerea perioadei de vegetație va avea de suferit din cauza stagnării proceselor de creștere și dezvoltare a plantelor.

”Dacă nu vom avea precipitații va fi o problemă. Rezerva de apă din sol care există acum se va epuiza repede. Din această cauză vor fi dificultăți în pregătirea patului germinativ pentru însămânțările de primăvară. Va fi un consum mare de carburant, o uzură mare a utilajelor agricole, iar plantele vor răsări neuniform din cauze lipsei apei. Programul de însămânțări din această primăvară este de 170.000 hectare, din care 103.000 cu porumb, 47.000 hecatre cu floarea soarelui, 2.100 hectare cu ovăz, etc”, a spus Gigel Crudu.

La această dată, culturile semănate în toamna anului trecut sunt într-o stare de vegetație avansată pentru această perioadă, pe fondul temperaturilor ridicate. Densitatea plantelor este optimă, deoarece au avut suficientă umiditate în sol pentru procesele fiziologice de încolțire și răsărire, cât și cele de creștere până la intrarea în perioada de repaus vegetativ. Din aceleași motive, s-a constatat că starea fitosanitară a culturilor de grâu și orz este necorespunzătoare, acestea fiind afectate de boli și dăunători.

(Dănuț CIOBANU)

Consiliul Local Vaslui votează în această săptămână bugetul general pe anul 2020

Bugetul municipiului Vaslui pentru anul 2020 prevede la capitolul venituri suma de 163.136.000 lei, iar la cheltuieli este estimată aceeași sumă. De asemenea, la secțiunea de funcționare sunt previzionate venituri în valoare de 115.282.000 lei, în timp ce la cheltuieli este prognozată aceeași sumă. Nu în ultimul rând, secțiunea de dezvoltare din cadrul bugetului general pe 2020 al municipiului Vaslui are prevăzută la capitolul venituri suma de  47.854.000 lei, iar la cheltuieli este etimată aceeași sumă.

Dacă în anul 2019 bugetul Vasluiului a fost în valoare de 120 milioane de lei, în acest an veniturile estimate se ridică  la suma de 163 milioane de lei. Practic, avem de a face cu o creștere a veniturilor cu 41 milioane de lei, o sumă importantă pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare locale.

”Veniturile sunt mult mai mari comparativ cu anul trecut, dar acest lucru nu se datorează creșterii cuantumului taxelor și impozitelor locale. Impozitele locale pentru acest an au fost indexate cu un procent de 4,6% ce reprezintă rata inflație, care este o majoarre nesemnificativă”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Majorarea veniturilor la bugetul local provine din creșterea unor sume pe care Ministerul de Finanțe le repartizează la nivel local. Astfel, sumele din impozitul pe profit care se repartizează la nivel local au crescut de la 60% la un procent de 63%. De asemenea, a fost o majorare și a sumelor care se acordă pentru echilibrarea bugetelor locale din taxa pe valoare adăugată, o alocare mai mare decât în anul trecut.

La acest sume se adugă și proiectele europene care contribuie la creșterea capitolului de venituri prin valoarea cofinanțărilor. Orice proiect european are trei surse de finanțare: fondurile europene nerambursabile, cofinanțarea autorităților locale și cofinanțarea de la Guvernul României sau de la Ministerul Dezvoltării.

(Dănuț CIOBANU)

Investiții în infrastructură de peste 25 milioane de lei, care scot din noroaie mai multe localități

de Dănuț CIOBANU 

Începând din luna martie 2020, se reiau lucrările de execuție la două proiecte europene extrem de importante pentru infrastructură rutieră din județul Vaslui. Proiectele au o valoare totală de peste 25 milioane lei și vizează modernizarea a două drumuri județene. Cum în zona investițiilor relieful este accidentat, cu riscul alunecărilor de teren, drumurile sunt betonate. Căile rutiere fac legătura între diferite localități: Bulboaca, Zizinca, Deleni, Moreni, Sărățeni, Mălușteni, Mînăstirea, Țuțcani.

Primul proiect european privește reabilitarea și modernizarea drumului judetean DJ 244I: Murgeni (DN 24 A) – Sărățeni – Mălușteni – DC 67, cu o lungime de 4,64 kilometri. Finanțarea este asigurată prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 și are o valoare totală de 8.686.545 lei, din care finanțarea neramburasbilă se ridică  la 8.239.368 lei. Pentru acest proiect a fost semnat contractul de finanțare în luna noimebrie 2018, perioada de implementare fiind cuprinsă între 27 noiembrie 2018 – 26 noiembrie 2021. Aplicantul proiectului este Consiliul Județean (CJ) Vaslui, în parteneriat cu orașul Murgeni și comuna Mălușteni.

”Lucrările la acest drum sunt finalizate într-un procent de 90%. În prezent este perioada de suspendare a lucrărilor pe timpul sezonului rece, pentru că nu se pot turna betoane. Din martie se reiau lucrările la rigole, acostamente, se fac marcajele pe drum. În luna august 2020 lucrările vor fi recepționate”, a precizat Valeriu Caragață, adminsitratorul județului Vaslui.

Proiect de 16,5 milioane lei

Al doilea proiect european vizează reabilitarea și modernizarea drumului judetean DJ 245 E: DN 24 (Bulboaca) – Zizinca – Deleni – Moreni – DJ 245 L Costești, cu o lungime de 7,14 kilometri. Proiectul este repartizat pe două tronsoane, din care un tronson de 1,4 kilometri este realizat în proporție de 90%, iar al doilea tronson de 5,74 kilometri este în faza de demarare a lucrărilor.

Valoarea totală a proeictului se ridică  la suma de 16.550.275 lei, din care finanțarea europeană nerambursabilă prin POR 2014-2020 este în valoare de 15.991.882 lei. Aplicatul proiectului este CJ Vaslui în parteneriat cu comuna Deleni, iar perioada de implementare este cuprinsă între 27 noiembrie 2018 – 26 ianuarie 2022. Contractul de finanțare al proiectului a fost semnat de CJ Vaslui în luna noiembrie 2018 la sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord Est.

”Pentru a doilea tronson am depus documentația tehnică la avizare la ADR Nord Est, urmând ca în luna martie să dăm avizul de începere a lucrului. Termenul de finalizare pentru al doilea tronson este anul 2022. În cadrul celor două proiecte vor fi reparate și trei poduri, cu finanțare de la bugetul local”, a mai spus Valeriu Caragață.

Drumuri betonate

Lucrările de cele două  drumuri au început în perioada 2015-2016 și au fost finanțate de la bugetul județului. Ulterior, în anul 2018, când a fost identificată aplicația financiară  europeană care se adresa obiectivelor de infrastructură nefinalizate, s-a luat decizia ca investițiile să fie trecute pe finanțare europeană.

Vasluiul este singurul județ din Regiunea Nord Est care a depus proiecte pe Axa 6 din cadrul POR 2014-2020, care se adresează investițiilor de infrastructură neterminate.

”Acesta a fost primul scop al nostru, să degrevăm bugetul local de aceste cheltuieli și să trecem investițiile pe finanțare europeană. Ambele drumuri vor fi făcute din beton. Proiectanții au decis să se toarne beton, deoarece este un relief colinar, un teren argilos, o zonă cu alunecări de teren. De aceea, s-au recomandat drumuri cu suprafața carosabilă din beton specific pentru circulația rutieră”, a explicat Valeriu Caragață.

Proiectele prevăd și construcția de podețe, amenajarea rigolelor, accesul la drumurile laterale și la proprietăți, sisteme de colectare a apelor pluviale etc.

”Acele drumuri erau impracticabile. La finalizarea celor două investiții va crește confortul rutier și siguranța în circulație. În principal, drumurile vor facilita transportul de călători, mărfuri și servicii care deservesc populația locală, se vor reduce considerabil timpii de deplasare. De asemenea, prin cele două proiecte se face legătura tuturor acestor localități cu drumurile naționale și europene din zonă”, a mai spus Valeriu Caragață.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Modernizarea străzii Decebal va intra în execuție din a doua jumătate a acestui an

Primăria Vaslui va începe în cursul acestui an lucrările de modernizare a străzii Decebal. După ce în zonă au fost construite mai multe obiective economice, strada va fi modernizată și va deveni una din principalele artere din interiorul orașului.

În cursul anului trecut, Primăria Vaslui a demarat proiectul care vizează asigurarea utilităților publice către noul bazar și târgul auto. Este vorba despre extinderea rețelelor de alimentare cu energie electrică, sistemul de apă și canal și instalațiile de alimentare cu gaze naturale. Toate aceste servicii sunt realizate plecând de la utilitățile învecinate de pe Decebal, stradă care este actuala centură a municipiului Vaslui.

”Am dat front de lucru pentru firma care se ocupă cu modernizarea și extinderea sistemului de apă și canalizare. După finalizarea utilităților,  stradă va fi reabilitată pe proiectul pe care îl avem pregătit, va fi o stradă cu două  benzi pe sens, vom implementa un sistem de iluminat public modern, cu tot ce înseamnă o stradă orășănească. Vrem ca în parte a două a acestui an să începem realizarea acestei investiții”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Investiția de pe strada Decebal face parte dintr-un pachet mai mare de proiecte de dezvoltare. Astfel, în ultima perioadă au fost finalizate lucrările de la parcarea din zona Teoclinic din Cartierul 13 Decembrie, precum și lucrările la infrastructura rutieră de pe strada Avram Iancu. Cele două  obiective se adaugă parcului pentru role care a fost terminat în cursul lunii septembrie 2019. Cu finanțare de la bugetul local, în acest an vor continua lucrările și la noul bazar și târgul auto.

Primăria Vaslui mai are în pregătire studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru asfaltarea în alte zone ale orașului cum ar fi Delea, Cantemir și Brodoc. De asemenea, se continuă lucrul la studiul de fezabilitate de la centrul social, care se va înființa în fosta unitate militară.

(Dănuț CIOBANU)

 

Primarii vasluieni, implicați activ în distribuirea produselor de igienă către beneficiari

de Dănuț CIOBANU 

Nu mai puțin de 55.937 vasluieni primesc în aceste zile produse de igienă din fondul Uniunii Europene. Acțiunea de repartizare este în grafic, iar în comunitățile unde beneficiarii nu își ridică personal produsele, primarii le împart la locuințele acestora. POAD 2019-2021 prevede două tranșe de repartizare a produselor de igienă și trei tranșe pentru repartizarea produselor alimentare.

Campania de distribuire a produselor de igienă personală din cadrul Programului Operațional de Ajutorare a Persoanelor Defavorizate (POAD) 2019-2021 este în plină desfășurare. În total, la nivelul județului Vaslui primesc produsele de igienă 55.937 persoane. Din grupul de beneficiari fac parte titularii și membrii familiilor care încasează venit minim garantat și titularii și membrii familiilor care primesc alocație pentru sprijinul familiei. Dacă mai rămân pe stoc produse nerepartizate, aceste sunt oferite unor beneficiari aflați pe o listă suplimentară, din care fac parte persoanele cu handicap grav, familiile aflate în situații critice de viață, victime ale violenței domestice, victime ale calamităților naturale etc.

Dumitru Ciomaga, subprefectul județului Vaslui, a precizat că pachetele cu produse au fost distribuite în teritoriu în perioada 22 – 29 ianuarie 2020, de către o firmă care a fost contractată de către Ministerul Fondurilor Europene. Conform prevederilor legale, autoritățile locale au la dispoziție 45 de zile pentru a distribui produsele de igienă beneficiarilor de drept.

În medie, într-o comunitate primesc produsele 300 de persoane. Localitățile cu cei mai mulți beneficiari din județul Vaslui sunt Băcești – 1.190 de persoane, Dragomirești – 1.427 persoane, Pungești – 1.076 persoane.

”Distribuția acestor produse merge foarte bine, dar mai sunt și comune în care repartizarea produselor de igienă se desfășoară mai greu. În aceste localități, primarii împreună cu cei din administrația locală merg și împart produsele la cetățeni acasă”, a precizat Dumitru Ciomaga.

Dintr-un pachet pe care îl primește o persoană fac parte următoarele produse: periuțe de dinți – 5 bucăți, pastă de dinți – 300 mililitri (ml), săpun lichid – 500 ml, șampon copii – 800 – ml, șampon adulți – 500 ml, detergent rufe – 2.700 grame. POAD 2019-2021 prevede două tranșe de repartizare a produselor de igienă și trei tranșe pentru repartizarea produselor alimentare.

 

 

Bătaie de joc la adresa veteranilor de război! Fără bilete de transport și abonamente telefonice gratuite

de Dănuț CIOBANU 

Biletele gratuite de transport nu au fost primite de veteranii de război nici până la această dată. Deși, săptămânal, reprezentanții Asociației ”Peneș Curcanu” Vaslui iau legătura cu Ministerul  Transporturilor, răspunsul primit de bătrâni este mai aștepte. Dacă biletele pe CFR pot fi folosite fără probleme, veteranii din mediul rural nu pot circula gratuit cu transportul auto, din cauză că transportatorii sunt în proces cu ANAF-ul. Veteranii nu se bucură de drepturile legale nici în cazul scutirii de la plata unui abonament telefonic.

Veteranii de război din județul Vaslui nu și-au primit nici până la această dată biletele gratuite de transport. Conform legislației în vigoare, în perioada noiembrie – decembrie 2019 trebuiau să fie repartizate în teritoriu biletele pentru acest an.

”Nu au venit până acum biletele de transport. Pentru luna ianuarie 2020 noi am putut folosi biletele din anul trecut, dar din februarie ne trebuie biletele pe 2020. Noi suntem în contact permanent cu Poșta Vaslui, iar când vin biletele în maxim 10 zile facem toate formalitățile pentru ca acestea să fie distribuite la beneficiari. Luăm legătura săptămânal cu Ministerul Transporturilor și întrebăm în legătură cu biletele și ni se răspunde să așteptăm”, a spus  Marin Costea, secretarul Asociației Naționale a Veteranilor de Război – Filiala Vaslui.

Veteranii de război și văduvele veteranilor primesc 12 bilete gratuite pe CFR și 24 bilete gratuite pe transportul auto. La această dată, în județul Vaslui mai trăiesc 300 de veterani de război, 7 văduve de război și 1.693 văduve de veterani de război. La înființare, Filiala Asociației Naționale a Veteranilor de Război ”Peneș Curcanu” Vaslui avea aproximativ 35.000 de membri.

”Pe CFR nu avem dificultăți în ceea ce privește folosirea biletelor gratuite de transport. Aceste bilete pot fi folosite pe tren și de persoanele împuternicite de către beneficiarii de bilete. Pe transportul auto avem însă probleme în mediul rural. Transportatorii sunt în proces cu ANAF-ul, pentru că nu li s-au decontat serviciile de transport în ultimii ani, iar acest proces nu s-a finalizat. Primim reclamații de la oameni că nu sunt lăsați să urce în microbuzele de transport, iar noi le centralizăm și le transmitem la Asociația Națională a Veteranilor de Război și la Ministerul Transporturilor pentru a primi un răspuns”, a mai spus Marin Costea.

Probleme și cu abonamentul telefonic 

Pe lângă problema biletele transport pe auto din mediul rural, veteranii de război mai au și alte nemulțumiri. Una din aceste se referă la acordarea unor facilități fiscale în ceea ce privește plata unui abonament telefonic.

”Veteranii de război sunt scutiți de plata unui abonament lunar standard în rețelele de telefonie. Însă, ei sunt taxați suplimentar pe motiv că s-a mărit prețul la abonament și se iau banii de la oameni. În lege se specifică că suntem scutiți de înteaga plată a abonamentului, sumă care este subvenționată de la bugetul de stat”, a mai spus Marin Costea.

 

 

 

 

În comunele fără medici de familie se vor deschide puncte de lucru ale unor cabinete medicale

Mai multe comunități din județul Vaslui continuă să nu aibă nici la această dată medici de familie. Este vorba despre comunele Bogdănița (1.538  persoane), Coroiești (2.003 persoane), Ciocani (1.698 persoane), Mălușteni (2.339 persoane ) și Pochidia (1.729 persoane). Mihaela Vlada, directorul Direcției de Sănătate Publică Vaslui, a spus că în perioada următoare în toate aceste comune se vor deschide puncte de lucru ale unor cabinele de medici de familie.

”În județ avem câteva comunități fără medici de familie, întrucât populația este redusă ca număr între 1.500 și 2.300 de persoane. Numărul mic de persoane face ca  respectivele comunități să fie neatractive pentru ca un medic de familie să își deschidă un cabinet. Noi avem în vedere înființarea în aceste comune a unor puncte de lucru ale cabinetelor medicilor de familie. În prezent, aceste comunități sunt asigurate prin activitatea asistenților medicali comunitari și a mediatorilor sanitari”, a spus Mihaela Vlada.

La nivelul județului Vaslui, programul de asistență medicală comunitară a debutat în anul 2004 prin angajarea unui număr de 10 asistenți medicali comunitari în cadrul programului național de sănătate a femeii și copilului și 15 mediatori sanitari, formați în cadrul unui proiect PHARE implementat de DSP Vaslui, care au fost preluați în rețeaua Ministerului Sănătății.

Pe parcursul anilor următori, programul a înregistrat o dezvoltare continuă, astfel că în anul 2019, numărul de posturi aferente personalului din asistența medicală comunitară existente la nivelul județului Vaslui a ajuns la  69 posturi de asistent medical comunitar și 22 posturi de mediator sanitar.

(Dănuț CIOBANU)

 

Începând de luni, 17 februarie 2020, demarează execuția drumului strategic

de Dănuț CIOBANU 

La începutul săptămânii viitoare pornesc lucrările de execuția la drumul strategic. Lucrările vor începe cu lotul 2, pentru ca din data de 2 martie constructorii să înceapă lucrul la lotul 1. Lotul 3 al drumului strategic va intra în execuție la sfârșitul lunii martie 2020. În ultimele trei decenii, drumul  strategic este cel mai important proiect pe infrastructura rutieră din județul Vaslui. 

Valeriu Caragață, administratorul județului Vaslui, a precizat că din săptămâna viitoare vor începe lucrările la lotul 2 al drumului strategic. De asemenea, din data de 2 martie 2020 vor începe lucrările la lotul 1 al drumului, pentru ca la sfârșitul lunii martie să demareze execuția și la lotul 3 al drumului strategic.

”Pentru loturile 1 și 2 organizarea de șantier s-a finalizat și vor începe lucrările efective. La lotul 3, pe un anumit tronson al drumului trebuie făcută o stabilizare de teren și pentru acestă operație trebuie un pământ special. S-a indentificat această carieră și acum se fac analizele necesare. Acest pământ este amestecat cu un material special și rezultă o compoziție cu care se poate stabiliza respectivul teren”, a spus Valeriu Caragață.

Aplicantul proiectului este Consiliul Județean (CJ) Vaslui, care are ca parteneri comunele Zorleni, Băcani, Al. Vlahuță, Poienești, Laza, Bălteni, Ștefan cel Mare, Zăpodeni, Dănești, Codăești și Miclești.

Pentru operativitatea realizării drumului strategic, CJ Vaslui a scos la licitație la pachet proiectarea și execuția. Ofertele au fost depuse până în data de 19 iulie 2018, drumul strategic fiind scos la licitație pe trei loturi: Telejna – Codăești, Laza – Bălteni, Zorleni – Băcani – Poienești.

În urma încheierii procedurii de licitație publică, miercuri, 9 ianuarie 2019, au fost semnate contractele de proiectare și execuție a lucrărilor pentru fiecare lot în parte: lotul 1 – SC SORAGMIN SRL, cu o valoare totală de 50.431.456,26 lei (fără TVA); lotul 2 – SC SORAGMIN SRL, cu o valoare totală de 20.289.528,96 lei (fără TVA); lotul 3 – Asocierea SC TEHNIC ASIST SRL – SC TASS INFRA LOGISTIC SRL – SC PROIECT-CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA SRL – SC DRUM POD INVEST SRL, cu o valoare totală de 65.252.188,16 lei (fără TVA).

Investiție de 222 milioane de lei

Proiectul drumului strategic are o valoare totală de 222.001.842 lei, din care finanțarea nerambursabilă europeană se ridică la suma de 213.074.058 lei, iar suma de 8.927.783 lei este cofinanțarea asigurată de județul Vaslui.

Proiectul ”Reabilitare și Modernizare Drum Strategic Județean Bârlad-Laza-Codăești (DJ 245, DJ 245 M, DJ 247, DJ 246)” are ca sursă de finanțare Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Perioada de implementare a investiție este 30 decembrie 2017 – 30 iunie 2022.

Investiția constă în reabilitarea și modernizarea unui număr de patru drumuri județene pe o distanță de 82,649 kilometri; lungime de pistă de biciclete nou construită – 1.710 metri; lungime trotuare pietonale modernizate/realizate – 23.460 metri liniari; stații de transport public construite/modernizate – 24; poduri noi – 7; poduri reabilitate – 6; podețe noi pentru scurgerea apelor -15; înlocuirea podețelor existente cu podețe noi – 127; reparații la podețele existente – 62.

 

 

 

 

 

 

 

Asistenții medicali comunitari din județul Vaslui, puși de primari să măture prin primării

de Dănuț CIOBANU 

Asistența medicală comunitară de la nivelul județului Vaslui este departe de atingerea unor standarde de performanță. În loc să se ocupe de sănătatea populației, unii asistenți medicali comunitari sunt puși de primari să presteze tot felul de activități. Deși sunt angajații primăriei, asistenții comunitari sunt plătiți din bugetul Ministerului Sănătății. La această dată, în județul Vaslui sunt 69 de asistenți medicali comunitari, iar 23 de UAT-uri nu beneficiază de serviciile unui asistent comunitar. 

Ieri, în cadrul Ședinței Comitetului Consultativ de Dialog Social, Mihaela Vlada, directorul Direcției de Sănătate Publică Vaslui, a prezentat situația din județ. Conform reglementărilor legale în vigoare, asistența medicală comunitară cuprinde ansamblul de activități și servicii de sănătate care se acordă în sistem integrat cu serviciile sociale la nivelul comunității, pentru soluționarea problemelor medico-sociale ale individului. În realitate, în unele comunități situația din teren este cu totul alta.

Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui, a spus că a făcut mai multe vizite în mediul rural, iar asistenții medicali comunitari se ocupă de alte treburi decât de îngrijirea sănătății populației. Mai exact, în unele UAT-uri cum ar fi Pușcași sau Ivănești, primarii pun asistemții medicali la diferite munci.

”Am fost în teritoriu, iar în unele comune asistenții medicali comunitari sunt puși de primari să măture prin primării. Acești asistenți sunt persoane cu o anumită pregătire medicală și ar trebui să se ocupe de sănătatea cetățenilor”, a spus Ioan Stamate.

Mihaela Vlada a răspuns că există cazuri în care primarii deleagă și alte atribuții asistenților comunitari.

”Am avut discuții cu primarii, pentru a lăsa asistenții medicali comunitare să se ocupe de sarcinile care le revin. Asistenții sunt angajații primăriilor, dar salariul le este plătit de la bugetul Ministerului Sănătății. Fișa postului în ceea ce privește serviciile pe care le au de prestat este stabilită de Ministerul Sănătății”, a explicat Mihaela Vlada.

Printre atribuțiile specifice asistentului medical comunitar se numără realizarea catagrafiei populației din colectivitatea locală din punctul de vedere al determinanților stării de sănătate; identifică persoanele neînscrise pe listele medicilor de familie; semnalează medicului de familie persoanele vulnerabile din punct de vedere medical și social care necesită acces la servicii de sănătate preventive sau curative.

Vasluiul are 69 de asistenți comunitari

La nivelul județului Vaslui, programul de asistență medicală comunitară a debutat în anul 2004 prin angajarea unui număr de 10 asistenți medicali comunitari în cadrul programului național de sănătate a femeii și copilului și 15 mediatori sanitari, formați în cadrul unui proiect PHARE implementat de DSP Vaslui, care au fost preluați în rețeaua Ministerului Sănătății.

Pe parcursul anilor următori, programul a înregistrat o dezvoltare continuă, astfel că în anul 2019, numărul de posturi aferente personalului din asistența medicală comunitară existente la nivelul județului Vaslui a ajuns la  69 posturi de asistent medical comunitar și 22 posturi de mediator sanitar.

”Din numărul total de posturi de asistent medical comunitar, un număr de 63 posturi sunt finanțate integral de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătătii, 2 posturi sunt finanțate integral din bugetele locale (comuna Laza și comuna Bogdănița) și 4 posturi sunt finanțate în cadrul unui proiect pe fonduri europene implementat în Murgeni, Ivănești, Solești și Vinderei. Zona urbană este acoperită integral cu servicii medicale comunitare, iar mediul rural are un grad de acoperire de aproximativ 70%. Un număr de 23 comunități nu beneficiază în prezent de serviciile unui asistent medical comunitar”, a precizat Mihaela Vlada.

