Home / Author Archives: Ciobanu Danut

Author Archives: Ciobanu Danut

Vremuri negre pentru UAT-urile din județul Vaslui. 20 de comune fără bani pentru întocmirea bugetelor

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Județean Vaslui a adoptat hotărârea privind repartizarea sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale. Consilierii liberali au acuzat rapiditatea cu care a fost organizată ședință și modul în care au fost distribuite fondurile. Conducerea CJ-ului a replicat că procedura a fost grăbită pentru ca toate UAT-urile să poată să își întocmească bugetele. Cât despre sumele repartizate în teritoriu, Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, le-a catalogat ca fiind ”cea mai neagră perioadă din ultimii opt ani pentru UAT-uri”.

Ieri, în cadrul unei ședințe de îndată, Consiliul Județean (CJ) Vaslui a aprobat repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a unor sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe anul 2020 .

Astfel, s-a aprobat repartizarea pe UAT-uri a a fondului aflat la dispoziția CJ Vaslui din impozitul pe venit, pe anul 2020 precum și repartizarea sumelor defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile județene și comunale pe anul 2020 și estimările pe anii 2021 – 2023. De asemenea, s-a adoptat estimarea pe UAT-uri a sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată și din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale ce urmează a fi repartizate pentru anii 2021 – 2023.

În timp ce necesarul de fonduri solicitat de comunități este în sumă de 919.138 mii lei, suma pe care a repartizat-o CJ Vaslui a fost de numai 27 316 mii lei, ceea ce înseamnă asigurarea necesarului în procent de 3 %.

”Având în vedere că necesarul solicitat este mult peste posibilitățile CJ-ului, am considerat oportun să efectuăm și o analiză riguroasă asupra veniturilor și nevoilor fiecărei comunități. Astfel, a fost întocmită o situație în care am comparat, pe de o parte, veniturile pe care UAT-urile le au la dispoziție în acest moment și, pe de altă parte, cheltuielile de personal și cele cu asistența socială (în cuantum de 50%). În urma acestei comparații, rezultă că 20 de UAT-uri sunt în imposibilitatea de a funcționa, deoarece ori nu au asigurate cheltuielile necesare, ori, după asigurarea acestora, mai au la dispoziție sume foarte mici”, a precizat Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

Pentru a rezolva această situație, CJ Vaslui a repartizat suma de 8.675 mii lei către UAT-urile cu probleme, urmând ca pe parcursul anului să fie distribuită către respectivele comunități și diferența de 18.641 mii lei.

Contre pe buget

Liviu Iacob, consilier PNL, a spus că pentru repartizarea banilor trebuia organizată o ședință extraordinară, în care trei zile să fie dezbătută această hotărâre.

”De ce la aceste hotărâri există de fiecare dată un mare secret și nu o dezbatere publică, o transparență decizională, mai ales când se discută de bani! Foarte mulți primari nu au știut despre este vorba”, a spus Liviu Iacob.

Și Gheorghe Viziteu, consilier PNL, a adăugat că trei zile de dezbateri ar fi fost prielnice pentru a se discuta cu primarii și a negocia repartizarea fondurilor.

”Sunt mai multe comune cu probleme și noi vom propune mai multe amendamente, pentru a încerca să mai rezolvăm din dificultățile cu care se confruntă comunitățile. Materialele de ședință ne-au venit foarte târziu. Pe viitor, să dăm un răgaz pentru aprofundarea și dezbatarea proiectelor de hotărâre”, a spus Gheorghe Viziteu.

Dumitru Buzatu a răspuns că s-a decis organizarea unei ședințe de îndată, pentru ca toate UAT-urile să poată întocmi bugetele.

”Au rămas niște sume la dispoziția pentru echilibrare și cu acestea vom acoperi necesarul în funcție de nevoiele comunităților. Mai multe comune nu pot să își facă bugetele și am alocat banii necesari pentru ca toate UAT-urile să își facă bugetele. Nouă ne trebuie pentru echilibrare suma de 40 milioane de lei și avem doar 27 milioane de lei. Este cea mai neagră situație financiară cu care s-au confruntat UAT-urile în ultimii opt ani”, a punctat Dumitru Buzatu.

După finalizarea dezbaterii pe marginea proiectului de hotărâre, au fost supuse la vot amendamentele propuse de consilierii liberali, care au fost respinse. La votul final, hotărârea de repartizare a fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Sumele repartizate de CJ Vaslui

CONSILIUL JUDETEAN VASLUI Anexa nr. 2
la Hotararea nr. /2020
REPARTIZAREA
sumelor defalcate din taxa pe valoare adaugata pentru finantarea cheltuielilor privind drumurile judetene si comunale pe anul 2020 si estimarile pentru anii 2021 – 2023
UM = mii lei
Nr.  crt. Unitatea administrativ teritoriala Suma
2020 2021 2022 2023
1 ALBESTI 30 25 20 20
2 AL. VLAHUTA 30 25 20 20
3 ARSURA 30 25 20 20
4 BANCA 30 25 20 20
5 BACANI 30 25 20 20
6 BACESTI 30 25 20 20
7 BALTENI 30 25 20 20
8 BEREZENI 30 25 20 20
9 BLAGESTI 30 25 20 20
10 BOGDANA 30 25 20 20
11 BOGDANESTI 30 25 20 20
12 BOGDANITA 30 25 20 20
13 BOTESTI 30 25 20 20
14 BUNESTI – AVERESTI 30 25 20 20
15 CIOCANI 30 25 20 20
16 CODAIESTI 30 25 20 20
17 COROIESTI 30 25 20 20
18 COSTESTI 30 25 20 20
19 COZMESTI 30 25 20 20
20 CRETESTI 30 25 20 20
21 DANESTI 30 25 20 20
22 DELENI 30 25 20 20
23 DELESTI 30 25 20 20
24 DIMITRIE CANTEMIR 30 25 20 20
25 DODESTI 30 25 20 20
26 DRAGOMIRESTI 30 25 20 20
27 DRANCENI 30 25 20 20
28 DUDA – EPURENI 30 25 20 20
29 DUMESTI 30 25 20 20
30 EPURENI 30 25 20 20
31 FALCIU 30 25 20 20
32 FERESTI 30 25 20 20
33 FRUNTISENI 30 25 20 20
34 GAGESTI 30 25 20 20
35 GHERGHESTI 30 25 20 20
36 GIRCENI 30 25 20 20
37 GRIVITA 30 25 20 20
38 HOCENI 30 25 20 20
39 IANA 30 25 20 20
40 IBANESTI 30 25 20 20
41 IVANESTI 30 25 20 20
42 IVESTI 30 25 20 20
43 LAZA 30 25 20 20
44 LIPOVAT 30 25 20 20
45 LUNCA BANULUI 30 25 20 20
46 MALUSTENI 30 25 20 20
47 MICLESTI 30 25 20 20
48 MUNTENI DE JOS 30 25 20 20
49 MUNTENI DE SUS 30 25 20 20
50 OLTENESTI 30 25 20 20
51 OSESTI 30 25 20 20
52 PADURENI 30 25 20 20
53 PERIENI 30 25 20 20
54 POCHIDIA 30 25 20 20
55 POGANA 30 25 20 20
56 POGONESTI 30 25 20 20
57 POIENESTI 30 25 20 20
58 PUIESTI 30 25 20 20
59 PUNGESTI 30 25 20 20
60 PUSCASI 30 25 20 20
61 RAFAILA 30 25 20 20
62 REBRICEA 30 25 20 20
63 ROSIESTI 30 25 20 20
64 SOLESTI 30 25 20 20
65 STANILESTI 30 25 20 20
66 STEFAN CEL MARE 30 25 20 20
67 SULETEA 30 25 20 20
68 TANACU 30 25 20 20
69 TACUTA 30 25 20 20
70 TATARANI 30 25 20 20
71 TODIRESTI 30 25 20 20
72 TUTOVA 30 25 20 20
73 VALENI 30 25 20 20
74 VETRISOAIA 30 25 20 20
75 VIISOARA 30 25 20 20
76 VINDEREI 30 25 20 20
77 VOINESTI 30 25 20 20
78 VULTURESTI 30 25 20 20
79 VUTCANI 30 25 20 20
80 ZAPODENI 30 25 20 20
81 ZORLENI 30 25 20 20
82 CONSILIUL JUDETEAN VASLUI 13,452 5,916 6,321 6,321
TOTAL 15,882 7,941 7,941 7,941