În prezent, necesarul de posturi de suplimentat la nivelul județului Vaslui este de 31, respectiv: 26 posturi de asistenți medicali comunitari, și 5 posturi de mediatori sanitari. Un asistent medical comunitar este repartizat la 500 de persoane asistate, iar un mediator sanitar la 700 persoane consiliate.

 

Cele două proiecte europene dedicate domnitorului Ștefan cel Mare intră în evaluare

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Județean Vaslui va depune săptămâna viitoare la Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră Iași studiile de fezabilitate pentru cele două proiecte, dedicate domnitorului Ștefan cel Mare. Primul proiect vizează restaurarea statuii lui Ștefan cel Mare de la Băcăoani, iar cel de-al doilea proiect se axează pe partea de jos a ansamblului ecvestru. Ambele proiecte au o valoare totală de peste 14 milioane de lei.

Mihaela Chircu, directorul Direcției pentru Integrare Europeană din cadrul Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a precizat că sunt șanse mari pentru ca cele două proiecte să primească finanțare.

”Lucrăm la aceaste documentații, pe care le depunem în următoarele zile. După înregistrarea studiilor de fezabilitate urmează evaluarea proiectelor și sperăm ca în cursul lunii iunie 2020 să avem rezultatul”, a spus Mihaela Chircu.

Primul proiect intitulat ”Pe urmele lui Ștefan cel Mare” a fost preselectat anul trecut pentru finanțare în urma evaluării tehnice și financiare. Proiectul are o valoare totală  de 7.647.954 lei, din care finanțarea europeană nerambursabilă se ridică la 6.883.158 lei. Inițiatorii proiectului sunt CJ Vaslui, în parteneriat cu Muzeul Județean Vaslui, Raionul Hâncești din Republica Moldova și Primăria Muntenii de Jos.

Investiția privește reabilitarea statuii lui Ștefan cel Mare de la Băcăoani, în zona ansamblului ecvestru urmând să fie construit un parc tematic intitulat ”Ctitorii Ștefaniene” și două spații expoziționale. Parcul va cuprinde machete ale cetăților construite în timpul domnitorului de pe întregul teritoriu al Moldovei Mari, precum și o machetă cu Mănăstirea Putna unde este înmormântat Ștefan cel Mare. În cadrul acestui proiect se va construi un amfiteatru în aer liber și un spațiu pentru amenajarea de târguri.

În Republica Moldova, finanțarea europeană va fi alocată pentru reabilitarea Muzeului de Istorie și Etnografie de la Ciuciuleni, unde va fi înființat un spațiu expozițional dedicat domnitorului Ștefan cel Mare.

Proiect preselectat pentru finanțare

Tot în cursul anului trecut, județul Vaslui a avut preselectat pentru finanțare un al doilea proiect cu fonduri europene, pentru modernizarea ansamblului ecvestru de la Băcăoani al domnitorului Ștefan cel Mare.

Proiectul are ca tematică ”Ștefan cel Mare – istorie comună, patromoniu comun, Soroca – Vaslui” și are o valoare de 7.757.286 lei, iar fondurile europene nerambursabile sunt în sumă de 6.981.559 lei. Aplicantul proiectului este Consiliul Raional Soroca din Republica Moldova în parteneriat cu Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” și CJ Vaslui.

”Acest proiect își propune reabilitarea platoului cu fântânile arteziene, din fața statuii domnitorului. De asemenea, va fi restaurat și obeliscul care se află de cealaltă parte a șoselei care trece prin zonă. O altă investiție din cadrul proiectului privește costruirea unui punct de informare turistică. În Republica Moldova, cu banii din acest proiect se vor continua lucrările de restaurare a cetății Soroca”, a mai spus Mihaela Chircu.

 

 

 

 

 

 

 

Primii pensionari și salariați din județul Vaslui pleacă la tratament balnear

În perioada 17 – 19 februarie 2020, pleacă la tratament balnear prima serie de pensionari si asigurați ai sistemului public de pensii din județul Vaslui. Beneficiarii vor face tratamentul în stațiunile balneare care sunt în administrarea Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Este vorba despre stațiunile Pucioasa, Nicolina, Amara, 1 Mai, Covasna și Buziaș.

Isabel Bogdan, directorul Casei Județene de Pensii Vaslui, a precizat că județul nostru a primit un număr total de 86 de bilete de tratament pentru prima serie de beneficiari.

”Printr-un ordin al președintelui CNPP, s-a stabilit nivelul maxim al tarifului pentru biletele de tratament aferente acestui an. De asemenea, ca o noutate, pensionarii nu trebuie să mai depună odată cu cererea pentru solicitarea unui bilet de tratament o copie a cărții de identitate și o copie a talonului de pensie”, a precizat Isabel Bogdan.

Începând din anul trecut, dată înregistrării cererii nu mai este un criteriu de selecție în ceea ce privește alocarea biletelor de tratament, iar cererea poate fi depusă și cu 30 de zile înainte de luna în care beneficiarul dorește să plece la tratament.

Biletele de tratament se acordă individual. În cursul unui an calendaristic, unei persoane i se poate elibera un singur bilet de tratament balnear. În situația neridicării biletului de tratament repartizat pentru o serie, solicitantul mai poate obține un alt bilet de tratament doar din categoria celor nevalorificate pentru seria respectivă sau, după caz, la cerere, pentru o altă serie.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

Descentralizarea fondurilor europene poate scoate județul Vaslui din izolare și sărăcie

de Dănuț CIOBANU 

Programul Oparațional Regional a fost descentralizat la nivelul regiunilor de dezvoltare. Astfel, din exercițiul bugetar al UE 2021-2027, firmele și UAT-urile din județ vor mearge la Piatra Neamț pentru aprobarea proiectelor sau contractelor de finanțare. Repreznetanții patronatului vasluian au avut o întâlnire de lucru cu Ludovic Orban, Primul Ministru al României, unde pe lângă descentralizare au cerut ca județul Vaslui să beneficieze de puncte în plus în procedura de selecție a proiectelor.

Descentralizarea Programului Operațional Regional (POR) la nivelul fiecărei regiuni reprezintă o oportunitate uriașă de dezvoltare pentru județul Vaslui. Guvernul Orban a aprobat o ordonanță de urgență privind descentralizarea programului, ceea ce înseamnă că autoritățile locale nu vor mai merge la București pentru aprobarea proiectelor sau contractelor de finanțare, ci această aprobare se va putea lua de la Agenția pentru Dezvoltare Regioanlă (ADR) Nord-Est. Măsura se va implementa începând cu perioada de programare 2021-2027, urmând ca autoritățile de managemnt să funcționeze la nivel regional.

Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, a precizat că la sfârșitul lunii ianuarie 2020 a avut la București o întâlnire de lucru cu Ludovic Orban, Primul Ministru al României, unde a prezentat situația județului nostru.

”Este un lucru foarte bun că s-a făcut această descentralizare. În acest fel se vor ajuta zonele defavorizate cum este Regiunea Nord-Est, implicit județul Vaslui. Fondurile europene vor fi alocate direct la nivelul regiunilor, care vor avea legătura directă cu Uniunea Europeană. Astfel, agenții economici și UAT-urile vor merge la Piatra Neamț, unde se vor adresa cu proiectele la ADR Nord-Est. Este un lucru beneficic, pentru că nu vom mai concura cu solicitanții din întreaga țară, ci doar cu cele șase județe din regiunea noastră. Concurența va fi mai blândă și sperăm că vor fi atrase mai multe fonduri europene”, a spus Ovidiu Copacinschi.

Punctaje mai mari pentru județele sărace 

Reprezentanții patronatului local au solicitat, de asemenea, o serie de avantaje pentru județul Vaslui, în ceea ce privește selecția pentru obținerea de fonduri europene nerambursabile.

”La întâlnirea cu Lodovic Orban am cerut ca în grila de punctare a proiectelor să se introducă un puctaj în ceea ce privește gradul de dezvoltare. Spre exemplu, județele Botoșani și Vaslui, care sunt cele mai sărace din regiunea noastră, să aibă un punctaj mai mare la evaluarea proiectelor. Am primit un răspuns favorabil și la această cerere. Până acum nu au fost atrase în țara noastră la un nivel ridicat fondurile europene și dorim ca aceste resurse să fie atrase în totalitate, pentru a uniformiza gradul de dezvoltare dintre regiuni”, a mai spus Ovidiu Copacinschi.

Fiecare județ va face o listă de proiecte 

Prezent la Vaslui la sfârșitul lunii trecute, Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est, a anuțat că urmează modificări radicale în ceea ce privește absorbția de fonduri europene.

Dacă propunerea de descentralizare se va aproba în Guvern, vom avea un POR pentru Regiunea Nord Est. Pe lângă efortul de până acum, va fi nevoie de implicarea autorităților locale din fiecare județ pentru implementarea programului. Vom organiza niște întâlniri în fiecare județ cu mediul de afaceri, reprezentanții administrației etc. Vom prezenta o schiță a programului, iar Vasluiul trebuie să se gândească ce proiecte vrea să implementeze. Când porgramul se va contura mai clar, vom mai face încă o întâlnire de lucru la Vaslui, în a doua parte a acestui an, pentru a avea exact o listă cu proiectele pe care le vrea comunitatea locală”, a precizat Vasile Asandei.

Pentru următorul exercițiu bugetar european, autoritățile care se ocupă de derularea proiectelor vor să schimbe filosofia de lucru.

”Vrem să investim banii europeni, nu să îi cheltuim. Vream ca acești bani să aibă impact. Avem nevoie de implicare locală pe aceste proiecte de dezvoltare. Vom stabili echipe de lucru, pentru pregătirea perioadei de programare 2021-2027”, a explicat Vasile Asandei.

 

 

 

 

Primăria Vaslui pariază pe învățământul dual în depășirea crizei forței de muncă

Consiliul Local Vaslui a aprobat în ultima ședință ordinară contractul de parteneriat dintre municipiul Vaslui, Liceul Tehnologic ”Ion Mincu” Vaslui și SC Vascar Vaslui, pentru formarea profesională a elevilor prin învățământul dual. Învățământul dual este organizat la inițiativa operatorilor economici interesați, în calitate de potențiali angajatori si parteneri de practică. Acest tip de învățămâmt asigură oportunități sporite de educație și formare profesională pe baza unui contract de parteneriat și a unor contracte individuale, prin pregătirea practică organizată de operatorii economici. Pe lângă pregătirea practică, firmele asigură elevilor bursă la nivelul celei acordate din fonduri publice și alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor.

”Forța de muncă este tot mai greu de stabilizat. Avem acest program al învățământului dual înte autoritățile locale și firme pentru pregătirea viitorilor angajați. Un anumit număr de oameni va urma cursurile la Liceul Ion Mincu, urmând ca apoi să își desfășoare activitatea la Vascar. Primăria Vaslui nu putea să nu fie prezentă într-un astfel de parteneriat, pe această problemă a pregătirii forței de muncă”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

În cursul anului trecut, multe din proiectele de investiții de la nivelul municipiului Vaslui au bătut pasul pe loc, din cauza lipsei de forță de muncă. O parte din firmele care realizează lucrările sunt din alte zone ale țării, iar atunci când au câștigat licitațiile publice au mizat pe forța de muncă de la nivel local. Cum județul Vaslui se confruntă cu o criză acută de personal, firmele de construcții au rămas descoperite și nu și-au mai realizat contractele asumate.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

Pensionarii vasluieni propun Ministerului Muncii o majorare a pensiilor în două etape

de Dănuț CIOBANU 

Pensionarii vasluieni nu mai cred în creșterea pensiilor cu un procent de 40%, începând din luna septembrie 2020. Bătrânii susțin că această majorare este foarte mare și este greu de asigurat resurse financiare. Pentru a nu arunca bugetul național în colaps, pensionarii au propus Ministerului Muncii ca majorarea din luna septembrie să se facă în două tranșe.

Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui, a spus că a propus reprezentanților pensionarilor de la nivel național, ca majorarea pensiilor să se facă treptat.

”Sunt speranțe mici cu privire la mărirea pensiilor cu 40%. Vedem că acum se discută de o nouă lege a pensiilor. Eu am solicitat președintelui Federației Pensionarilor din România ca să propună Ministerului Muncii ca mărirea din septembrie să se facă în două tranșe, cu câte un procent de 20%. Oamenii care au muncit își dau seama că banii se fac greu și majorarea cu 40% este dificil de făcut”, a spus Ioan Stamate.

Până la majorarea pensiilor, bătrânii se descurcă tot mai greu în fața scumpirilor în lanț a serviciilor publice.

”Pensionarii nu au acum o problemă cu medicamentele, pentru că acestea sunt compensate. S-au scumpit foarte mult gazele naturale, apa și gunoiul. Orice majorare de pensie se pierde în fața acestor scumpiri. Fiecare pensionar o duce din ce în ce mai greu”, a mai spus Stamate.

Potrivit datelor primite de Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui de la Ministerul Muncii, în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 august 2020, valoarea punctului de pensie se menține la 1.265 lei. Începând cu data de 1 septembrie 2020, conform art. 86 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, valoarea punctului de pensie va fi de 1.775 lei.

La sfârșitul anului 2019, erau înregistrați la CJP Vaslui un total de 93.729 pensionari, din care 81.685 pensionari de stat și 12.044 pensionari din agricultură.

La începutul lunii iulie 2019, președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat noua lege a pensiilor. Actul normativ se aplică etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare. Valoarea punctului de pensie se actualizează astfel: 1.265 de lei în 2019; 1.775 de lei în 2020; 1.875 de lei în 2021. Din anul 2022, valoarea punctului de referință se va indexa anual cu rata inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

De asemenea, femeile care au realizat stagiul minim de cotizare și care au născut 3 copii, pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de o reducere considerabilă a vârstei de pensionare. Vârsta maximă de pensionare este stabilită la 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați.

 

 

 

 

 

 

Paradoxul economiei vasluiene: populația face coadă la credite, iar mediul privat ocolește băncile

de Dănuț CIOBANU 

Creditele pentru achiziționarea de locuințe și consum au explodat în cursul anului trecut. Gospodăriile populației au împrumutat în 2019 o sumă totală de 93 milioane de lei de la băncile comerciale, din care 42 milioane lei doar pentru locuințe și 37 milioane lei pentru consum. În schimb, mediul privat a investit sume modeste în proiecte de dezvoltare. În total, în anul trecut, firmele au solicitat de la bănci credite totale în monedă națională în valoare de 40 milioane de lei.

Băncile comerciale au reprezentant în anul 2019 o atracție irezistibilă pentru vasluieni. Dacă mediul privat a fost mult mai reținut în a contracta împrumuturi bancare, populația a făcut rând la instituțiile financiare. Conform datelor Băncii Naționale a României, în anul trecut, creditele în lei curente din județul Vaslui au crescut cu suma de 151 milioane de lei. Mai exact, dacă în luna ianuarie 2019 erau active credite în lei în valoare de 1.190  milioane lei, la sfârșitul anului trecut acest tip de credite a crescut la o sumă totală de 1.341 milioane lei.

De departe, persoanele fizice au fost cele care s-au împrumutat masiv de la băncile comerciale, suma angajată ridicându-se la 93 milioane de lei. Potrivit datelor statistice, în ianuarie 2019 gospodăriile populației auveau contractate credite în valoare de 754,5 milioane de lei, pentru ca în decembrie 2019 împrumuturile să se majoreze la 847,8 milioane de lei. Cei mai mulți bani au fost alocați în anul trecut pentru achiziționarea de locuințe (42 milioane de lei), în timp ce pentru consum a fost direcționată o sumă totală de 37 milioane lei. Astfel, în decembrie 2019, gospodăriile populației aveau în total credite bancare de 492,5 milioane de lei pentru consum, 324,3 milioane de lei pentru locuințe, 0,7 milioane lei pentru alte cheltuieli.

Spre comparație, firmele au împrumutat în anul trecut de la băncile comerciale o sumă totală de 40 milioane de lei. Astfel, la sfârșitul anului trecut, societățile comerciale din județ aveau în total contractate credite în monedă națională care se ridicau la o valoare totală de 531,4 milioane de lei.

Ultimii la prosperitate 

Județul Vaslui nu va scăpa de eticheta de cel mai sărac județ din România, nici în următorii ani. La sfârșitul anului trecut, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a publicat  principalii indicatori economico – sociali în profil teritorial până în anul 2023. Conform prognozelor oficiale, județul nostru va avea cel mai mic produs intern brut (PIB) din Regiunea Moldovei și se va clasa în grupul județelor cele mai sărace de la nivel național.

La sfârșitul anului 2019, județul Vaslui are prognozat cel mai mic PIB dintre județele Moldovei, în valoare totală de 9.796 milioane de lei. Din nefericire, nici în următorii ani Vasluiul un reușește să recupereze decalajul de dezvoltare față de restul județelor din regiune, Astfel, până în anul 2023, PIB-ul județului Vaslui va evolua la o valoare totală de 13.365 milioane de lei.

Peste trei ani. în cazul celorlalte județe din Moldova, valoarea PIB-ului se prezintă astfel: Bacău – 28.618 milioane lei; Botoșani – 13.885 milioane lei; Iași – 44.927 milioane lei; Neamț – 19.663 milioane lei; Suceava – 26.020 milioane lei.

Cu alte cuvinte, în următorii trei ani, avansul PIB-ului din județul Vaslui va fi de 3.569 milioane de lei. Spre comparație, județul Iași pleacă de la un PIB de 32.716 milioane de lei în anul 2019, pentru ca peste trei ani să realizeze un PIB de 44.927 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 12.211 milioane lei.

Potrivit acelorași date statistice, la nivel național, județele cu cel mai mic PIB sunt Mehedinți – 10.391 milioane lei; Covasna – 10.488 milioane lei; Tulcea – 11.064 milioane lei; Sălaj – 12.687 milioane lei; Ialomița – 13.040 milioane lei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Primăria Vaslui investește peste 2 milioane de lei în extinderea Parcului Copou

Bugetul local al municipiului Vaslui va contribui cu o sumă importantă la implementarea proiectului de dezvoltare a parcului Copou. Potrivit hotărârii aprobate de Consiliul Local Vaslui, valoarea totală a proiectului se ridică la suma de 14.271.546 lei (inclusiv TVA). Din valoarea totală, contribuția proprie a Primăriei Vaslui este în cuantum de 2.176.345 lei (inclusiv TVA) reprezentând contribuția de 15,4 % din valoarea eligibilă a proiectului și cheltuieli neeligibile în valoare de 184.531 lei.

De asemenea, sumele reprezentând cheltuieli conexe ce pot apărea pe durata implementării proiectului în condiții optime se vor asigura din bugetul local. Autoritățile locale vor asigura inclusiv resursele financiare necesare realizării proiectului în condițiile rambursării/decontării ulterioare a cheltuielilor din instrumentele structurale.

” Proiectul este finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile. Pe această axă a fost repartizată o sumă de bani de Ministerul Dezvoltării. În urma analizelor, a rezultat un proiect mai amplu, pentru că unele lucrări erau stringente. A reieșit o sumă care nu încăpea pe proiectul eligibil pe fonduri europene și am decis să apelăm la surse de la bugetul local”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează  cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu. Investiția constă în reconversia acestui teren nefolosit, care are gropi adânci de peste doi metri, în urma demolării unor contrucții anterioare. Lucrările din cadrul proiectului constau în degajarea terenului de moluz, îndepărtarea resturilor vegetale, așternerea unui strat de pământ vegetal cu o grosime de minim 50 de centimetri, construirea aleilor și pavarea lor cu dale etc.

(Dănuț CIOBANU)

 

Organizarea în cooperative agricole, singura șansă de dezvoltare a producătorilor vasluieni

În cursul săptămânii trecute, la sediul Direcției pentru Agricultură Județene (DAJ) Vaslui, a avut loc cea de-a treia întâlnire între reprezentanți din cadrul ”Egis România S.A.” și producători agricoli locali din domeniul legumicol. Acțiunea a avut ca principal obiectiv înființarea și dezvoltarea formelor asociative agricole la nivelul județului Vaslui.

În cadrul discuțiilor, au fost expuse avantajele asocierii și au fost făcute recomandări privind situațiile de bune practici aplicate în alte județe privind înființarea, funcționarea și dezvoltarea cooperativelor agricole prin atragerea de fonduri europene (achiziția de abatoare mobile, silozuri de mare capacitate pentru cereale etc.). De asemenea, au fost prezentate problemele cu care se confruntă la nivel local producătorii din domeniul legumicol.

”Discuțiile interactive din cadrul întâlnirii au determinat depășirea pragului de neîncredere, privind asocierea în cooperative agricole sau grupuri de producători. În prezent, fermierii din țara noastră aleg din ce în ce mai mult să se asocieze în forme de cooperare moderne precum cooperativele agricole și grupurile de producători, cu scopul de a obține avantaje economice pentru toți membrii cooperatori”, aspus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

La finalul întâlnirii, a fost susținută ideea de a se realiza un schimb de experiență între fermierii locali și cei din zona Vatra Dornei, atât pentru sprijinirea încrederii producătorilor agricoli (contact direct, schimb de opinii privind experiențele trăite), cât și pentru înființarea și dezvoltarea formelor asociative din sectorul agricol local. Astfel de asocieri se pot realiza prin atragerea de fonduri europene nerambursabile, atât de necesare în activitatea economică a fermierilor din județul Vaslui.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

Vasile Pavăl avertizează: Colectarea selectivă a deșeurilor menajere scapă bugetul local de penalități!

de Dănuț CIOBANU 

Selectarea deșeurilor menajere trebuie să  reprezinte o prioritate pentru cetățenii municipiului Vaslui. Potrivit legislației în vigoare, un procent de 20% din deșeurile menajere colectate de operatori trebuie să fie selectate. În caz contrar, unitățile administrativ teritoriale care nu ating acest obiectiv vor suporta penalități de la bugetul local. Începând din data de 1 decembrie 2019, SC Financiar Urban SRL Pitești a preluat serviciile de salubritate din municipiul Vaslui.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că va trebui să se începă treptat colectarea selectivă a deșeurile menajere.

”Operatorii care colectează au niște indicatori țintă, iar dacă aceștia nu se realizează sunt trimise penalități către autoritățile locale. Suntem interesați să atingem aceste ținte, pentru ca să nu vină cei de la Garda de Mediu să spună că nu am selectat deșeurile conform cu indicatorii țintă. Penalizarea se duce către autoritățile locale și ar fi păcat ca din banul public să se plătească aceste penalități”, a precizat Vasile Pavăl.

Începând de duminică, 1 decembrie 2019, SC Financiar Urban SRL Pitești a preluat serviciile de salubritate din municipiul Vaslui. Pentru zona Vaslui (29 UAT-uri), operatorul de salubritate și-a deschis punct de lucru în suburbia Moara Greci. La nivelul reședinței de județ au fost predate către noul operator punctele de colectare, mașinile de salubritate și o parte din forța de muncă care până acum a activat în cadrul fostei firme de salubritate SC Goscom Vaslui.

”Am găsit înțelegere la noul operator de salubritate din Pitești. În permanență, suntem în contact cu ei și cred că în cel mult jumătate de an serviciul de salubritate se va așeza în condiții de operare normale”, a precizat Vasile Pavăl.

Deșeuri puține

Începând de luni, 23 iulie 2018, a fost deschis depozitul ecologic de la Roșiești. Serviciului public de management al deșeurilor a fost delegat firmei SC Romprest Energy SRL București, ofertant declarat câștigător în urma licitației pentru concesionarea gropii ecologice de la Roșiești și a stațiilor de transfer din Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești.

”În zilele de duminică, groapa ecologică de la Roșiești nu este deschisă. Suntem în discuții cu responsabilii de acolo, pentru a găsi înțelegere astfel încât deșeurile să poată fi duse la depozit și duminica. Oamenii de acolo sunt receptivi”, a mai spus Vasile Pavăl.

În ultimii ani, depopularea masivă a comunităților locale, emigrarea forței de muncă în străinătate și lipsa unei activități economice susținute au făcut ca județul Vaslui să nu mai producă deșeuri menajere. La nivelul anului trecut, doar jumătate din cantitatea anuală de 115.310 tone de deșeuri a fost depozitată la groapa de la Roșiești. Demn de menționat este faptul că toate deșeurile care a ajuns la Roșiești au fost colectate din județul Vaslui și din județul Galați. Anul trecut, conducerea Consiliului Județean (CJ) Galați a solicitat autorităților din județul Vaslui prelungirea perioadei depozitării temporare la groapa Roșiești pentru aproximativ 3.100 tone/lună de deșeuri menajere nepericuloase, generate de 59 UAT-uri.

Pe termen mediu și lung, cantitatea de deșeuri în minus poate avea consecințe directe aupra cuantumului taxelor de salubrizare achitate de populație, în sensul că aceste tarife vor crește. Practic, pentru ca sistemul integrat să fie rentabil, UAT-urile trebuie să livreze către operatori o cantitate mai mare de deșeuri.