 

CONSILIUL JUDETEAN VASLUI
                                                                                       Anexa 1
                                                    la Hotărârea nr. / 2020
REPARTIZAREA
fondului aflat la dispozitia Consiliului Judetean Vaslui din impozitul pe venit, pe anul 2020
                                                                                                             UM = mii lei
Nr.  crt. Unitatea Administrativ Teritoriala Suma
1 AL. VLAHUTA 700
2 ARSURA 350
3 BACANI 100
4 BALTENI 450
5 BOGDANITA 270
6 CIOCANI 850
7 COROIESTI 625
8 COZMESTI 180
9 DANESTI 130
10 DELESTI 100
11 DODESTI 900
12 GAGESTI 750
13 IANA 325
14 IBANESTI 900
15 LUNCA BANULUI 100
16 POGONESTI 340
17 POIENESTI 680
18 PUNGESTI 175
19 TANACU 250
20 VULTURESTI 500
TOTAL 8,675

Primăria Vaslui a stabilit planul de lucrări pe anul 2020, pentru beneficiarii de ajutor social

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba în ședința ordinară de la sfârșitul acestei săptămâni o hotărâre privind planul de lucrări de interes local pentru anul 2020. Având în vedere legislația în vigoare, pentru sumele acordate ca venit minim garantat, una din persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară are obligația de a presta lunar lucrări de interes local.

Orele de muncă prestate în efectuarea lucrărilor de interes local se însumează pentru toate persoanele apte de muncă din familia beneficiară de ajutor social. În anul trecut, la nivelul municipiului Vaslui au efectuat ore de muncă 60 de beneficiari de venit mini garantat, reprezentând 1.257 ore/lunar, în special în domeniul salubrității.

Pentru acest an, planul de lucrări prevede igienizarea de spații și terenuri aparținând domeniului public, ecologizarea râurilor Vasluieț și Racova, igienizarea străzilor din suburbiile Viișoara și Moara Greci etc.

În județul Vaslui, în ultimii ani, numărul beneficiarilor de ajutor social s-a diminuat constant. La sfârșitul anului 2019, erau în plată 7.521 beneficiari de ajutor social. Dacă ne raportăm la luna ianuarie 2019 când în județul Vaslui erau în plată 8.369 beneficiari de venit minim garantat, rezultă că numărul asistaților social a scăzut cu 848 bebeficiari.  Același trend s-a înregistrat și în anul 2018, când s-a contabilizat un minus de 1.329 beneficiari de venit minim garantat.

Ajutorul social se acordă familiilor și persoanelor singure, cetățeni români sau străini, inclusiv persoanelor fără locuință, ale căror venituri lunare se situează sub pragul de 142 lei – pentru persoanele singure și 527 lei pentru familia formată din cinci persoane. Conform legislației în vigoare, în situația pierderii dreptului la ajutor social, familia sau persoana singură pot solicita un nou drept după o perioada de 12 luni de la data deciziei de încetare a acestui drept.

(Dănuț CIOBANU)

 

Investiție de peste 14 milioane de lei, pentru extinderea Parcului Copou din municipiul Vaslui

În cursul zilei de ieri, Consiliul Local (CL) Vaslui s-a reunit într-o ședință extraordinară, pentru a aproba proiectul ”Reconversia unui teren degradat din zona Copou în zonă verde și de agrement”. Proiectul este finanțat în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020, Axa Prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.

Consilierii locali au aprobat și valoarea totală a proiectului care se ridică la suma de 14.271.546 lei (inclusiv TVA). Din valoarea totală, contribuția proprie a Primăriei Vaslui este în cuantum de 2.176.345 lei (inclusiv TVA) reprezentând contribuția de 15,4 % din valoarea eligibilă a proiectului și cheltuieli neeligibile în valoare de 184.531 lei.

Sumele reprezentând cheltuieli conexe ce pot apărea pe durata implementării proiectului în condiții optime se vor asigura din bugetul local al municipiului Vaslui. De asemenea, autoritățile locale vor asigura toate resursele financiare necesare realizării proiectului în condițiile rambursării/decontării ulterioare a cheltuielilor din instrumentele structurale.

Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează  cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu. Investiția constă în reconversia acestui teren nefolosit, care are gropi adânci de peste doi metri, în urma demolării unor contrucții anterioare.

Lucrările din cadrul proiectului constau în degajarea terenului de moluz, îndepărtarea resturilor vegetale, așternerea unui strat de pământ vegetal cu o grosime de minim 50 de centimetri, construirea aleilor și pavarea lor cu dale, construirea fundațiilor pentru locurile de joacă, amplasarea instalaților de apă și canalizare și a sistemului de irigații, amplasarea traseelor de rețele electrice și a stâlpilor de iluminat etc.

(Dănuț CIOBANU)

Austeritatea extremă a coborât peste județul Vaslui. DGASPC are bani de salarii doar pentru trei luni

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Județean Vaslui va organiza, astăzi, o ședință de îndată, pentru repartizarea de fonduri în vederea echilibrării bugetelor locale. Din păcate, veștile pe care le primesc UAT-urile nu sunt dintre cele mai bune. Pentru anul 2020, doar municipiile Vaslui și Bârlad au bugetele echilibrare financiar, în timp ce restul UAT-urilor au bugetele pe deficit. Cea mai gravă situație este la DGASPC Vaslui, unde bugetul are un minus de 100 milioane lei, și este posibil să se apeleze la disponibilizări de personal.

Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a spus că au venit banii repartizați de la Guvernul României, iar pentru transmiterea sumelor în teritoriu trebuie făcuți o serie de pași procedurali. Astfel, repartizarea sumelor de echilibrare pentru fiecare UAT va permite autorităților locale să constituie bugetele comunale, orașănești, municipale și, ulterior, bugetul județului Vaslui.

”Doar Vasluiul și Bârladul au bugetele echilibrate. Restul localităților au bugetele dificitare, inclusiv CJ-ul. Toate instituțiile din subordinea CJ au bugetele pe deficit, iar la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui lipsesc pentru acest an din buget 100 milioane de lei, astfel încât nu sunt asigurate nici măcar salariile și funcționarea. Ca urmare, instituțiile respective trebuie să își gândească bugetele foarte bine, luând măsuri extreme de austeritate. Când spun măsuri de austeritate mă refer la reducerea cheltuielilor și chiar disponibilizări de personal, pentru a putea rezista până la rectificarea din luna august. În prezent, la DGASPC Vaslui salariile sunt asigurate doar pentru trei luni”, a precizat Dumitru Buzatu.

Apel la Guvernul României! 

Sumele care vor fi repartizate în cadrul ședinței de îndată de astăzi vizează echilibrarea bugetelor locale în ceea ce privește acoperirea cheltuielilor de funcționare și plata drepturilor de asistență socială. Pentru capitolul investiții și alte necesități financiare, în prezent, CJ Vaslui nu dispune de sumele necesare.

”Ne vom adresa Guvernului României, pentru a rezolva acestă situație. Nu putem finaliza investițiile începute prin diferite programe de finanțare, ceea ce ar duce la restituirea banilor primiți de autoritățile locale. Spre exemplu, proiectele începute pe PNDL 1 trebuie finalizate până în luna octombrie 2020. În caz contrar, UAT-urile care nu termină investițiile trebuie  să restituie la bugetul statului întreaga sumă primită”, a mai spus Dumitru Buzatu.

Comparativ cu restul UAT-urilor, CJ Vaslui stă mai bine în ceea ce privește întocmirea bugetului pentru acest an. Acest lucru se datorează excedentului bugetar provenit din anii trecuți. Însă, această rezervă financiară este angajată deja pentru finalizarea unor obiective de investiții și asigurarea cofinanțării la proiectele cu finanțare europeană nerambursabilă.

Nevoie mare de bani

În cursul anului 2020, DGASPC Vaslui are de finalizat 12 proiecte în valoare de 20 milioane lei, pentru construcția de locuințe protejate. În noile case, vor fi transferate cele 200 de persoane cu dizabilități de la Centrul de Recuperare Huși. Investițiile în locuințele protejate se derulează în Tutova, Murgeni, Pogana, Banca, Găgești, Oltenești etc.

Centrele de zi de la Găgești și Oltenești sunt finanțate cu fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

Contractul de finanțare al proiectului din Găgești a fost semnat, valoare totală a investițiilor fiind de 3.544.484 lei.

Investițiile din cadrul proiectului vizează construirea unui număr de trei locuințe protejate pentru 24 de persoane cu dizabilități (câte 8 beneficiari în fiecare locuința protejată) și amenajarea unui centru de zi pentru un număr de 30 persoane cu dizabilități.

Un alt proiect prin care se vor construi locuințe protejate și un centru de zi pentru persoane cu dizabilități se va derula în comuna Oltenești. Valoarea totală a investiției este de 3.599.811 lei. Contractul de finanțare al proiectului a fost semnat, iar execuția lucrărilor se va realiza până la finalul anului 2020.

În județul Vaslui sunt înregistrate 17.000 de persoane cu dizabilități, din care 500 sunt instituționalizate.

 

 

Peste 2.000 de cupluri din județul Vaslui s-au căsătorit în anul trecut

În perioada ianaurie – octombrie 2019, în județul Valui au fost oficiate 2.203 de căsătorii, în timp ce 531 de cupluri au divorțat. Potrivit datelor statistice, în aceiași perioadă a anului 2018, au fost încheiate 2.044 de căsătorii, iar 466 de cupluri au divorțat.

Consiliului Local Vaslui a aprobat o taxă specială pentru divorț în cuantum de 600 lei. În baza Legii nr. 202/2010, în cazul divorțurilor prin acord, când nu există copii minori din căsătorie, cererea de divorț poate fi depusă la primăria unde s-a încheiat căsătoria sau al ultimei locuințe comune a soților.

În aceste două cazuri, se vor acorda soților mai întâi un termen de gândire de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divorț. La expirarea acestui termen, ofițerul de stare civilă verifică dacă soții stăruie să divorțeze și consimțământul lor este liber și neviciat. Dacă soții stăruie în divorț, ofiterul de stare civilă eliberează certificatul de divorț, fără să facă vreo mențiune cu privire la culpa soților.

De asemenea cu 500 de lei fără TVA, un cuplu poate divorța și în fața unui notar public. Procedura de obținere a unui certificat de divorț este extrem de simplă. Notarul înregistrează cererea pentru divorț și, în cazul în care părțile stăruie în dorința de a divorța, notarul eliberează un certificat de divorț. Operațiunea se derulează într-un termen de 30 de zile.

Ulterior, notarul comunică acest certificat pentru a fi înregistrat la starea civilă care a eliberat certificatul de căsătorie. De asemenea, acest certificat de divorț este transmis și la Registrul Unic al divorțurilor, pentru a fi înregistrat.

(Dănuț CIOBANU)

Programul pentru susținerea creșterii porcilor de rasă a eșuat în județul Vaslui

Programul privind acordarea unui ajutor de minimis pentru susținerea crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc nu a avut succes în județul Vaslui. Programul se adresează persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale și întreprinderilor familiale.

În cadrul programului, crescătorii primesc minim 2 și maxim 10 purcei, cu o greutate minimă de 10 kilograme, pentru creștere, îngrășare și livrare, a minimum 50% din porcii grași, către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens, la o greutate, în viu, de minimum 130 kilograme/cap.

Purceii pentru creștere și îngrășare sunt preluați de la furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, în baza unui contract de livrare și transportați către crescătorii de porci eligibili. Practic, ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiți cu titlu de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorului de purcei, prin înmulțirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.

În județul Vaslui, implementarea programului nu a fost posibilă din cauza mai multor motive. Este vorba despre inexistența furnizorilor de purcei din rasele Bazna și Mangalița, dar și a interesului scăzut din partea agenților economici de a prelua porcii în vederea abatorizării.

”Eu am mers și am discutat cu toți procesatorii din județ. Aceștia nu au dorit să se înscrie în program din cauza prețurilor de achiziție a cărnii. Prin program ei trebuie să cumpere carnea pentru abatorizare cu 11 lei/kilogram, pe când de pe piața liberă o pot achiziționa cu 6 lei/kilogramul viu sau 8 lei/kilogramul în carcasă. Avantajul pe care îl au procesatorii prin acest program este că au posibilitatea să proceseze o carne de porc de calitate și să obțină produse cu valori gustative mai bune”, a precizat Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui.

(Dănuț CIOBANU)

 

Proiectul drumului strategic în valoare de 222 milioane de lei intră în execuție

de Dănuț CIOBANU 

În următoarele luni, va demara cel mai important proiect de modernizare a infrastructurii rutiere din județul Vaslui. Este vorba despre realizarea drumului strategic, proiect pentru care autoritățile județene au emis autorizația de construire. În prezent, constructorii lucrează la amenajarea de șantier, relocarea de stâlpi, repararea unor șanțuri etc. Cum vremea va permite, se va intra efectiv la execuție pe toate cele trei loturi ale drumului strategic. Dacă în prezent, distanța pe care va fi construit drumul strategic poate fi parcursă în 2,5 – 3 ore, după modernizare durata se va reduce la 1,15 -1,5 ore.

Proiectul drumului strategic are o valoare totală de 222.001.842 lei, din care finanțarea nerambursabilă europeană se ridică la suma de 213.074.058 lei, iar suma de 8.927.783 lei este cofinanțarea asigurată de județul Vaslui. Proiectul «Reabilitare și Modernizare Drum Strategic Județean Bârlad-Laza-Codăești (DJ 245, DJ 245 M, DJ 247, DJ 246) are ca sursă de finanțare Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Perioada de implementare a investiție este 30 decembrie 2017 – 30 iunie 2022.

Investiția constă în reabilitarea și modernizarea unui număr de patru drumuri județene pe o distanță de 82,649 kilometri; lungime de pistă de biciclete nou construită – 1.710 metri; lungime trotuare pietonale modernizate/realizate – 23.460 metri liniari; stații de transport public construite/modernizate – 24; poduri noi – 7; poduri reabilitate – 6; podețe noi pentru scurgerea apelor -15; înlocuirea podețelor existente cu podețe noi – 127; reparații la podețele existente – 62.