“Trebuie să colectăm cantități mai mari de deșeuri. Să nu mai aruncăm gunoaiele la întâmplare, cum din păcate se mai întâmplă, și așa vom avea aceste cantități necesare. În acest fel, serviciul va avea randament și noi vom trăi într-o zonă mai curată. Primarii să curețe UAT-urile, pentru a avea cantitățile de deșeuri și un mediu curat. Cetățenii trebuie conștientizați asupra faptului că trebuie să poluăm mai puțin și să reciclăm mai mult”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

 

 

 

 

 

 

Analize medicale gratuite pentru sute de persoane din comuna Dragomirești

Comuna Dragomirești va încheia în acest an unul din cele mai mari proiecte din zona Moldovei, dedicat persoanelor de etnice romă. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 și se intitulează „Desegregarea romilor prin aplicarea, gestionarea și operaționalizarea măsurilor de includere și de reducere a excluziunii sociale aplicând tactici integrate”. Valoarea totală a proiectului se ridică la suma 24 milioane lei, din care contribuția neramburasbilă europeană este de 20.3 milioane lei și 3.3 milioane lei fonduri din bugetul național.

Una din activitățile finanțate în cadrul proiectului privește acordarea de servicii medicale pentru persoanele din grupul țintă. În acest sens au fost amenajate două cabinete de analize medicale și un cabinet stomatologic. De asemenea, în cadrul proiectului a fost achiziționat un microbuz, iar persoanele care au nevoie de analize medicale mai complexe sunt transportate gratuit la Vaslui sau Iași.

”S-au făcut analizele medicale pentru 200 de persoane din grupul țintă și urmează ca și restul beneficiarilor din proiect să facă aceste analize. Unele analize au fost făcute în comună, iar o parte din persoane au fost transportate la Vaslui”, a precizat Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești.

Grupul țintă al proiectului este format din 551 de persoane, aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din satele Doagele și Rădeni. În total, în cele 11 sate ale comunei Dragomirești este o populație de 5.270 persoane, din care 1.500 persoane de etnie romă. Comuna Dragomirești este amplasată la o distanță destul de mare de principalele orașe: Vaslui – 40 kilometri, Bacău – 56 kilometri și Bârlad – 58 kilometri.

(Dănuț CIOBANU)

 

Fermierii din județul Vaslui și-au achiziționat utilaje agricole moderne de sute de mii de euro

de Dănuț CIOBANU 

Fermierii vasluieni au achiziționat în anul trecut utilaje și echipamente agricole în valoare torală de 864.310 euro. Plățile a fost realizate în perioada 16 octombrie 2018 –  15 octombrie 2019 pentru dosarele înregistrate la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui. Finanțarea europeană s-a asigurat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a avut deschise și în anul 2019 sesiuni de primire cereri de finanțare pentru mai multe sub-măsuri. Este vorba despre sprijinul pentru investiții în exploatații pomicole, cu alocare de fonduri în valoare de 65.413.105 euro. La nivelul județului Vaslui au fost depuse 7 proiecte cu construcții montaj, în valoare de 5.760.655 euro, aflate în prezent în etapa de  evaluare la nivelul Centrului Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Iași.

Pentru submăsura privind procesarea/marketingul produselor agricole, la nivelul județului Vaslui au fost 3 proiecte pentru sectorul creare unități de procesare, în valoare totală de 2.671.666 euro, aflate în etapa de evaluare.

”Cu ajutorul proiectelor cu finanțare europeană fermierii vasluieni și-au înnoit parcul de utilaje, dotare care va conduce în timp la efectuarea de lucrări agricole superioare calitativ și implicit producții mai mari. În cadrul proiectelor finalizate în anul 2019, pentru fermele mici au fost achiziționate utilaje pentru prelucrarea unor suprafețe mai reduse de teren (motocultoare, combinatoare, semănători, tractoare de mici dimensiuni, instalații de irigat, etc). De asemenea, au fost achiziționate mai multe utilaje pentru sectorul apicol, respectiv mașini de descăpăcit, centrifugi de diferite dimensiuni, lăzi de stupi, topitoare, mic inventar pentru uz apicol”, a spus Alin Trifu, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui.

Pentru dezvoltarea fermelor mici, la nivelul județului Vaslui s-au depus un număr de 81 proiecte în valoare totală de 1.215.000 euro, aflate în prezent în etapa de evaluare. Interesul pentru accesarea de fonduri europene, manifestat de fermieri pentru dezvoltarea fermelor mici, a făcut ca în anul 2019 județul Vaslui să se situeze pe primul loc ca și număr de proiecte depuse  în cadrul Regiunii NE.

Pe submăsura privind  asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor, în județul Vaslui au fost depuse un număr de 23 cereri de finanțare, în valoare aproximativă de 12.260 euro, o parte dintre ele aflate în etapa de evaluare.

 

Județul Vaslui va scăpa în anul 2020 de blestemul drumurilor județene din pământ

de Dănuț Ciobanu 

Județul Vaslui nu va mai avea din acest an drumuri județene din pământ. După implementarea tururor proiectelor pe fonduri europene și finanțare de la bugetul național, Vasluiul va mai rămâne cu numai 83 kilometri de drumuri județene din pământ. Consiliul Județean Vaslui a alocat suma de 13,4 milioane de lei pentru ca aceste drumuri să fie pietruite. Județul Vaslui are 940 de kilometri de drumuri județene, din care 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui și-a propus ca, din acest an, să nu mai existe niciun drum județean din pământ. Cu toate proiectele în derulare pe infrastructura rutieră din fonduri europene și bani de la bugetul național mai rămân doar 83 kilometri de drumuri județene din pământ.

”Avem mai multe proiecte în derulare pe drumurile județene. Este vorba despre drumul strategic pe care se va începe lucrul pe troansoanele I și II, urmând ca și pentru tronsonul III să fie emisă autorizația de execuție. De asemenea, continuă proiectele pe Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 1, care vor fi finalizate în luna septembrie a acestui an. Este vorba despre DJ 207, DJ 284, DJ 245, DJ 245A”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

Un alt grup de drumuri județene sunt modernizate prin intermediul programului PNDL 2. În total, CJ Vaslui derulează 17 proiecte prin PNDL 2, care totalizează suma de 180 milioane de lei. Un număr de 13 proiecte vizează reabilitarea infrastructurii rutiere, trei proiecte privesc reabilitarea unor poduri, iar printr-un proiect se finanțează construcția unui imobil la Școala Inclusivă ”Sfânta Ecaterina” din Huși.

La această dată, mai sunt doar două proiecte pentru care urmează să fie emise ordine de începere a lucrărilor.  Este vorba despre două poduri situate pe DJ 248 A, respectiv 241 C. În rest, la toate celelalte proiecte au fost demarate lucrările, iar obiectivele de investiții se situează în diferite etape de execuție.

Unde se lucrează?

Până în prezent, a fost recepționat proiectul pe infrastructură de pe DJ 244 M Roșiești – Idrici cu o lungime de 2,5 kilometri și urmează să fie recepționat și tronsonul de drum DJ 244 L Bunești Averești cu o lungime de 2,5 milometri. De asemenea, s-a recepționat proiectul privind reabiltarea podului de la Sărățeni.

Constructorii lucrează la modernizarea drumului DJ 243 C – Voinești, care este finalizat în proporție de 70% și DJ 245 E – Costești, care este finalizat în proporție de 65%. De asemenea, se lucrează și pe două tronsoane din cele trei de pe DJ 244 H Dodești – Viișoara.

Din data de 1 august 2019 s-a emis ordinul de începere a lucrului și pe DJ 248 A – Todirești, cu o lungime de 10 kilometri, arteră rutieră extrem de importantă pentru județul Vaslui, pe unde se face legătura cu județul Iași.

Alte două proiecte sunt în procedurile de avizare, urmând ca și pe aceste trasee constructorul să demareze lucrările. Este vorba despre DJ 159 – Pungești – Gîrceni și DJ 246 Codăești – Tăcuta. De asemenea, a fost emis ordinul de execuție și pentru DJ 243 B de pe raza comunei Ciocani, precum și pentru modernizarea DJ 244 K – Tanacu-Tătărăni, DJ 245 C Băcani-Bogdănița și DJ 246 – Ferești, unde se reabilitează 4,5 kilometri.

Infrastructură proastă

Județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri. Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

”După ce implementăm proiectele pe care le avem contractate, ne mai rămân doar 10% din drumurile județene de pământ. Vrem ca aceste drumuri să le trecem în acest an la stadiul de piatră și dacă fondurile ne vor permite vom trece la turnarea de asfalt. Nu vrem să mai avem drumuri județene din pământ! Practic, după ce se fac toate proiectele mai rămânem doar cu 83 kilometri de pământ, pe care vrem să turnăm piatră. Este o dinamică pozitivă la capitolul intrastructura rutieră și din resursele de care dispunem vrem să ridicăm rețeaua de drumuri la un standard civilizat. De la bugetul județului Vaslui se alocă în acest an 13,4 milioane de lei pentru reabilitarea drumurilor județene”, a mai spus Ciprian Trifan.

 

Fermierii vasluieni nu sunt interesați de promovarea produselor tradiționale

Modificarea criteriile pentru atestarea produselor tradiționale a lăsat județul Vaslui fără majoritatea produselor înregistrate cu marca tradițional. Înainte de anul 2013, când a fost publicat Ordinului comun nr.724/1082/360 din 2013 al MADR/MS/ANPC care stabilește condițiile pentru atestarea, în județul nostru erau 26 de produse (chișcă, costiță afumată tradițională, pastramă tradițională, slănină afumată, ou vopsit tradițional etc.).

Potrivit ordinului comun, atestatele eliberate anterior au rămas valabile 9 luni de la data intrării în vigoare a ordinului, eliberarea noului tip de atestat realizându-se la solicitarea operatorului economic, după verificarea vechiului caiet de sarcini și a spațiului destinat producției. Problema este că nu au fost solicitări pentru reatestarea produselor tradiționale înregistrate anterior.

Abia în 2015 au fost atestate două produse tradiționale: Zacuscă de vinete de Blăgești și Povidlă de perje cu nuci de Blăgești. De asemenea, în anul 2018 a fost atestat un produs tradițional Dulceață de trandafiri a Bunicii Elena, iar în 2018 s-a atestat produsul Dulceața de zmeură Coasta Neagului, din satul Blăgești, comuna Cozmești.

”Producătorul de dulceață din comuna Cozmești vrea să se diversifice și mai are alte două produse în procedura de atestare. Produsele tradiționale se adresează fermierilor mici, iar la noi în zonă nu este o tradiție ca în Ardeal, unde sunt atestate tot felul de produse”, a spus Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui.

Produsul tradițional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să prezinte o rețetă tradițională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradițional de producție și/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obținere și operațiuni de prelucrare realizate manual și să dovedească un mod de lucru tradițional.

(Dănuț CIOBANU)

Pasajul pietonal din Crucea Gării, vital pentru fluidizarea traficului din municipiul Vaslui

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că cea mai grea problemă cu care se confruntă municipalitate este cea a circulației rutiere. În acest sens, Primăria Vaslui va promova o serie de proiecte de investiții care să ajute la fluidizarea traficului și o mobilitate ridicată în înteriorul orașului.

”E foarte greu cu asigurarea moblității urbane. Am prevăzut întocmirea unei strategii, care să ne dea câteva direcții de acțiune. Avem în vedere pasajul din Crucea Gării și pentru a obține surse de finanțare pregătim documentația pentru un credit. Acest proiect va prinde contur, se va realiza. În zona Motor Grup până la primul pod avem din nou o problemă. Dimineața, când trece un tren, nu se poate circula la depozite și se formează un blocaj rutier. Am demarat întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru o pasarelă la care ferată, pentru a fluidiza traficul la intrarea în oraș”, a precizat Vasile Pavăl.

Primăria Vaslui a retras din portofoliu de proiecte depuse pentru obținerea de finanțare europeană proiectul privind reconfigurarea nodului de circulație rutieră Crucea Gării. Proiectul privind pasajul pietonal, alături de proiectul de extindere a rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public local și proiectul privind construcția unui depou au fost depuse pe Axa 4.1 privind dezvoltarea transportului, din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020.

Pe această axă privind transportul, finanțarea europeană nerambursabilă se ridică la suma de 107 milioane lei, în timp ce cele trei proiecte au o valoare totală de 152 milioane de lei. Printr-o scrisoare trimisă autorităților locale, Agenția de Dezvoltare Nord Est a anunțat că finanțează proiectele doar într-un procent de 100% și nu de 120% cum a fost precizat înaintea depunerii documentațiilor pentru evaluare.

Reconfigurarea nodului de circulație rutieră Crucea Gării vizează intersecția străzilor Republicii, Ștefan cel Mare și Traian unde, în prezent, este un sens giratoriu cu o rază de 21 de metri. Valoarea proiectului este de aproximativ 34 milioane de lei.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

În plină criză a forței de muncă, Vasluiul va fi în anul 2023 lider în România la rata șomajului

de Dănuț CIOBANU 

Prognozele oficiale pentru piața muncii din județul Vaslui sunt din cele mai sumbre. În următorii trei ani, județul nostru va avea cea mai mare rată a șomajului din Moldova și din România. Astfel, în anul 2023, Vasluiul va avea o rată a șomajului de 7,6%, fiind urmat de județele Dolj – 6,3%, Buzău – 6,4% și Teleorman – 6,8%. În timp Vasluiul este în topul național la rata șomajului, economia locală are un minus de circa 25.000 de muncitori calificați.

Județul Vaslui va deveni în următorii ani liderul național de necontestat, în ceea ce privește rata șomajului înregistrată la nivelul populației active. Potrivit datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, în anul 2023, județul Vaslui va avea o rată a șomajului de 7,6%. În aceeași perioadă, situația privind rata șomajului din Regiunea Nord-Est va fi următoarea: Bacău – 4,6%, Botoșani – 2,5%, Iași – 2,2%, Neamț – 3,8%, Suceava – 4,4%.

Conform principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în anul 2023, Vasluiul va avea cea mai mare rată a șomajului din România, fiind urmat la distanță de județele Dolj – 6,3%, Buzău – 6,4% și Teleorman – 6,8%.

La data de 31 decembrie 2019, la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Vaslui erau înregistrați în total 10.024 de șomeri. Rata șomajului înregistrată la finalul anului trecut a fost de 7,44%, în rândul femeilor fiind înregistrată o rată a șomajului de 6,33%.

”Din numărul total de șomeri existenți în evidențele instituției noastre, 1,166 șomeri încasează indemnizație de șomaj, în timp ce 8.858 de șomeri sunt neindemnizați”, a spus Laura Toporăscu, purtător de cuvânt al AJOFM Vaslui.

Criză de muncitori

Județul Vaslui se menține în topul național în ceea ce privește rata șomajului, pe fundul unei crize a forței de muncă la nivel local. La  această dată, economia județului Vaslui are un minus de circa 25.000 de muncitori calificați, iar consecințele lipsei de muncitori sunt dintre cele mai grave.

Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, a precizat că una din soluțiile depășirii crizei de muncitori calificați și policalificați o reprezintă cursurile de recalificare. În ultimii ani, CCIA Vaslui a atras proiecte în valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro, fiind deschise cursuri de calificare și polificare, pregătire a managerilor de firme, întocmirea de planuri de afaceri pentru noile firme.

„Dacă luăm în calcul lipsa forței de muncă calificată din județul Vaslui dar și din România, cursurile de pregătire profesională sunt foarte importante și, în acest sens, trebuie discutat obligatoriu cu firmele vasluiene. Operatorii economici știu cel mai bine de ce forță de muncă calificată este nevoie pe piața muncii”, a spus Ionel Constantin.

Dacă în județul Vaslui avem un minus de circa 25.000 de muncitori calificați, la nivel național deficitul de forță de muncă  este de 1,5 milioane persoane.

„Când întrebi politicienii despre lipsa forței de muncă îți spun că înseamnă  mai nimic. Dar nu ăsta e adevărul, încearcă să-l ascundă sub preș, indiferent de ce culoare politică ar avea. Dar când întrebi firmele, operatorii economici de la nivelul județului Vaslui, din Huși, Bârlad, Vaslui sau din comune, îți dai seama de lipsa majoră de oameni calificați la nivelul județului”, a mai spus Ionel Constantin.

 

Aquavas Vaslui va folosi tehnologia wireless pentru citirea contoarelor de apă

SC Aquavas – Filiala Vaslui vrea să revoluționeze modul în care se citesc datele de la contoarele de apă. Astfel, din acest an va fi introdus un proiect pilot de citire a apometrelor de la distanță.

”Se va implementa acest proiect, pentru ca indexul la apă să poată fi citit din parcarea blocului. Așa nu vor mai fi discuții, că proprietarii nu ne dau voie în locuințe persoanelor care citesc datele. Va fi achiziționată aparatura necesară și se va implementa urgent acest program. Proiectul va fi prins în bugetul SC Aquavas pentru acest an. Cei de la societatea de apă și canal sunt văzuți de cetățeni ca niște hoți, și le-am spus că trebuie să își schimbe această imagine”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

O altă direcție de acțiunea în anul 2020 pentru SC Aquavas Vaslui este continuarea lucrărilor de contorizare a scărilor de bloc. Cum anul trecut societatea nu a cheltuit banii destinați acestor lucrări, se așteaptă ca în acest an situația să se schimbe radical.

Practic, campania de contotizare a instalațiilor de alimentare cu apă potabilă pe fiecare scară de bloc din municipiul Vaslui va dura aproximativ trei ani. La această dată, dintr-un total de 330 scări de bloc mai sunt de contorizat 200 scări de bloc. Primăria Vaslui a prevăzut în bugetul pentru anul 2019 suma de 500.000 lei pentru finanțarea lucrărilor de contorizare.

”Anul trecut, Consiliul Local Vaslui a aprobat o finanțare pentru a se continua ceea ce a început în urmă cu câțiva ani. Filiala Aquavas realizează lucrările de contorizare. În 2019 nu s-au cheltuit toți banii alocați pentru contorizare și nu cred că s-au făcut toate diligențele în acest sens”, a mai spus Vasile Pavăl.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

 

Cele 70 de biblioteci din județul Vaslui dețin un fond de 1,7 milioane de cărți

Biblioteca Județeană ”Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui continuă în forță achiziția de carte. În cursul anului trecut, biblioteca a primit o donație de 4.500 cărți de la Biblioteca Națională a României, în paralel achiziționând 5.500 de unități de documente.

Gelu Bichineț, directorul Bibliotecii Județene ”Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, a spus că instituția pe care o conduce a avut numai în anul trecut un plus de 10.000 de cărți.

”Pentru municipiul Vaslui este un volum de carte foarte important. Anual, cele mai frecvente donații sunt în mediul urban. Nu refuzăm pe nimeni care dorește să ne facă donații. Dacă noi avem acele titluri, transferăm cărțile la alte biblioteci din mediul rural sau în Republica Moldova. În ultimii ani, am transferat peste 4.000 de cărți către biblioteci comunale, aceste documente fiind primite de noi de la diferite edituri cum ar fi ”Timpul”, ”Junimea”, ”Convorbiri literare”. Redirecționând aceste cărți, venim în sprijinul utilizatorilor. Ar trebui ca bibliotecile să achiziționeze mai multe cărți specifice vârstei școlare. Însă, bugetele sunt la limită în ceea ce privește necesarul. Pentru bibliotecile comunale ar trebui să se facă un rabat de 20-30% , pentru ca acestea să poată să își refacă fondul de carte”, a precizat Gelu Bichineț.

În prezent, fondul Bibliotecii Județene Vaslui se ridică la 400.000 cărți, anual fiind împrumtate publicului 119.000 unități de documente. Biblioteca are anual 7.000 utilizatori de carte și 25.000 de vizitatori. În total, bibliotecile din municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești dețin 1 milion de cărți, iar cele 66 biblioteci comunale au în medie un fond de carte de 6.000 unități. Astfel, în total, în cele 70 de biblioteci din județul Vaslui sunt la această dată 1,7 milioane de cărți.

(Dănuț CIOBANU)

 

Aquavas Vaslui pregătește pentru a cincea licitație proiectul de apă și canal din municipiul Bârlad

de Dănuț CIOBANU 

SC Aquavas Vaslui va organiza o nouă licitație pentru proiectul de apă și canal din municipiul Bârlad. Până la această dată au mai avut loc încă patru licitații, însă din cauza lipsei de ofertanți execuția lucrărilor nu a fost adjudecată. Pentru ca noua licitație să aibă succes, operatorul județean are discuții cu Ministerul Fondurilor Europene, pentru suplimentarea valorii proiectului.  În prezent, valoarea investiției în sistemul de apă și canalizare din municipiul Bârlad este de 50 milioane lei.

Daniela Grigoraș, purtător de cuvânt al SC Aquavas Vaslui, a spus că instituția pe care o reprezintă a demarat discuții cu Ministerul Fondurilor Europene, în vederea pregătirii proiectului pentru o nouă licitație.

”Am mai avut de patru ori proiectul la licitație, însă nu s-au înscris candidați la licitație. Având în vedere că a trecut ceva timp de când proiectul a fost lansat la licitație și, între timp, costurile pentru manoperă și materiale au evoluat, se discută despre o suplimentare a valorii aferente lucrărilor proiectului de apă și canal din Bârlad. Dacă această ajustare a valorii este considerată viabilă și se găsesc și fondurile aferente, proiectul va fi scos la licitație cu valoarea noua și sperăm să avem ofertanți. Noi facem toate diligențele pentru contractarea și implementarea investiției, astfel încât să poate fi încheiat primul mare proiect de apă și canal de la nivelul județului Vaslui”, a spus Daniela Grigoraș.

În luna noiembrie 2019, proiectul de modernizare a rețelelor de apă și canal din municipiul Bârlad fost urcat pe SEAP pentru patra licitație publică. În ultimii ani, au mai avut loc încă trei licitații care au eșuat din cauza lipsei de ofertanți. La primele două licitații lansate în lunile octombrie și decembrie 2018 nu s-a prezentat niciun ofertant. În consecință, pentru a atrage ofertanți, valoarea proiectului de modenizare a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare din municipiul Bârlad a fost majorată la aproximativ 50 milioane lei. Cu toate acestea, în cursul lunii septembrie 2019 a treia licitație a fost anulată din cauza lipsei de interes a firmelor pentru realizarea acestui proiect.

Fazarea  proiectului ”Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare în aglomerările Vaslui, Bârlad, Huși, Negrești din județul Vaslui” este cofinanțată prin POIM 2014-2020. Beneficiarul proiectului este SC Aquavas Vaslui, operatorul județean de apă și canal, durata de desfășurare a proiectului fiind între 1 aprilie 2015 – 30 iunie 2020, cu prelungire a perioadei de implementare până la sfârșitul anului 2023. Valoarea totală a proiectului de la nivelul județului Vaslui este de 355.927.933 lei, din care  cofinanțarea Uniunii Europene este de 230.862.516 lei.

Rețele moderne  

Pe secțiunea alimentare cu apă, investițiile vizează reabilitarea rețelelor de apă, extinderi ale rețelelor de apă potabilă și instalarea unor stații de pompare a apei potabile. Reabilitarea rețelelor de apă potabilă din municipiul Bârlad se va realiza pe o lungime de 9.017 metri. Printre străzile în care se vor desfășura lucrări de reabilitare se numără Stroe Beloescu, Vasile Lupu, Siret, Nicolae Iorga, Transilvaniei, V.I. Popa, Decebal, Gen. Naumescu, Dragoș Vodă, B-dul Republicii.

La capitolul extindere rețele de apă potabilă, investițiile se vor realiza pe o lungime de 35.490 metri (35 kilometri). Practic, vor fi extinse rețele de apă pe majoritatea străzilor unde, în prezent, nu există instalații de alimentare. Printre străzile care sunt prevăzute lucrări de extindere se numără Aleea 4 (Topârceanu), Aleea 5, Aleea 6, Aleea 7, Aleea 8, Aleea Brândușa, Aleea M. Eminescu, Ion Codrescu. Potrivit indicatorilor tehnici ai investiției pe componenta sistemului de alimentare cu apă, în municipiul Bârlad vor fi instalate 11 stații de pompare apă potabilă (inclusiv zona de protecție sanitară).

La capitolul canalizare, proiectul prevede mai multe investiții în zonele în care populația orașului nu beneficiază  de servicii de canalizare. Astfel, vor fi reabilitate colectoare de apă uzată pe o lungime de 9.854 metri și vor fi realizate extinderi ale rețelei de canalizare pe o lungime de 23.994 metri. De asemenea, vor fi montate cinci stații noi de pompare a apei uzate și vor fi instalate pe o lungime de 1.106 metri conducte pentru refulări care sunt branșate la stațiile de pompare a apei uzate. Printre străzile pe care se vor executa lucrări la sistemul de canalizare se numără Avram Iancu, Crângului, Comuna din Paris 1 și 2, Aleea Parc 1, 2, și 3, B-dul Primăverii, B-dul Republicii, {os. Tecuciului 1 și 2, 1 Decembrie, Bradului, Col. Simionescu Sava.

 

 

 

 

 

Autorizația de funcționare a Spitalului nr. 2 Vaslui expiră la sfârșitul acestui an

Ana Rinder, directorul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Vaslui, a spus că autorizația de funcționare a Spitalului nr. 2 expiră la sfârșitul acestui an. În consecință, proiectul depus la Compania Națională de Investiții (CNI) pentru modernizarea spitalului este extrem de important pentru funcționarea în continuare a unității de sănătate.

”Încă din anul trecut am depus la CNI prin intermediul Consiliului Județean (CJ) Vaslui un proiect pentru obținerea de finanțare pentru Spitalul Vechi, așa cum mai este el cunoscut. După informațiile pe care le avem proiectul este în analiză și urmează să fie supus aprobării. Sperăm că suntem în atenția CNI pentru finanțare. La sfârșitul acestui an expiră termenul dat de Direcția de Sănătate Publică pentru a ne conforma spațiile la legislația în vigoare”, a spus Ana Rinder.

Cele trei secții ale unității de sănătate se vor ridica pe terenul disponibil din curtea Spitalului nr. 2, de pe strada Doctor Ghelerter nr 2, care se întinde pe o suprafață de 20.936 metri pătrați. Terenul este proprietatea CJ Vaslui, aparține SJU Vaslui și se află în intravilanul municipiului Vaslui.

Valoarea totală a obiectivului de investiții este de 84.207.585 lei cu TVA, investiția urmând să fie eșalonată pe o perioadă de trei ani. Construcția spitalicească va avea o suprafață construită desfășurată de 11.532,83 metri pătrați și construcții anexe de 478,46 metri pătrați. De asemenea, proiectul prevede contrucția de drumuri, alei, parcări, iluminat incintă.

”Proiectul prevede construirea a trei corpuri de clădire, unite între ele de un corp central. Spitalul va avea 240 de paturi în cadrul secțiilor de recuperare medicală, boli infecțioase, psihiatrie și dermato-venerologie. În corpul comun vor mai fi spații de triaj, recepție și spații tehnice pentru desfășurarea activității”, a mai spus Ana Rinder.

(Dănuț CIOBANU)

 

Programul de sprijin pentru producătorii de tomate primește mai puțini bani în anul 2020

Programul privind acordarea unui ajutor de minimis pentru producătorii de tomate va continua și în anul 2020. Față de anul trecut, Ministerul Agriculturii va aloca bani pentru un singur ciclu de producție, adică doar pentru tomatele obținute până la 31 mai, nu și pentru ciclu din toamnă.

De asemenea, bugetul pentru 2020 este unul fix, cu 10 milioane euro mai puțin comparativ de 2019. Astfel, dacă se înregistrează în program mai mulți legumicultori decât suma alocată, subvenția se împarte la numărul de fermieri înscriși, ceea ce înseamnă că vor primi mai puțini bani. Suma de 39.477.000 euro alocată în 2020 pentru programul de tomate ajunge pentru 13.159 de beficiari, care să primească 3.000 de euro. În anul trecut, schema de ajutor de minimis a beneficiat de o finanțare de 50 milioane de euro.

O altă modificare în cadrul programului vizează înăsprirea controalelor fitosanitare, urmând să se verifice inclusiv existența registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor.

În cursul anului 2019, un număr de 107 producători de tomate din județul Vaslui au comercializat o cantitate de 791.270 kilograme de roșii în piețele vasluiene și cele limitrofe județului Vaslui.

În conformitate cu prevederile HG 107/2019 privind ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate în anul 2019, la Direcția pentru Agricultură Județeană Vaslui au fost înregistrate 112 cereri de înscriere. Cererile au fost formulate de persoane fizice care dețin atestat de producător, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale și societăți comerciale.

Anul trecut, valoarea sprijinului financiar al programului a fost de 13.797,9 lei/beneficiar/an și a reprezentat contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an.

(Dănuț CIOBANU)

 

Vasile Asandei, directorul ADR Nord Est, către autoritățile vasluiene: ”Dezvoltați economia!”

de Dănuț CIOBANU 

Conducerea ADR Nord Est a transmis autorităților din județul Vaslui o serie de mesaje extrem de puternice. Vestea bună este că Programul Operațional Regional va fi descentralizat și administrat de la Piatra Neamț. În acest sens, vor fi organizate întâlniri de lucru cu autoritățile vasluiene, pentru a se stabili o lista cu proiecte. Autoritățile județului Vaslui au fost îndemnate să fie extrem de preocupate de dezvoltarea economică, pentru că degeaba se modernizează infrastructura într-un județ din care populația emigrează masiv.

Vasile Asandei, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est, a anuțat la Vaslui că urmează modificări radicale în ceea ce privește absorbția de fonduri europene. Este vorba despre proiectele depuse pentru exercițiul financiar al Uniunii Europene 2021-2027, perioadă pentru care Guvernul intenționează să descentralizeze Programul Operațional Regional (POR) la nivelul regiunilor. Astfel, documentațiile pentru investiții nu vor mai fi trimise la București, ci vor fi verificate la ADR Nord Est Piatra Neamț.

”Dacă această propunere de descentralizare se va aproba în Guvern, vom avea un POR pentru Regiunea Nord Est. Pe lângă efortul de până acum, va fi nevoie de implicarea autorităților locale din fiecare județ pentru implementarea programului. Vom organiza niște întâlniri în fiecare județ cu mediul de afaceri, reprezentanții administrației etc. Vom prezenta o schiță a programului, iar Vasluiul trebuie să se gândească ce proiecte vrea să implementeze. Când porgramul se va contura mai clar, vom mai face încă o întâlnire de lucru la Vaslui, în a doua parte a acestui an, pentru a avea exact o listă cu proiectele pe care le vrea comunitatea locală”, a precizat Vasile Asandei.

Pentru următorul exercițiu bugetar european, autoritățile care se ocupă de derularea proiectelor vor să schimbe filosofia de lucru.

”Vrem să investim banii europeni, nu să îi cheltuim. Vream ca acești bani să aibă impact. Avem nevoie de implicare locală pe aceste proiecte de dezvoltare. Vom stabili echipe de lucru, pentru pregătirea perioadei de programare 2021-2027”, a explicat Vasile Asandei.

Prioritatea zero: economia

Pentru noul exercițiu bugetar al UE, sunt propuneri ca bugetul alocal României să crească la suma de 31 miliarde de euro. Fondurile vor fi alocate pe mai multe politici mari de dezvoltare: ”Europa inteligentă”, ”Europa ecologică”, ”Europa conectată”, ”Europa socială”.

Spre exemplu, programul ”Europa inteligentă” vizează dezvoltarea economică inteligentă, pentru care vor fi acordat un procent de 35% din fondurile comunitare. Pentru programul ”Europa ecologică” se vor  acorda 30% din fonduri, în timp ce ”Europa conectată” privește regândirea orașelor care radiază dezvoltare în viitor.

”Banii pentru infrastructură (drumuri, căi ferate, etc) vor fi mai puțini. Aceasta este o veste proastă pentru România. Însă, trebuie să ne preocupe dezvoltarea economică, pentru că degeaba facem infrastructură. Vrem să facem din Regiunea de Nord Est o zonă în care lumea să dorească să trăiască și să investească, să nu mai fim ultimii din Europa”, a precizat Vasile Asandei.

Ultimii la proiecte 

Din nefericire, decalajul dintre județul Vaslui și restul județelor din Moldova în ceea ce privește numărul de proiecte depus pe POR 2014-2020 a crescut spectaculos în ultimele luni. Cu cele 38 de proiecte înregistrate, Vasluiul se află la o distanță destul de mare față de celelalte județe din Regiunea de Dezvoltare Nord Est. Conform datelor ADR Nord Est, situația se prezintă astfel: Bacău – 125 de proiecte, Botoșani – 47 proiecte, Iași – 131 proiecte, Neamț – 86 proiecte, Suceava – 136 proiecte, Vaslui – 38 proiecte.

Pentru județul Vaslui, cel mai important proiect finanțat prin POR 2014-2020 este modernizarea drumul strategic pe direcția Bârlad, Laza, Codăești. Restul proiectelor sunt depuse de firme din Vaslui, Bârlad, Huși sau Negrești și vizează investiții în modernizarea unei fabrici de pahare, echipare laborator dentar, achiziționare echipamente și utilaje performante specifice lucrărilor de pregătire a terenului, înființarea unei unități de producție pentru soluții ignifuge etc.

 

 

Statul oferă subvenții consistente, dar tinerii nu se angajează în sectorul agricol

Angajarea tinerilor în sectorul agricol este susținută cu subvenții de la bugetul de stat. Potrivit Legii nr. 336/2018 privind aprobarea programului de stimulare a angajării tinerilor, fermierul care face dovada angajării a doi tineri până la vârsta de 40 de ani primește următorul sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană angajată: 1.000 lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară; 750 lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare; 500 leipentru persoanele fără studii.

Cu toate acestea, în cursul anului trecut, în județul Vaslui nu au fost fermieri care să beneficieze de acest program.

”Legea a fost aprobată din anul 2018, iar în anul 2019 s-au adoptat normele metodologice. La noi în județ este o criză de forță de muncă atât în sectorul agricol, cât și în industria alimentară, cum ar fi în morărit, panificație etc. Sunt sute de angajatori din cele trei sectoare de activitate care pot primi sume de bani pentru a angaja tineri. Înscrierea în program se face până la data de 31 decembrie 2020”, a spus Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui.

În acest sens, DAJ Vaslui a transmis o informare tuturor fermierilor din județ, cu date despre implementarea acestei legi.

”Fermierii primesc subvenție dacă angajează tineri. Tocmai de aceea, este recomandat ca tinerii să urmeză cursuri de calificare în perspectiva angajării, pentru a primi aceste înlesniri de la stat. Pe lângă respectivele avantaje, tinerii care sunt calificați într-o anumită meserie se pot angaja mai ușor decât cei care nu au cursuri”, a mai spus Gigel Crudu.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

Locativa Vaslui a ieșit din procedura de insolvență

SC Locativa Vaslui se afla în procedura de insolvență din anul 2014, demers care a fost solicitat  de Administrația Județeană a Finanțelor Publice. Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a spus că este ieșirea din insolvență este o veste bună și rămâne să se stabilească o strategie în ceea ce privește administrarea locuințelor sociale. Intrarea în insolvență a SC Locativa Vaslui a avut ca principală cauză preluarea unor datorii înregistrate la serviciile de utilități.

”La înfințarea societății noi am preluat de la SC Goscom arierate în valoare de 2,1 milioane de lei, reprezentând restanțe la serviciile de apă și salubritate. Finanțele Publice au cerut să achităm integral aceste obligații de plată și să depunem o garanție. Fără  bani și garanție, Fiscul a solicitat insolvența la Tribunalul Vaslui. A fost numit un administrator financiar și s-a făcut un plan de reorganizare”, a spus Nicu Palade, directorul Locativa Vaslui.

Inițial, termenul de insolvență a avut o perioadă de trei ani, după care Tribunalul Vaslui a stabilit o prelungire până în octombrie 2019. De asemenea, rata lunară care trebuie achitată de Locativa Vaslui a fost majorată de la 15.000 lei la 16.000 lei.

”Nu am avut nicio întârziere la plata tranșelor lunare. Noi am plătim o sumă de 658.000 de lei, din valoarea totală a arieratelor la bugetul de stat. De la înființare am reușit să recuperăm peste 30% din restanțele pentru servicile de apă și salubritate. Am găsit diverse modalități de a încasa acești bani. Când debitorii vin după acte la noi, eliberăm aceste documente numai dacă își plătesc datoriile”, a mai spus Nicu Palade.

SC Locativa Vaslui administrează un fond locativ de stat de 277 apartamente, din care 105 sunt apartamente ANL.

(Dănuț CIOBANU)

Investiții record de 10 milioane de euro, pentru modernizarea Spitalului Județean de Urgență Vaslui

de Dănuț CIOBANU 

Spitalul Județean de Urgență Vaslui implementează, la acestă dată, mai multe proiecte de modernizare. Investițiie din fonduri europene, de la bugetul național sau din bugetul local acoperă o paletă largă de necesități medicale. Se construiește și se dotează un nou ambulatoriu, se construiește un pavilion de zi, se extinde unitatea de primiri urgențe. Anual, la UPU sunt tratați în medie 56.000 de pacienți, din care aproximativ 16.000 copii și 40.000 adulți.

Ana Rinder, directorul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Vaslui, a precizat că pe toate axele de finanțare europene, precum și fondurile de la bugetul local și național, investițiile în derulare se ridcă la circa 10 milioane de euro.

”La această dată, avem mai multe investiții în derulare. Suntem într-o fază avansată cu lucrările la ambulatoriu, a fost finalizată structura clădirii, acum se face compartimentarea interioară, se montează gemurile etc. Am fost în șantier, oamenii sunt la lucru, iar până la sfârșitul anului cetățenii județului Vaslui vor beneficia de ambulatoriu”, a spus Ana Rinder.

Noul ambulatoriu este amplasat în interiorul SJU Vaslui, în colțul străzii Spitalului, construcția acestuia fiind finanțată prin Compania Natională de Investiții. Potrivit devizului general, valoarea totală a obiectivului este de 28.282.869 lei. Ambulatoriul va fi dotat cu echipamente medicale prin intermediul unui proiect finanțat prin POR 2014 – 2020. Valoarea totală a proiectului este de 10.360.254 lei, din care finanțarea nerambursabilă europeană se ridică la 10.153.048 lei. Perioada de implementare a proiectului este de 27 de luni.

„Prin intermediul acestui proiect vom achiziționa aparatură medicală performantă. Este vorba despre ecografe, tomografe, echipamente pentru secțiile de urologie, fizioterapie, electrocardiografe și altele. Cu acest ambulatoriu nou vom muta policlinica județeană în incinta spitalului”, a mai precizat Ana Rinder.

Pavilion de zi 

Un alt proiect important este construcția pavilionului de zi. Valoare proiectului este de 4 milioane de lei, fonduri care sunt asigurate de Consiliul Județean Vaslui. În prezent, s-a ridicat primul nivel al clădirii și urmează să fie turnată placa de beton pe care vor fi ridicate etajele superioare. La finalizarea investiției, toate internările de zi din cadrul spitalului vor fi transferate în noua unitate de sănătate.

Un alt proiect de amploare derulat la SJU Vaslui vizează ”Extinderea Unității de Primiri Urgențe”. Valoarea proiectului se ridică la suma de 10.713.264 lei, din care 6.699.421 lei reprezintă fonduri nerabursabile europene, iar suma de 4.013.842 lei reprezintă partea de cofinanțare a CJ Vaslui. Contractul de finanțare a fost semnat în cursul lunii martie 2019.

Practic, la această dată, a fost lansată procedura de organizare a licitației pentru adjudecarea serviciilor de proiectare ale proiectului. Perioada de implementare a investiției este de 50 de luni de la data semnării contractului de finanțare.

„Este un proiect foarte important pentru noi, deoarece spațiile actuale ale UPU sunt insuficiente. Prin extinderea UPU cu un corp nou de clădire modernă vom asigura confortul atât pentru personalul medical, dar mai ales confortul pacienților. Investiția se va concretiza în îmbunătățirea calității serviciilor medicale, dar și reducerea timpilor de așteptare a pacienților”, a explicat Ana Rinder.

Anual, la UPU din cadrul SJU Vaslui, sunt tratați în medie 56.000 de pacienți, din care aproximativ 16.000 copii și 40.000 adulți.

”Toate investițiile sunt vitale pentru pacienți. Mai avem foarte mult de lucru. În paralel cu aceste obiective, noi derulăm mai multe proiecte transfrontaliere cu parteneri din Republica Moldova. Sperăm ca pe viitor să avem un spital modern și cetățenii vor dispune de servicii medicale de calitate”, a mai spus Ana Rinder.

Structuri comunitare consultative, pentru susținerea copiilor din mediul rural

Ieri, în municipiul Vaslui, Fundația World Vision România – Biroul zonal Iași&Vaslui a organizat o dezbatere care a marcat finalul proiectului ”Consolidarea capacității ONG-urilor și a autorităților publice de a elabora și transmite propuneri alternative la politicile publice din domeniul asistenței sociale în vederea reglementării normelor de funcționare și definirii regimului juridic al Structurilor Comunitare Consultative”.

La discuții au participat reprezentanți ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, asistenți sociali din mai multe localități alți invitați. Proiectul dispune de finanțare europeană prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 și se implementează în mai multe zone din România, printre care și județul Vaslui.

”Problemele unei comunități sunt cel mai eficient rezolvate la nivel local, atunci când toate persoanele cu putere de decizie sau influență se implică în mod real. De aceea, este esențială participarea activă la procesul de luare a deciziilor a structurilor comunitare consultative, grupuri informale, constituite din lideri formali și informali ai comunității. Din aceste structuri pot face parte primarul, directorul de școală, medicul, polițistul și alte persoane interesate de la nivelul comunității”, a spus Remus Ifrim, responsabilul de proiect.

Structurile comunitare consultative sunt foarte importante la nivelul județului Vaslui, cu precădere în mediul rural, unde există foarte multe provocări de ordin social. Multe persoane de la sate se confruntă cu un grad ridicat de sărăcie, mulți copii abandonează cursurile școlare, merg fără să se hrănească la școală etc.

”Avem în vedere toate aceste situații pe care le aducem în discuție. Aceste structuri au ca preocupare bunăstarea copilului din mediul rural, identificarea problemelor cu care se confruntă persoanele vulnerabile. Ne interesează cadrul legal pentru a eficientiza aceste structuri, care sunt actorii sociali importanți din aceste entități etc”, a mai adăugat Remus Ifrim.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

Dumitru Ciomaga, noul subprefect al județului Vaslui, a depus jurământul

Ieri, în sala de ședințe a Instituției Prefectului, a fost instalat în funcție Dumitru Ciomaga, cel de-al doilea subprefect al județului Vaslui. Noul subprefect a depus jurământul de credință în sistem videoconferință, în prezența lui Marcel Ion Vela, ministrul Afacerilor Interne.

”Vă felicit pentru noua funcție și vă urez bine ați venit în echipa de conducere a Instituției Prefectului, vă asigur de colaborarea mea și a membrilor din Colegiul Prefectural. Veți fi înlocuitorul meu de drept, iar în calitate de subprefect, membru în Colegiul Prefectural. Principalele atribuții pe care le veți avea vor fi gestionarea situațiilor de urgență și colaborarea cu serviciile deconcentrate”, a precizat Mircea Gologan, prefectul județului Vaslui.

La rândul lui, noul subprefect a transmis un mesaj șefilor serviciilor deconcentrate, angajaților din cadrul Prefecturii Vaslui.

”Îl asigur atât pe prefectul județului Vaslui, cât și directorii serviciilor deconcentrate și pe colegii mei de toată colaborarea și implicarea mea”, a spus Dumitru Ciomaga.

Reamintim că vineri, 20 decembrie 2019, la sediul Instituției Prefectului, Narcis Emil Poiană a fost instalat în funcția de subprefect al județului Vaslui.

”Mă simt onorat de încrederea acordată de Ludovic Orban, Prim Ministrul României. În cadrul acestei ceremonii am depus jurământul, și voi face tot ce îmi stă în putere să reprezint atribuțiile de subprefect. Mă bizui pe angajații Prefecturii Vaslui, pe membrii structurilor Ministerului Afacerilor Interne și șefii serviciilor deconcentrate, pentru implementarea la nivel local a programului de guvernare. Între noi va fi o colaborare bazată pe respect”, spunea la vremea respectivă Narcis Emil Poiană.

(Dănuț CIOBANU)

 

Investiție majoră în extinderea rețelei de gaze naturale în Murgeni, Fălciu, Berezeni, Șuletea și Epureni

de Dănuț CIOBANU 

Cinci localități vasluiene care s-au asociat în vederea racordării la rețeaua de gaze naturale au șanse mari să obțină finanțare. Este vorba despre Murgeni, Fălciu, Berezeni, Șuletea și Epureni, care în urmă cu doi ani au constituit Asociația de Dezvoltare Intercomunitară. UAT-urile au finalizat documentație și speră ca Ministerul Dezvoltării să le susțină financiar proiectele. Conducta principală de gaze va fi instalată în Murgeni, de unde restul localităților își vor implementa programele de extindere a rețelei.

Locuitorii din mai multe comunități vasluiene au parte de vești bune la început de an. Ministerul Dezvoltării a anunțat că va finanța extinderea rețelelor de gaze, iar unitățile administrativ teritoriale din județul Vaslui care s-au asociat în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) au toate șansele să beneficieze de finanțare. Este vorba despre localitățile Murgeni, Fălciu, Berezeni, Șuletea și Epureni.

Ioan Buta, primarul orașului Murgeni, a spus că toate UAT-urile au finalizat și depus documentația pentru branșarea la rețeaua de gaze naturale și au o șansă mare la finanțare.

”Noi ne-am constituit în această asociație cu doi ani în urmă și avem ca principal obiectiv să dezvoltam rețeaua de gaze în localitățile noastre. Am depus toate documentele și așteptăm să se dea drumul la finanțare. Am auzit conducerea Ministerului Dezvoltării că va finanța astfel de extinderi de rețele. Cum noi am depus toată documentația, vom avea prioritate și la finanțare. Suntem în discuții pentru a invita în asociație și comuna Vetrișoaia. Transgaz va instala conducta principală de gaze până la Murgeni, iar de acolo UAT-urile din asociație își vor face proiectele proprii de extindere a rețelei”, a precizat Ioan Buta.

Interes mare pentru gazele naturale

În ultimii ani, extinderea infrastructurii de gaze naturale a devenit vitală pentru comunitățile locale de la nivelul județului Vaslui. La această dată, 20 de UAT-uri și-au manifestat dorința de a se racorda la rețeaua de alimentare cu gaze naturale. Doar pe direcția spre orașul Negrești, sunt șase UAT-uri care vor instalarea infrastructurii de gaze, iar planul prevede construirea de rețele pe o distanță de circa 60 kilometri.

Adrian Tighici, directorul SC Gaz Est Vaslui, a precizat că procesul de dezvoltare a infrastructurii de gaze naturale este de durată și poate fi realizat într-o perioadă cuprinsă între 1 și 7 ani. De asemenea, pentru astfel de investiții este nevoie de o finanțare consistentă.

„UAT-urile nu trebuie să  renunțe la planul de a trage instalații de gaze, pentru că acesta este viitorul. Un alt combustibil ieftin nu va mai fi în țara noastră. Lemnele sunt scumpe și tot mai greu de procurat. În zăcământul din Marea Neagră, România are resurse de gaze naturale pentru mulți ani de acum încolo și, tocmai de aceea, infrastructura trebuie dezvoltată”, a precizat Adrian Tighici.

În anul trecut, SC Gaz Est Vaslui a dezvoltat intrastructura județeană de distribuție a gazelor naturale cu 30 de kilometri, rețele la care s-au racordat 1.400 de noi abonați.

„UAT-urile au găsit mereu soluții pentru susținerea finanicară în vederea extinderii rețelelor de gaze naturale. Extinderea instalațiilor este un proces de durată și trebuie ținut cont și de faptul că abonații nu se racordează toți imediat. Nu putem face rețele care nu sunt utilizate, pentru că acestea generează costuri. Procesul de extindere trebuie făcut prudent și se vor găsi și resurse de finanțare pentru comunitățile din mediul rural. Fără ajutorul statului și garantarea creditelor nu se poate realiza planul de extindere”, a mai precizat Adrian Tighici.

 

Crucea Roșie Vaslui, implicată activ în susținerea comunităților locale sărace

de Dănuț CIOBANU 

Crucea Roșie – Filiala Vaslui va desfășura și în anul 2020 o serie de proiecte, prin care va sprijini comunitățile locale. Printre campaniile care vor fi susținute la nivel local se numără dotarea școlilor din mediul rural cu boilere, acordarea de alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte persoanelor defavorizate, precum și susținerea de cursuri de igienă și acordarea primului ajutor.

Unul din proiecte implementate în județul Vaslui vizează ajutorarea persoanelor aflate în situația de risc social, care se intitulează „Banca de alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte”. Sumele adunate cu acest scop sunt repartizate în baza unei selecții la familiile cu mulți copii, pentru a le asigura condițiile necesare de trai.

Un alt proiect important care se va derula și în acest an privește montarea de boilere la școlile din mediul rural. Criteriile după care sunt selectate școlile care vor primi boilere țin de situația materială a copiilor, existența apei curente, asumarea responsabilității de către autoritățile locale pentru montarea boilerelor

„Crucea Roșie are foarte mulți parteneri la nivel național. Unul din aceste parteneriate vizează donarea de către o firmă a unor boilere pentru școli, pentru ca toți copiii să dispună de apă caldă. Noi am făcut propuneri pentru ca școlile din Pușcași, Iana, Ștefan cel Mare, Cozmești, Bălteni și alte comune să primească astfel de boilere. În acest fel, 20 de boilere au fost repartizate și montate anul trecut în școlile vasluiene”, a precizat Valeriu Caragață, președintele Filialei Județene Vaslui a Crucii Roșii din România

O altă campanie pe care Crucea Roșie Vaslui o derulează la nivel local se intitulează „Back to school!” și este dedicată colectării de rechizite școlare pentru copiii cu probleme sociale.