Valeriu Caragață, administratorul județului Vaslui, a precizat că au fost obținute toate avizele necesare și, în funcție de evoluția vremii, vor începe lucrările de execuție.

”La această dată s-a început relocarea unor stâlpi de curent electric, Internet sau telefonie, se lucrează și la șanturi etc. Cum se încălzește vremea se va începe lucrul din plin. La lotul trei al drumului mai este o problemă de rezolvat, care va fi clarificată însă în perioada imediat următoare. În perioada sezonului rece pot fi făcute anumite lucrări. Nu poți să decopertezi asfaltul acum și apoi se strică vremea și desfunzi drumul, care devine impracticabil. Acest proiect se va realiza pe anumite sectoare și sensuri, astfel încât circulația să nu fie blocată”, a spus Valeriu Caragață.

Licitație pentru trei sectoare de drum

Aplicantul proiectului este Consiliul Județean (CJ) Vaslui, care are ca parteneri comunele Zorleni, Băcani, Al. Vlahuță, Poienești, Laza, Bălteni, Ștefan cel Mare, Zăpodeni, Dănești, Codăești și Miclești.

Pentru operativitatea realizării drumului strategic, CJ Vaslui a scos la licitație la pachet proiectarea și execuția. Ofertele au fost depuse până în data de 19 iulie 2018, drumul strategic fiind scos la licitație pe trei loturi: Telejna – Codăești, Laza – Bălteni, Zorleni – Băcani – Poienești. În urma încheierii procedurii de licitație publică, miercuri, 9 ianuarie 2019, au fost semnate contractele de proiectare și execuție a lucrărilor pentru fiecare lot în parte.

Drumul strategic presupune o “buclă” care ocolește pe la vest municipiul Vaslui, reprezentând o alternativă viabilă la DN 24, principala arteră de circulație din județ. Practic, drumul strategic județean Bârlad – Laza – Codăești va face legătura între zona de sud și cea de nord prin jumătatea de vest a județului. La nivel județean, proiectul contribuie la creșterea cu minim 25% a lungimii drumurilor județene și comunale modernizate, precum și reducerea cu 15% a accidentelor rutiere din cauza stării infrastructurii și/sau lipsei unei semnalizări corepunzătoare.

O parte din cele patru drumuri județene din componența drumului strategic sunt asfaltate, însă altele sunt din pietriș și pământ. În comunele Zorleni, Băcani, Al. Vlahuță, Poienești drumurile județene sunt asfaltate, în comunele Laza, Bălteni, Zăpodeni, Ștefan cel Mare, Dănești, Codăești pe anumite tronsoane drumurile județene sunt din pietriș sau pământ.

 

 

 

 

Pensionarii vasluieni așteaptă cu nerăbdare majorarea pensiilor

Potrivit datelor primite de Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui de la Ministerul Muncii, în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 august 2020, valoarea punctului de pensie se menține la 1.265 lei. Începând cu data de 1 septembrie 2020, conform art. 86 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, valoarea punctului de pensie va fi de 1.775 lei.

La sfârșitul anului 2019, erau înregistrați la CJP Vaslui un total de 93.729 pensionari, din care 81.685 pensionari de stat și 12.044 pensionari din agricultură.

La începutul lunii iulie 2019, președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat noua lege a pensiilor. Actul normativ se aplică etapizat până în anul 2021, când va intra integral în vigoare. Valoarea punctului de pensie se actualizează astfel: 1.265 de lei în 2019; 1.775 de lei în 2020; 1.875 de lei în 2021. Din anul 2022, valoarea punctului de referință se va indexa anual cu rata inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

De asemenea, femeile care au realizat stagiul minim de cotizare și care au născut 3 copii, pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de o reducere considerabilă a vârstei de pensionare. Vârsta maximă de pensionare este stabilită la 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați.

Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui, a spus că fiecare persoană care înaintează în vârstă are tot mai multe boli, iar pensionarii nu au bani destui să își cumpere medicamente.

Persoanele în vârstă au nevoie de condiții normale de viață, de hrană bună, de medicamente, de căldură. Mai ales iarna, lipsa căldurii este principala cauză de îmbolnăvire. Pensionarii obișnuiesc să plătească mai întâi facturile și de multe ori rămân fără bani pentru cele necesare vieții. Cei de la București spun că  e nevoie de 60 de lei pentru a acoperi coșul zilnic necesar unei persoane pentru a trăi decent. Însă foarte mulți pensionari nu au acești bani”, a spus Ioan Stamate.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

Crescătorii de animale din județul Vaslui, dezinteresați total de abatoarele mobile

Crescătorii de animale vasluieni nu au depus niciun proiect pentru achiziționarea de abatoare mobile. Cum linia de finanțare a fost deschisă doar pânâ în luna decembrie 2019, fermierii locali au pierdut o oportunitate de a-și dezvolta afacerile cu fonduri europene nerambursabile.

Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, a spus că a avut discuții cu fermierii, însă aceștia nu au depus proiecte pentru că nu dispun de resurse financiare.

”Nu a venit nimeni să depună proiecte. Noi am contactat toți fermierii din județul Vaslui. Unii crescători de animale din zonele Huși și Tăcuta au spus la început că vor întocmi proiecte, însă apoi au renunțat din cauză că nu au o piață pentru desfacerea mărfii. În aceste abatoare se puteau sacrifica ovine, bovine, caprine sau porcine”, a precizat Gigel Crudu.

Luând în calcul efectivele de animale din județul Vaslui, era nevoie de cel puțin 10 abatoare pentru sacrificarea animalelor. În acest mod puteau fi evitați și intermediarii, care cumpără direct animalele de la fermieri la niște prețuri derizorii.

Finanțarea pentru achiziționarea abatoarelor era de la 55.000 de euro până la maxim100.000 de euro. În cazul persoanelor fizice partea de cofinanțare a beneficiarului era de 40%, iar în cazul cooperativelor agricole beneficiarul participa cu o confinanțare de 30% din valoarea totală a proiectului.

Abatoarele mobile sunt dotate cu tot echipamentul necesar pentru a sacrifica animale și doar tebuie conectate la sursele de energie electrică și apă. Abatorul este sub forma unui container care are o lungime de șapte metri și o lățime de patru metri. În cadrul proiectului, beneficiarul putea achiziționa și o rulotă pe care se poate monta abatorul mobil. Rulota are și o cameră de frig, astfel încăt sacrificările de animale să se poată face în orice loc.

(Dănuț CIOBANU)

Proiectul Spitalului Municipal Vaslui în valoare de 84 milioane lei a intrat în procedura de selecție

de Dănuț CIOBANU 

Consiliul Județean Vaslui a transmis la Compania Națională de Investiții proiectul privind ”Construire secții la Spitalul nr. 2 Vaslui”. Investiția va fi realizată cu finanțare de la bugetul de stat și fonduri de la bugetul județului Vaslui. Valoarea totală a obiectivului de investiții este de 84.207.585 lei cu TVA. În prezent, dosarul este în procedura de selecție și sunt șanse mari ca proiectul să obțină finațarea în vederea execuției.

În urmă cu mai mulți ani, autoritățile din județul Vaslui au inițiat proiectul privind construcția Spitalului Vechi. Astfel, în anul 2014 a fost încheiat un contract de asociere între Consiliul Județean (CJ) Vaslui și Consiliul Local (CL), în vederea modernizării spitalului. Cum CL Vaslui nu a găsit surse de finanțare pentru realizarea investiției, CJ Vaslui a transmis o adresă la Compania Națională de Investiții (CNI), prin care a cerut includerea proiectului în Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social.

Prin adresa nr. 1889/2019, înregistrată la CJ Vaslui, compania a comunicat că proiectul propus a fost luat în evidență în vederea includerii în lista sinteză.

”Sperăm ca acest proiect să treacă de CNI. Noi am terminat toată documentația și am depus-o în vederea obținerea finanțării. Prin această investiție se va face un alt spital. Vor fi reabilitate corpurile de clădire mai bune, iar construcțiile care sunt în stare de degradare vor fi dărâmate. Sunt două comisii la CNI care vor analiza dosarul, iar proiectul depus de noi are șanse să fie aprobat. Depinde și de bugetul pentru investiții pe care îl va avea în acest an CNI”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

În ședință din luna iulie 2019 a CL Vaslui a fost aprobat un act adițional la contractul de asociere dintre autoritățile locale și CJ Vaslui, pentru construirea unui spital municipal. Potrivit actului adițional, CJ Vaslui preia de la CL Vaslui documentația realizată, conform asocierii, în vederea implementării investiției.

Investiție majoră

Cele trei secții ale unității de sănătate se vor ridica pe terenul disponibil din curtea Spitalului nr. 2, de pe strada Doctor Ghelerter nr 2, care se întinde pe o suprafață de 20.936 metri pătrați. Terenul este proprietatea CJ Vaslui, aparține Spitalul Județean de Urgență Vaslui și se află în intravilanul municipiului Vaslui.

Valoarea totală a obiectivului de investiții este de 84.207.585 lei cu TVA, investiția urmând să fie eșalonată pe o perioadă de trei ani, iar durata de realizare a lucrărilor este de 36 de luni.

”Construcția Spitalului nr. 2 este parte a programului CJ Vaslui de modernizare a serviciilor medicale. De aceea, am depus acest proiect pentru obținerea de finanțare de la CNI. Vrem să construim un spital pe măsura vremurilor noastre, care să aibă aceleași specializări. Am finalizat tot felul de conformări privind întocmirea documentației, iar proiectul a intrat pe procedura legală în vederea selectării pentru finanțare”, a precizat Vasile Mariciuc, vicepreședintele CJ Vaslui.

Prin proiect se va construi un spital nou cu 204 paturi în saloane (43 de saloane) și 18 paturi în sălile de tratament. Construcția spitalicească va avea o suprafață construită desfășurată de 11.532,83 metri pătrați și construcții anexe de 478,46 metri pătrați. De asemenea, proiectul prevede contrucția de drumuri, alei, parcări, iluminat incintă.

 

Fermierii din județul Vaslui intră și pe piața usturoiului din România

Deși în județul Vaslui nu este o tradiție în ceea ce privește cultivarea usturoiului, ajutorul de minimis acordat legumicultorilor a avut succes în primul an de implementare. La nivelul județului Vaslui s-au înscris în program opt legumicultori, din care patru și-au îcasat sprijinul financiar. Astfel au fost cultivate cu usturoi 4,61 hectare, fiind comercializată pe piață o producție totală de 17.118 kilograme usturoi.

Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, a precizat că, în total, fermierii care au îndeplinit condițiile prevăzute în program au încasat o subvenție în valoare de 62.496 lei.

”Cultivatorii  care au comercializat ustoroiul și-au primit banii. Trebuie să ținem cont de faptul că județul Vaslui nu are o tradiție în cultura de usturoi, iar numărul de fermieri înscriși în primul an de aplicare al programului este un semnal pozitiv. Imediat ce fermierii fac dovada producției de usturoi realizate, noi facem diligențele necesare la Ministerul Agriculturii pentru ca producătorii să încaseze banii. Am avut înscriși în program agricultori din Pogonești, Todirești, Dodești și Tătărăni”, a spus Gigel Crudu.

Ajutorul de minimis este în valoare de 3.000 euro/hectar. Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis pentru cultura de usturoi, beneficiarii trebuie să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minim 3.000 metri pătrați, să obțină o producție de minimum 3 kilograme usturoi/10 metri pătrați, să fie înregistrati în evidențele registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu usturoi în anul de cerere și să facă dovada producției realizate prin documente justificative.

Plata sprijinului financiar de la stat se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Programul de susținere a producției de usturoi se desfășoară pe o perioadă de trei ani, respectiv 2019 – 2021.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

Cetățenii și consilierii locali sună la Transurb Vaslui, pentru a se plimba cu noile microbuze

Noile microbuze urbane de transport au făcut senzație pe străzile municipiului Vaslui. În ultimele zile, la sediul SC Transurb Vaslui au fost primite un număr mare de telefoane din partea călătorilor, pentru a întreba care este programul de circulație al microbuzelor, pentru a se plimba prin oraș. Mai mult, au fost și consilieri din cadrul Consiliului Local Vaslui care s-au interesat de orarul de circulație al microbuzelor de la sfârșitul de săptămână, pentru a vedea care sunt condițiile de transport în noile mijloace.

Mariana Plăcintă, directorul SC Transurb Vaslui, a spus că microbuzele urbane au fost achiziționate de către autoritățile locale la sfârșitul anului 2019 și au fost puse în circulație la Sărbătorilor de Crăciun.

”Din curiozitate, cetățenii doresc să circule cu mașinile noi. În microbuze sunt spații aierisite, cu 10 locuri pe scaune și 11 locuri în picioare. De asemenea, există un loc și pentru persoanele cu dizabilități. Microbuzele au sisteme de căldură pentru anutimpul rece și aer condiționat pentru lunile de vară. Biletele pot fi achiziționate direct de la șofer. Microbuzele au fost foarte bine primite de locuitori, iar părinții își plimbă copiii în mijloace de transport. Primăria Vaslui a plătit 500.000 de lei pentru cele două microbuze urmabe”, a spus Mariana Plăcintă.

Pentru putea circula pe străzile orașului, societatea de transport a trimis la Galați șoferi și mecanici, pentru a se intrui în vederea utilizării mijloacelor de transport.

În prezent, Transurb Vaslui are în dotare 13 autobuze, cele mai noi fiind achiziționate în anul 2008. De asemenea, societatea dispune de patru microbuze cumpărate în anul 2004 și un autocar.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

Județul Vaslui nu va scăpa de blestemul sărăciei nici în următorii trei ani

de Dănuț CIOBANU 

Vasluiul va continua să fie și în următorii ani cel mai sărac județ din Moldova. Prognozele oficiale până în anul 2023 clasează Vasluiul pe ultimele locuri în ceea ce privește valoarea PIB-ului și la nivel național. Peste trei ani, județul nostru va avea un PIB în valoare totală de 13.365 milioane lei. Cu o astfel de performanță economică, Vasluiul se află în plutonul celor mai paupere județe din România, alături de Covasna, Mehedinți, Sălaj și Tulcea.

Vasluiul nu va scăpa de eticheta de cel mai sărac județ din România, nici în următorii ani. La sfârșitul anului trecut, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a publicat  principalii indicatori economico – sociali în profil teritorial până în anul 2023. Conform prognozelor oficiale, județul nostru va avea cel mai mic produs intern brut (PIB) din Regiunea Moldovei și se va clasa în grupul județelor cele mai sărace de la nivel național.