„Facem aceste donații de rechizite pentru a ajuta acești copii să continue studiile și să nu abandoneze școala. Este o preocupare foarte importantă pentru noi, care are un caracter permanent”, a explicat Valeriu Caragață.

Alte activități pe care la desfășoară organizația vizează organizarea de cursuri de igienă, certificate care sunt obligatorii pentru persoanele care lucrează în alimentația publică. Pe lângă cursurile de igienă, Crucea Roșie mai este acreditată pentru organizarea de cursuri de acordare a primului ajutor, de care beneficiază profesorii din județ.

”Crucea Roșie Vaslui colaborează cu lectori și medici acreditați pentru susținerea cursurilor de igienă și acordarea primului ajutor”, a mai spus Valeriu Caragață.

 

 

 

Punctul de transfuzii din municipiul Vaslui se deschide în luna aprilie 2020

Punctul de transfuzii Vaslui va fi funcțional începând din luna aprilie 2020. Ana Rinder, directorul Spitalului Județean de Urgență (SJU), a precizat că majoritatea echipamentelor medicale pentru dotarea punctului au ajuns la Vaslui și mai sunt de achiziționat doar două aparate. Întârzierea deschiderii punctului de transfuzii a fost din cauza contestării licitației pentru o parte din echipamentele necesare dotării punctului.

”Sperăm ca din luna aprilie 2020, punctul de transfuzii Vaslui să își înceapă activitatea. Spațiul din cadrul Policlinicii Vaslui, unde va fi deschis punctul de transfuzii, a fost renovat de către Consiliul Județean conform regulilor impuse de Direcția de Sănătate Publică”, a precizat Ana Rinder.

Suma de 200.000 lei pentru achiziționarea echipamentelor medicale a fost alocată de la bugetul consolidat al statului în luna mai 2019. Punctul de transfuzii va avea un hol, o sală de așteptare și două camere pentru transfurziile de sânge. Punctul va fi dotat cu două paturi speciale, va fi achiziționată o cameră frigorifică și alte echipemente necesare. La centru vor lucra asistente medicale din cadrul SJU Vaslui sub coordonarea specialiștilor de la Centrul Județean de Transfuzii Sanguine de la Bârlad.

Potrivit legislației în vigoare, donatorii de sânge primesc, la cerere, pentru fiecare donare șapte tichete de masă, o zi liberă de la locul de muncă sau o zi scutire de frecvență pentru elevi, studenți și militari, în ziua donării. De asemenea, donatorii mai beneficiază de decontarea cheltuielilor de transport pentru cei care au domiciliul sau reședința în altă localitate decât cea în care se face donarea de sânge, reducere de 50% la abonamentul pentru transportul în comun, dacă donarea se face la instituția de profil din localitatea de domiciliu sau din cea în care donatorul este angajat, un buletin de analize cu rezultatele testelor efectuate.

(Dănuț CIOBANU)

 

Verde pentru investiții de 108 milioane lei, în transportul local din municipiul Vaslui

de Dănuț CIOBANU 

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, și Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est, au semnat contractul de finanțare pentru cel mai important proiect pe transportul local. Proiectul are o valoare totală de 108 milioane de lei și vizează modernizarea infrastructurii de transport și achiziționarea de autobuze ecologice. Investiția face parte dintr-un portofoliu de proiecte depus de Primăria Vaslui pe Axa 4 din POR 2014-2020, unde municipiul reședință de județ beneficiază de o finanțare totală de 28 milioane de euro.

Ieri, la sediul Primăriei Vaslui, a fost semnat contractul de finanțare pe proiectul privind dezvoltarea transportului local. Proiectul vizează extinderea rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători. De asemenea, investiția are la bază o componentă referitoare la achiziționarea de mijloace de transport de călători ecologice și o componentă care privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport local.

La eveniment au luat parte Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, Vasile Asandei, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est, angajați ai primăriei și alți invitați. Proiectul este finanțat prin Axa Prioritară 4 din cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020 și are o valoare totală de 108 milioane de lei.

Vasile Pavăl a precizat că municipiul Vaslui beneficiază de o finanțare totală pe Axa 4 care se ridică la suma de 132 milioane de lei (28 milioane de euro). În cadrul acestei axe de fianțare, Primăria Vaslui are mai multe proiecte depuse: dezvoltarea transportului local, reamenajarea unui teren în parcul Copou, construirea unei creșe și a unei grădinițe, precum și extinderea serviciilor de utilități în zona Rediu.

”Pentru creșă și grădiniță am semnat contractul de finanțare și acum se lucrează la proiectele tehnice. După finalizarea proiectelor vom face licitație pentru adjudecarea execuției. Proiectul de la Copou, cel de la Rediu și cel care privește construcția depoului sunt în verificare la ADR Nord Est. Azi semnăm contractul de finanțare pentru cel mai important proiect, în valoare de 108 milioane de lei. Acordăm o atenție deosebită transportului, care trebuie să fie un serviciu civilizat și modern”, a spus Vasile Pavăl.

Investiții în transportul ecologic 

Vasile Asandei a subliniat că autoritățile locale din municipiul Vaslui au reușit, în ultimii ani, să modernizeze orașul cu ajutorul fondurilor europene.

”În urmă cu doi ani au venit la Vaslui reprezentanții Comisiei Europene (CE) și au apreciat municipiul ca un oraș modern. Făceam un calcul când veneam la Vaslui și, dacă am folosi valoarea banilor dinainte, acest proiect are o finanțare de 1.000 miliarde lei vechi, ceea ce nu este puțin pentru o comunitate. Suntem în ultimul an al exercițiului bugetar, când semnăm acest contract. Știm că este posibilitatea de prelungire cu încă trei ani a perioadei de implementare a proiectelor, până în anul 2023, dar de fapt suntem întârziați cu acest program”, a precizat Vasile Asandei.

În cadrul proiectului vor fi achiziționate 18 mijloace de transport călători, din care opt autobuze hibrid diesel/electric și 10 troleibuze nearticulate. În ceea ce privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport vor fi montați 342 de stălpi pentru susținerea rețelei pentru firul de contact al troleibuzelor, 10,3 kilometri rețea de transport cale dublă, vor fi construite 25 de stații noi aferente zonelor de extindere a rețelelor de troleibuze și vor fi amenajate 69 de stații de călători existente. Totdodată, pe traseele de extindere a rutelor ecologice se vor amenaja trotuare pentru călători.

”Avem un volum imens de lucru. Suntem responsabili pentru ceea ce semnăm și ceea ce facem. Nu există axa de finanțare pe care să nu depunem proiecte, pentru a aduce bani în comunitate. Banii locali nu sunt suficiență pentru dezvoltare”, a completat Vasile Pavăl.

Proiectul bazinului de înot din municipiul Vaslui va fi depus la finanțator

Proiectul construcției unui bazin de înot și polo în municipiul Vaslui va fi predat în această săptămână Companiei Naționale de Investiții (CNI). Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a precizat că proiectul face parte din lista sinteză a obiectivelor ce vor beneficia de finanțare.

”Ne-au vizitat recent proiectanții, care au termen până la sfârșitul lunii să predea proiectul. La includerea proiectului nostru pe această listă s-a ținut cont de mai multe elemente. Avem în oraș un liceu sportiv și putem face o disciplină care să se desfășoare la bazinul de înot. De asemenea, orașul nostru nu are niciun ștrand. De aceea, proiectul este justificat și am speranța că vom duce investiția mai departe”, a subliniat Vasile Pavăl.

Proiectul pentru viitorul bazin de înot se va realiza pe amplasamentul actualului ștrand, acolo unde este terenul necesar, acces, parcare și alte facilități.

„Ideea pentru un bazin de înot o avem de trei ani în urmă. Am luat legătura cu cei de la CNI și am solicitat construcția unui bazin pentru copii și adulți. Proiectul este de tipul celui care s-a realizat la Focșani. Fiind un proiect tip, detaliile acestuia sunt actualizate cu actualele cerințe. Am transferat deja la CNI terenul pe care se va realiza bazinul și toate cele necesare pentru implementarea proiectului”, a adăugat Vasile Pavăl.

Ștrandul municipal Vaslui a fost închis în cursul lunii august 2014, după ce un copil în vârstă de 14 ani a murit înecat.

”Potrivit celor trei minori care l-au însoțit pe băiatul decedat la ștrand, acesta nu știa să înoate. Copiii au intrat împreună în apă, iar trei dintre ei au ieșit au mai stat pe pătură și s-au băgat din nou în apă, fără ca nimeni să sesizeze momentul în care băiatul ar fi strigat după ajutor”, au precizat la vremea respectivă reprezentanții Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui.

(Dănuț CIOBANU)

 

2.000 de familii din județul Vaslui au pierdut în anul 2019 alocația de susținere

Numărul beneficiarilor de alocație pentru susținerea familiei din județul Vaslui a scăzut semnificativ în cursul anului trecut. Dacă în luna decembrie 2018 erau în plată 10.873 de familii, în aceeași lună a anului trecut doar 8.873 de familii mai primeau sprijin financiar de la stat. În luna decembrie 2019, s-a alocat de la bugetul de stat o sumă de 1,5 milioane de lei pentru alocația de susținere, fiecare familie primind în medie 169 lei.

Beneficiarii pierd alocațiile de susținere în situația în care acestea nu se mai încadrează în grila de venituri prevăzută de lege pentru acordarea sprijinului financiar sau atunci când copii din aceste familii înregistrează absențe nemotivate. În anul școlar 2018 – 2019, copiii din familiiile beneficiare de alocație de susținere au contabilizat în total 1.869 de absențe școlare nemotivate.

Astfel, din cauza copiilor care au înregistrat peste 20 de absențe nemotivate, au fost suspendate de la plată 427 familii beneficiare de alocație. Suma aferentă lunară reținută de stat a fost de 88.741 lei, drepturile sociale fiind suspendate pe o perioadă de șase luni.

”Alocația pentru susținere a fost diminuată  de la plată, în proporție de 20% (familii în care copiii au înregistrat între 10-19 absențe), respectiv 50% ( familii în care copiii au înregistrat  20 de absențe), pentru un număr de 539 familii. Diminuările de alocații pentru susținerea familiei s-au făcut pentru o perioadă de trei luni, iar valoarea totală a reținerilor se ridică la suma de 25.716 lei”, a spus Sorin Prepeliță, directorul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială Vaslui.

Alocația pentru susținerea familiei a fost instituită prin Legea nr. 277/2010, iar unul din obiectivele actului normativ urmărește stimularea frecventării cursurilor unei forme de învățământ.

(Dănuț CIOBANU)

 

Prețul terenurilor agricole a explodat. Un hectar se vinde cu peste 100.000 de lei!

de Dănuț CIOBANU

Terenurile agricole din jurul centrelor urbane din județul Vaslui au ajuns să se vândă la niște prețuri foarte mari. Astfel, s-a ajuns ca parcelele arabile situate în zona orașelor să fie scoase la vânzare la niște prețuri de 95.000 lei/hectar sau 107.000/hectar. Anul trecut, proprietarii de pământ au lansat 3.798  oferte de vânzare de teren, pentru o suprafață totală de 3.323 hectare.

În anul 2019, la Direcția pentru Agircultură Județeană (DAJ)  Vaslui au fost înregistrate oficial nu mai puțin de 3.798  oferte de vânzare de teren, pentru o suprafață de 3.323 hectare.

”Se vând la prețuri mari terenurile de la limita cu municipiul Vaslui, cum ar fi cele de la Brodoc, Mărășeni, Muntenii de Jos și Muntenii de Sus. Au prețuri mari și terenurile din jurul celorlalte centre urbane cum ar fi Huși, Negrești sau Bârlad. În afara acestor terenuri de lângă orașe care au niște tarife mai mari, prețurile variază în general între 10.000 și 30.000 de lei/hectar, în funcție de fertilitatea terenului”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

Vânzarea terenurilor agricole extravilane continuă fenomenul din ultimii ani, când mii de hectare de teren au fost tranzacționate pe piața liberă. În cursul anului 2018, proprietarii de pământ din județul Vaslui au formulat 3.210 oferte de vânzare, pentru o suprafață totală de 2.900 hectare de teren agricol extravilan.

În cursul anului 2017, s-au înregistrat 2.576 cereri de oferte de vânzarea pentru 2.657 hectare. De asemenea, în anul 2016, au fost publicate 2.158 de cereri de vânzare, pentru o suprafață totală de 2.110 hectare, iar în cursul anului 2015, au fost înregistrate în total 2.347 oferte de vânzare a terenurilor, pentru o suprafață de 2.485 hectare.

De asemenea, la sfârșitul anului 2014, pe site-ul DAJ Vaslui erau postate 2.227 de oferte de vânzare de terenuri, fiind vizată tranzacționarea unei suprafețe de 3.855 hectare. Piața funciară din România a fost liberalizată începând din data de 1 ianurie 2014.

”Terenurile s-au tranzaționat în permanență, oamenii vând și cumpără. De regulă, cumpărătorii sunt arendașii care lucrează pământul. E foarte bine că arendașii cumpără, pentru că ei fac investiții în mașini agricole, mențin fertilitatea solului și sunt cei mai îndreptățiți să achiziționeze terenurile”, a mai spus Gigel Crudu.

Repetenți la fertilitate

Din păcate, o mare parte din suprafețele arabile din județ au un grad de fertilitatea scăzut, lucru care influențează prețurile cu care se tranzacționează terenurile.

Conform datelor DAJ Vaslui, gradul de fertilitate al terenurilor este următorul: clasa I de fertilitate 5.834 hectare, adică 1,45% din totalul suprafeței arabile din județ care este de 401.039 hectare; clasa II de fertilitate 93.060 hectare (23,2%); clasa III de fertilitate 158.008 hectare (39,4%); clasa IV de fertilitate 105.896 hectare (26,5%); clasa V de fertilitate 38.241 hectare (9,5%).

În județul Vaslui, terenurile se încadrează într-o clasă de fertilitate relativ scăzută. Doar 48.000 hectare de teren, dintr-un total la nivelul județului Vaslui de 401.980 hectare de teren agricol, sunt în clasele de fertilitate I și II”, a explicat Gigel Crudu.

 

Contribuția lunară pentru contractele de asigurare la sistemul de pensii a crescut la 558 lei

de Dănuț CIOBANU 

Contractele de asigurare socială pe care persoanele fizice le pot încheia cu Casa Județeană de Pensii Vaslui au devenit un lux. Începând din data de 1 ianuarie 2020, cuantumul lunar al contribuției sociale este de 558 lei. În prezent, la nivelul județului Vaslui mai sunt active 522 contracte de asigurare socială.

Vasluienii care au încheiat contracte de asigurare socială cu Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui trebuie să scoată mai mulți bani din buzunat pentru plata contribuției lucare. Cota de contribuție de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au încheiat contract de asigurare este de 25% din salariul minim brut pe țară. Nivelul minim al venitului lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială este de 2.230 lei, reprezentând valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată începând cu data de 1 ianuarie 2020. Astfel, cuantumul lunar al contribuției sociale se ridică la suma de 558 lei.

În ultimii ani, cota de contribuție a crescut anual, acesta fiind principalul motiv pentru care foarte multe persoane fizice au renunțat la contractul de asigurări sociale. Dacă în anul 2018, o persoană se putea asigura la venitul minim lunar asigurat cu o contribuție lunară de 346 lei, în anul 2019, contribuția s-a majorat lae 520 lei. Conform datelor CJP Vaslui, la finalul anului trecut mai erau active 522 contracte de asigurare.

”Se pot asigura în sistemul public de pensii, facultativ, pe bază de contract de asigurare socială avocații, personalul clerical și cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate în sistemul public, precum și orice persoană care dorește să se asigure, respectiv să își completeze venitul asigurat”, a spus Loredana Enache, purtător de cuvânt al CJP Vaslui.

Această modalitate de asigurare a fost introdusă pentru a da posibilitatea celor care nu au stagiul de cotizare necesar pentru înscrierea la o anumită categorie de pensie, să își completeze vechimea în muncă și, de asemenea, pentru a da posibilitatea persoanelor interesate să își suplimenteze venitul asigurat. Asigurarea facultativă în sistemul public oferă o serie de avantaje: pensii, ajutor de deces și bilete de tratament balnear.

 

 

 

 

 

 

 

 

Primăria Vaslui este decisă să apeleze la case de avocatură, pentru a apăra patrimoniul public

Primăria Vaslui este hotărâtă să lupte în instanță pentru a apăra patrimoniul public aferent orașului. Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a precizat în ședința Consiliului Local (CL) că sunt mai multe situații punctuale care trebuie soluționate, pentru ca patrimoniul public să nu fie afectat.

”Sunt firme care intră în faliment, iar administratorii judiciari doresc să  valorifice bunurile numai în avantajul lor. Unitatea administrativ teritorială trebuie să emită niște documente și după aceea se scot la vânzare bunurile. Vrobesc aici despre situația de la Corevas, cea de pe strada Castanilor și altele. Cum a dobândit Corevas bunurile, iar este un semn de întrebare și e tardiv să ni-l punem? Le-a obținut imediat după anul 1990, pe baza unor documente aprobate de UAT. Așa s-a ajuns că se blochează căi de acces, se vând terenuri cu utilități în subsol etc”, a precizat Vasile Pavăl.

Pentru a rezolva toate aceste situații, la ultima ședință a CL Vaslui a fost aprobat regulamentul privind modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate publică și privată asupra bunurilor aparținând municipiului.

”Trebuie să facem toate diligențele, în orice instanță, pentru ca patrimoniul public să rămână neștirbit. Nu pot să cad la învoială cu diverși pe patrimoniu! Nu fac așa ceva și nu îmi este frică de nicio amenințare cu dosare. Nu mă operesc aici! Mai avem un astfel de caz și în Zona Industrială. Ne găsim în situația în care fiecare își face dreptate, iar noi vom fi privitori. Secretariatul Primăriei Vaslui să  facă toate diligențele în această direcție. În cazurile în care ajungem în instanță și considerați că nu puteți face față, vom apela la case de avocatură pentru a ne apăra drepturile. Orice palmă de pământ o avem o vom valorifica în interesul UAT-ului”, a mai spus Vasile Pavăl.

(Dănuț CIOBANU)

Vasluienii vor încasa în următorii ani printre cele mai mici salarii din România

de Dănuț CIOBANU

Vasluienii vor avea și peste trei ani printre cele mai mici salarii din țară. Conform extimărilor oficiale, în anul 2023, câștigul salarial mediu net din județul Vaslui va fi de 3.475 lei. Alături de Neamț, Hunedoara, Brăila, Harghita și Călărași, în județul Vaslui  se vor încasa cele mai proaste lefuri din România. Pentru a stabiliza muncitorii în județ și a diminua exodul  forței de muncă în străinătate sau în alte zone ale țării, mediul de afaceri local trebui să își revizuiască rapid politica fiscală și să plătească salarii mai mari.

La sfârșitul anului trecut, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a publicat principalii indicatori economico – sociali în profil teritorial până în anul 2023. Din nefericire, atât la nivelul Moldovei, cât și în restul țării, Vasluiul nu va reuși să depășească grupul județelor cu cele mai scăzute lefuri.

Conform prognozelor oficiale, la sfârșitul anului 2020 se prognozează un câștig salarial mediu net în valoare de 2.787 lei. Potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie, în anul 2023 câștigul salarial mediu net din județul Vaslui va urca la suma de 3.475 lei. Peste trei ani, situația salariilor din județele Moldovei va fi următoarea: Bacău – 3.431 lei, Botoșani – 3.587 lei, Iași – 4.308 lei, Neamț – 3.187 lei, Suceava – 3.267 lei.

La nivel național, printre județele care în anul 2023 vor avea cele mai mici salarii se numără Brăila – 3.322 lei, Hunedoara – 2.867 lei, Buzău – 3.443 lei, Călărași – 3.448 lei, Harghita – 3.412 lei.

Salarii mai mari

În contextul în care în județul Vaslui sunt printre cele mai mici salarii din România, oamenii de afaceri vasluieni trebuie să își schimbe urgent politica salarială. În ultimii ani, din cauza lefurilor mici, forța de muncă locală a migrat masiv în străinătate, dar și în alte orașe ale țării cum ar fi București, Arad, Cluj, Timișoarea sau Iași.

”Dacă nu vom plăti forța de muncă la nivelul aspirațiilor, nu o vom mai avea. Mi se pare mirajul de a merge în străinătate exagerat, iar mulți nu au reușit acolo. Uitați ce investiții s-au făcut în județ și în țară care stagnează, sunt case construite care nu se mai acoperă. Românii trebuie să înțeleagă că nicăieri nu e mai bine decât aici. Dacă în țările europene se achită salarii de 2.000 de euro și la noi în țară patronii pot achita salarii de 1.200 de euro pentru transportatori, constructori și alte categorii de angajați. La aceste salarii nu va mai pleca nimeni, pentru că și acolo sunt costuri, iar oamenii sunt departe de familiile lor”, a spus Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.

În ultima perioadă, fermierii din județul Vaslui au schimbat politica salarială pentru a-și păstra forța de muncă. Creșterea salariilor are loc în contextul în care impozitarea muncii este la un nivel înalt, iar prețurile la produsele agricole nu au crescut semnificativ.

„La fel ca și în alte sectoare de activitate și în fermele agricole au crescut salariile. Problema este că noi suntem dispuși să oferim salarii de 1.000 euro/lună însă, de ani de zile, prețul produselor agricole bate pasul pe loc. Avem subvențiile europene care ne mai reduc din cheltuieli. Noroc că avem tehnică modernă și, astfel, ne-am permis să mai reducem din personală și la cei rămași să dăm salarii bune. Însă, de ce dăm mai mulți bani omului și mai mult se duce la stat. Ar trebui să fie lăsați mai mulți bani oamenilor”, a spus Constantin Cioată, fermier din județul Vaslui.

Indemnizația de însoțitor pentru pensionarii de boală este de 1.012 lei

În perioada 1 ianuarie 2020 – 31 august 2020, indemnizația de însoțitor pentru pensionarii de boală încadrați în gradul I de invaliditate este de 1.012 lei. Conform datelor Casei Județene de Pensii Vaslui, cuantumul indemnizației pentru însoțitor în cazul pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul I de invaliditate reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie.

În perioada 1 ianuarie 2020 – 31 august 2020, valoarea punctului de pensie se menține la 1.265 lei. Începând cu data de 1 septembrie 2020, conform art. 86 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, valoarea punctului de pensie va fi de 1.775 lei.

Potrivit noii legi a pensiilor, valoarea punctului de pensie se actualizează astfel: 1.265 de lei în 2019; 1.775 de lei în 2020; 1.875 de lei în 2021. Din anul 2022, valoarea punctului de referință se va indexa anual cu rata inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

La sfârșitul anului  2019, județul Vaslui mai avea în plată doar 8.996 pensionari de boală. Din numărul total al acestora, 8.967 sunt pensionari de stat și 29 pensionari de invaliditate proveniți din sectorul agricol. În aceiași lună din 2018, erau în plată un total de 9.561 pensionari de boală. Pe acest trend, numărul total al pensionarilor de boală a scăzut în ultimul an cu un procent de 6,29%.

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale. Au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă, boli profesionale, neoplazii, schizofrenie și SIDA.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

Vasile Pavăl le cere consilierilor locali să se implice în finalizarea bugetului pe 2020

de Dănuț CIOBANU 

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a cerut consilierilor locali să fie foarte activi, pe perioada în care proiectul de buget pe anul 2020 se află în dezbatere publică. Pavăl i-a îndemnat pe  consilieri să verifice dacă problemele ridicate de cetățeni sunt prevăzute în proiectul de buget și, de asemenea, să vină cu propuneri de completare.

Pentru anul 2020, proiectul de buget al municipiului Vaslui are venituri estimate la suma de 162 milioane de lei. Spre comparație, în anul 2019 bugetul Vasluiului a fost în valoare de 120 milioane de lei.

”Am prognozat că fie pe 13 februarie sau pe 20 februarie să venim cu proiectul de buget în fața dumneavoastră. Avem obligația să ne încadrăm în perioada de 45 de zile, de la adoptarea bugetului consolidat al statului. Pentru întocmirea bugetului, noi am preluat toate propunerile de la oameni, din strategia de dezvoltare, din ceea ce trebuie făcut. Sunt convins că mai pot fi scăpări, pe care le putem completa. De aceea, vă  cer să veniți cu propuneri pe care le vom discuta în comisiile de specialitate sau în plenul  Consiliului Local Vaslui. Să realizăm un buget lucrativ și să facem o treabă bună pentru comunitate. Avem resursele necesare să atingem acest obiectiv”, a spus Vasile Pavăl consilierilor locali.

Majorarea cu 40 de milioane de lei a veniturilor la bugetul local pe anul 2020 provine din creșterea unor sume pe care Ministerul de Finanțe le repartizează la nivel local. Astfel, sumele din impozitul pe profit care se repartizează la nivel local au crescut de la 60% la un procent de 63%. De asemenea, a fost o majorare și a sumelor care se acordă pentru echilibrarea bugetelor locale din taxa pe valoare adăugată, o alocare mai mare decât în anul trecut.

La acest sume se adaugă și proiectele europene care contribuie la creșterea capitolului de venituri prin valoarea cofinanțărilor. Orice proiect european are trei surse de finanțare: fondurile europene nerambursabile, cofinanțarea autorităților locale și cofinanțarea de la Guvernul României sau de la Ministerul Dezvoltării.

 

Criza de mecanizatori paralizează activitățile din agricultura județului Vaslui

de Dănuț CIOBANU 

Agricultura județului Vaslui se confruntă cu o criză a forței de muncă fără precedent. Deficitul de personal cel mai mare este în sectorul mecanizatorilor, cu toate că salariile cu crescut constant în ultimii ani. Din nefericire, nici cursurile de pregătire profesională nu pot acoperi acest minus de personal, în condițiile în care tinerii nu se arată interesați de această meserie. Fermierii locali susțin că, pe fondul lipsei de forță de muncă, agricultura viitorului va fi tot mai tehnologizată.

Criza forței de muncă din agricultura județului Vaslui se adâncește de la un an la altul. Pe lângă alte categorii de personal, lipsa mecanizatorilor îi afectează cel mai mult pe fermierii vasluieni. Deși fermele agricole s-au dotat cu utilaje moderne, tinerii nu sunt atrași de această meserie. Pentru a acoperi acest gol de la nivel local, anul trecut, Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a organizat la Berezeni cursuri de calificare profesională pentru mecanizatori. Din păcate, la aceste cursuri s-au prezentat foarte puțini tineri.

”Timp de trei luni, peste 50 de cursanți de la societățile agricole din zona Berezeni au participat la pregătire. Au preferat să vină la cursuri vechii mecanizatori și au fost doar doi copii care și-au exprimat interesul. Cu toate că mecanizatorii sunt foarte bine plătiți, toți tinerii pleacă afară, satele îmbătrânesc și nu mai există interes pentru agricultură. Viitorul va fi cu utilaje tot mai mari, cât mai performante, cu cât mai puțini mecanizatori. Inginerul va sta la capătul tarlalei, iar din telecomandă va comanda utilajul care face lucrările agricole. Aceeași lipsă de personal este și în sectorul creșterii animalelor. Noi lucrăm peste 3.600 hectare de teren, creștem 400 de taurine și peste 1.000 de ovine”, a spus Sorin Tălmaciu, președintele societățiii agricole Agroind Berezeni.

Interes pentru cursuri

În anul 2019, DAJ Vaslui a emis 142 certificate de calificare profesională în diferite meserii: apicultor – 45, lucrător în creșterea animalelor – 14, lucrător în cultura plantelor – 12, pomicultor – 9, legumicultor – 23 și tractorist – 39.

Pentru acest an, se estimează că 203 persoane vor urma cursurile de pregătire profesională susținute de DAJ Vaslui: apicultură – 60, lucrător în creșterea animalelor – 20, lucrător în cultura plantelor – 28, pomicultură -15, legumicultură – 40, tractorist – 40.

”În anul trecut, am avut o creștere a numărului de cursanți față de anul 2018. Pentru cei care lucrează în sectorul agricol este foarte important să participe la cursurile de formare profesională. Pe lângă obținerea unor aptitudini, cursanții mai au și alte avantaje atunci când se angajează”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

DAJ Vaslui a finalizat în anul 2018 șase cursuri de pregătire profesională pentru 220 de cursanți. Este vorba despre 73 de apicultorii, 52 legumicultor, 39 crescători de animale, 22 pomicultori, 17 tractoriști, 17 lucrători în cultura plantelor. Pe lângă cursanții din județ, au fost calificate și zeci de persoane venite din județe precum Iași, Galați, Cluj, Bistrița Năsăud, Neamț și Suceava.

 

Locativa Vaslui vinde apartamentele ANL din Zona Industrială

SC Locativa SRL Vaslui a început vânzarea apartamentelor ANL din Zona Industrială. În zona respectivă sunt trei blocuri ANL, cu cinci scări care au în total 80 de apartamente. Nicu Palade, directorul SC Locativa SRL, a precizat că s-au tranzacționat până la această date trei apartamente, valoarea de vânzare a acestora fiind de 117.000 lei.

”Acest tarif de vânzare s-a stabilit conform rețurilor prevăzute în ordinul emis de Ministerul Dezvoltării. Aceste sume de bani sunt virate în contul Agenției Naționale pentru Locuințe. Așteptăm ca în perioada următoare și alți chiriași sâ își exprime dorința de a cumpăra apartamentele în care locuiesc. În cele trei blocuri sunt apartamente cu două camere și  garsoniere. Acum, la început de an, fiecare familia își face calculele cu privire la achiziționarea locuinței. Creditele oferite prin programul Prima Casă sunt cele mai avantajoase pentru familiile care vor să cumpere”, a spus Nicu Palade.

În cursul anului trecut, Primăria Vaslui a finalizat operațiunea de intabulare în cartea funciară a celor trei blocuri ANL din Zona Industrială, inclusiv faza de apartamentare.

“Trăiesc aici familii tinere și doresc să cumpere, să își ia credite și să plătească. Statul le-a pus la dispoziție apartamente elegante, spațioase, cu toate utilitățile la dispoziție, iar acestea pot fi achiziționate la prețuri mai mici decât pe piața liberă”, a mai precizat Nicu Palade.

În calitate de administrator de spații locative, SC Locativa Vaslui a vândut până la începutul acestui an 32 de apartamente, din care 21 în Bl. nr. 287 și 11 apartamente în Bl. nr. 283. În total, la nivelul municipiului Vaslui mai sunt de vândut 113 apartamente ANL.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

Proiect educativ de 2 milioane de euro, pentru 600 de copii și adulți din municipiul Vaslui

de Dănuț CIOBANU 

Primăria Vaslui a pregătit un proiect european, pentru persoanele care nu și-au finalizat educația obligatorie. Dacă va fi selectat pentru implementare, proiectul va dispune o finanțare de 2 milioane euro. În cadrul proiectului, 600 de copii și adulți din municipiul Vaslui vor putea să își finalizeze studiile, până la nivelul claselor a IV-a și a X-a. Cursurile vor fi susținute de 516 profesori din municipiul Vaslui.

Consiliul Local (CL) a aprobat în ședința ordinară de ieri, participarea municipiului Vaslui în calitate de beneficiar/lider, în cadrul apelului de proiecte ”Măsuri de educație de tip A doua șansă”. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020, Axa prioritară 6 ”Educație și competențe”.

Unul din obiectivele specifice ale proiectului este creșterea numărului de tineri care au abandonat școala și de adulți care nu și-au finalizat educația obligatorie care se reîntorc în sistemul de educație și formare, inclusiv prin programe de tip a doua șansă și programe de formare profesională. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul preuniversitar în vederea promovării unor servicii educaționale de calitate orientate pe nevoile elevilor și a unei școli incluzive.

Consilierii locali au aprobat și alocarea unui buget maxim pentru apelul de proiecte inițiat de municipiul Vaslui, pentru cele 36 de luni de implementare ale acestuia, în valoare de 2.000.000 euro. Suma de 1.700.000 euro reprezintă un procent de 85% din costurile eligibile ale proiectului, cofinanțare din partea Uniunii Europene. Totodată, suma de  260.000 euro reprezintă 13% din costurile eligibile ale proiectului, cofinanțare de la bugetul de stat al României, iar suma de 40.000 euro reprezintă 2% din costurile eligibile ale proiectului, cofinanțarea locală a municipiului Vaslui.

Hotărârea adoptată de CL Vaslui mai prevede suportarea cheltuielilor conexe care pot interveni în derularea proiectului, cheltuieli fără de care proiectul nu poate fi implementat și care nu pot fi finanțate din instrumente structurale.

”Noi avem demarat din 2019 un proiect privind abandonul școlar, în parteneriat cu Școala Generală nr. 2. În acest an, pregătim proiectul ”A doua șansă”, proiect pentru care s-a întocmit fișa de finanțare, ce trebuie depusă până la sfârșitul acestei luni. Sperăm să câștigăm acest proiect, pe care îl derulăm împreună cu Inspectoratul Școlar Județean și Școala Generală nr. 1. Obiectivul proiectului este ca 600 de copii și persoane adulte să își ducă studiile până la un anumit nivel: 4 clase sau 10 clase. În proiect vor fi antrenați 516 profesori care vor preda cursurile beneficiarilor, în vederea obținerii certificatelor de pregătire”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

În cursul dezbaterilor, Sorin Radu, consilier PNL, a precizat că în cadrul proiectului se aprobă un parteneriat între Primăria Vaslui și Inspectoratul Școlar Județean, dar documentul respectiv nu este completat.

”În acest model de parteneriat nu sunt prevăzute părțile contractante, nu sunt trecute sumele pe care le vor cheltui fiecare partener. Cum să aprobăm acest model? Documentul trebuie completat, nu îl putem aproba așa”, a spus Sorin Radu. După ce documentul a fost completat, proiectul de hotărâre a fost supus votului plenului și a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Primăria Vaslui relansează Zona Metropolitană, din care fac parte 11 comune

Zona Metropolitană Vaslui revine în atenția autorităților publice locale. Organizația are în prezent un sediu pe strada Ana Ipătescu din municipiul Vaslui, cotizațiile au fost achitate de către membri și a fost angajată o persoană care se ocupă de organizarea și derularea activităților.

Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a precizat că se are în vedere implementarea unor proiecte în Zona Metropolitană. Unul din proiectele importante vizează extinderea ttransportului local și în localitățile care fac parte din această structură.

”Pentru toată lumea trebuie asigurat transportul, deoarece reduce poluarea. După transport vine asigurarea locurilor de parcare, construirea de piste de biciclete, accesul în instituțiile publice etc. Se poate foarte ușor să se prelungească linia de troleibuz din municipiul Vaslui spre comunele Muntenii de Jos și Muntenii de Sus. Avem alte oportunități în domeniul agricol, în creșterea animalelor. Noi avem în administrare la Moara Greci o suprafață de pășune, pe care o putem pune la dispoziție unor crescători de animale. Mai avem în vedere și alte proiecte, cum ar fi în domeniul educației”, a precizat Vasile Pavăl.

Potrivit legii, municipiile resedință de județ pot constitui zone metropolitane prin asociere cu localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată. Inițiativa locală constă în asocierea municipiului Vaslui cu cele 11 comune din jurul orașului (Bălteni, Delești, Laza, Lipovăț, Muntenii de Jos, Muntenii de Sus, Pușcași, Ștefan cel Mare, Tanacu, Văleni și Zăpodeni) pentru a forma o zonă metropolitană funcțională. Pe perioada exercițiului bugetar al Uniunii Europene 2014 -2020, se aduc în prim plan o serie de instrumente financiare noi, adresate exclusiv dezvoltării urbane integrate.

(Dănuț CIOBANU)

Municipiul Vaslui are un buget record în anul 2020, care se ridică la suma de 162 milioane lei

de Dănuț CIOBANU 

Municipiul Vaslui are în acest an un buget care se ridică la 162 milioane de lei. Comparativ cu anul trecut, veniturile de la bugetul local sunt mai mari cu 40 milioane de lei. Banii în plus provin de la majorarea alocărilor financiare făcute de Ministerul Finanțelor pentru echilibrarea bugetelor locale, dar și din cofinanțările din cadrul proiectelor europene. Municipalitatea a lansat deja în dezbatere publică proiectul de buget pe anul 2020, secțiunea de dezvoltare dispunând de fonduri de peste 40 miloane de lei.

În anul 2020, municipiul Vaslui este un oraș privilegiat din punct de vedere financiar. În timp ce o mare parte din unitățile administrativ teritoriale din județul Vaslui sunt pe deficit cu resursele financiare, municipiul reședință de județ se poate lăuda cu o adevărată premieră. Dacă în anul 2019 bugetul Vasluiului a fost în valoare de 120 milioane de lei, în acest an veniturile estimate se ridică  la suma de 162 milioane de lei. Practic, avem de a face cu o creștere a veniturilor cu 40 milioane de lei, o sumă importantă pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare locale.

Ieri, în cadrul unei conferințe de presă, Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, a explicat pe larg sursele de unde provine creșterea financiară consistentă.

”Avem proiectul de buget pe acest an, inclusiv cifrele preliminarii pentru anul 2019. Am trecut la analiza fiecărui obiectiv în parte și am analizat fiecare element pentru realizarea proiectului de buget, care a fost lansat în dezbatere publică. Veniturile sunt mult mai mari comparativ cu anul trecut, dar acest lucru nu se datorează creșterii cuantumului taxelor și impozitelor locale. Impozitele locale pentru acest an au fost indexate cu un procent de 4,6% ce reprezintă rata inflație, care este o majoarre nesemnificativă”, a spus Vasile Pavăl.

Majorarea veniturilor la bugetul local provine din creșterea unor sume pe care Ministerul de Finanțe le repartizează la nivel local. Astfel, sumele din impozitul pe profit care se repartizează la nivel local au crescut de la 60% la un procent de 63%. De asemenea, a fost o majorare și a sumelor care se acordă pentru echilibrarea bugetelor locale din taxa pe valoare adăugată, o alocare mai mare decât în anul trecut.

La acest sume se adugă și proiectele europene care contribuie la creșterea capitolului de venituri prin valoarea cofinanțărilor. Orice proiect european are trei surse de finanțare: fondurile europene nerambursabile, cofinanțarea autorităților locale și cofinanțarea de la Guvernul României sau de la Ministerul Dezvoltării.

Bani pentru funcționare și dezvoltare

În ceea ce privește modul de cheltuire a resurselor financiare au fost stabilite deja primele direcții de acțiune. Astfel, în ceea ce privește secțiunea de funcționare nu se înregitrează majorări comparativ cu anul precedent. Salariile rămân la același nivel, angajările au fost blocate și vor fi luate și alte măsuri de limitare a cheltuielilor.

”Pentru dezvoltare avem o sumă de 42 milioane de lei, la care se adaugă excedentul bugetar, pentru că anul acesta sursele financiare nu au mai fost diminuate cu valoarea excedentului. Tot excedentul bugetar se  duce pe obiective de investiții. Am asigurat resurse financiare pentru contractele multianuale, cum ar fi construcția noului bazar sau reabilitarea zonei Cuza Vodă. În perioada următoare se vor finaliza o serie de cartiere în ceea ce privește reabilitarea sistemului de apă și canal și întocmim studii de fezabilitate pentru lucrările de asfaltare. Este vorba despre cartierele Dimitrie Cantemir, Delea și Brodoc. Vreau ca la sfărșitul anului aceste proiecte să fie finalizate sau să fie în curs de execuție. Am prevăzut bani în buget și pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru planul urbanistic general al municipiului”, a mai spus Vasile Pavăl.

Apicultorii vasluieni au încasat un milion de lei, pentru pierderile provocate de vremea rea

Apicultorii care au înregistrat pierderi în urma ploilor torențiale din perioada martie – mai 2019 au primit bani frumoși de la bugetul de stat. Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, a precizat că 498 de apicultori locali au primit subvenții pentru pierderile cauzate de condițiile meteorologice nefavorabile.

”Valoarea sprijinului financiar a fost de 20 lei/familia de albine. Sumele au reprezentat ajutorul de minimis care s-a plătit beneficiarilor într-o singură tranșă. Pentru obținerea sprijinului, solicitanții au depus o cerere la DAJ Vaslui, până la data de 31 octombrie 2019. În total, apicultorii vasluieni care au îndeplinit condițiile au încasat suma de 968.640 lei”, a spus Gugel Crudu.

În data de 24 septembrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial o hotărâre privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2019 asupra sectorului apicol”. Măsura a fost destinată apicultorilor din domeniul producției primare, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție.

Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar, apicultorii au îndeplinit cumulativ următoarele condiții: să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data 1 martie 2019 și să dețină familii de albine înregistrate/autorizate la Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui.

În situația în care beneficiarii aveau în exploatație mai multe stupine situate pe raza mai multor unități administrativ-teritoriale din județe diferite, aceștia au depus o singură cerere la direcția pentru agricultură pe teritoriul căreia beneficiarul deținea numărul cel mai mare de familii de albine.

(Dănuț CIOBANU)

 

Vremuri negre pentru UAT-urile din județul Vaslui. 20 de comune fără bani pentru întocmirea bugetelor

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Județean Vaslui a adoptat hotărârea privind repartizarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale. Consilierii liberali au acuzat rapiditatea cu care a fost organizată ședință și modul în care au fost distribuite fondurile. Conducerea CJ-ului a replicat că procedura a fost grăbită pentru ca toate UAT-urile să poată să își întocmească bugetele. Cât despre sumele repartizate în teritoriu, Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, le-a catalogat ca fiind ”cea mai neagră perioadă din ultimii opt ani pentru UAT-uri”.

Ieri, în cadrul unei ședințe de îndată, Consiliul Județean (CJ) Vaslui a aprobat repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a unor sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe anul 2020 .

Astfel, s-a aprobat repartizarea pe UAT-uri a a fondului aflat la dispoziția CJ Vaslui din impozitul pe venit, pe anul 2020 precum și repartizarea sumelor defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale pe anul 2020 și estimările pe anii 2021 – 2023. De asemenea, s-a adoptat estimarea pe UAT-uri a sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată și din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale ce urmează a fi repartizate pentru anii 2021 – 2023.

În timp ce necesarul de fonduri solicitat de comunități este în sumă de 919.138 mii lei, suma pe care a repartizat-o CJ Vaslui a fost de numai 27 316 mii lei, ceea ce înseamnă asigurarea necesarului în procent de 3 %.

”Având în vedere că necesarul solicitat este mult peste posibilitățile CJ-ului, am considerat oportun să efectuăm și o analiză riguroasă asupra veniturilor și nevoilor fiecărei comunități. Astfel, a fost întocmită o situație în care am comparat, pe de o parte, veniturile pe care UAT-urile le au la dispoziție în acest moment și, pe de altă parte, cheltuielile de personal și cele cu asistența socială (în cuantum de 50%). În urma acestei comparații, rezultă că 20 de UAT-uri sunt în imposibilitatea de a funcționa, deoarece ori nu au asigurate cheltuielile necesare, ori, după asigurarea acestora, mai au la dispoziție sume foarte mici”, a precizat Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

Pentru a rezolva această situație, CJ Vaslui a repartizat suma de 8.675 mii lei către UAT-urile cu probleme, urmând ca pe parcursul anului să fie distribuită către respectivele comunități și diferența de 18.641 mii lei.

Contre pe buget

Liviu Iacob, consilier PNL, a spus că pentru repartizarea banilor trebuia organizată o ședință extraordinară, în care trei zile să fie dezbătută această hotărâre.

”De ce la aceste hotărâri există de fiecare dată un mare secret și nu o dezbatere publică, o transparență decizională, mai ales când se discută de bani! Foarte mulți primari nu au știut despre este vorba”, a spus Liviu Iacob.

Și Gheorghe Viziteu, consilier PNL, a adăugat că trei zile de dezbateri ar fi fost prielnice pentru a se discuta cu primarii și a negocia repartizarea fondurilor.

”Sunt mai multe comune cu probleme și noi vom propune mai multe amendamente, pentru a încerca să mai rezolvăm din dificultățile cu care se confruntă comunitățile. Materialele de ședință ne-au venit foarte târziu. Pe viitor, să dăm un răgaz pentru aprofundarea și dezbatarea proiectelor de hotărâre”, a spus Gheorghe Viziteu.

Dumitru Buzatu a răspuns că s-a decis organizarea unei ședințe de îndată, pentru ca toate UAT-urile să poată întocmi bugetele.

”Au rămas niște sume la dispoziția pentru echilibrare și cu acestea vom acoperi necesarul în funcție de nevoiele comunităților. Mai multe comune nu pot să își facă bugetele și am alocat banii necesari pentru ca toate UAT-urile să își facă bugetele. Nouă ne trebuie pentru echilibrare suma de 40 milioane de lei și avem doar 27 milioane de lei. Este cea mai neagră situație financiară cu care s-au confruntat UAT-urile în ultimii opt ani”, a punctat Dumitru Buzatu.

După finalizarea dezbaterii pe marginea proiectului de hotărâre, au fost supuse la vot amendamentele propuse de consilierii liberali, care au fost respinse. La votul final, hotărârea de repartizare a fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Sumele repartizate de CJ Vaslui

CONSILIUL JUDETEAN VASLUI Anexa nr. 2
la Hotararea nr. /2020
REPARTIZAREA
sumelor defalcate din taxa pe valoare adaugata pentru finantarea cheltuielilor privind drumurile judetene si comunale pe anul 2020 si estimarile pentru anii 2021 – 2023
UM = mii lei
Nr.  crt. Unitatea administrativ teritoriala Suma
2020 2021 2022 2023
1 ALBESTI 30 25 20 20
2 AL. VLAHUTA 30 25 20 20
3 ARSURA 30 25 20 20
4 BANCA 30 25 20 20
5 BACANI 30 25 20 20
6 BACESTI 30 25 20 20
7 BALTENI 30 25 20 20
8 BEREZENI 30 25 20 20
9 BLAGESTI 30 25 20 20
10 BOGDANA 30 25 20 20
11 BOGDANESTI 30 25 20 20
12 BOGDANITA 30 25 20 20
13 BOTESTI 30 25 20 20
14 BUNESTI – AVERESTI 30 25 20 20
15 CIOCANI 30 25 20 20
16 CODAIESTI 30 25 20 20
17 COROIESTI 30 25 20 20
18 COSTESTI 30 25 20 20
19 COZMESTI 30 25 20 20
20 CRETESTI 30 25 20 20
21 DANESTI 30 25 20 20
22 DELENI 30 25 20 20
23 DELESTI 30 25 20 20
24 DIMITRIE CANTEMIR 30 25 20 20
25 DODESTI 30 25 20 20
26 DRAGOMIRESTI 30 25 20 20
27 DRANCENI 30 25 20 20
28 DUDA – EPURENI 30 25 20 20
29 DUMESTI 30 25 20 20
30 EPURENI 30 25 20 20
31 FALCIU 30 25 20 20
32 FERESTI 30 25 20 20
33 FRUNTISENI 30 25 20 20
34 GAGESTI 30 25 20 20
35 GHERGHESTI 30 25 20 20
36 GIRCENI 30 25 20 20
37 GRIVITA 30 25 20 20
38 HOCENI 30 25 20 20
39 IANA 30 25 20 20
40 IBANESTI 30 25 20 20
41 IVANESTI 30 25 20 20
42 IVESTI 30 25 20 20
43 LAZA 30 25 20 20
44 LIPOVAT 30 25 20 20
45 LUNCA BANULUI 30 25 20 20
46 MALUSTENI 30 25 20 20
47 MICLESTI 30 25 20 20
48 MUNTENI DE JOS 30 25 20 20
49 MUNTENI DE SUS 30 25 20 20
50 OLTENESTI 30 25 20 20
51 OSESTI 30 25 20 20
52 PADURENI 30 25 20 20
53 PERIENI 30 25 20 20
54 POCHIDIA 30 25 20 20
55 POGANA 30 25 20 20
56 POGONESTI 30 25 20 20
57 POIENESTI 30 25 20 20
58 PUIESTI 30 25 20 20
59 PUNGESTI 30 25 20 20
60 PUSCASI 30 25 20 20
61 RAFAILA 30 25 20 20
62 REBRICEA 30 25 20 20
63 ROSIESTI 30 25 20 20
64 SOLESTI 30 25 20 20
65 STANILESTI 30 25 20 20
66 STEFAN CEL MARE 30 25 20 20
67 SULETEA 30 25 20 20
68 TANACU 30 25 20 20
69 TACUTA 30 25 20 20
70 TATARANI 30 25 20 20
71 TODIRESTI 30 25 20 20
72 TUTOVA 30 25 20 20
73 VALENI 30 25 20 20
74 VETRISOAIA 30 25 20 20
75 VIISOARA 30 25 20 20
76 VINDEREI 30 25 20 20
77 VOINESTI 30 25 20 20
78 VULTURESTI 30 25 20 20
79 VUTCANI 30 25 20 20
80 ZAPODENI 30 25 20 20
81 ZORLENI 30 25 20 20
82 CONSILIUL JUDETEAN VASLUI 13,452 5,916 6,321 6,321
TOTAL 15,882 7,941 7,941 7,941

 

CONSILIUL JUDETEAN VASLUI
                                                                                       Anexa 1
                                                    la Hotărârea nr. / 2020
REPARTIZAREA
fondului aflat la dispozitia Consiliului Judetean Vaslui din impozitul pe venit, pe anul 2020
                                                                                                             UM = mii lei
Nr.  crt. Unitatea Administrativ Teritoriala Suma
1 AL. VLAHUTA 700
2 ARSURA 350
3 BACANI 100
4 BALTENI 450
5 BOGDANITA 270
6 CIOCANI 850
7 COROIESTI 625
8 COZMESTI 180
9 DANESTI 130
10 DELESTI 100
11 DODESTI 900
12 GAGESTI 750
13 IANA 325
14 IBANESTI 900
15 LUNCA BANULUI 100
16 POGONESTI 340
17 POIENESTI 680
18 PUNGESTI 175
19 TANACU 250
20 VULTURESTI 500
TOTAL 8,675

Primăria Vaslui a stabilit planul de lucrări pe anul 2020, pentru beneficiarii de ajutor social

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba în ședința ordinară de la sfârșitul acestei săptămâni o hotărâre privind planul de lucrări de interes local pentru anul 2020. Având în vedere legislația în vigoare, pentru sumele acordate ca venit minim garantat, una din persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară are obligația de a presta lunar lucrări de interes local.

Orele de muncă prestate în efectuarea lucrărilor de interes local se însumează pentru toate persoanele apte de muncă din familia beneficiară de ajutor social. În anul trecut, la nivelul municipiului Vaslui au efectuat ore de muncă 60 de beneficiari de venit mini garantat, reprezentând 1.257 ore/lunar, în special în domeniul salubrității.

Pentru acest an, planul de lucrări prevede igienizarea de spații și terenuri aparținând domeniului public, ecologizarea râurilor Vasluieț și Racova, igienizarea străzilor din suburbiile Viișoara și Moara Greci etc.

În județul Vaslui, în ultimii ani, numărul beneficiarilor de ajutor social s-a diminuat constant. La sfârșitul anului 2019, erau în plată 7.521 beneficiari de ajutor social. Dacă ne raportăm la luna ianuarie 2019 când în județul Vaslui erau în plată 8.369 beneficiari de venit minim garantat, rezultă că numărul asistaților social a scăzut cu 848 bebeficiari.  Același trend s-a înregistrat și în anul 2018, când s-a contabilizat un minus de 1.329 beneficiari de venit minim garantat.

Ajutorul social se acordă familiilor și persoanelor singure, cetățeni români sau străini, inclusiv persoanelor fără locuință, ale căror venituri lunare se situează sub pragul de 142 lei – pentru persoanele singure și 527 lei pentru familia formată din cinci persoane. Conform legislației în vigoare, în situația pierderii dreptului la ajutor social, familia sau persoana singură pot solicita un nou drept după o perioada de 12 luni de la data deciziei de încetare a acestui drept.

(Dănuț CIOBANU)

 

Investiție de peste 14 milioane de lei, pentru extinderea Parcului Copou din municipiul Vaslui

În cursul zilei de ieri, Consiliul Local (CL) Vaslui s-a reunit într-o ședință extraordinară, pentru a aproba proiectul ”Reconversia unui teren degradat din zona Copou în zonă verde și de agrement”. Proiectul este finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.

Consilierii locali au aprobat și valoarea totală a proiectului care se ridică la suma de 14.271.546 lei (inclusiv TVA). Din valoarea totală, contribuția proprie a Primăriei Vaslui este în cuantum de 2.176.345 lei (inclusiv TVA) reprezentând contribuția de 15,4 % din valoarea eligibilă a proiectului și cheltuieli neeligibile în valoare de 184.531 lei.

Sumele reprezentând cheltuieli conexe ce pot apărea pe durata implementării proiectului în condiții optime se vor asigura din bugetul local al municipiului Vaslui. De asemenea, autoritățile locale vor asigura toate resursele financiare necesare realizării proiectului în condițiile rambursării/decontării ulterioare a cheltuielilor din instrumentele structurale.

Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează  cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu. Investiția constă în reconversia acestui teren nefolosit, care are gropi adânci de peste doi metri, în urma demolării unor contrucții anterioare.

Lucrările din cadrul proiectului constau în degajarea terenului de moluz, îndepărtarea resturilor vegetale, așternerea unui strat de pământ vegetal cu o grosime de minim 50 de centimetri, construirea aleilor și pavarea lor cu dale, construirea fundațiilor pentru locurile de joacă, amplasarea instalaților de apă și canalizare și a sistemului de irigații, amplasarea traseelor de rețele electrice și a stâlpilor de iluminat etc.

(Dănuț CIOBANU)

Austeritatea extremă a coborât peste județul Vaslui. DGASPC are bani de salarii doar pentru trei luni

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Județean Vaslui va organiza, astăzi, o ședință de îndată, pentru repartizarea de fonduri în vederea echilibrării bugetelor locale. Din păcate, veștile pe care le primesc UAT-urile nu sunt dintre cele mai bune. Pentru anul 2020, doar municipiile Vaslui și Bârlad au bugetele echilibrare financiar, în timp ce restul UAT-urilor au bugetele pe deficit. Cea mai gravă situație este la DGASPC Vaslui, unde bugetul are un minus de 100 milioane lei, și este posibil să se apeleze la disponibilizări de personal.

Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a spus că au venit banii repartizați de la Guvernul României, iar pentru transmiterea sumelor în teritoriu trebuie făcuți o serie de pași procedurali. Astfel, repartizarea sumelor de echilibrare pentru fiecare UAT va permite autorităților locale să constituie bugetele comunale, orașănești, municipale și, ulterior, bugetul județului Vaslui.

”Doar Vasluiul și Bârladul au bugetele echilibrate. Restul localităților au bugetele dificitare, inclusiv CJ-ul. Toate instituțiile din subordinea CJ au bugetele pe deficit, iar la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui lipsesc pentru acest an din buget 100 milioane de lei, astfel încât nu sunt asigurate nici măcar salariile și funcționarea. Ca urmare, instituțiile respective trebuie să își gândească bugetele foarte bine, luând măsuri extreme de austeritate. Când spun măsuri de austeritate mă refer la reducerea cheltuielilor și chiar disponibilizări de personal, pentru a putea rezista până la rectificarea din luna august. În prezent, la DGASPC Vaslui salariile sunt asigurate doar pentru trei luni”, a precizat Dumitru Buzatu.

Apel la Guvernul României! 

Sumele care vor fi repartizate în cadrul ședinței de îndată de astăzi vizează echilibrarea bugetelor locale în ceea ce privește acoperirea cheltuielilor de funcționare și plata drepturilor de asistență socială. Pentru capitolul investiții și alte necesități financiare, în prezent, CJ Vaslui nu dispune de sumele necesare.

”Ne vom adresa Guvernului României, pentru a rezolva acestă situație. Nu putem finaliza investițiile începute prin diferite programe de finanțare, ceea ce ar duce la restituirea banilor primiți de autoritățile locale. Spre exemplu, proiectele începute pe PNDL 1 trebuie finalizate până în luna octombrie 2020. În caz contrar, UAT-urile care nu termină investițiile trebuie  să restituie la bugetul statului întreaga sumă primită”, a mai spus Dumitru Buzatu.

Comparativ cu restul UAT-urilor, CJ Vaslui stă mai bine în ceea ce privește întocmirea bugetului pentru acest an. Acest lucru se datorează excedentului bugetar provenit din anii trecuți. Însă, această rezervă financiară este angajată deja pentru finalizarea unor obiective de investiții și asigurarea cofinanțării la proiectele cu finanțare europeană nerambursabilă.

Nevoie mare de bani

În cursul anului 2020, DGASPC Vaslui are de finalizat 12 proiecte în valoare de 20 milioane lei, pentru construcția de locuințe protejate. În noile case, vor fi transferate cele 200 de persoane cu dizabilități de la Centrul de Recuperare Huși. Investițiile în locuințele protejate se derulează în Tutova, Murgeni, Pogana, Banca, Găgești, Oltenești etc.

Centrele de zi de la Găgești și Oltenești sunt finanțate cu fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

Contractul de finanțare al proiectului din Găgești a fost semnat, valoare totală a investițiilor fiind de 3.544.484 lei.

Investițiile din cadrul proiectului vizează construirea unui număr de trei locuințe protejate pentru 24 de persoane cu dizabilități (câte 8 beneficiari în fiecare locuința protejată) și amenajarea unui centru de zi pentru un număr de 30 persoane cu dizabilități.

Un alt proiect prin care se vor construi locuințe protejate și un centru de zi pentru persoane cu dizabilități se va derula în comuna Oltenești. Valoarea totală a investiției este de 3.599.811 lei. Contractul de finanțare al proiectului a fost semnat, iar execuția lucrărilor se va realiza până la finalul anului 2020.

În județul Vaslui sunt înregistrate 17.000 de persoane cu dizabilități, din care 500 sunt instituționalizate.

 

 

Peste 2.000 de cupluri din județul Vaslui s-au căsătorit în anul trecut

În perioada ianaurie – octombrie 2019, în județul Valui au fost oficiate 2.203 de căsătorii, în timp ce 531 de cupluri au divorțat. Potrivit datelor statistice, în aceiași perioadă a anului 2018, au fost încheiate 2.044 de căsătorii, iar 466 de cupluri au divorțat.

Consiliului Local Vaslui a aprobat o taxă specială pentru divorț în cuantum de 600 lei. În baza Legii nr. 202/2010, în cazul divorțurilor prin acord, când nu există copii minori din căsătorie, cererea de divorț poate fi depusă la primăria unde s-a încheiat căsătoria sau al ultimei locuințe comune a soților.

În aceste două cazuri, se vor acorda soților mai întâi un termen de gândire de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divorț. La expirarea acestui termen, ofițerul de stare civilă verifică dacă soții stăruie să divorțeze și consimțământul lor este liber și neviciat. Dacă soții stăruie în divorț, ofiterul de stare civilă eliberează certificatul de divorț, fără să facă vreo mențiune cu privire la culpa soților.

De asemenea cu 500 de lei fără TVA, un cuplu poate divorța și în fața unui notar public. Procedura de obținere a unui certificat de divorț este extrem de simplă. Notarul înregistrează cererea pentru divorț și, în cazul în care părțile stăruie în dorința de a divorța, notarul eliberează un certificat de divorț. Operațiunea se derulează într-un termen de 30 de zile.

Ulterior, notarul comunică acest certificat pentru a fi înregistrat la starea civilă care a eliberat certificatul de căsătorie. De asemenea, acest certificat de divorț este transmis și la Registrul Unic al divorțurilor, pentru a fi înregistrat.

(Dănuț CIOBANU)

Programul pentru susținerea creșterii porcilor de rasă a eșuat în județul Vaslui

Programul privind acordarea unui ajutor de minimis pentru susținerea crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc nu a avut succes în județul Vaslui. Programul se adresează persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale.

În cadrul programului, crescătorii primesc minim 2 și maxim 10 purcei, cu o greutate minimă de 10 kilograme, pentru creștere, îngrășare și livrare, a minimum 50% din porcii grași, către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens, la o greutate, în viu, de minimum 130 kilograme/cap.

Purceii pentru creștere și îngrășare sunt preluați de la furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, în baza unui contract de livrare și transportați către crescătorii de porci eligibili. Practic, ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiți cu titlu de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorului de purcei, prin înmulțirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.

În județul Vaslui, implementarea programului nu a fost posibilă din cauza mai multor motive. Este vorba despre inexistența furnizorilor de purcei din rasele Bazna și Mangalița, dar și a interesului scăzut din partea agenților economici de a prelua porcii în vederea abatorizării.

”Eu am mers și am discutat cu toți procesatorii din județ. Aceștia nu au dorit să se înscrie în program din cauza prețurilor de achiziție a cărnii. Prin program ei trebuie să cumpere carnea pentru abatorizare cu 11 lei/kilogram, pe când de pe piața liberă o pot achiziționa cu 6 lei/kilogramul viu sau 8 lei/kilogramul în carcasă. Avantajul pe care îl au procesatorii prin acest program este că au posibilitatea să proceseze o carne de porc de calitate și să obțină produse cu valori gustative mai bune”, a precizat Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui.

(Dănuț CIOBANU)

 

Proiectul drumului strategic în valoare de 222 milioane de lei intră în execuție

de Dănuț CIOBANU 

În următoarele luni, va demara cel mai important proiect de modernizare a infrastructurii rutiere din județul Vaslui. Este vorba despre realizarea drumului strategic, proiect pentru care autoritățile județene au emis autorizația de construire. În prezent, constructorii lucrează la amenajarea de șantier, relocarea de stâlpi, repararea unor șanțuri etc. Cum vremea va permite, se va intra efectiv la execuție pe toate cele trei loturi ale drumului strategic. Dacă în prezent, distanța pe care va fi construit drumul strategic poate fi parcursă în 2,5 – 3 ore, după modernizare durata se va reduce la 1,15 -1,5 ore.

Proiectul drumului strategic are o valoare totală de 222.001.842 lei, din care finanțarea nerambursabilă europeană se ridică la suma de 213.074.058 lei, iar suma de 8.927.783 lei este cofinanțarea asigurată de județul Vaslui. Proiectul «Reabilitare și Modernizare Drum Strategic Județean Bârlad-Laza-Codăești (DJ 245, DJ 245 M, DJ 247, DJ 246) are ca sursă de finanțare Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Perioada de implementare a investiție este 30 decembrie 2017 – 30 iunie 2022.

Investiția constă în reabilitarea și modernizarea unui număr de patru drumuri județene pe o distanță de 82,649 kilometri; lungime de pistă de biciclete nou construită – 1.710 metri; lungime trotuare pietonale modernizate/realizate – 23.460 metri liniari; stații de transport public construite/modernizate – 24; poduri noi – 7; poduri reabilitate – 6; podețe noi pentru scurgerea apelor -15; înlocuirea podețelor existente cu podețe noi – 127; reparații la podețele existente – 62.

Valeriu Caragață, administratorul județului Vaslui, a precizat că au fost obținute toate avizele necesare și, în funcție de evoluția vremii, vor începe lucrările de execuție.

”La această dată s-a început relocarea unor stâlpi de curent electric, Internet sau telefonie, se lucrează și la șanturi etc. Cum se încălzește vremea se va începe lucrul din plin. La lotul trei al drumului mai este o problemă de rezolvat, care va fi clarificată însă în perioada imediat următoare. În perioada sezonului rece pot fi făcute anumite lucrări. Nu poți să decopertezi asfaltul acum și apoi se strică vremea și desfunzi drumul, care devine impracticabil. Acest proiect se va realiza pe anumite sectoare și sensuri, astfel încât circulația să nu fie blocată”, a spus Valeriu Caragață.

Licitație pentru trei sectoare de drum

Aplicantul proiectului este Consiliul Județean (CJ) Vaslui, care are ca parteneri comunele Zorleni, Băcani, Al. Vlahuță, Poienești, Laza, Bălteni, Ștefan cel Mare, Zăpodeni, Dănești, Codăești și Miclești.

Pentru operativitatea realizării drumului strategic, CJ Vaslui a scos la licitație la pachet proiectarea și execuția. Ofertele au fost depuse până în data de 19 iulie 2018, drumul strategic fiind scos la licitație pe trei loturi: Telejna – Codăești, Laza – Bălteni, Zorleni – Băcani – Poienești. În urma încheierii procedurii de licitație publică, miercuri, 9 ianuarie 2019, au fost semnate contractele de proiectare și execuție a lucrărilor pentru fiecare lot în parte.

Drumul strategic presupune o “buclă” care ocolește pe la vest municipiul Vaslui, reprezentând o alternativă viabilă la DN 24, principala arteră de circulație din județ. Practic, drumul strategic județean Bârlad – Laza – Codăești va face legătura între zona de sud și cea de nord prin jumătatea de vest a județului. La nivel județean, proiectul contribuie la creșterea cu minim 25% a lungimii drumurilor județene și comunale modernizate, precum și reducerea cu 15% a accidentelor rutiere din cauza stării infrastructurii și/sau lipsei unei semnalizări corepunzătoare.

O parte din cele patru drumuri județene din componența drumului strategic sunt asfaltate, însă altele sunt din pietriș și pământ. În comunele Zorleni, Băcani, Al. Vlahuță, Poienești drumurile județene sunt asfaltate, în comunele Laza, Bălteni, Zăpodeni, Ștefan cel Mare, Dănești, Codăești pe anumite tronsoane drumurile județene sunt din pietriș sau pământ.

 

 

 

 

Pensionarii vasluieni așteaptă cu nerăbdare majorarea pensiilor

Potrivit datelor primite de Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui de la Ministerul Muncii, în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 august 2020, valoarea punctului de pensie se menține la 1.265 lei. Începând cu data de 1 septembrie 2020, conform art. 86 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, valoarea punctului de pensie va fi de 1.775 lei.

La sfârșitul anului 2019, erau înregistrați la CJP Vaslui un total de 93.729 pensionari, din care 81.685 pensionari de stat și 12.044 pensionari din agricultură.

La începutul lunii iulie 2019, președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat noua lege a pensiilor. Actul normativ se aplică etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare. Valoarea punctului de pensie se actualizează astfel: 1.265 de lei în 2019; 1.775 de lei în 2020; 1.875 de lei în 2021. Din anul 2022, valoarea punctului de referință se va indexa anual cu rata inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

De asemenea, femeile care au realizat stagiul minim de cotizare și care au născut 3 copii, pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de o reducere considerabilă a vârstei de pensionare. Vârsta maximă de pensionare este stabilită la 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați.

Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui, a spus că fiecare persoană care înaintează în vârstă are tot mai multe boli, iar pensionarii nu au bani destui să își cumpere medicamente.

Persoanele în vârstă au nevoie de condiții normale de viață, de hrană bună, de medicamente, de căldură. Mai ales iarna, lipsa căldurii este principala cauză de îmbolnăvire. Pensionarii obișnuiesc să plătească mai întâi facturile și de multe ori rămân fără bani pentru cele necesare vieții. Cei de la București spun că  e nevoie de 60 de lei pentru a acoperi coșul zilnic necesar unei persoane pentru a trăi decent. Însă foarte mulți pensionari nu au acești bani”, a spus Ioan Stamate.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

Crescătorii de animale din județul Vaslui, dezinteresați total de abatoarele mobile

Crescătorii de animale vasluieni nu au depus niciun proiect pentru achiziționarea de abatoare mobile. Cum linia de finanțare a fost deschisă doar pânâ în luna decembrie 2019, fermierii locali au pierdut o oportunitate de a-și dezvolta afacerile cu fonduri europene nerambursabile.

Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, a spus că a avut discuții cu fermierii, însă aceștia nu au depus proiecte pentru că nu dispun de resurse financiare.

”Nu a venit nimeni să depună proiecte. Noi am contactat toți fermierii din județul Vaslui. Unii crescători de animale din zonele Huși și Tăcuta au spus la început că vor întocmi proiecte, însă apoi au renunțat din cauză că nu au o piață pentru desfacerea mărfii. În aceste abatoare se puteau sacrifica ovine, bovine, caprine sau porcine”, a precizat Gigel Crudu.

Luând în calcul efectivele de animale din județul Vaslui, era nevoie de cel puțin 10 abatoare pentru sacrificarea animalelor. În acest mod puteau fi evitați și intermediarii, care cumpără direct animalele de la fermieri la niște prețuri derizorii.

Finanțarea pentru achiziționarea abatoarelor era de la 55.000 de euro până la maxim100.000 de euro. În cazul persoanelor fizice partea de cofinanțare a beneficiarului era de 40%, iar în cazul cooperativelor agricole beneficiarul participa cu o confinanțare de 30% din valoarea totală a proiectului.

Abatoarele mobile sunt dotate cu tot echipamentul necesar pentru a sacrifica animale și doar tebuie conectate la sursele de energie electrică și apă. Abatorul este sub forma unui container care are o lungime de șapte metri și o lățime de patru metri. În cadrul proiectului, beneficiarul putea achiziționa și o rulotă pe care se poate monta abatorul mobil. Rulota are și o cameră de frig, astfel încăt sacrificările de animale să se poată face în orice loc.

(Dănuț CIOBANU)

Proiectul Spitalului Municipal Vaslui în valoare de 84 milioane lei a intrat în procedura de selecție

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Județean Vaslui a transmis la Compania Națională de Investiții proiectul privind ”Construire secții la Spitalul nr. 2 Vaslui”. Investiția va fi realizată cu finanțare de la bugetul de stat și fonduri de la bugetul județului Vaslui. Valoarea totală a obiectivului de investiții este de 84.207.585 lei cu TVA. În prezent, dosarul este în procedura de selecție și sunt șanse mari ca proiectul să obțină finațarea în vederea execuției.

În urmă cu mai mulți ani, autoritățile din județul Vaslui au inițiat proiectul privind construcția Spitalului Vechi. Astfel, în anul 2014 a fost încheiat un contract de asociere între Consiliul Județean (CJ) Vaslui și Consiliul Local (CL), în vederea modernizării spitalului. Cum CL Vaslui nu a găsit surse de finanțare pentru realizarea investiției, CJ Vaslui a transmis o adresă la Compania Națională de Investiții (CNI), prin care a cerut includerea proiectului în Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social.

Prin adresa nr. 1889/2019, înregistrată la CJ Vaslui, compania a comunicat că proiectul propus a fost luat în evidență în vederea includerii în lista sinteză.

”Sperăm ca acest proiect să treacă de CNI. Noi am terminat toată documentația și am depus-o în vederea obținerea finanțării. Prin această investiție se va face un alt spital. Vor fi reabilitate corpurile de clădire mai bune, iar construcțiile care sunt în stare de degradare vor fi dărâmate. Sunt două comisii la CNI care vor analiza dosarul, iar proiectul depus de noi are șanse să fie aprobat. Depinde și de bugetul pentru investiții pe care îl va avea în acest an CNI”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

În ședință din luna iulie 2019 a CL Vaslui a fost aprobat un act adițional la contractul de asociere dintre autoritățile locale și CJ Vaslui, pentru construirea unui spital municipal. Potrivit actului adițional, CJ Vaslui preia de la CL Vaslui documentația realizată, conform asocierii, în vederea implementării investiției.

Investiție majoră

Cele trei secții ale unității de sănătate se vor ridica pe terenul disponibil din curtea Spitalului nr. 2, de pe strada Doctor Ghelerter nr 2, care se întinde pe o suprafață de 20.936 metri pătrați. Terenul este proprietatea CJ Vaslui, aparține Spitalul Județean de Urgență Vaslui și se află în intravilanul municipiului Vaslui.

Valoarea totală a obiectivului de investiții este de 84.207.585 lei cu TVA, investiția urmând să fie eșalonată pe o perioadă de trei ani, iar durata de realizare a lucrărilor este de 36 de luni.

”Construcția Spitalului nr. 2 este parte a programului CJ Vaslui de modernizare a serviciilor medicale. De aceea, am depus acest proiect pentru obținerea de finanțare de la CNI. Vrem să construim un spital pe măsura vremurilor noastre, care să aibă aceleași specializări. Am finalizat tot felul de conformări privind întocmirea documentației, iar proiectul a intrat pe procedura legală în vederea selectării pentru finanțare”, a precizat Vasile Mariciuc, vicepreședintele CJ Vaslui.

Prin proiect se va construi un spital nou cu 204 paturi în saloane (43 de saloane) și 18 paturi în sălile de tratament. Construcția spitalicească va avea o suprafață construită desfășurată de 11.532,83 metri pătrați și construcții anexe de 478,46 metri pătrați. De asemenea, proiectul prevede contrucția de drumuri, alei, parcări, iluminat incintă.

 

Fermierii din județul Vaslui intră și pe piața usturoiului din România

Deși în județul Vaslui nu este o tradiție în ceea ce privește cultivarea usturoiului, ajutorul de minimis acordat legumicultorilor a avut succes în primul an de implementare. La nivelul județului Vaslui s-au înscris în program opt legumicultori, din care patru și-au îcasat sprijinul financiar. Astfel au fost cultivate cu usturoi 4,61 hectare, fiind comercializată pe piață o producție totală de 17.118 kilograme usturoi.

Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, a precizat că, în total, fermierii care au îndeplinit condițiile prevăzute în program au încasat o subvenție în valoare de 62.496 lei.

”Cultivatorii  care au comercializat ustoroiul și-au primit banii. Trebuie să ținem cont de faptul că județul Vaslui nu are o tradiție în cultura de usturoi, iar numărul de fermieri înscriși în primul an de aplicare al programului este un semnal pozitiv. Imediat ce fermierii fac dovada producției de usturoi realizate, noi facem diligențele necesare la Ministerul Agriculturii pentru ca producătorii să încaseze banii. Am avut înscriși în program agricultori din Pogonești, Todirești, Dodești și Tătărăni”, a spus Gigel Crudu.

Ajutorul de minimis este în valoare de 3.000 euro/hectar. Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de usturoi, beneficiarii trebuie să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minim 3.000 metri pătrați, să obțină o producție de minimum 3 kilograme usturoi/10 metri pătrați, să fie înregistrati în evidențele registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu usturoi în anul de cerere și să facă dovada producției realizate prin documente justificative.

Plata sprijinului financiar de la stat se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Programul de susținere a producției de usturoi se desfășoară pe o perioadă de trei ani, respectiv 2019 – 2021.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

Cetățenii și consilierii locali sună la Transurb Vaslui, pentru a se plimba cu noile microbuze

Noile microbuze urbane de transport au făcut senzație pe străzile municipiului Vaslui. În ultimele zile, la sediul SC Transurb Vaslui au fost primite un număr mare de telefoane din partea călătorilor, pentru a întreba care este programul de circulație al microbuzelor, pentru a se plimba prin oraș. Mai mult, au fost și consilieri din cadrul Consiliului Local Vaslui care s-au interesat de orarul de circulație al microbuzelor de la sfârșitul de săptămână, pentru a vedea care sunt condițiile de transport în noile mijloace.

Mariana Plăcintă, directorul SC Transurb Vaslui, a spus că microbuzele urbane au fost achiziționate de către autoritățile locale la sfârșitul anului 2019 și au fost puse în circulație la Sărbătorilor de Crăciun.

”Din curiozitate, cetățenii doresc să circule cu mașinile noi. În microbuze sunt spații aierisite, cu 10 locuri pe scaune și 11 locuri în picioare. De asemenea, există un loc și pentru persoanele cu dizabilități. Microbuzele au sisteme de căldură pentru anutimpul rece și aer condiționat pentru lunile de vară. Biletele pot fi achiziționate direct de la șofer. Microbuzele au fost foarte bine primite de locuitori, iar părinții își plimbă copiii în mijloace de transport. Primăria Vaslui a plătit 500.000 de lei pentru cele două microbuze urmabe”, a spus Mariana Plăcintă.

Pentru putea circula pe străzile orașului, societatea de transport a trimis la Galați șoferi și mecanici, pentru a se intrui în vederea utilizării mijloacelor de transport.

În prezent, Transurb Vaslui are în dotare 13 autobuze, cele mai noi fiind achiziționate în anul 2008. De asemenea, societatea dispune de patru microbuze cumpărate în anul 2004 și un autocar.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

Județul Vaslui nu va scăpa de blestemul sărăciei nici în următorii trei ani

de Dănuț CIOBANU 

Vasluiul va continua să fie și în următorii ani cel mai sărac județ din Moldova. Prognozele oficiale până în anul 2023 clasează Vasluiul pe ultimele locuri în ceea ce privește valoarea PIB-ului și la nivel național. Peste trei ani, județul nostru va avea un PIB în valoare totală de 13.365 milioane lei. Cu o astfel de performanță economică, Vasluiul se află în plutonul celor mai paupere județe din România, alături de Covasna, Mehedinți, Sălaj și Tulcea.

Vasluiul nu va scăpa de eticheta de cel mai sărac județ din România, nici în următorii ani. La sfârșitul anului trecut, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a publicat  principalii indicatori economico – sociali în profil teritorial până în anul 2023. Conform prognozelor oficiale, județul nostru va avea cel mai mic produs intern brut (PIB) din Regiunea Moldovei și se va clasa în grupul județelor cele mai sărace de la nivel național.

La sfârșitul anului 2019, județul Vaslui are prognozat cel mai mic PIB dintre județele Moldovei, în valoare totală de 9.796 milioane de lei. Din nefericire, nici în următorii ani Vasluiul un reușește să recupereze decalajul de dezvoltare față de restul județelor din regiune, Astfel, până în anul 2023, PIB-ul județului Vaslui va evolua la o valoare totală de 13.365 milioane de lei.

Peste trei ani. în cazul celorlalte județe din Moldova, valoarea PIB-ului se prezintă astfel: Bacău – 28.618 milioane lei; Botoșani – 13.885 milioane lei; Iași – 44.927 milioane lei; Neamț – 19.663 milioane lei; Suceava – 26.020 milioane lei.

Cu alte cuvinte, în următorii trei ani, avansul PIB-ului din județul Vaslui va fi de 3.569 milioane de lei. Spre comparație, județul Iași pleacă de la un PIB de 32.716 milioane de lei în anul 2019, pentru ca peste trei ani să realizeze un PIB de 44.927 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 12.211 milioane lei.

Potrivit acelorași date statistice, la nivel național, județele cu cel mai mic PIB sunt Mehedinți – 10.391 milioane lei; Covasna – 10.488 milioane lei; Tulcea – 11.064 milioane lei; Sălaj – 12.687 milioane lei; Ialomița – 13.040 milioane lei.

Ultimii la fonduri europene

Unul din principalele motive pentru care Vasluiul nu poate recupera decalajul economic față de județele din este slaba atragere a fondurulor europene nerambursabile. La sfârșitul anului 2019, județul nostru avea depuse doar 38 de proiecte pe Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, cel mai mic număr de proiecte comparativ cu celelalte județe din Regiunea de Dezvoltare Nord Est.

Cauzele pentru care firmele vasluiene au depus un număr mic de proiecte țin în primul rând de capacitatea economică, de puterea financiară sau competanța profesională a angajaților.

“Constatăm că IMM-urile nu accesează fonduri europene. Pentru a accesa trebuie să ai un potențial. Cine dorește fonduri europene vrea să se dezvolte, să diversifice producția, să intre pe noi piețe. IMM-urile au nevoie de o capacitate materială atunci când se înscriu la un ghid de finanțare. Este nevoie de o confinanțare de între 30-50% a proiectului. Aceasta este problema de bază, deoarece suntem într-o zonă săracă și izolată”, a spus Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui.

Prin planul de afaceri asumat la accesare proiectului european, agentul economic trebuie să angajeze oameni, să dețină resurse finanicare pentru asigurarea salariilor etc.

“De aceea trebuie mult curaj, iar acest curaj a scăzut în rândul oamenilor de afaceri. Spre exemplu, în ultimii ani, legislația fiscală a fost modificată de foarte multe ori, ceea ce face ca întreprinzătorii să nu mai aibă nicio predictibilitate”, a mai precizat Ovidiu Copacinschi.

În comuna Ivănești sunt în execuție nu mai puțin de 20 de proiecte de dezvoltare

 

Comuna Ivănești este una din localitățile din județul Vaslui care are în implementare un număr mare de proiecte de dezvoltare. Este vorba despre un portofoliu de 20 de proiecte, care sunt în diferite stadii de execuție. Investițiile vizează reabilitarea și modernizarea de școli, construirea unui dispensar, modernizarea drumurilor comunale, construcția de poduri și podețe, construirea de centre sociale. Vasile Novac, primarul comunei Ivănești, a precizat că o mare parte din aceste proiecte sunt realizate în proporție de 85 – 95%.

”Toate aceste proiecte sunt foarte importante pentru comunitatea noastră. Nici nu vreau să mă gândesc că nu vom dispune de resursele financiare nesesare pentru finalizarea proiectelor. Nu mi-am făcut un calcul exact în ceea ce privește necesarul de fonduri, dar avem nevoie de sume importante pentru asigurarea cofinanțării. Noi nu am stat degeaba până acum, și am contractat un împrumut pentru a acoperi cofinanțarea la proiecte. Problema este că unitățile adminsitrativ teritoriale nu se pot împrumuta foarte mult. Tocmai de aceea, sprijinul financiar cel mai important pe cale îl așteptăm este cel de la Guvernul României”, a spus Vasile Novac.

În ultimul trimestru al anului trecut, au început să fie recepționate primele proiecte din portofoliul de 251 investiții finanțate în județul Vaslui de Ministerul Dezvoltării prin PNDL 2. Valoarea totală a celor 251 proiecte din cadrul PNDL 2 se ridică la suma de 860 milioane de lei.

Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitarea de școli, construirea de creșe și grădinițe.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

 

 

 

CJ Vaslui va continua modernizarea semnalizării rutiere de pe drumurile județene

Consiliul Județean (CJ) Vaslui continuă și în anul 2020 implementarea proiectului privind asigurarea sistemului de semnalizare rutieră orizontală și verticală pe drumurile județene. În cursul anului trecut au fost refăcute marcajele pe mai multe sectoare de drumuri printre care Crețești – Murgeni, Rebricea – Iași și Bârlad – Dragomirești. Tot în cadrul proiectului au fost montate semne de circulație noi la Pădureni, Iana și Munteni de Sus.

Ciprian Trifan, vicepreședinte al CJ Vaslui, a precizat că în raport de resursele financiare, se intenționează o creștere a bugetului alocat acestui proiect. Astfel, se dorește ca fiecare drum județean să aibă o evidență proprie în ceea ce privește semnalizarea rutieră, precum și o schemă de amplasare a viitoarelor semne de circulație și a marcajelor rutiere, unde este cazul.

”Vom continua acțiunea de creștere a siguranței circulației pe drumurile județene. Unele semne au fost distruse, altele au mai fost furate, dar noi trebuie să asigurăm semnalizarea rutieră. Noi avem încheiat un protocol de colaborare cu Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui, în scopul asigurării unui climat de normalitate pentru circulația de pe drumurile judetene”, a spus Ciprian Trifan.

În urma investițiilor, va fi refăcut sistemul de semnalizare rutieră orizontală și verticală, se vor inventaria indicatoarele și marcajele lipsă sau deteriorate și vor fi identificate sectoarelor de drum cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere și propunerea măsurilor de prevenire a acestora.

În prezent, județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri. Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

(Dănuț CIOBANU)

 

Investiții masive la SJU Vaslui, pentru a deveni unul din cele mai moderne spitale din Moldova

de Dănuț CIOBANU 

Spitalul Județean de Urgențe Vaslui va deveni, în următorii ani, una din unitățile de sănătate de top din zona Moldovei. La această dată, la spital se implementează o serie de proiecte cu finanțare națională și europeană, care se redică la zeci de milioane de lei. Se construiește un nou ambulatoriu, un pavilion de zi, iar unitatea de primiri urgențe se va extinde. În fiecare an, în medie, pe la unitatea de urgențe a SJU Vaslui trec 56.000 de pacienți.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui continuă și în anul 2020 investițiile masive în infrastructura de sănătate de la nivel local. Este vorba despre proiectele care vizează extinderea unității de primire urgențe de la Spitalul Județean de Urgențe (SJU) Vaslui, construcția și dotarea ambulatoriului, construcția pavilionului de zi, formarea profesională a cadrelor medicale etc.

Vasile Mariciuc, vicepreședintele CJ Vaslui, a precizat câ toate aceste proiecte sunt urmărite cu toată atenția, pentru a asigura servicii medicale de înaltă calitate locuitorilor județului.

”Eforturile noastre se concentrează pe continuarea tuturor investițiilor de la SJU Vaslui. Ne dorim ca județul nostru să beneficieze de un spital la standarde foarte înalte și care să ocupe un loc de top în rândul spitalelor din Moldova. Considerăm că în următorii ani acest deziderat va fi îndeplinit”, a precizat Vasile Mariciuc.

Ambulatoriu nou

Unul din proiectele importante derulate la SJU Vaslui este construcția și dotarea noului ambulatoriu.

Ana Rinder, directorul SJU Vaslui, a spus că începând din luna ianuarie 2020 se va începe începe achiziția de aparatură medicală.

Dotarea noului ambulatoriu al spitalului este finanțată prin intermediul POR 2014 – 2020. Proiectul a fost depus în luna septembrie 2018 la Agenția de Dezvoltare Regională Nord Est de către CJ Vaslui în parteneriat cu SJU. Perioada de implementare a proiectului este de 27 de luni.

Valoarea totală a proiectului este de 10.360.254 lei, din care finanțarea nerambursabilă de la Uniunea Europeană se ridică la 10.153.048 lei.

Obiectivul proiectului este dotarea unui număr de 23 cabinete medicale din structura ambulatoriului cu 197 echipamente medicale. De aceste dotări vor beneficia 67.000 de pacienți, consultați anual în cadrul ambulatoriului.

„Prin intermediul acestui proiect vom achiziționa aparatură medicală performantă pentru ambulatoriu. Este vorba despre ecografe, tomografe, echipamente pentru secțiile de urologie, fizioterapie, electrocardiografe și altele. Cu acest ambulatoriu nou vom muta policlinica județeană în incinta spitalului. După finalizarea acestor investiții, la care se adaugă și construirea unui pavilion de zi, vom reamenaja curtea spitalului, vom construi căi de acces, parcări, spații de recreere pentru pacienți”, a mai precizat Ana Rinder.

Investiție de milioane de lei la UPU

Un alt proiect de anvergură derulat la SJU Vaslui privește ”Extinderea Unității de Primiri Urgențe”.

Vineri, 15 noiembrie 2019, CJ Vaslui a aprobat valoarea totală a proiectului care se ridică  la suma de 13,3 milioane de lei, din care suma de 6,9 milioane lei reprezintă cofinanțarea din partea CJ Vaslui.

Proiectul ”Extindere Unitate de Primiri Urgențe” beneficiază de finanțare europeană prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Perioada de implementare a proiectului este de 75 luni, începând cu data de 1 martie 2017 până la data de 31 mai 2023. Principalii beneficiari ai proiectului sunt cei 56.000 de pacienți care trec, în medie, în fiecare an pe la UPU a SJU Vaslui, cele 101 persoane care lucrează la UPU, paramedicii care lucrează pe autospecialele de terapie intensivă, precum și cei 170 de aparținători ai pacienților care se prezintă zilnic la UPU.

 

 

Proiecte europene de milioane de euro, pentru sprijinirea mediului de afaceri vasluian

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui a atras, în ultimii ani, sume importante din fonduri europene nerambursabile, pentru sprijinirea mediului de afaceri.

Ionel Constantin, președintele CCIA Vaslui, a spus că instituția pe care o conduce a implementat proiecte europene care se ridică la aproximativ 3,5 milioane de euro.

”Aceste proiecte se traduc în cursuri de calificare și polificare, precum și în pregătirea managerilor de firme. Nu în ultimul rând, o serie de firme, atât din județul Vaslui cât și din regiune, au beneficiat de bani pentru creionarea noilor afaceri”, a precizat Ionel Constantin.

Din nefericire, decalajul dintre județul Vaslui și restul județelor din Moldova în ceea ce privește numărul de proiecte depus pe Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 a crescut spectaculos în ultimele luni.

În prezent, cu cele 38 de proiecte înregistrate, Vasluiul se află la o distanță destul de mare față de celelalte județe din Regiunea de Dezvoltare Nord Est.

Conform datelor Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord Est, situația se prezintă astfel: Bacău – 125 de proiecte, Botoșani – 47 proiecte, Iași – 131 proiecte, Neamț – 86 proiecte, Suceava – 136 proiecte, Vaslui – 38 proiecte.

Pentru județul Vaslui, cel mai important proiect finanțat prin POR 2014-2020 este modernizarea drumul strategic pe direcția Bârlad, Laza, Codăești. Restul proiectelor sunt depuse de firme din Vaslui, Bârlad, Huși sau Negrești și vizează investiții în modernizarea unei fabrici de pahare, echipare laborator dentar, achiziționare echipamente și utilaje performante specifice lucrărilor de pregătire a terenului, înființarea unei unități de producție pentru soluții ignifuge etc.

(Dănuț CIOBANU)

 

Piața lemnului din județul Vaslui, concurată puternic de materialul lemnos adus din Vrancea

de Dănuț CIOBANU 

Silvicultorii vasluieni au început din această lună campania de recoltare a materialului lemnos. În total, în acest an, va fi exploatată o cantitate totală circa 150.000 metri cubi de lemne de foc. Cetățenii județului pot achiziționa lemne de la depozitul din Brodoc, unde este montată o mașina de despicat lemne. În ultima perioadă, pe piața locală vin foarte multe mașini cu lemne din județul Vrancea.

Direcția Silvică (DS) Vaslui a demarat campania de recoltare a materialului lemnos din pădurile județului. Și în acest an, DS Vaslui și operatorii economici care exploatează suprafețe forestiere vor scoate pe piață circa 150.000 metri cubi de lemne de foc. DS Vaslui pune la dispoziția unităților administrativ teritoriale o cantitate de 80.000 metri cubi de lemne, iar firmele private 70.000 metri cubi de lemne.

”Avem activități de recoltare a materialului lemnos pentru a acoperi cerere venită de la populație și instituții. În ultimul timp, vin în județ mașini cu lemne din Vrancea, care ne fac concurență pe piața locală. Mașina de despicat lemne de la depozitul de la Brodoc funcționează și avem clineți, dar se poate și mai bine. În perioada imediat următoare vom avea și un magazin online, unde oamenii vor putea să facă comenzi pe Internet. Până atunci, clienții pot suna la depozitul de la Brodoc, iar comenzile le sunt onorate”, a spus Cătălin Idriceanu, directorul DS Vaslui.

În cursul lunii septembrie 2019, a început să funcționeze o mașina de despicat lemne, montată la depozitul de la Brodoc. Instalația a costat DS Vaslui aproximativ 120.000 de euro și are capacitatea de a despica lemnul mare adus direct din pădure. La cererea clientului, lemnele pot fi trasportate la destinație sau pot fi ridicate direct de la depozitul de la Brodoc.

Lemnul de esență tare despicat și transportat acasă la client costă 480 lei/metrul cub, iar lemnul despicat cumpărat direct de la depozit are un preț de 430 lei/metrul cub. Lemnul despicat de esență moale transportat la cilent costă 350 lei/metrul cub, iar cel despicat care se achiziționează de la depozit are un preț de 300 lei/metrul cub.

”Datoria noastră este să punem la dispoziția populației resursa de lemn și o facem. Vom acoperi cantitățile necesare pe piață. Lemnul poate fi achiziționat de persoanele fizice sau de instituții direct din parchetele din păduri sau din depozitele de material lemnos”, a mai spus Cătălin Idriceanu.

 

Proiectele finanțate prin PNDL 1, adevărate bombe financiare pentru UAT-urile vasluiene

 

de Dănuț CIOBANU

Mai multe UAT-uri din județul Vaslui trebuie să termine o serie de investiții în timp record. Este vorba despre proiectele finanțate prin PNDL 1, care trebuie realizate până în luna septembrie 2020. În caz contrar, primăriile vor finanța cu bani de la bugetul local încheierea investițiilor. Unul din proiectele întârziate este Centrul Cultural Județean Vaslui, lucrare care trebuia recepționată până la finalul anului 2018.

Proiectele de investiții care sunt finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDL1) 2013-2019 trebuie finalizate până în luna septembrie 2020. Termenul de derulare al acestor proiecte de dezvoltare a fost prelungit deja cu doi ani, iar unitățile administrativ teritoriale sunt obligate să le finalizeze până la începerea ultimului trimestru din acest an. În caz contrar, primăriile care nu încheie la termen proiectele vor veni cu bani de la bugetul local pentru a le finaliza.

”În cadrul PNDL 1 au rămas unele proiecte care au diverse probleme, iar toate aceste obiective trebuie încheiate la termen. Finanțarea prin acest program se derulează în perioada 2013-2019, plus o prelungire de doi ani. Dacă investițiile întârziate nu se finalizează la termen, există riscul ca autoritățile locale să pună bani de la bugetul local pentru a termina obiectivele de investiții. Eu îmi doresc ca toate aceste sume pentru dezvoltare să fie atrase de către județul Vaslui”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui.

La nivelul judeîului Vaslui, proiectele care beneficiază de finanțare prin PNDL 1 vizează modernizarea infrastructurii rutiere, contrucția de drumuri noi, poduri, podețe etc. La această dată, sunt mai multe proiecte a căror execuție este întârziată, cum ar fi cele din Negrești, Fălciu, Dimitrie Cantemir, Murgeni, Alexandru Vlahuță. Practic, primăriile care nu încheie la termen toate aceste proiecte vor pune bani de la bugetul local pentru a finaliza investițiile.

Centrul Cultural, un proiect întârziat

Și CJ Vaslui are un proiect care trebuie finalizat până în luna septembrie 2020. Este vorba despre proiectul ”Reparații capitale și refuncționalizarea Casa Armatei Vaslui – Centrul Cultural Județean Multifuncțional”. Investiția beneficiază de o finanțare de la bugetul de stat de 16 milioane de lei, prin intermediul PNDL 1.

”Se lucrează la acest proiect, dar se lucrează încet. Am avut un dialog cu constructorul în vederea refacerii graficului de execuție, astfel încât să nu ajungem la rezilierea contractului. Constructorul a spus că merge mai departe. Sperăm ca această discuție a fost de bun augur, pentru că proiectul trebuie finalizat în acest an. Lucrarea a început de mai mult timp, finanțarea există și sper că ușor, ușor să fie terminată. Sunt probleme cu forța de muncă, dar și aceasta trebuie plătită. În prezent, stadiul de realizare al lucrării este de 65%. Până acum au fost investite 8 milioane de lei și mai trebuie investite alte 8 milioane de lei”, a spus Ciprian Trifan.

Speranța autorităților județene este ca Centrul Cultural să se finalizeze până în toamnă, când va avea loc Festivalul de Umor “Constantin Tănase”. În cursul anului 2017, lucrările la proiect s-au blocat din cauza intrării în insolvență a SC Corevas Vaslui. Ulterior, CJ Vaslui a refăcut proiectul și expertiza pentru a nu fi probleme cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și a demarat organizarea unei noi licitații publice. Astfel, în cursul lunii noiembrie 2018, CJ Vaslui a semnat cu SC Nortek Trust AG SRL Bacău contractul de execuție a proiectului. Inițial, proiectul trebuia finalizat până la sfârșitul anului 2018, dar CJ Vaslui a obținut o prelungire cu încă doi ani a termenului de execuție.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Angajații din județul Vaslui au încheiat anul 2019 cu un salariu mediu net de 2.595 lei

 

La sfârșitul lunii octombrie 2019, în județul Vaslui s-a înregistrat un număr total de 56.824 salariați. Potrivit datelor Direcției Județene de Statistică Vaslui, câștigul salarial mediu net a fost în luna octombrie a anului trecut de 2.595 lei. Peste medie s-a câștigat în servicii (2.800 lei), iar sub medie s-au situat câștigurile din industrie plus construcții cu 2.263 lei și din agricultură, silvicultură și piscicultură cu 2.241 lei.

Conform acelorași  date statistice, în aceiași perioadă câștigul salarial mediu brut a fost de 4.245 lei. Peste medie s-a câștigat în servicii (4.710 lei), iar sub medie s-au situat câștigurile din industrie plus construcții cu 3.442 lei și din agricultură, silvicultură și piscicultură cu 3.746.

Din nefericire, județul Vaslui va avea peste trei ani cel mai mic câștig salarial mediu net dintre județele din Moldova. Potrivit proiecției Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză privind principalii indicatori economico – sociali în profil teritorial până în anul 2022, Vasluiul va avea peste trei ani un salariu mediu net de 2.936 lei. Restul județelor din regiune vor avea în anul 2022 următoarele salarii nete: Bacău – 3.251 lei, Botoșani – 2.940 lei, Iași – 3.739 lei, Neamț – 2.976 lei, Suceava – 3.050 lei. Practic, de la un salariu prognozat la sfâștitul acestui an la suma de 2.425 lei, în următorii trei ani lefurile vor crește cu 511 lei.

La nivel național, în anul 2022 vor avea salarii mai mici județele Vrancea (2.867 lei), Brăila (2.934 lei), Mehedinți (2.929 lei) și Harghita (2.741 lei). La polul opus, căștigul salarial mediu net lunar va fi peste trei ani mult mai mare în județele Ilfov – 4.293 lei, Sibiu – 4.102 lei, Cluj – 4.562 lei și Timiș – 4.349 lei.

(Dănuț CIOBANU)

Oierii vasluieni nu mai aruncă lâna pe câmp. Anul trecut au comercializat 123 tone de lână

 

Programul de subvenționare a comercializării lânii începe să dea roade și în județul Vaslui. În cursul anului trecut, crescătorii de ovine au devenit eligibili la plata subvenției de 2 lei/kilogramul de lână comercializată, pentru o cantitate totală de 123.398 kilograme de lână.

Conform legislației privind aprobarea schemei ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”, perioada de înscriere a crescătorilor de animale în Registrul unic pentru accesarea programului pentru anul 2019 s-a încheiat în data de 28 martie 2019.

În acest sens, Direcția pentru Agriculturǎ Județeanǎ (DAJ) Vaslui a primit și înregistrat în registrul unic pentru accesarea programului 125 cereri. Este vorba despre 110 persoane fizice care dețin atestat de producător, o persoană fizică autorizată, 13 întreprinderi individuale  și o stațiune de cercetare.

”Din numărul total de solicitanți, 65 crescători de ovine au depus documente justificative de valorificare a lânii către un centru de colectare sau un intermediar agreat. Valoarea sprijinului financiar acordat în anul trecut a fost de 2 lei/kilogramul de lână comercializată”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

SC Eurobusiness 83 SRL Sibiu, punct de lucru Tutova, este centrul de colectare a lânii din județul Vaslui. Pentru încasarea ajutorului de minimis, crescătorii de ovine au obligația să depună la DAJ Vaslui documente justificative care atestă comercializarea producției de lână.

Din păcate, crescătorii de ovine din județul Vaslui care au animale din rasele Caracul și Țurcană nu își pot comercializa producția de lână. Dintr-un efectiv total la nivelul județului Vaslui de 300.000 de capete, un procent de 60% din efective sunt din cele două rase care nu au căutare pe piață.

(Dănuț CIOBANU)