La sfârșitul anului 2019, județul Vaslui are prognozat cel mai mic PIB dintre județele Moldovei, în valoare totală de 9.796 milioane de lei. Din nefericire, nici în următorii ani Vasluiul un reușește să recupereze decalajul de dezvoltare față de restul județelor din regiune, Astfel, până în anul 2023, PIB-ul județului Vaslui va evolua la o valoare totală de 13.365 milioane de lei.

Peste trei ani. în cazul celorlalte județe din Moldova, valoarea PIB-ului se prezintă astfel: Bacău – 28.618 milioane lei; Botoșani – 13.885 milioane lei; Iași – 44.927 milioane lei; Neamț – 19.663 milioane lei; Suceava – 26.020 milioane lei.

Cu alte cuvinte, în următorii trei ani, avansul PIB-ului din județul Vaslui va fi de 3.569 milioane de lei. Spre comparație, județul Iași pleacă de la un PIB de 32.716 milioane de lei în anul 2019, pentru ca peste trei ani să realizeze un PIB de 44.927 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 12.211 milioane lei.

Potrivit acelorași date statistice, la nivel național, județele cu cel mai mic PIB sunt Mehedinți – 10.391 milioane lei; Covasna – 10.488 milioane lei; Tulcea – 11.064 milioane lei; Sălaj – 12.687 milioane lei; Ialomița – 13.040 milioane lei.

Ultimii la fonduri europene

Unul din principalele motive pentru care Vasluiul nu poate recupera decalajul economic față de județele din este slaba atragere a fondurulor europene nerambursabile. La sfârșitul anului 2019, județul nostru avea depuse doar 38 de proiecte pe Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, cel mai mic număr de proiecte comparativ cu celelalte județe din Regiunea de Dezvoltare Nord Est.

Cauzele pentru care firmele vasluiene au depus un număr mic de proiecte țin în primul rând de capacitatea economică, de puterea financiară sau competanța profesională a angajaților.

“Constatăm că IMM-urile nu accesează fonduri europene. Pentru a accesa trebuie să ai un potențial. Cine dorește fonduri europene vrea să se dezvolte, să diversifice producția, să intre pe noi piețe. IMM-urile au nevoie de o capacitate materială atunci când se înscriu la un ghid de finanțare. Este nevoie de o confinanțare de între 30-50% a proiectului. Aceasta este problema de bază, deoarece suntem într-o zonă săracă și izolată”, a spus Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui.

Prin planul de afaceri asumat la accesare proiectului european, agentul economic trebuie să angajeze oameni, să dețină resurse finanicare pentru asigurarea salariilor etc.

“De aceea trebuie mult curaj, iar acest curaj a scăzut în rândul oamenilor de afaceri. Spre exemplu, în ultimii ani, legislația fiscală a fost modificată de foarte multe ori, ceea ce face ca întreprinzătorii să nu mai aibă nicio predictibilitate”, a mai precizat Ovidiu Copacinschi.

În comuna Ivănești sunt în execuție nu mai puțin de 20 de proiecte de dezvoltare

 

Comuna Ivănești este una din localitățile din județul Vaslui care are în implementare un număr mare de proiecte de dezvoltare. Este vorba despre un portofoliu de 20 de proiecte, care sunt în diferite stadii de execuție. Investițiile vizează reabilitarea și modernizarea de școli, construirea unui dispensar, modernizarea drumurilor comunale, construcția de poduri și podețe, construirea de centre sociale. Vasile Novac, primarul comunei Ivănești, a precizat că o mare parte din aceste proiecte sunt realizate în proporție de 85 – 95%.

”Toate aceste proiecte sunt foarte importante pentru comunitatea noastră. Nici nu vreau să mă gândesc că nu vom dispune de resursele financiare nesesare pentru finalizarea proiectelor. Nu mi-am făcut un calcul exact în ceea ce privește necesarul de fonduri, dar avem nevoie de sume importante pentru asigurarea cofinanțării. Noi nu am stat degeaba până acum, și am contractat un împrumut pentru a acoperi cofinanțarea la proiecte. Problema este că unitățile adminsitrativ teritoriale nu se pot împrumuta foarte mult. Tocmai de aceea, sprijinul financiar cel mai important pe cale îl așteptăm este cel de la Guvernul României”, a spus Vasile Novac.

În ultimul trimestru al anului trecut, au început să fie recepționate primele proiecte din portofoliul de 251 investiții finanțate în județul Vaslui de Ministerul Dezvoltării prin PNDL 2. Valoarea totală a celor 251 proiecte din cadrul PNDL 2 se ridică la suma de 860 milioane de lei.

Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitarea de școli, construirea de creșe și grădinițe.

(Dănuț CIOBANU)

 

 

 

 

 

 

 

CJ Vaslui va continua modernizarea semnalizării rutiere de pe drumurile județene

Consiliul Județean (CJ) Vaslui continuă și în anul 2020 implementarea proiectului privind asigurarea sistemului de semnalizare rutieră orizontală și verticală pe drumurile județene. În cursul anului trecut au fost refăcute marcajele pe mai multe sectoare de drumuri printre care Crețești – Murgeni, Rebricea – Iași și Bârlad – Dragomirești. Tot în cadrul proiectului au fost montate semne de circulație noi la Pădureni, Iana și Munteni de Sus.

Ciprian Trifan, vicepreședinte al CJ Vaslui, a precizat că în raport de resursele financiare, se intenționează o creștere a bugetului alocat acestui proiect. Astfel, se dorește ca fiecare drum județean să aibă o evidență proprie în ceea ce privește semnalizarea rutieră, precum și o schemă de amplasare a viitoarelor semne de circulație și a marcajelor rutiere, unde este cazul.

”Vom continua acțiunea de creștere a siguranței circulației pe drumurile județene. Unele semne au fost distruse, altele au mai fost furate, dar noi trebuie să asigurăm semnalizarea rutieră. Noi avem încheiat un protocol de colaborare cu Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui, în scopul asigurării unui climat de normalitate pentru circulația de pe drumurile judetene”, a spus Ciprian Trifan.

În urma investițiilor, va fi refăcut sistemul de semnalizare rutieră orizontală și verticală, se vor inventaria indicatoarele și marcajele lipsă sau deteriorate și vor fi identificate sectoarelor de drum cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere și propunerea măsurilor de prevenire a acestora.

În prezent, județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri. Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

(Dănuț CIOBANU)

 

Investiții masive la SJU Vaslui, pentru a deveni unul din cele mai moderne spitale din Moldova

de Dănuț CIOBANU 

Spitalul Județean de Urgențe Vaslui va deveni, în următorii ani, una din unitățile de sănătate de top din zona Moldovei. La această dată, la spital se implementează o serie de proiecte cu finanțare națională și europeană, care se redică la zeci de milioane de lei. Se construiește un nou ambulatoriu, un pavilion de zi, iar unitatea de primiri urgențe se va extinde. În fiecare an, în medie, pe la unitatea de urgențe a SJU Vaslui trec 56.000 de pacienți.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui continuă și în anul 2020 investițiile masive în infrastructura de sănătate de la nivel local. Este vorba despre proiectele care vizează extinderea unității de primire urgențe de la Spitalul Județean de Urgențe (SJU) Vaslui, construcția și dotarea ambulatoriului, construcția pavilionului de zi, formarea profesională a cadrelor medicale etc.

Vasile Mariciuc, vicepreședintele CJ Vaslui, a precizat câ toate aceste proiecte sunt urmărite cu toată atenția, pentru a asigura servicii medicale de înaltă calitate locuitorilor județului.

”Eforturile noastre se concentrează pe continuarea tuturor investițiilor de la SJU Vaslui. Ne dorim ca județul nostru să beneficieze de un spital la standarde foarte înalte și care să ocupe un loc de top în rândul spitalelor din Moldova. Considerăm că în următorii ani acest deziderat va fi îndeplinit”, a precizat Vasile Mariciuc.

Ambulatoriu nou

Unul din proiectele importante derulate la SJU Vaslui este construcția și dotarea noului ambulatoriu.

Ana Rinder, directorul SJU Vaslui, a spus că începând din luna ianuarie 2020 se va începe începe achiziția de aparatură medicală.

Dotarea noului ambulatoriu al spitalului este finanțată prin intermediul POR 2014 – 2020. Proiectul a fost depus în luna septembrie 2018 la Agenția de Dezvoltare Regională Nord Est de către CJ Vaslui în parteneriat cu SJU. Perioada de implementare a proiectului este de 27 de luni.

Valoarea totală a proiectului este de 10.360.254 lei, din care finanțarea nerambursabilă de la Uniunea Europeană se ridică la 10.153.048 lei.

Obiectivul proiectului este dotarea unui număr de 23 cabinete medicale din structura ambulatoriului cu 197 echipamente medicale. De aceste dotări vor beneficia 67.000 de pacienți, consultați anual în cadrul ambulatoriului.

„Prin intermediul acestui proiect vom achiziționa aparatură medicală performantă pentru ambulatoriu. Este vorba despre ecografe, tomografe, echipamente pentru secțiile de urologie, fizioterapie, electrocardiografe și altele. Cu acest ambulatoriu nou vom muta policlinica județeană în incinta spitalului. După finalizarea acestor investiții, la care se adaugă și construirea unui pavilion de zi, vom reamenaja curtea spitalului, vom construi căi de acces, parcări, spații de recreere pentru pacienți”, a mai precizat Ana Rinder.

Investiție de milioane de lei la UPU

Un alt proiect de anvergură derulat la SJU Vaslui privește ”Extinderea Unității de Primiri Urgențe”.

Vineri, 15 noiembrie 2019, CJ Vaslui a aprobat valoarea totală a proiectului care se ridică  la suma de 13,3 milioane de lei, din care suma de 6,9 milioane lei reprezintă cofinanțarea din partea CJ Vaslui.

Proiectul ”Extindere Unitate de Primiri Urgențe” beneficiază de finanțare europeană prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Perioada de implementare a proiectului este de 75 luni, începând cu data de 1 martie 2017 până la data de 31 mai 2023. Principalii beneficiari ai proiectului sunt cei 56.000 de pacienți care trec, în medie, în fiecare an pe la UPU a SJU Vaslui, cele 101 persoane care lucrează la UPU, paramedicii care lucrează pe autospecialele de terapie intensivă, precum și cei 170 de aparținători ai pacienților care se prezintă zilnic la UPU.

 

 

Proiecte europene de milioane de euro, pentru sprijinirea mediului de afaceri vasluian

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui a atras, în ultimii ani, sume importante din fonduri europene nerambursabile, pentru sprijinirea mediului de afaceri.

Ionel Constantin, președintele CCIA Vaslui, a spus că instituția pe care o conduce a implementat proiecte europene care se ridică la aproximativ 3,5 milioane de euro.

”Aceste proiecte se traduc în cursuri de calificare și polificare, precum și în pregătirea managerilor de firme. Nu în ultimul rând, o serie de firme, atât din județul Vaslui cât și din regiune, au beneficiat de bani pentru creionarea noilor afaceri”, a precizat Ionel Constantin.

Din nefericire, decalajul dintre județul Vaslui și restul județelor din Moldova în ceea ce privește numărul de proiecte depus pe Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 a crescut spectaculos în ultimele luni.

În prezent, cu cele 38 de proiecte înregistrate, Vasluiul se află la o distanță destul de mare față de celelalte județe din Regiunea de Dezvoltare Nord Est.

Conform datelor Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord Est, situația se prezintă astfel: Bacău – 125 de proiecte, Botoșani – 47 proiecte, Iași – 131 proiecte, Neamț – 86 proiecte, Suceava – 136 proiecte, Vaslui – 38 proiecte.

Pentru județul Vaslui, cel mai important proiect finanțat prin POR 2014-2020 este modernizarea drumul strategic pe direcția Bârlad, Laza, Codăești. Restul proiectelor sunt depuse de firme din Vaslui, Bârlad, Huși sau Negrești și vizează investiții în modernizarea unei fabrici de pahare, echipare laborator dentar, achiziționare echipamente și utilaje performante specifice lucrărilor de pregătire a terenului, înființarea unei unități de producție pentru soluții ignifuge etc.

(Dănuț CIOBANU)

 

Piața lemnului din județul Vaslui, concurată puternic de materialul lemnos adus din Vrancea

de Dănuț CIOBANU 

Silvicultorii vasluieni au început din această lună campania de recoltare a materialului lemnos. În total, în acest an, va fi exploatată o cantitate totală circa 150.000 metri cubi de lemne de foc. Cetățenii județului pot achiziționa lemne de la depozitul din Brodoc, unde este montată o mașina de despicat lemne. În ultima perioadă, pe piața locală vin foarte multe mașini cu lemne din județul Vrancea.

Direcția Silvică (DS) Vaslui a demarat campania de recoltare a materialului lemnos din pădurile județului. Și în acest an, DS Vaslui și operatorii economici care exploatează suprafețe forestiere vor scoate pe piață circa 150.000 metri cubi de lemne de foc. DS Vaslui pune la dispoziția unităților administrativ teritoriale o cantitate de 80.000 metri cubi de lemne, iar firmele private 70.000 metri cubi de lemne.

”Avem activități de recoltare a materialului lemnos pentru a acoperi cerere venită de la populație și instituții. În ultimul timp, vin în județ mașini cu lemne din Vrancea, care ne fac concurență pe piața locală. Mașina de despicat lemne de la depozitul de la Brodoc funcționează și avem clineți, dar se poate și mai bine. În perioada imediat următoare vom avea și un magazin online, unde oamenii vor putea să facă comenzi pe Internet. Până atunci, clienții pot suna la depozitul de la Brodoc, iar comenzile le sunt onorate”, a spus Cătălin Idriceanu, directorul DS Vaslui.

În cursul lunii septembrie 2019, a început să funcționeze o mașina de despicat lemne, montată la depozitul de la Brodoc. Instalația a costat DS Vaslui aproximativ 120.000 de euro și are capacitatea de a despica lemnul mare adus direct din pădure. La cererea clientului, lemnele pot fi trasportate la destinație sau pot fi ridicate direct de la depozitul de la Brodoc.

Lemnul de esență tare despicat și transportat acasă la client costă 480 lei/metrul cub, iar lemnul despicat cumpărat direct de la depozit are un preț de 430 lei/metrul cub. Lemnul despicat de esență moale transportat la cilent costă 350 lei/metrul cub, iar cel despicat care se achiziționează de la depozit are un preț de 300 lei/metrul cub.

”Datoria noastră este să punem la dispoziția populației resursa de lemn și o facem. Vom acoperi cantitățile necesare pe piață. Lemnul poate fi achiziționat de persoanele fizice sau de instituții direct din parchetele din păduri sau din depozitele de material lemnos”, a mai spus Cătălin Idriceanu.

 

Proiectele finanțate prin PNDL 1, adevărate bombe financiare pentru UAT-urile vasluiene

 

de Dănuț CIOBANU

Mai multe UAT-uri din județul Vaslui trebuie să termine o serie de investiții în timp record. Este vorba despre proiectele finanțate prin PNDL 1, care trebuie realizate până în luna septembrie 2020. În caz contrar, primăriile vor finanța cu bani de la bugetul local încheierea investițiilor. Unul din proiectele întârziate este Centrul Cultural Județean Vaslui, lucrare care trebuia recepționată până la finalul anului 2018.

Proiectele de investiții care sunt finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDL1) 2013-2019 trebuie finalizate până în luna septembrie 2020. Termenul de derulare al acestor proiecte de dezvoltare a fost prelungit deja cu doi ani, iar unitățile administrativ teritoriale sunt obligate să le finalizeze până la începerea ultimului trimestru din acest an. În caz contrar, primăriile care nu încheie la termen proiectele vor veni cu bani de la bugetul local pentru a le finaliza.

”În cadrul PNDL 1 au rămas unele proiecte care au diverse probleme, iar toate aceste obiective trebuie încheiate la termen. Finanțarea prin acest program se derulează în perioada 2013-2019, plus o prelungire de doi ani. Dacă investițiile întârziate nu se finalizează la termen, există riscul ca autoritățile locale să pună bani de la bugetul local pentru a termina obiectivele de investiții. Eu îmi doresc ca toate aceste sume pentru dezvoltare să fie atrase de către județul Vaslui”, a spus Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui.

La nivelul judeîului Vaslui, proiectele care beneficiază de finanțare prin PNDL 1 vizează modernizarea infrastructurii rutiere, contrucția de drumuri noi, poduri, podețe etc. La această dată, sunt mai multe proiecte a căror execuție este întârziată, cum ar fi cele din Negrești, Fălciu, Dimitrie Cantemir, Murgeni, Alexandru Vlahuță. Practic, primăriile care nu încheie la termen toate aceste proiecte vor pune bani de la bugetul local pentru a finaliza investițiile.

Centrul Cultural, un proiect întârziat

Și CJ Vaslui are un proiect care trebuie finalizat până în luna septembrie 2020. Este vorba despre proiectul ”Reparații capitale și refuncționalizarea Casa Armatei Vaslui – Centrul Cultural Județean Multifuncțional”. Investiția beneficiază de o finanțare de la bugetul de stat de 16 milioane de lei, prin intermediul PNDL 1.

”Se lucrează la acest proiect, dar se lucrează încet. Am avut un dialog cu constructorul în vederea refacerii graficului de execuție, astfel încât să nu ajungem la rezilierea contractului. Constructorul a spus că merge mai departe. Sperăm ca această discuție a fost de bun augur, pentru că proiectul trebuie finalizat în acest an. Lucrarea a început de mai mult timp, finanțarea există și sper că ușor, ușor să fie terminată. Sunt probleme cu forța de muncă, dar și aceasta trebuie plătită. În prezent, stadiul de realizare al lucrării este de 65%. Până acum au fost investite 8 milioane de lei și mai trebuie investite alte 8 milioane de lei”, a spus Ciprian Trifan.

Speranța autorităților județene este ca Centrul Cultural să se finalizeze până în toamnă, când va avea loc Festivalul de Umor “Constantin Tănase”. În cursul anului 2017, lucrările la proiect s-au blocat din cauza intrării în insolvență a SC Corevas Vaslui. Ulterior, CJ Vaslui a refăcut proiectul și expertiza pentru a nu fi probleme cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și a demarat organizarea unei noi licitații publice. Astfel, în cursul lunii noiembrie 2018, CJ Vaslui a semnat cu SC Nortek Trust AG SRL Bacău contractul de execuție a proiectului. Inițial, proiectul trebuia finalizat până la sfârșitul anului 2018, dar CJ Vaslui a obținut o prelungire cu încă doi ani a termenului de execuție.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Angajații din județul Vaslui au încheiat anul 2019 cu un salariu mediu net de 2.595 lei

 

La sfârșitul lunii octombrie 2019, în județul Vaslui s-a înregistrat un număr total de 56.824 salariați. Potrivit datelor Direcției Județene de Statistică Vaslui, câștigul salarial mediu net a fost în luna octombrie a anului trecut de 2.595 lei. Peste medie s-a câștigat în servicii (2.800 lei), iar sub medie s-au situat câștigurile din industrie plus construcții cu 2.263 lei și din agricultură, silvicultură și piscicultură cu 2.241 lei.

Conform acelorași  date statistice, în aceiași perioadă câștigul salarial mediu brut a fost de 4.245 lei. Peste medie s-a câștigat în servicii (4.710 lei), iar sub medie s-au situat câștigurile din industrie plus construcții cu 3.442 lei și din agricultură, silvicultură și piscicultură cu 3.746.

Din nefericire, județul Vaslui va avea peste trei ani cel mai mic câștig salarial mediu net dintre județele din Moldova. Potrivit proiecției Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză privind principalii indicatori economico – sociali în profil teritorial până în anul 2022, Vasluiul va avea peste trei ani un salariu mediu net de 2.936 lei. Restul județelor din regiune vor avea în anul 2022 următoarele salarii nete: Bacău – 3.251 lei, Botoșani – 2.940 lei, Iași – 3.739 lei, Neamț – 2.976 lei, Suceava – 3.050 lei. Practic, de la un salariu prognozat la sfâștitul acestui an la suma de 2.425 lei, în următorii trei ani lefurile vor crește cu 511 lei.

La nivel național, în anul 2022 vor avea salarii mai mici județele Vrancea (2.867 lei), Brăila (2.934 lei), Mehedinți (2.929 lei) și Harghita (2.741 lei). La polul opus, căștigul salarial mediu net lunar va fi peste trei ani mult mai mare în județele Ilfov – 4.293 lei, Sibiu – 4.102 lei, Cluj – 4.562 lei și Timiș – 4.349 lei.

(Dănuț CIOBANU)

Oierii vasluieni nu mai aruncă lâna pe câmp. Anul trecut au comercializat 123 tone de lână

 

Programul de subvenționare a comercializării lânii începe să dea roade și în județul Vaslui. În cursul anului trecut, crescătorii de ovine au devenit eligibili la plata subvenției de 2 lei/kilogramul de lână comercializată, pentru o cantitate totală de 123.398 kilograme de lână.

Conform legislației privind aprobarea schemei ,,Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii”, perioada de înscriere a crescătorilor de animale în Registrul unic pentru accesarea programului pentru anul 2019 s-a încheiat în data de 28 martie 2019.

În acest sens, Direcția pentru Agriculturǎ Județeanǎ (DAJ) Vaslui a primit și înregistrat în registrul unic pentru accesarea programului 125 cereri. Este vorba despre 110 persoane fizice care dețin atestat de producător, o persoană fizică autorizată, 13 întreprinderi individuale  și o stațiune de cercetare.

”Din numărul total de solicitanți, 65 crescători de ovine au depus documente justificative de valorificare a lânii către un centru de colectare sau un intermediar agreat. Valoarea sprijinului financiar acordat în anul trecut a fost de 2 lei/kilogramul de lână comercializată”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

SC Eurobusiness 83 SRL Sibiu, punct de lucru Tutova, este centrul de colectare a lânii din județul Vaslui. Pentru încasarea ajutorului de minimis, crescătorii de ovine au obligația să depună la DAJ Vaslui documente justificative care atestă comercializarea producției de lână.

Din păcate, crescătorii de ovine din județul Vaslui care au animale din rasele Caracul și Țurcană nu își pot comercializa producția de lână. Dintr-un efectiv total la nivelul județului Vaslui de 300.000 de capete, un procent de 60% din efective sunt din cele două rase care nu au căutare pe piață.

(Dănuț CIOBANU)

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: