Home / Tag Archives: afaceri

Tag Archives: afaceri

Constructorii de la SC LDP Vaslui mizează în 2019 pe o creștere a cifrei de afaceri

de Dănuț CIOBANU

SC “Lucrări Drumuri și Poduri” Vaslui va avea în acest an o cifră de afaceri de 16,3 milioane de lei. Ținând cont de numărul mare de contracte și lucrări, constructorii prognozează o creștere a cifrei de afaceri cu 5% față de anul trecut. Săptămâna viitoare, CJ Vaslui va aproba bugetul societății din subordine.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va aproba în ședința din săptămâna viitoare bugetul de venituri și cheltuieli al Societății «Lucrări Drumuri Poduri» (LDP) SA Vaslui pe anul 2019 și estimărilor pentru anii 2020 – 2021. Comparativ cu anul trecut, structura bugetului a suferit modificări atât la partea de venituri, cât și la cea de cheltuieli, plecând de la contractele certe pe care le are societatea cu CJ Vaslui, privind activitatea de deszăpezire și întreținere drumuri. De asemenea, s-au luat în considerare contractele cu diverși agenți economici pentru prestări servicii, precum și cele care urmează a fi încheiate în cursul anului curent.

Pentru anul 2019, la capitolul venituri, se propune un volum de activitate de 16.755 mii lei, structurat după natura veniturilor astfel: venituri din exploatare – 16.750 mii lei; venituri financiare -5 mii lei. De asemenea, la capitolul cheltuieli este propusă o sumă totală de 15.205 mii lei.

Pentru anul 2019, administratorii SC LDP Vaslui propun realizarea unei cifre de afaceri în sumă de 16.320 mii lei, cu 5% mai mare față de anul 2018 când s-a realizat o cifră de afaceri de 15.548 mii lei. Activitatea societății va fi realizată cu un număr mediu de personal de 95 salariați.

Ținând cont de faptul că de la începutul acestui an, în urma modificărilor legislative apărute, s-a majorat salariul minim pe economie în sectorul construcțiilor de la 1.900 lei la 3.000 lei, cheltuielile de natură salarială propuse sunt majorate cu 25 %, de la 3.547 mii lei la 4.404 mii lei.

De asemenea, se propune o creștere a productivității muncii cu 5% fată de anul 2018, de la 168 mii lei/salariat la 176 mii lei/salariat, fapt care va conduce la realizarea unui profit de 1.550 mii lei.

Ambiția unui primar vasluian: danturi gratuite la săteni și câte 24.000 de euro pentru cei care vor să-și deschidă o afacere

de Dănuț CIOBANU

Un număr de 12 antreprenori din satele Rădeni și Doagele din comuna Dragomirești au primit câte 24.000 de euro pentru a-și deschide o afacere. Banii provin dintr-un proiect derulat de Primăria Dragomirești, unic în toată zona Moldovei, în valoare de 5,6 milioane de euro, care este dedicat populației rrome.

În perioada imediat următoare urmează să fie evaluate alte planuri de afaceri propuse de localnici, urmând să mai fie sprijiniți financiar încă 12 întreprinzători locali.

Antreprenorii sunt obligați să angajeze un salariat și să mențină activitatea firmei timp de șase luni. Banii pot fi utilizați pentru salarii și dotarea firmei. Au fost deschise societăți de construcții, spălătorii auto, spații comerciale etc. Antreprenorii participă în prealabil la cursuri gratuite organizate în cadrul proiectului. Calificările sunt pentru antreprenor, patiser, constructor și alte meserii. Am avut organizate șase grupe, care au avut în medie 20 de cursanți fiecare”, a spus Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești.

Tot în cadrul proiectului, 250 de copii vor primi pachete cu haine în valoare de 1.800 lei fiecare, iar un milion de lei este prevăzut a fi cheltuit pentru servicii medicale. În acest sens, în comună va fi construit un cabinet stomatologic, iar localnicii vor putea să își pună gratuit dantura.

O altă direcție unde merg banii vizează repararea a 30 de case, investiții care se ridică la 300.000 euro. Proiectul a fost depus în anul 2016 pe Programul Operațional Capital Uman și este singurul proiect de acest tip, care este implementat la nivelul Regiunii Nord-Est 1 (zona Moldovei)

În total, în cele 11 sate ale comunei Dragomirești este o populație de 5.270 persoane, din care 1.500 persoane de etnie romă.

Vasluienii care vor să-și deschidă o afacere în mediul urban pot primi 40.000 euro prin Programul „Start Up Moldova”

Proiectul se desfășoară în această vară, în întreaga Regiune de Nord – Est, și își propune să susțină dezvoltarea mediului de afaceri în zona Moldovei, prin organizarea unor cursuri de antreprenoriat și oferirea unei finanțări nerambursabile, de pȃnă la 186.000 lei, pentru deschiderea unei noi afaceri.

Vasluienii care speră să devină antreprenori au la dispoziție cursuri gratuite în domeniu, prin Proiectul „Start Up Moldova”, derulat în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020, Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toți.

Proiectul se adresează șomerilor, persoanelor inactive (inclusiv studenți sau pensionari cu vȃrsta de până în 64 de ani), dar și angajaților și celor care dețin deja un PFA. Nu sunt eligibili tinerii NEETs (care nu urmează nicio formă de învățământ și nici nu au un loc de muncă) care au între 16 și 24 ani.

Cursanții trebuie să îndeplinească o serie de condiții, printre care: să aibă reședința sau domiciliul în județul Vaslui, în mediul rural sau în cel urban, să intenționeze să înființeze o afacere nonagricolă în mediul urban, să fie absolvenți de învățământ gimnazial obligatoriu, să aibă abilități de comunicare și să nu fi participat la un alt curs de competențe antreprenoriale finanțat din fonduri europene.

Înscrierea în program se face pe principiul ”primul venit, primul servit”, pe pagina facebook.com/startupmoldovapocu. Ulterior, aceștia trebuie să pregătească actele pentru dosarul de înscriere, din care nu vor lipsi꞉ actul de identitate valabil, certificatul de naștere, certificatul de căsătorie (dacă este cazul) și un document care atestă ultimele studii absolvite.

După finalizarea cursurilor, planul de afaceri propus de fiecare participant intră în concurs, iar 60 de norocoși obțin finanțare pentru afacere, în funcție de calitatea și relevanța celor mai bune planuri de afaceri. O altă condiție esențială este ca antreprenorii selectați pentru a primi ajutorul financiar de înființare și dezvoltare a afacerilor să nu mai aibă calitatea de asociați majoritari în alte afaceri.

Programul „Start Up Moldova” se desfășoară simultan în județele Iași, Vaslui, Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău. Cursanților din mediul rural li se decontează costurile de transport pȃnă la locul de instruire din oraș, în marja cuantumului de 500 lei / lună.

Cursurile de formare, în număr de minimum 80 ore, vor dezvolta competențele manageriale și spiritul inovator al participanților, urmȃnd ca antreprenorilor norocoși să li se asigure servicii suplimentare de consiliere, consultanță și mentorat, în vederea implementării planurilor de afaceri.

De asemenea, aceștia vor putea primi și servicii personalizate, pe tematică juridică, fiscală, financiar- contabilă, marketing, managemantul vȃnzării și negociere, eBusiness și IT. (Mara GRIGORIU)

Antreprenorii vasluieni scapă de birocrație! Comisia Europeană vrea afaceri înregistrate online, mai ieftin și fără timpi morți

Cea mai nouă propunere de directivă a instituției de la Bruxelles îi vizează pe tinerii întreprinzători din toate statele Uniunii Europene, care își vor putea înregistra online firmele și își vor putea muta mai ușor afacerile dintr-o țară UE în alta.

Toți vasluienii care au vrut să-și deschidă o afacere, dar s-au lăsat păgubași după ce au văzut etapele anevoioase pe care le presupune un astfel de demers, au cȃștigat de partea lor un aliat important. Comisia Europeană vrea ca procesul de înființare a unei firme să fie mai ieftin și mai eficient, motiv pentru care va derula proiectul “Going digital”.

Potrivit acestuia, înregistrarea online a unei afaceri va dura, în medie, jumătate din timpul alocat în prezent și va fi de până la 3 ori mai ieftină decât formatele tradiționale, pe suport de hârtie. Mai exact, economiile pentru înregistrarea online și depunerea în conformitate cu noile norme sunt estimate între 42 și 84 milioane de euro pe an pentru firmele din UE.

Propunerea de directivă a Comisiei Europene include principiul “o singură dată”, care va impune autorităților din statele membre să nu mai ceară de două ori sau mai mult aceeași informație pe care au primit-o o dată de la o firmă, pe întreaga perioadă de viață a societății.

Frauda și abuzul la înființarea de firme, mai ales de către cetățeni din alte state UE,  vor putea fi prevenite de autoritățile naționale din fiecare țară membră, care se vor baza pe informații de la colegii din Uniune despre administratorii de firme, și vor afla dacă aceștia au fost descalificați anterior în proceduri. În situația în care bănuiesc că există fraude, autoritățile vor putea solicita în continuare prezența fizică a patronilor de companii. De asemenea, se va putea cere prezența notarilor în aceste proceduri, iar mai multe informații despre firme vor fi disponibile tuturor părților interesate în registrele comerțului din fiecare stat membru.

În Romȃnia firmele se pot înregistra online, dar e necesară și prezența la ghișeu

Datele de la Comisia Europeană arată că numai 17 țări membre UE furnizează în prezent o procedură complet online pentru înregistrarea companiilor. Printre acestea, Comisia introduce și România, deși nu toate procedurile se pot face online, fiind necesară prezența la ghișeu.

Când vine vorba despre digitalizarea înregistrării firmelor, România oferă facilități online limitate. O parte dintre aspectele înregistrării online sunt posibile, dar numai printr-un organism autorizat și, deși unele documente sunt stocate electronic, nu există o depunere electronică obligatorie a informațiilor despre companie. În plus, nu există instrumente directe, cap-coadă, pentru oricare dintre operațiuni.

Pe de altă parte, solicitanții care doresc să înregistreze o nouă societate sunt obligați să se prezinte fizic în fața unui notar și a unei instanțe de înregistrare. Acest lucru permite verificarea identității fondatorului (fondatorilor), disponibilitatea denumirii societății și redactarea, semnarea și certificarea documentelor de înregistrare relevante (de exemplu, acte constitutive / instrumente de constituire etc.).

Cealaltă propunere de directivă pe care Comisia Europeană o are în lucru se referă la posibilitatea ca firmele din fiecare stat membru să poată să se mute mai ușor dintr-o țară în alta, pe teritoriul Uniunii Europene. Este vorba despre norme armonizate privind nu doar relocarea, ci și fuziunea și divizarea companiilor, „cu garanții puternice împotriva abuzurilor”.

În prezent, normele naționale diferă foarte mult între țările membre sau pun obstacole administrative excesive, lucru care descurajează firmele să urmărească noi oportunități, de teama birocrației. De asemenea, acum, când firmele se mută, interesele angajaților, ale creditorilor și ale acționarilor minoritari nu sunt protejate în mod adecvat, potrivit reprezentanților Comisiei Europene. (Mara GRIGORIU)

Peste 400 de afaceri eșuate în județul Vaslui

Economia județului continuă să fie descurajantă, motiv pentru care tot mai mulți vasluieni renunță la afaceri.

Instabilitatea mediului de afaceri din județului Vaslui este consemnată și în statisticile naționale. Cele mai recente date ale Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că, în primul trimestru din acest an, au ieșit din afaceri nu mai puțin de 412 firme, cu 25% mai multe față de primul trimestru din 2017. Mai precis, numărul firmelor care au fost dizolvate a crescut cu 45,76%, al celor radiate cu 17,59%, iar numărul agenților economici cu activitatea suspendată temporar a crescut cu 30,99%.

Cele mai importante domenii care mai funcționează la nivel județean sunt industria de construcții de mașini, utilaje, echipamente și mijloace de transport, industria alimentară, industria confecțiilor, industria ușoară și industria pielăriei.

Aproape jumătate dintre societățile comerciale care rezistă pe piață activează în comerț, circa 12% sunt unități industriale, 8,35 % sunt firme de construcții , 11,73% activează în domeniul transporturilor, iar în domeniul agricol figurează mai puțin de 8% dintre firmele din județ.

Efectivul salariaților (55.771) este în creștere ușoară față de anul trecut. Media căștigurilor salariale a fost, în februarie 2018, de 3299 lei brut . Peste medie s-a câștigat în servicii (3583 lei), iar sub medie s-au situat câștigurile din industrie plus construcții (2767 lei) și din agricultură, silvicultură și piscicultură (2804lei). (Cristian DIMA)

Pensionarii vasluieni care își rotunjesc veniturile din PFA, buni de plată la ANAF

Vasluienii care s-au pensionat, dar desfășoară activități independente sau profesii liberale, ca persoană fizică autorizată (PFA), trebuie să achite contribuțiile la sănătate (CASS) dacă în 2017 au realizat venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime brute pe țară sau estimează că o vor face anul acesta, însă nu și contribuții la pensie (CAS).

Pensionarii care obțin venituri din activități independente, ca PFA, titulari ai întreprinderilor individuale sau familiale și profesii liberale, datorează în 2018 CASS raportate la noul salariu minim pe economie, de 1.900 de lei, cu precizarea că la plata CAS sunt scutiți.

Prin urmare, toți pensionarii vasluieni care realizează venituri din activități PFA trebuie să aibă mare grijă atunci cȃnd calculează sumele pe care le datorează la ANAF. Încadrarea în plafonul anual se efectuează prin însumarea veniturilor anuale menționate, realizate în anul fiscal precedent, caz în care au obligația depunerii declarației 600 până la data de 31 ianuarie 2018.

Mai exact, un pensionar care, în 2017, a obținut ca PFA venituri de peste 22.800 de lei (12 salarii minime brute pe țară), va datora contribuția la sănătate, în cotă de 10% din 1.900 de lei, adică 190 de lei lunar. Dacă veniturile sunt sub acest plafon, contribuabilii nu sunt obligați să depună formularul 600 și nici nu trebuie să plătească CASS, având însă varianta de a opta pentru achitarea contribuțiilor, în aceleași condiții prevăzute pentru cei care au obligații fiscale.

În plus, pensionarii datorează CASS pentru veniturile din dobânzi, în cazul în care realizează venituri anuale cumulate cel puțin egale cu 12 salarii minime brute pe țară. Aceeași obligație revine ți celor care obțin venituri din asocierea cu o persoana juridică, venituri nete din cedarea folosinței bunurilor, venituri din investiții, venituri nete din activități agricole, silvicultură și piscicultură, venituri brute din alte surse.

Care sunt pensionarii care pot avea PFA?

Conform articolului 118 din Legea 263 / 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, pot avea calitatea de persoană fizică autorizată următoarele categorii de pensionari:

  • pensionarii pentru limita de vȃrstă;

  • nevăzătorii;

  • pensionarii de invaliditate gradul III, precum și copiii, pensionari de urmaș, încadrați în gradul III de invaliditate pentru jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv;

  • copiii, pensionari de urmaș;

  • soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, poate cumula pensia cu venituri din activități profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depășesc 35% din cȃștigul salarial mediu brut. (Mara GRIGORIU)

Excelența în afaceri, premiată de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui

Excelența în afaceri a fost premiată, și în acest an, de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, în cel mai important eveniment economic organizat anual în județul nostru. Pe lângă cei peste 200 de oameni de afaceri prezenți, la gala desfășurată într-o locație selectă au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai administrației publice locale și județene, precum și elevi și studenți cu rezultate deosebite la învățătură în ultimul an școlar.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui a reușit să adune la un loc, așa cum o face de 24 de ani încoace, agenții economici cu cele mai bune rezultate economice în anul fiscal 2016. În fapt, este vorba de acele firme care aduc cel mai substanțial aport financiar la bugetul consolidat al statului, reprezentând astfel motorul economiei locale. Din cele 1.751 de societăți comerciale vasluiene premiate în acest an, peste 200 au fost reprezentate la gala excelenței de către administratori, manageri sau oameni cheie din cadrul firmelor. Toți aceștia au primit, în aplauzele publicului, trofee și diplome pe care, majoritatea dintre ei, le-au adăugat în vitrina cu celelalte distincții obținute în anii anteriori.

De multe ori, ne întrebăm când și unde îi sărbătorim pe cei care au pus, pe lângă sudoarea frunții, garanție o parte din veniturile lor. Iată că, de aceea, CCIA, împreună cu Camera Națională, organizează, an de an, topul județean și național al firmelor, în acesta din urmă aflându-se peste 70 de firme din județ, din care 40 s-au clasat pe primele trei locuri. Este o mândrie pentru un județ mai mic să aibă un număr impresionant de firme participante la topul național. Desigur, o serie de lucruri făcute bine de guvernanți au făcut ca să crească consumul. Ne punem speranța că vor continua asemenea lucruri și vor ține cont și de părerile noastre. Trebuie să se consulte cu noi și să aibă încredere că suntem în aceeași barcă. Vă rog să aveți încredere în oamenii de afaceri pentru că, împreună, nu ne dorim decât să propășim această țară și, în mod special județul Vaslui”, a declarat, în deschiderea galei, președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin.

După cuvântul oficialităților, a urmat acordarea de plachete de excelență pentru o serie de firme, personalități ale județului și elevi și studenți cu rezultate deosebite în ultimul an. Astfel, aceste distincții le-au primit Rulmenți SA Bârlad, firmă laureată și în Topul Exportatorilor, Hușana SA Huși, Urban Connect, Ropharma, Banca Transilvania – filiala Vaslui. Pentru rezultatele la învățătură, au primit plachete de excelență pentru rezultatele la olimpiadele naționale și internaționale Vlad Gabriel Sâmbotin, fost elev al Liceului “Mihail Kogălniceanu” Vaslui, Ioana Adelina Ralea, elevă a Colegiului Național Cuza Vodă Huși și Andrei Bordeianu, elev al Liceului “Mihail Kogãlniceanu” Vaslui. De asemenea, trei studenți din Republica Moldova s-au numărat și ei printre premiații serii, respectiv Ana Maria Cârstea Scorpan, de la Universitatea Cooperatist Comercială din Moldova, Mihaela Popa, de la Academia de Științe Economice din Moldova, și Tudor Cristea, student al Universității Tehnice a Moldovei. Nu în ultimul rând, conducerea CCIA Vaslui a acordat o plachetă de excelență și unei personalități locale care s-a remarcat prin activitatea desfășurată la catedră: profesorul universitar doctor Ovidiu Cârjă, de la Facultatea de Matematică a Universității “Al. I. Cuza” Iași, cercetător și autor a numeroase studii, cărți și publicații științifice, membru al Societății Americane de Matematică.

Gala excelenței în afaceri s-a încheiat cu un recital în stilul caracteristic al cunoscutei formații Millenium, din Republica Moldova.

Peste 200 de oameni de afaceri din județ, așteptați la Topul Firmelor

Peste 200 de oameni de afaceri din județ sunt așteptați să participe, la începutul lunii noiembrie, la Topul Firmelor, ajuns în acest an la a XXIV-a ediție. Pe lângă premierea întreprinzătorilor cu cele mai bune rezultate din anul financiar 2016, conducerea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui va oferi 15 plachete de excelență unor personalități locale și liceelor cu rezultate deosebite.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui va organiza, pe 3 noiembrie, cea de-a doua XXIV-a ediție a Topului Județean al Firmelor. La gala excelenței în afaceri sunt așteptați peste 200 de reprezentanți ai firmelor din județ, ai administrației publice centrale, regionale și locale, precum și invitați din Republica Moldova.

În calcul reprezentanților CCIA pentru acordarea premiilor, au intrat nu mai puțin de 1.751 de firme, din care 1.071 s-au clasat pe primele zece locuri, în funcție de domeniul de activitate și categoria întreprinderilor. Dintre acestea, 358 de societăți comerciale au obținut locul I, 192 locul II și 358 locul III.

Trebuie să apreciem efortul oamenilor de afaceri care, în condițiile economice foarte grele, au reușit să obțină profit. Să nu uităm că avem cu 500 de firme mai puțin față de anul financiar anterior. Este de remarcat faptul că agenții economici au reușit să mențină și, în plus, chiar să angajeze forță de muncă. Aceasta se datorează aportului pe care îl au cei din administrația locală și centrală, precum și a preocupării permanente a patronatelor”, ne-a declarat președintele CCCIA Vaslui, Ionel Constantin.

Pe lângă trofeele acordate oamenilor de afaceri, reprezentanții Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură vor oferi și 15 plachete de excelență unor personalități locale și liceelor cu rezultate deosebite.

Distincțiile vor fi oferite fiilor județului care fac cinste Vasluiului, indiferent de domeniu. Pe lângă trei oameni de afaceri din Vaslui, Bârlad și Huși, vor primi plachete reprezentanții liceelor cu rezultate deosebite în anul școlar anterior, precum și un elev de excepție al județului nostru”, a conchis Constantin.

Cele două unități școlare care vor primi distincții sunt Liceul ”Mihail Kogălniceanu” Vaslui și Colegiul Național ”Gheorghe Roșca Codreanu” Bârlad, aflate în primele o sută de licee din țară în funcție de rezultatele obținute la examenele naționale. (Ionuț PREDA)

Mediul de afaceri din mediul rural, atractiv pentru investitori

Mediul de afaceri din mediul rural din județul nostru este atractiv pentru investitori. Dovadă este numărul mare de afaceri derulate în ultimii ani, multe din acestea prin Grupurile de Acțiune Locale, cu finanțări nerambursabile de la Uniunea Europeană. O serie de exemple de bune practici în acest sens au fost prezentate în cadrul unei întâlniri dintre reprezentanții GAL-urilor, autorități locale, asociații, organizații și operatori economici potențial interesați de investiții în mediul rural.

Conducerea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui a reușit să adune la aceeași masă, în cadrul unei întâlniri de lucru și informare reciprocă, reprezentanți ai Grupurilor de Acțiune Locale (GAL) din județ, ai Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, autorități locale, asociații, organizații precum și operatori economici potențial interesați de investiții în mediul rural.

În cadrul întâlnirii, au fost abordate aspecte referitoare la absorbția fondurilor europene, modalități de susținere și colaborare cu beneficiarii în privința implementării proiectelor, dezvoltarea sectorului asociativ și de investiții, prezentarea programelor de finanțare nerambursabilă pentru stimularea activităților agricole și non-agricole în mediul rural.

De modul cum vom ști să comunicăm în interiorul județului și de cum vom aplica politici guvernamentale la nivel local va depinde viața locuitorilor acestui județ. Este o foame nebună de fonduri europene, ceea ce este, evident, foarte bine. Trebuie să vedem unde sunt nișele să putem pătrunde noi, CCIA. Să lucrăm mai bine în interesul dumneavoastră și al instituțiilor pe care le reprezentăm”, a declarat președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin.

La rândul său, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, Ciprian Trifan, a subliniat importanța dezvoltării unor afaceri în mediul rural: ”Această ședință vine în completarea la ceea ce s-a discutat în cadrul Colegiului Prefectural cu reprezentanții AFIR. Vreau să felicit GAL-urile și profesioniștii din cadrul acestor asociații pentru lucrurile frumoase pe care le-au făcut. Provoc la discuție și vreau să îndemn să plecăm de la aceste puncte de investiții. Mi-aș dori să vedem într-o comunitate un tanc de lapte și să dezvoltăm, de exemplu, o fabrică de biscuiți. Trebuie o dezvoltare mai mare pe orizontală”.

Ca exemple de bune practici în ceea ce privește dezvoltarea unor afaceri în mediul rural au fost fabrica de cașcaval din Oșești, o asociație agricolă din Negrești și o fabrică de procesare a legumelor din Vulturești, unde se realizează zacuscă și tocană. (Ionuț PREDA)

Mediul de afaceri vasluian, îngrijorat de modificările fiscale anunțate de Guvern

Mediul de afaceri vasluian se arată îngrijorat de modificările fiscale anunțate de Guvern, precum plata TVA de către firme într-un cont separat și obligativitatea plății contribuțiilor sociale direct de către angajat. Reprezentanții Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii cred că aceste măsuri, ce ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie, vor destabiliza mediul de afaceri pe plan local.

Plata TVA de către firme într-un cont separat și plata contribuțiilor sociale, precum CAS și CASS, direct de către angajați ar putea destabiliza mediul de afaceri vasluian, cred reprezentanții asociațiilor patronale din județ. Aceste modificări fiscale anunțate de Guvern au fost ridicate de către oamenii de afaceri și dezbătute în cadrul Colegiului Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui. Reprezentanții IMM-urilor așteaptă cu înfrigurare cele două măsuri care vor avea efecte directe asupra agenților economici.

”Prin plata defalcată a TVA se ia din buzunarul firmelor a cincea parte din venituri. Pe lângă faptul că nu mai dispune de banii respectivi pentru funcționare, agentul economic trebuie să se confrunte și cu a doua problemă, cea a birocrației. Imaginați-vă că trebuie să-și deschidă conturi, să facă cerere, să aștepte acceptul vicepreședintelui ANAF și tot așa mai departe. Agentul economic trebuie să transpire, să tremure pentru banii lui, cu care este susținut bugetul acestei țări”, a declarat președintele Asociației Patronale a IMM, Ovidiu Copacinschi.

Potrivit analizelor financiare, se pare că peste 100.000 de firme vor dispărea odată cu aplicarea acestei măsuri. ”În loc să aibă grijă să țină găina să mai facă un ou, ei o omoră”, este convins Copacinschi.

În ceea ce privește plata contribuțiilor sociale direct de către angajat și nu de angajator, așa cum se întâmplă în prezent, reprezentanții patronatelor cred că, plin aplicarea acestei măsuri, se va mări povara pe oamenii de afaceri. ”Pune pe jar atât angajatul, căruia nu i se va mări salariul, așa cum fals se afirmă, cât și angajatorul, față de care se va mări povara fiscală. Credem că mediul de afaceri va fi destabilizat”, a conchis Ovidiu Copacinschi.

Patronatele nu au făcut o analiză, deocamdată, să vadă câte firme vor fi efectiv afectate la nivelul județului nostru. (Ionuț PREDA)

Reprezentanții mai multor firme din județ, prezenți la Forumul Internațional de Afaceri din Republica Moldova

Reprezentanții mai multor firme din județ au participat la Forumul Internațional de Afaceri ”Investiții și oportunități de colaborare”, desfășurat în municipiul Bălți, al doilea centru urban din Republica Moldova. Pe lângă autorități locale și centrale din țara vecină, la cel mai mare eveniment economic organizat vreodată în zona de nord a republicii au fost prezenți aproximativ 300 de agenți economici, inclusiv din România, Federația Rusă, Letonia, Turcia și Bosnia-Herțegovina, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene.

O delegație formată din oameni de afaceri din județ și conducerea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui a fost prezentă la cel mai mare eveniment economic din regiunea de nord a Republicii Moldova, respectiv Forumul Internațional de Afaceri ”Investiții și oportunități de colaborare”. Acțiunea, organizată de Camera de Comerț și Industrie din țara vecină, cu suportul Rețelei Europene a Întreprinderilor (Enterprise Europe Network), autorităților publice centrale și locale, inclusiv instituții publice și organizații de susținere a business-ului, a avut drept scop promovarea imaginii țării și a economiei autohtone pe scena internațională ca pe o locație atractivă pentru dezvoltarea afacerilor și investițiilor.

Prezent la deschiderea evenimentului, Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, a menționat că evoluția economică a oricărui stat depinde în mare măsură de dezvoltarea regională, care urmărește intensificarea și diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, și care contribuie la reducerea șomajului și creșterea nivelului de trai.

Evenimentul a atras aproximativ 280 de oameni de afaceri din republică și de peste hotare, din țări precum România, Federația Rusă, Letonia, Turcia și Bosnia-Herțegovina. Numărul mare de firme prezente arată interesul despre care am vorbit. Cred că dezvoltarea regională este un factor foarte important pentru Republica Moldova. Atâta timp cât va fi progres doar în Chișinău, țara nu se va dezvolta uniform. Avem acorduri de asociere cu o serie de țări care sperăm să dea roade în viitorul apropiat. De aceea, ne propunem consolidarea și îmbunătățirea relațiilor economice între companiile din Republica Moldova și potențiali parteneri din România, Ucraina, Federația Rusă, Letonia, Italia, Turcia, statele CEFTA, China, etc., ca rezultat al creșterii competitivității acestora, prin crearea unei platforme de discuții și prezentare a oportunităților investiționale în regiunea de nord a Republicii Moldova”, a declarat preșdintele CCIA a Republicii Moldova, Sergiu Herea.

În acest context, președintele CCIA crede că forumul de afaceri este destinat atât antreprenorilor cu experiență, cât și celor aflați la început de drum, în căutarea de noi tendințe sau strategii eficiente de business pentru atragerea investițiilor și crearea parteneriatelor de afaceri.

Prezent la eveniment, președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin, a subliniat importanța dezvoltării unor afaceri în Republica Moldova, o țară care are o legislație bine pusă la punct din acest punct de vedere.

Mă adresez în dublă calitate, cea de președinte al CCIA Vaslui și cea de președinte al Centrului Bilateral de Afaceri România – Republica Moldova. Nu întâmplător spun acest lucru pentru că delegațiile noastre reunite au venit și astăzi la Bălți, o parte cu investiții în Moldova, alte interesate de noi oportunități de afaceri în această țară. Vă rog să aveți în vedere dragi prieteni moldoveni, ruși, ucraineni, polonezi, lituanieni, italieni că afacerile pe care noi le dezvoltăm în Republica Moldova, în fostul spațiu ex-sovietic, în orientul îndepărtat sau orientul apropriat vor conduce la bunăstarea celor care sunt astăzi în sală și celor care se află și trăiesc de atâta amar de vreme în spațiul acesta. Spațiul de aici este unul de confluență, unde se întâlnesc reprezentanți ai mai multor țări, toți interesați să cunoască oportunități de afaceri. Mă bucur că se cunoaște o revigorare a relațiilor bilaterale româno-moldovenești. Cred că, dincolo de vorbe, este nevoie să investim. Legislația Republicii Moldova este una bine pusă la punct și astăzi avem garanția unor faceri de succes în această țară. Doar trebuie să găsim împreună acele oportunități comune. Trebuie să avem curajul să investim”, a declarat Ionel Constantin.

Consilierul pentru comerț din cadrul delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Vasile Plămădeală, a precizat că există o evoluție pozitivă a relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, în special a celor comerciale. Unul dintre factorii care contribuie la creșterea bilanțului comercial este Acordului de Liber Schimb semnat între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Astfel, 65% din totalul exporturilor țării din stânga Prutului merg spre statele din UE. În această ordine de idei, Vasile Plămădeală a specificat că 15% din totalul produselor destinate exportului, aparțin industriei producătoare de mașini, cablajelor etc, adică produselor care relativ sunt noi pe piața din Republica Moldova. Consilierul pentru comerț din cadrul delegației UE în R. Moldova a mai precizat că susține și încurajează investițiile în Republica Moldova și în special în regiunea de nord a țării. (Ionuț PREDA)

Topul Firmelor Vaslui, organizat în premieră la Teatrul ”V.I. Popa” Bârlad

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui va organiza Topul Anual al Firmelor, în premieră, într-o sală de spectacole, cea a Teatrului ”Victor Ion Popa” Bârlad, unde reprezentanții societăților comerciale vor fi premiați pentru rezultatele obținute în anul fiscal 2015. Surpriza evenimentului va fi concertul oferit oaspeților de către Filarmonica ”Mihail Jora” Bacău.

TeatruTeatrul ”Victor Ion Popa” Bârlad va fi, pe 4 noiembrie, gazda Topului Firmelor din județ, eveniment la care vor participa sute de oameni de afaceri, a căror activitate din 2015 va fi răsplătită cu diplome de către conducerea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui. Gala va fi onorată și de prezența celorlalți președinți de CCIA din Regiunea Nord-Est, consilieri județeni și locali din municipiile județului, oficialități din Moldova. Organizatorii evenimentului vor face o surpriză și celor mai merituoși elevi din județ, care vor fi premiați pentru rezultatele obținute la olimpiadele naționale și internaționale. Nu în ultimul rând, oaspeții se vor putea delecta cu un concert oferit de Filarmonica ”Mihail Jora” Bacău.

”Deși anul financiar 2015 a fost unul foarte greu, firmele vasluiene au rezistat pe piață, iar unele au intrat în reorganizare. Dar, interesant este că au reușit să se claseze pe primul loc în topul județean al firmelor, impresionând prin tenacitate, voință și perspicacitate în conducerea societăților comerciale. Se remarcă astfel firme din domeniul industriei, agriculturii, construcțiilor, industriei alimentare și chiar din sfera serviciilor. De asemenea, am propus pentru Topul Național al Firmelor acordarea celor mai înalte distincții – medalia ”Meritul Comercial” – firmelor Rulmenți SA Bârlad, Confecții SA Bârlad și Safir SRL Vaslui, urmând ca la anul să fie propuse alte trei firme din județ”, a declarat președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin.

Potrivit topului întocmit de CCIA, 1.300 de firme s-au clasat pe locurile I-X, iar 300 dintre acestea se situează pe prima poziție, în funcție de domeniul de activitate și de categoria societății. Cei mai merituoși administratori de firmă vor primi diplome de excelență. (Ionuț PREDA)

Spania si Irlanda, de la cele mai “cazute” economii din zona euro, in perioada crizei, la cele mai performante. Productivitatea muncii a depasit Germania si Olanda

Irlanda si Spania inregistreaza cea mai mare crestere a productivitatii muncii dintre statele din zona euro, conform unei analize realizata de economistii PwC.

“Cresterea productivitatii muncii in Irlanda si Spania – cele mai performante dintre economiilor periferice ale zonei euro – a depasit-o pe cea din Germania, Franta si Olanda. PIB-ul real din zona euro per ora lucrata – un indicator al productivitatii muncii – a inregistrat o rata de crestere de aproximativ 2% in ultimii 3 ani inainte de 2015. Iar la o privire mai atenta cifrele arata ca Irlanda a fost cea mai performanta in aceasta perioada, cu o crestere a productivitatii muncii de aproximativ 7% pe parcursul perioadei. Economiile mari precum cea a Olandei, Frantei si Germaniei au devenit mai productive, in linie cu media grupului, in vreme ce economiile periferice precum cea a Portugaliei si Greciei nu au reusit sa-si sporeasca semnificativ nivelurile productivitatii muncii in pofida reformelor implementate in decursul perioadei“, se arata in document.
Analizele PwC arata ca in mai multe economii din zona euro productivitatea in sectorul industriei prelucratoare a crescut intr-un ritm relativ alert.
Acest fapt este de inteles, intrucat majoritatea produselor industriale sunt comercializabile si prin urmare expuse fortelor competitiei, iar toate acestea motiveaza companiile sa devina mai eficiente intr-o perioada mai scurta de timp. De asemenea, noile tehnologii automatizate tind sa fie adoptate din ce in ce mai repede in industria prelucratoare – desi ele pot fi de asemenea adoptate in serviciile de rutina“, a declarat Richard Boxshall, Economist Senior al PwC.
Analiza PwC mai arata ca in jur de trei sferturi din capacitatea economica a zonei euro si din totalul orelor lucrate sunt inregistrate in sectorul serviciilor; ceea ce ii acorda cea mai mare influenta asupra productivitatii muncii la nivelul intregii economii.
“In acelasi timp, cifrele arata ca economia zonei euro a crescut mai rapid decat cea a SUA in primul trimestru al anului 2016. Totusi, analizele PwC reliefeaza ca recuperarea economiei – si intr-o masura mai mare, a pietei muncii – a fost inegala. De exemplu, nivelul ratelor de somaj in zona euro, in acest stadiu al redresarii, este cel mai ridicat inregistrat vreodata in comparatie cu perioadele de redresare trecute“, mentioneaza sursa citata.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Afecerile intrate in insolventa in 2016, cu 200% mai mari fata de anul trecut. Care sunt domeniile cele mai afectate

Business-urile afectate de insolventa in primele luni ale anului 2016 sunt cu 200% mai mari decat cele afectate in aceeasi perioada a anului trecut, potrivit unei analize realizate de CITR, citata de Agerpres.

Agricultura si cresterea animalelor, industria (productia) si imobiliarele sunt principalele domenii de activitate afectate de insolventa in prima jumatate a anului 2016, conform analizei realizate de CITR pe companiile de impact in economie (companii cu active imobilizate mai mari de un milion de euro).
In aceeasi perioada a anului 2015 principalele domenii afectate erau serviciile, constructiile si comertul.
Inceputul de an a fost marcat de intrarea in insolventa a unor companii sau grupuri mari, cum ar fi Grupul Interagro, STG Steel, Prospectiuni SA, Sity International, CET Govora, care, prin dimensiunea lor, atrag atentia asupra domeniilor de activitate in care opereaza.
Analiza CITR ia in calcul companiile cu impact in economie care au intrat in insolventa sau aveau o cerere de insolventa depusa la finalul lunii mai 2016.

In primele cinci luni ale acestui an, numarul companiilor cu impact in economie ce au intrat in insolventa a scazut cu 9% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cu toate acestea, dimensiunile business-urilor afectate in acest an sunt mai mari cu peste 200%.
Potrivit analizei CITR, in perioada ianuarie-mai 2016 au intrat in insolventa 95 de companii cu active imobilizate peste un milion de euro, fata de 104 in aceeasi perioada a anului trecut. Alte 133 de companii cu active imobilizate de peste un milion de euro au in prezent cereri de insolventa depuse.
Cele 95 de companii in insolventa, insa, au impreuna cu 3.000 mai multi angajati decat companiile de impact intrate in insolventa in prima parte a anului 2015 (12.165 angajati in 2016) si o cifra de afaceri cumulata cu 216% mai mare (1,28 miliarde euro). Acestora li se adauga companiile cu cereri depuse, dar proceduri nedeschise inca, ce insumeaza o cifra de afaceri de peste 2,1 miliarde euro si aproximativ 23.000 de angajati.
Dintre companiile de impact care au o cerere de insolventa depusa, 32% (dupa cifra de afaceri) sunt din comert, 23% din servicii si 22% din constructii. De asemenea, o impartire pe regiuni in functie de cifra de afaceri a acestor companii, arata ca cele mai mari companii ce par afectate de insolventa provin din Bucuresti (peste 550 milioane de euro este cifra de afaceri insumata a companiilor din acest judet ce au cereri de insolventa depuse), Ilfov (peste 340 milioane de euro cifra de afaceri cumulata), Constanta (340 milioane de euro) si Sibiu (301 milioane de euro).
Sursa; incont.stirileprotv.ro

Top 3 firme care au castigat bani de la stat in IT: Siveco, UTI si Teamnet. Toate au patronii condamnati definitiv sau umariti penal

Siveco Romania, firma fondata de Irina Socol, se afla pe primul loc intr-un top 20 al firmelor care au castigat cele mai multe contracte IT cu statul in perioada 2011-2015, dat publicitatii luni de Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei. In perioada mentionata, Siveco a castigat 62 de contracte in valoare de peste 430,1 milioane lei, cu 40 de autoritati publice. UTI Group, controlata de Tiberiu Urdareanu, se afla pe locul trei cu 25 de contracte semnate cu 15 autoritati, a caror valoare depaseste 269,9 milioane lei, iar Teamnet International, grup fondat de deputatul Sebastian Ghita, se afla pe locul patru cu 26 de contracte in valoare de 258,1 milioane lei, incheiate cu 17 institutii publice.

  • NOTA: Pe locul 2 in top se afla firma Dimar SRL care se ocupa de lucrari de constructii a drumurilor si care in 2014 a castigat in asociere cu UTI Group si Expert One Research (firma apropiata lui Sebastian Ghita), un contract IT de peste 275,6 milioane lei cu Ministerul Mediului

Agentia pentru Agenda Digitala a Romaniei, aflata in subordinea Ministerului Comunicatiilor, a publicat luni un nou top al operatorilor economici care au incheiat contracte in domeniul IT&C prin Sistemul Electronic de Achizitii Publice (S.E.A.P.). Topul a fost realizat prin insumarea valorii contractelor incheiate (pe tipuri de proceduri) in perioada 2011 ¬ 2015.

TOP 20 firme cu cele mai mari contracte IT castigate cu statul in perioada 2011-2015:

  • 1. Siveco Romania – 430,1 milioane lei/62 de contracte/40 de autoritati
  • 2. Dimar SRL – 275,6 milioane lei/1 contract/1 autoritate
  • 3. UTI Group – 269,9 milioane lei/25 contracte/15 autoritati
  • 4. Teamnet International – 258,1 milioane lei/26 contracte/17 autoritati
  • 5. Telekom Romania Communications – 251,1 milioane lei/41 contracte/20 autoritati
  • 6. Romsys – 147,3 milioane lei/37 contracte/29 autoritati
  • 7. S&T Romania – 105,08 milioane lei/26 contracte/19 autoritati
  • 8. Bion Advanced Support Team – 102,7 milioane lei/11 contracte/10 autoritati
  • 9. E-Information SRL – 100,6 milioane lei/21 contracte/5 autoritati
  • 10.  Ager Business Tech – 95,8 milioane lei/18 contracte/11 autoritati
  • 11. Telecomunicatii CFR – 91,5 milioane lei/7 contracte/1 autoritate
  • 12. Logika IT Solutions – 80,2 milioane lei/4 contracte/3 autoritati
  • 13. Tangible Corporation – 72,7 milioane lei/58 contracte/25 autoritati
  • 14. Net Brinel – 72,3 milioane lei/58 contracte/25 autoritati
  • 15. Quality Business Solutions – 69,3 milioane lei/10 contracte/5 autoritati
  • 16. Open Gov SRL – 62,3 milioane lei/4 contrace/4 autoritati
  • 17. Asseco See – 60,3 milioane lei/21 contracte/11 autoritati
  • 18. Intrarom – 59,6 milioane lei/14 contracte/8 autoritati
  • 19. Informatica Feroviara – 59,2 milioane lei/14 contracte/3 autoritati
  • 20. Focality – 55,04 milioane lei/20 contracte/9 autoritati

Atrage atentia prezenta pe locul 2 in topul contractelor IT castigate cu statul a firmei Dimar SRL, care a castigat de la o singura autoritate publica un contract de peste 275,6 milioane lei.

Mai mult, datele de la Ministerul de Finante arata ca domeniul de activitate al acestei firme este cel de lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor. Ce cauta intr-un top IT?

Raspunsul il ofera datele din Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP), din care aflam ca firma Dimar SRL a castigat in vara anului 2014 un contract cu Ministerul Mediului in valoare de 275,6 milioane lei.

Doar ca Dimar SRL nu a castigat singura acest contract, ci in asociere cu firmele Expert One Research (fosta XOR IT – o firma cu actionari apropiati deputatului Sebastian Ghita.), Rokura SRL si cu UTI Group.

Contractul castigat de aceasta asociere de firme cu Ministerul Mediului s-a numit: Watman – sistem informatic de management integrat al apei – faza I.

  • De notat ca fondatorii Siveco, UTI si Teamnet au fost condamnati definitiv sau sunt urmariti penal in prezent.

Astfel, fostul presedinte Siveco Romania, Irina Socol, a fost condamnata definitiv in aceasta luna de Curtea de Apel Bucuresti la doi ani si sase luni inchisoare cu executare pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala.

Irina Socol a fost trimisa in judecata in noiembrie 2014 de catre procurorii Parchetului Curtii de Apel Bucuresti, fiind acuzata ca a pus bazele unui mecanism evazionist in care a angrenat firma pe care a infiintat-o, Siveco Romania.

Procurorii au acuzat ca reprezentantii companiei Siveco Romania au creat un circuit infractional format din peste 50 de societati comerciale, prin care ar fi fost evidentiate tranzactii fictive derulate in perioada 2009-2013, in valoare de aproximativ 10 milioane de euro.

De asemenea, Tiberiu Urdareanu, fondatorul grupului UTI, este judecat, alaturi de primarul din Iasi, Gheorghe Nechita, pentru ca i-ar fi dat mita edilului pentru implementarea de catre UTI, firma pe care o detine, a sistemului de management al traficului din Iasi. Dupa deschiderea dosarului, omul de afaceri a facute mai multe denunturi pentru a isi reduce pedeapsa.

Omul de afaceri Tiberiu Urdareanu este cel care l-a denuntat pe Ludovic Orban la DNA in dosarul in care fostul candidat la Primaria Capitalei este urmarit penal pentru cumparare de influenta. Urdareanu ar fi inregistrat discutia in care fostul lider liberal ii cerea bani pentru a isi plati aparitiile televizate in campania pentru alegerile locale din 5 iunie, potrivit Mediafax, care citeaza surse judiciare.

Potrivit surselor citate, Urdareanu a avut asupra sa echipament tehnic la una dintre intalnirile pe care le-a avut cu Ludovic Orban, inregistrandu-l pe acesta cand ii cerea 50.000 de euro, bani care urmau sa ajunga la doi patroni de televiziune, Sorin Oancea, directorul B1 Tv, si Cozmin Gusa, actionarul postului Realitatea Tv, pentru a isi asigura aparitiile televizate in timpul campaniei electorale.

Deputatul Sebastian Ghita, patronul Romania TV si fondatorul grupului Teamnet International, este in prezent urmarit penal pentru doua infractiuni de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, doua infractiuni de dare de mita, santaj, cumparare de influenta si conducerea unui vehicul fara permis de conducere.

In acelasi dosar mai sunt cercetati penal procurorii Liviu Tudose si Aurelian Mihaila, fostul subsecretar de stat in MAI, Viorel Dosaru, si fostul sef al DGA Prahova Constantin Ispas. Acestia sunt acuzati ca au permis accesul deputatului la informatii dintr-un dosar care nu erau destinate publicitatii, scopul constand in zadarnicirea unei anchete penale, dar si in protejarea intereselor unor persoane si firme cercetate in cauza respectiva.

In luna martie din acest an, procurorii DNA Ploiesti au dispus masura controlului judiciar pe cautiune fata de deputatul Sebastian Ghita, fiind stabilita suma de 13 milioane de euro.

Sursa; hotnews.ro

Conferința Afaceri.ro 2016, important eveniment economic național organizat de Camera de Comerț Vaslui

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui organizează, astăzi, unul dintre cele mai importante evenimente economice din acest an, respectiv Conferința Afaceri.ro, întâlnire la care vor participa oameni de afaceri, administratori de firme, salariați ai firmelor aflați în poziții-cheie, reprezentanti ai asociațiilor de afaceri, ai ONG-urilor cu activitate socială, precum și reprezentanți ai administrației publice locale și regionale.

Oamenii de afaceri și autoritățile își dau, astăzi, întâlnire la Vaslui, la conferința Afaceri.ro. În cele câteva ore de dezbateri și comunicări se vor oferi informații practice despre oportunități de investiții și modalități de dezvoltare a afacerilor, marketingul secolului XXI și idei de aplicat în propria afacere, oportunități de finanțare clasice și alternative, firme inovative și start-up-uri, soluții IT de productivitate.

Evenimentul care va avea loc la Vaslui va aduce în fața publicului din mediul de afaceri lectori de la nivel regional și național, reprezentanți ai patronatelor, camerelor de comerț, industrie și agricultură, administrației publice locale. Practic, se vrea o acțiune care să permită accesul la informații legate de oportunități de afaceri din regiune și, în special, din județul Vaslui, precum și un răspuns la problemele legate de fiscalitate, fonduri europene și Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Aș vrea să cred că vor participa peste 100-120 de persoane, alături de presă, la un eveniment la care să încercăm, într-un mod cu totul altul, să punem laolaltă ingredientele de care are nevoie mediul de afaceri vasluian. Ultimele acțiuni ale Guvernului Cioloș demonstrează pe deplin că este nevoie de implicarea factorilor de decizie de la nivelul regiunii și județelor. De asemenea, se dorește creionarea unor oportunități clare de afaceri, care să permită noi investiții în regiune și, în special, în județul Vaslui. Totodată, autoritățile publice locale, și nu numai, trebuie să înțeleagă mesajul camerelor de comerț, industrie și agricultură care, prin legea de organizare și funcționare, sunt singurele reprezentante legale ale oamenilor de afaceri și că în noi pot găsi sprijin în ceea ce privește deciziile pe care le vor lua pe viitor”, ne-a declarat președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin.

Evenimentul de la Vaslui va dura câteva ore fi structurat în sesiuni și ateliere de lucru. (Ionuț PREDA)

Incubator de afaceri de 12 milioane de euro, construit la Vaslui

Municipiul Vaslui ar putea beneficia de un incubator de afaceri de 12 milioane de euro, construit de un ONG într-un parteneriat cu autoritățile locale și care va consta în grădiniță, școală profesională, azil de bătrâni și centru de asistență medicală de urgență.

Consiliul Local Vaslui a aprobat, într-o ședință de îndată, încheierea unui acord de principiu cu o asociație din București în vederea implementării unui proiect intitulat „Incubator de afaceri pentru viitor”. Practic, autoritățile locale vasluiene vor pune la dispoziție o serie de terenuri pe care vor fi construite mai multe obiective, după ce asociația va obține finanțarea din partea Uniunii Europene pentru un proiect de 75 de milioane de euro, ce va fi implementat în zece zone din țară. Municipiul Vaslui ar urma să beneficieze de aproximativ 12 milioane de euro, prin construirea unor obiective precum grădiniță, școală profesională, azil de bătrâni și centru de asistență medicală de urgență.

Deocamdată, vorbim de un acord de principiu al acestui parteneriat. Dacă va fi și aprobat proiectul, abia apoi vom discuta de identificarea unor locații unde ar putea fi amplasate respectivele obiective”, a declarat viceprimarul municipiului Vaslui, Daniel Neacșu.

Pe lângă crearea a zeci de locuri de muncă, incubatorul de afaceri va oferi și posibilitatea pregătirii unor elevi în școlile profesionale de meserii. În plus, va exista și o unitate de primire urgențe dotată cu aparatură de ultimă generație ce va fi disponibilă pentru populația din Vaslui. (Ionuț PREDA)

Tâlhărie în stil mafiot la vila unei directoare din Vaslui

Polițiștii de investigații criminale au declanșat o anchetă în cazul unei tâlhării în stil mafiot petrecută într-o zonă rezidențială din comuna Muntenii de Jos, după ce un copil de 14 ani a fost legat și sechestrat mai multe ore în plină zi de doi indivizi cu cagule, căutați în prezent de către anchetatori.

Atac în stil mafiot în cartierul de vile dintre Vaslui și Muntenii de Jos, vizată fiind locuința directoarei celei mai importante firme agricole din județ, fără însă a se cunoaște, cel puțin deocamdată, care a fost mobilul. Cert este că proprietara casei a sunat la numărul de urgență 112 și a reclamat o tâlhărie. Femeia a afirmat față de anchetatori că fiul său ar fi fost legat și sechestrat mai multe ore de către doi indivizi cu fețele acoperite, timp în care bărbații au răscolit întreaga casă. Indivizii nu au luat vreun bun de valoare, după cum au constatat ulterior polițiștii, deși în casă existau atât bijuterii cât și sume importante de bani.

„Bunurile despre care inițial s-a reclamat că fuseseră sustrase au fost găsite ulterior la fața locului. În prezent se desfășoară cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, fiind luate în calcul mai multe piste de lucru”, a declarat responsabilul mass-media al Poliției Județene Vaslui, Loredana David.

Proprietara vilei în care ar fi avut loc tâlhăria aparține Rodicăi Oltei, directorul societății Comcereal SA Vaslui, cumpărată recent de la omul de afaceri vasluian Adrian Porumboiu de către o firmă din Republica Moldova. Femeia a descoperit locuința răvășită și copilul speriat în momentul în care a venit acasă de la serviciu. (Ionuț PREDA)

Guvernul creează “Comisia de tăiat hârtii”. Costul administrativ impus firmelor se ridică la 3 mld. euro

Guvernul va înființa “Comisia de tăiat hârtii”, prin care și-a propus să reducă totalul costurilor impuse oamenilor de afaceri prin taxe administrative, precum cele pentru obținerea unei autorizații. Decizia a fost luată după ce autoritățile au constatat, conform unui document obținut de Profit.ro, că aceste costuri au însumat, în 2013, aproximativ 3 miliarde de euro (2,1-2,2% din PIB-ul aferent acelui an).

Toate ministerele au primit ordin să propună măsuri de simplificare a procedurilor administrative impuse de derularea unei afaceri, din punct de vedere al taxelor și al numărului de formulare cerute, iar secretarii de stat sau secretarii generali vor fi convocați la Palatul Victoria pentru a lucra la un ghid de calcul al costurilor administrative, care ar trebui să conducă la debirocratizare.

“Proiectele aferente exercițiului de măsurare (pentru domeniile transport și infrastructură, agricultură, finanțe, economie, tehnologia informației, administrație publică, dezvoltare regională și turism, justiție, mediu, muncă, sănătate și educație) au identificat o povară administrativă, pentru mediul de afaceri, de aproximativ 3 miliarde euro, reprezentând circa 2,1-2,2% din PIB-ul aferent anului 2013”, se arată în document.

 La sfârșitul anului trecut, în România erau active 1,17 milioane firme și persoane fizice autorizate, față de 1,13 milioane în 2014.

Membrii comisiei trebuie să găsească soluții pentru a reduce numărul de formulare administrative și pentru persoanele fizice.

“Noi, aici la Guvern, numim proiectul «Mai simplu» sau alți colegi îl numeau «Comisia de tăiat hârtii». Mergem pe trei paliere de simplificare: un palier ține de mediul de afaceri, un palier ține de contribuabil, de cetățean, de numărul de hârtii și de birocrația pe care trebuie s-o întâmpine atunci când se adresează administrației, iar al treilea tine de administrația însăși și de numărul de circuite, de hârtii pe care le plimbă un minister sau altul, fie în interior, fie între ministere, fie între ministere și centrul Guvernului, care sunt enorm de multe și o parte sunt, într-o bună măsură, complet nenecesare”, afirmă șeful Cancelariei premierului, Dragoș Tudorache, într-un interviu pentru Profit.ro.

El asigură că primul palier, cel în care vor fi stabilite câte și ce taxe administrative pot fi eliminate, va fi construit în consultare cu oamenii de afaceri. “La fel, va fi o consultare la nivelul cetățenilor, de văzut unde stăm acum ca sarcină administrativă pentru cetățean pe diversele tipuri de interacțiune pe care le are, de la cartea de identitate până la orice autorizație de construire și de văzut ce putem simplifica. De asta i-am și spus «Comisia de tăiat hârtii»: de văzut punctual, pe fiecare tip de document în parte. Dacă iau, să spun, o autorizație de construit, ce pot elimina în acest moment ? Deci, din lista de hârtii care se cere acum, care este fundamentul juridic din spatele fiecărui document cerut și dacă este el realmente necesar – o primă întrebare. Dacă răspunsul este da, a doua întrebare este: nu pot eu, ca stat, să-l obțin altfel decât cerându-l de la cetățean ? Pentru că, din multe puncte de vedere, este posibil, tocmai pentru că, între timp, s-au mai creat și baze de date în format electronic, care pot fi accesate ușor, ideea fiind să văd dacă pot să cer mai puțin de la cetățeni și terminând cu lucruri foarte simple, cum ar fi să nu mai trebuiască să fug pentru o chitanță la Trezorerie într-o parte, pentru timbru fiscal în altă parte și pentru chitanță la CEC în altă parte”, a arătat șeful Cancelariei.

Sursa: profit.ro

Topul Firmelor Vaslui 2014 – Ediție jubiliară

de Marian Mocanu

Astăzi va avea loc Topul Firmelor Vasluiene, unul dintre cele mai importante evenimente a mediului de afaceri vasluian. Evenimentul are o dublă semnificație: împlinirea a 150 ani de la înființarea Camerelor de Comerț, Industrie și Agricultură și 25 de ani de la reluarea activității acestor instituții. Cu această ocazie vor fi acordate mai multe medalii și plachete de excelență atât membrilor colegiului CCIA Vaslui cât și unor personalități care și-au adus contribuția la dezvoltarea mediului de afaceri și economiei vasluiene.

plachete medalii aniversare (2)În organizarea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, azi va avea loc Topul Firmelor Vasluiene, eveniment cu ocazia căruia vor fi recompensați oamenii de afaceri cu rezultatele cele mai bune în anul financiar 2014. Deoarece în acest an se împlinesc 150 ani de la înființarea Camerelor de Comerț, Industrie și Agricultură și 25 de ani de la reluarea activității acestor instituții, vor fi înmânate medalii de merit și plachete de excelență membrilor colegiului CCIA Vaslui, cât și unor personalități care și-au adus contribuția la dezvoltarea mediului de afaceri și economiei vasluiene.

„Vom acorda medalii de merit membrilor și angajaților atât primului colegiu, cât și colegiului actual al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, în semn de recunoștință pentru munca depusă pentru dezvoltarea și promovarea mediului de afaceri vasluian. Acest an va fi ultimul în care vom mai acorda plachete de excelență unor personalități născute pe aceste plaiuri care și-au adus contribuția la dezvoltarea economică și socială a spațiului județean, național și european. Deasemenea, în semn de recunoaștere a muncii depuse, vom înmâna plachete de excelență oamenilor de afaceri care s-au situat în permanență, în ultimii ani, pe primele locuri ale Topului Firmelor. De anul viitor, vom organiza Gala Excelenței Vasluiene, care va avea rolul de a recunoaște meritele deosebite ale celor mai buni întreprinzători vasluieni”, a declarat Ionel Constantin, președintele CCIA Vaslui, în cadrul unei conferințe de presă organizate ieri.

Vor primi plachete de excelență Eugenia Gaiță, profesoară la Colegiul Agricol Dimitrie Cantemir din Huși, pentru contribuția avută la dezvoltarea oenologiei pe aceste meleaguri, inspectoarea generală școlară Gabriela Plăcintă și Liceul „Mihail Kogălniceanu”, prima pentru proiectele depuse pentru dezvoltarea învățământului vasluian, iar i constantin si ovidiu copacinschi, conferinta camera comert (2)liceul, reprezentat de elevul Andrei Popa, medaliat cu bronz la Olimpiada internațională de informatică, pentru excelența de care dă dovadă în educația tinerei generații. Vor mai primi plachete aniversare diverse personalități a vieții culturale, sportive, sociale sau economice din județ. Printre cei a căror activitate va fi astfel omagiată se numără Vasile Negură, dirijor al corului Fantasia, chirurgul bârlădean conf. dr. Alexandru Grigorovici, Lucian Onciu, directorul Centrului Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Vaslui, pentru felul în care reușește să managerieze cele două mari festivaluri vasluiene, cel de satiră și umor „Constantin Tănase” și „Hora din Străbuni”, Carol Tiron, reprezentantul companiei austriece Austria Juice România, unul din cei mai mari exportatori vasluieni, sportivul bârlădean Constantin „Titi” Aur, ca cel mai mare exponent al școlii auto românești, inginerul Adrian Tighici, pentru eforturile depuse de Gaz Est SA Vaslui pentru realizarea rețelelor de gaz în satele vasluiene, antreprenorii Dan Dobrovolschi și Vasile Munteanu, pentru investițiile realizate în ultimii ani în județul Vaslui, Răzvan Vulcănescu, secretar de stat în Ministerul sănătății, pentru contribuția avută în dezvoltarea sistemului de sănătate inclusiv în județul Vaslui și actrița Maria Buză, invitata specială a ediției din acest an a Topului Firmelor Vasluiene. Tot cu această ocazie, va fi lansat Catalogul Topul Firmelor Vaslui – 2014, publicație ce strânge în paginile sale toate firmele cu rezultate deosebite în activitate.

„Consider că, cu toții, oameni de afaceri, de cultură, oameni politici, personalități sportive, presa vasluiană, trebuie să facem totul pentru promovarea imaginii acestui județ. Lumea trebuie să înțeleagă ca Vaslui nu înseamnă doar bețivi, hoți și violatori și că avem foarte multe personalități care și-au pus în mod pozitiv amprenta asupra vieții în acest județ. Topul Firmelor este doar o modalitate de a recunoaște meritele oamenilor de afaceri care, chiar în condiții fiscale ostile și cu săracele resurse ale acestei zone, reușesc nu doar să supraviețuiască, dar și să-și dezvolte afacerile, ceea ce înseamnă practic locuri de muncă și condiții decente de trai pentru cei mai mulți dintre vasluieni. Trebuie menționat că, în afară plachetelor și medaliilor, celelalte premii se vor acorda în urma unui punctaj acordat pe niște criterii implementate la nivel național, iar jurizarea s-a făcut pe baza acestor criterii. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui nu a intervenit în jurizare, având doar dreptul, ca instituție ce organizează acest eveniment, să acorde 0,50 puncte oamenilor de afaceri care am considerat că au avut rezultate deosebite în anul 2014”, a mai adăugat președintele Ionel Constantin.

Alina Gorghiu și Vasile Blaga, întâlnire cu oamenii de afaceri bârlădeni!

de Răzvan CĂLIN

Cei doi co-președinți ai PNL au zăbovit al Bârlad vreme de circa două ore.

În periplul lor prin județul Vaslui, Alina Gorghiu și Vasile Blaga au poposit vineri, 2 octombrie, și la Bârlad. Aici au zăbovit preț de aproximativ două ore la un restaurant din localitate acolo unde a a fost organizată o întâlnire cu mediul de afaceri bârlădean. Au participat circa 70 de oameni de afaceri și întreprinzători din Bârlad, care au avut ocazia să pună întrebări celor doi co-președinți ai PNL, discuțiile axându-se în principal pe revigorarea economiei județului și susținerea mediului de afaceri local.
”Am constatat cu regret că și în această zonă, ca de altfel în mai toată Moldova, actuala guvernare PSD a făcut în așa fel încât, sub o formă sau alta, a tăiat orice investiție. Iar efectele se vor vedea în timp. Din păcate, unul dintre efecte va fi scăderea dinamicii mediului de afaceri local. Mai mult decât atât, este singura zonă din țară unde nu s-a construit nici un kilometru de autostradă. Iar lipsa infrastructurii te condamnă la izolare și subdezvoltare. Nu poți dezvolta mediul de afaceri dacă nu ai o infrastructură bine pusă la punct. Iar de aici derivă un lanț întreg de probleme: sărăcie, nivel crescut al șomajului, economie subdezvoltată etc. De când am ajuns aici în județ, mulți din cei cu care am stat de vorbă au spus un singur lucru: ”Sărăcie! Aici e multă sărăcie”! Or, aceasta este urmarea, efectul problemelor enumerate mai înainte. Prin urmare, trebuie să spunem clar: nu mai avem nevoie de un electorat asistat social, ci de un mediu de afaceri puternic”, a spus Alina Gorghiu.
Mai mulți întreprinzători privați din Bârlad au adresat întrebări celor doi ”capi” ai PNL, cele mai multe fiind axate pe identificarea unor soluții viabile pentru o susținere reală a mediului de afaceri de către statul român: reducerea fiscalității și a birocrației excesive, crearea unei infrastructuri moderne în zonă (lucru esențial pentru dezvoltarea economiei locale), susținerea reală a mediului privat de afaceri printr-o politică guvernamentală pliată pe nevoile și realitățile din acest domeniu esențial pentru comunitate etc.
De la Bârlad, delegația liberală a plecat la Huși, acolo unde a avut programate întâlniri similare, precum și vizite la unii agenți economici din orașul dintre vii.

Cele mai proaste sfaturi de afaceri primite de șapte oameni de afaceri de succes

Oamenii de afaceri nu duc lipsă de sfaturi nesolicitate de la alte persoane care, spun ele, au trecut deja prin acele experiențe. Însă, realitatea dovedește că unele dintre aceste sfaturi pot face mai mult rău decât bine. De fapt, omul de afaceri știe cel mai bine prin ce trece el și business-ul lui și intuiește cel mai exact de ce are nevoie pentru a reuși. Iar tinerii antreprenori cel mai probabil vor greși și cel mai bine este să facă propriile greșeli, din care vor învăța mai multe decât dacă vor greși urmând sfatul altor persoane din exterior.  Totuși, Business Insider a făcut o listă cu sfaturi de evitat. Sunt sfaturi proaste de afaceri pe care le-au primit șapte oameni de afaceri de succes.

 1. Warren Buffett: „Nu intra în afacerile cu acțiuni”
Cel mai prost sfat investitorul l-a primit chiar de la tatăl său și de la mentorul său, Benjamin Graham, care i-au spus, când încă nu împlinise 21 de ani, că nu ar trebui să se implice în tranzacționarea valorilor mobiliare. „Poate că sfatul lor a fost un modul politicos de a spune că, înainte să încep să vând acțiuni, trebuia să mă maturizez puțin, în caz contrar nu voi avea succes”. Și, după cum putem observa, Buffett a ignorat acest sfat și a devenit un investitor de mare succes, având acum o avere netă în valoare de 67,4 miliarde dolari.

 2. Barbara Corcoran: „Nu poți face asta singură”.
Un atac verbal din partea unui fost prieten și partener de afaceri a însemnat pentru Barbara Corcoran atât cel mai prost, cât și cel mai bun sfat de afaceri. Femeia de afaceri și investitoare în peste zece business-uri spune că acest sfat „a venit de la prietenul și partenerul meu în prima mea afacere, The Corcoran-Simone Company, când el mi-a spus că nu voi avea niciodată succes fără el”. „Dar mulțumesc lui Dumnezeu că m-a insultat, căci nu aș fi construit o mare afacere fără această insultă. Ea m-a ajutat să încerc totul, deoarece nu puteam să-i dau satisfacția să mă vadă eșuând”, a adăugat ea.

 3. Mark Cuban: „Urmează-ți pasiunile”
Într-un interviu pentru ABC News, Mark Cuban, om de afaceri și investitor în mai multe echipe de baschet, a fost întrebat care este cel mai prost sfat pe care l-a primit. El a răspuns: „Urmează-ți pasiunile. În schimb, trebuie să-ți urmezi efortul”. În opinia lui Mark Cuban, uneori este dificil sau chiar imposibil să-ți găsești domeniul de activitate care să-ți exprime pasiunea. Iar dacă pasiunea ta nu te ajută să-ți asiguri existența, trebuie să găsești să faci ceva la care te pricepi, să muncești din greu și să-ți construiești o carieră în acel domeniu.

 4. Malcolm Gladwell: „S-a făcut deja”.
Malcolm Gladwell nu este chiar un om de afaceri. El este un jurnalist canadian, autor de bestseller-e și speaker, însă este văzut ca un mare scriitor pentru antreprenori. Când era la începuturile carierei sale, a cerut părerea unui prieten, care i-a răspuns că s-a făcut deja. „Sunt câte 100 de articole care se scriu pe același subiect în fiecare zi”, spune Gladwell. „Lumea poate accepta bucuroasă mai mult de o abordare… Totul ține de execuție”, spune el.

 5. Danielle LaPorte: „Fă doar un singur lucru într-o perioadă de timp”.
Autoarea de bestseller-e, speakerul motivațional și antreprenoarea Danielle LaPorte este sinceră și spune că cel mai teribil sfat de afaceri pe care l-a primit de-a lungul anilor a fost să se concentreze pe realizarea unui singur lucru într-o perioadă de timp, după cum a recunoscut ea într-o postare pe blog. „Când vine vorba de de gestionarea propriu-zisă a timpului, sunt un mare fan al concentrării… Dar, în ceea ce privește strategia generală de dezvoltare și creativitatea, soluția concentrării pe un singur obiectiv nu a funcționat pentru mine”, scrie Danielle LaPorte. Ea preferă să lucreze în paralel la mai multe proiecte care „hrănesc” diferite părți ale creierului pentru a menține viu focul creativității.

 6. Ramit Sethi: „Primul lucru de care ai nevoie atunci când îți cauți un job sunt cărțile de vizită”.
Consilierul în finanțe personale și antreprenorul Ramit Sethi are un întreg articol pe blog dedicat unora dintre cele mai proaste sfaturi pentru dezvoltarea carierei pe care le-a primit. El explică faptul că, indiferent dacă vrei să-ți începi propria afacere sau dacă vrei să te angajezi la o companie, cele mai valoroase instrumente ale tale sunt calitățile tale profesionale. Lucruri precum cărțile de vizită nu au cum să-ți crească șansele de a avea succes.

 7. Penelope Trunk: „Fă ceea ce-ți place”.
Deși numeroși experți îi consiliază pe cititori să facă ce le place și apoi vor urma și banii, femeia de afaceri Penelope Trunk nu este de acord cu această abordare. „Este absurd că trebuie să fii plătit pentru a face ceea ce-ți place, căci oricum facem lucrurile care ne plac… Niciunuia dintre noi nu îi place doar un singur lucru”, scrie ea. Dacă ții neapărat să câștigi bani făcând ceva ce-ți place, s-ar putea să fie nevoie să cauți destul de mult timp și să nu găsești niciodată. Ignoră presiunea de a-ți găsi cariera perfectă și, după cum spune Penelope Trunk, „nu fă ceea ce-ți place, fă ceea ce ești”. Adică, găsește-ți un job potrivit calităților și capacităților tale personale.

Sursa: money.ro

Funcționează aproape la capacitate maximă

Mihaela NICULESCU

Inaugurat anul 2008, Centrul de Afaceri „Tutova” Bârlad a fost, o perioadă, ocolit de investitori. Cu timpul, Centrul a început să fie animat în urma solicitărilor de închiriere din partea unor investitori, astfel încât, la această oră, din cele două module a câte șase hale de microproducție, sunt închiriate 11 hale. În aceste hale funcționează două fabrici de pâine, o firmă românească cu investitor german, ce produce scule de montat și o fabrică de hârtie igienică.

Centrul de Afaceri se află în subordinea Direcției Piețelor Parcărilor și Cimitirelor (DPPC) și aduce lunar la bugetul direcției 30.000 de lei.
„Deocamdată, nu se pune problema majorării chiriilor, întrucât încă mai traversăm o perioadă de criză, destul de grea pentru investitori”, a declarat Vasile Ciochină, directorul DPPC.
Investiția, care cuprinde incubator și centrul de afaceri, a fost realizată cu fonduri europene și a costat 4,5 milioane de euro din care doar 10% a fost contribuția municipalității. Din păcate, inaugurarea acestui obiectiv a coincis cu apariția crizei economice, așa că rezultatul a fost că, după șapte ani, investiția e departe de a fi amortizată, fiind la nivelul de doar 1%.

Studiu de piață îngrijorător: Lipsa măsurilor coerente frânează afacerile

de Marian Mocanu
 
* Camera de Comerț și Industrie a României a lansat un studiu cu privire la percepția oamenilor de afaceri asupra economiei românești. Aproape fără excepție, cei peste 500 de intervievați reclamă instabilitatea legislativă, nivelul ridicat al fiscalității, lipsa infrastructurii rutiere și numeroasele reglementări inutile și costisitoare drept o frână în desfășurarea activității și dezvoltării afacerilor. Punând la socoteală și lipsa unui program coerent al guvernanților pentru sprijinirea activității societăților comerciale, nu este de mirare că, în ciuda potențialului, România este din punct de vedere economic în urma multor țări europene.
În cadrul unei conferințe de presă susținută la Camera de Comerț, industrie și agricultură Vaslui, președintele Ionel Constantin a prezentat rezultatele unui studiu cu privire la percepția mediului de afaceri asupra economiei românești. Studiul a fost realizat în parteneriat cu Centrul pentru Studierea Opiniei și Pieței în perioada 12 – 26 martie pe un eșantion reprezentativ de 500 de societăți comerciale din toate domeniile de activitate. Conform acestuia, peste 80% din firme reclamă legislația instabilă, în special din domeniul fiscal, nivelul ridicat al fiscalității și puținele facilități oferite de stat drept aspecte cu cel mai mare impact negativ asupra avtivității. 58% din companii consideră că statul menține numeroase reglementări inutile și costisitoare, care duc la apariția cazurilor de corupție, în special în administrație, lucru care reprezeintă un factor negativ. Poate din această cauză, activitatea Direcției Naționale Anticorupție este apreciată de un procent de 63% din cei intervievați.
„În ciuda declarațiilor atât ale președintelui Klaus Johannis, cât și a premierului Victor Ponta, cum că <O țară ca România nu poate exista fără firme private>, în continuare se acționează prea puțin sau prea încet pentru ca statul să vină în sprijinul mediului de afaceri. 37% dintre participanții la studiu reclamă concurența neloială drept un impediment al dezvoltării afacerilor, cea mai acerbă fiind din partea competitorilor străini. S-a acordat mai mare atenție investitorilor străini decît celor români”, a declarat Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.
„Codul fiscal instabil, care se modifică chiar și de patru ori pe an, multitudinea de taxe și nivelul ridicat al fiscalității, lipsa infrastructurii rutiere, creditarea nemulțumitoare din partea băncilor, cu dobânzi foarte mari  și chiar modificarea legii electorale sunt alte motive de nemulțumire pentru oamenii de afaceri. Este inadmisibil ca, la 100 de ani de la Marea Unire, să se spună că pentru România prioritare sunt agricultura și exportul de materii prime sau produse agricole, iar produsele industrializate vin din exterior, la niște prețuri pe care românii uneori nu și le permit”, a adăugat Ionel Constantin.
Oamenii de afaceri participanți la sondajul „Percepția mediului de afaceri asupra economiei” au propus și unele soluții. 87% dintre companii doresc să interacționeze cu un singur organ de control, după model german, dar și reducerea fiscalității, inclusiv a CAS-ului, și TVA-ului, în special în cazul companiilor cu o cifră de afaceri sub un milion de euro. Se propune realizarea și implementarea unui nou cod fiscal, care să acționeze pe perioade lungi, de 6 – 8 – 10 ani, lucru care ar da seriozitate atât mediului de afaceri, cât și guvernării.
„Împreună cu îmbunătățirea cât mai rapidă a infrastructurii rutiere, stabilitatea legislativă ca aduce atât capital, cât și investori străini care să acționeze nu în sfera serviciilor sau agriculturii, ci în cea a industriei, care ar trebui să fie principalul motor al economiei”, a mai declarat Constantin.

Spanacul, afacerea care aduce agricultorilor castiguri mai mari decat si-au imaginat vreodata. Profit rapid de pe urma celor care vor sa manance sanatos

In Romania, tot mai multi agricultori si-au dat seama ca pot face profit rapid de pe urma celor care vor sa manance sanatos.

S-au apucat sa cultive spanac, bogat in minerale si vitamine, iar acum se lauda ca au castigat mai mult decat si-au imaginat vreodata.

“Este un soi francez, semintele sunt frantuzesti. Folosim si seminte romanesti, dar calitatea lor nu e 100%, mai ales in perioade de frig nu rezista asa mult, astea-s mai adaptate la conditii”, spune un agricultor.

Catre finalul iernii, Lucian a cultivat spanac in solar, pe o suprafata mica. Surprins si el de cererea mare si de profitul bun, a mai insamantat o suprafata de 5.000 de metri patrati. Cinci tone de frunze vrea sa recolteze, iar castigul poate sa ajunga pana la 30.000 de lei, in conditiile in care investitia pe seminte a fost de cateva sute de lei.

Lucian Marghitan: “A fost o cultura destul de bine platita in primavara asta, cererea e pe o perioada mai lunga, se cere in continuare, incet, incet oamenii redescopera produsele produse in Romania. Cred ca s-au saturat sa manance ce-i de afara si artificial”.

Si domnul Ioan din comuna Belint, judetul Timis, cultiva legume si verdeturi bio, pe care le livreaza ulterior clientilor fideli. Pentru a oferi permanent marfa proaspata, din decembrie, a semanat in fiecare luna seminte de spanac.

Vinde saptamanal peste 100 de kilograme, insa la finalul recoltei in fiecare an pastreaza propriile seminte pentru viitoarele culturi.

Ioan Jivu: “La mine, ca investitie, cel mai mult e munca, acest spanac fiind bio, nu il erbicidez, o sa trebuiasca sa il prasesc manual, semintele sunt tot de la mine”.

Funzele de spanac pot fi mancate crude, dar si sub forma de diverse preparate. Medicii sustin ca aceasta leguma bogata in vitamine si fier este recomandata mai ales celor care sufera de hipertensiune sau anemie si nu in ultimul rand gravidelor. Prin consumul de spanac, o persoana poate acumula fier, calciu, acid folic, vitamina K si fibre.

Sursa: incont.ro

Afaceriștii, roțile sistemului

de Marian MOCANU

Oameni de afaceri, responsabili ai instituțiilor publice și ai autorităților publice locale și județene, au participat vineri, 3 aprilie, la conferința organizată de Afaceri.ro, cel mai mare program de afaceri din România. Scopul conferinței a fost acela de a pune în legătură principalii jucători ai mediului de afaceri vasluian și de a li se prezenta acestora oportunitățile deschise în perioada 2014 – 2020 îm domeniul dezvoltării afacerilor, a finanțării și asigurarea resurselor umane. La dezbateri a participat și Anca Laura Ionescu, ministru secretar de stat în ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri.

Vineri, 3 aprilie, la  Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui a avut loc conferința Afaceri.ro, eveniment destinat să dezbată tendințele actuale ale mediului de afaceri regional. La conferință au participat circa o sută de invitați, pe lângă oameni de afaceri și reprezentanți ai instituțiilor publice din județul Vaslui, primarul Vasile Pavăl, prefectul Andrei Puică, președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin, și Anca Laura Ionescu, ministru secretar de stat în ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri împreună cu Marius Alexa, directorul programului național de conferințe Afaceri.Ro.

Dezbaterile din timpul conferinței au cuprins mai multe teme, cum ar fi strategia de dezvoltare și implicațiile constituirii Zonei Metropolitane Vaslui asupra dezvoltării afacerilor din zonă, pașii de urmat în vederea atragerii de resurse financiare prin fonduri europene în anul 2015, sau nevoile de resurse umane calificate în zona Moldovei.

„Nu trebuie ca oamenii de afaceri să fie priviți ca niște hoți. Noi suntem cei care susținem economia, atât cea județeană, cât și cea națională. Trebuie, dimpotrivă, să beneficiem de sprijinul guvernanților și a autorităților locale pentru a ne dezvolta afacerile, lucru care, implicit, va crea mai multe locuri de muncă și mai mulți bani la buget”, a declarat Ionel Constantin, la începerea lucrărilor.

Acesta a fost susținut de prefectul Andrei Puică: „Administrația Publică nu poate crea locuri de muncă, mediul de afaceri poate face acest lucru. Am cerut guvernului mesajul de a face un plan de măsuri pentru redresarea economiei în regiunea Nord – Est, care include și județul Vaslui. De asemenea, am cerut autoritășilor de control de la nivelul instituțiilor județene să meargă mai mult pe prevenire, din păcate, politica Bucureștiului este de a se da amenzi, atât oamenilor de afaceri, cât și autorităților locale, pentru orice încălcare a legii. Mă bucur inițiativa organizării acestei conferințe, la care participă atât de mulți oameni de afaceri din județ. Împreună, mediul de afaceri, și administrația publică, trebuie să facem o echipă pentru a dezvolta această zonă”.

Vasluiul va deveni zonă metropolitană?

Poate cel mai interesant subiect prezentat la Conferința Afaceri.Ro a fost expunerea lui Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui, cu privire la posibilitatea implementării proiectului de înființare a Zonei Metropolitane Vaslui. Acesta, conform proiectului, urmează ca în primă fază să cuprindă, pe lîngă municipiul Vaslui, alte 11 unități administrativ teritoriale, comune aflate pe o rază de 25 km în jurul Vasluiului, urmând a avea o populație totală de circa 90.000 locuitori. Ulterior, numărul total al comunelor care vor face parte din Zona Metropolitană Vaslui ar urma să crească la 25, totalul populației cuprinse fiind de circa 115.000 locuitori.

„Proiectul Zonei Metropolitane Vaslui a fost demarat în anul 2014, ca fiind una din modalitățile de accesare de fonduri nerambursabile europene care să ducă la o dezvoltare mai accentuată nu doar a municipiului vaslui, dar șim a comunelor din jur. Această structură organizatorică este deja funcțională și a fost deja înregistrată, după ce au fost făcuți toți pașii legali, fiind adoptate incluisv hotărârile Consiliilor Locale ce vor face parte din acest organism, care în perioada următoare va urma să funcționeze. Este nevoie de o strategie comună de dezvoltare, pentru armonizarea investițiilor, în scopul atragerii de fonduri în acest sens”, a declarat primarul Pavăl

Strategia comună prevede și o serie de proiecte ce urmează a fi implementate pe măsură ce se obțin finanțările necesare, proiecte care ar urma să dezvolte în primul rînd infrastructura de drumuri, și cea a rețelelor de apă, canalizare sau gaz metan, dar și obiective culturale sau de învățământ.

În ceea ce privește municipiul Vaslui, în Master Planul Zonei Metropolitane, au fost deja identificate o serie de priorități, în total fiind vorba de 41 d eproiecte care ar duce la dezvoltarea nu doar a orațului, ci a întregii zone.

Printre proiectele prezentate de primar ca făcând parte din Strategie de dezvoltare Economico-Socială a municipiului Vaslui și a comunelor învecinate, la loc de cinste se află tot reabilitarea drumurilor, a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare, dar și alte priorități, printre care extinderea iluminatului public și preluarea acestui serviciu de la E.On, preluarea în patrimoniul primăriei a Palatului Copiilor și reabilitarea acestuia, înființarea unui parc tehnologic, construirea Spitalului Municipal, dar și deschiderea unui azil de bătrâni, cel mai probabil fie în pavilionul administrativ a fostei fabrici de mobilă, fie la Școala de Cooperație.

Mai sunt și alte proiecte de viitor, în afara realizării noii Case a Artelor, împreună cu Consiliul Județean Vaslui în fosta Casă a Armatei, ori preluarea cît mai curând a fostei unități militare, pe locul căreia se va ridica un centru rezidențial, construirea unui pasaj rutier la ieșirea din municipiul Vaslui spre Zona Industrială, pentru evitarea pe viitor a accidentelor rutiere în zona trecerii de cale ferată, construirea unui aerodrom și a unui bazin acoperit de înot, dar și a unui campus preuniversitar pentru învățământul tehnic sau profesional. Cu ocazia acestei prezentări, primarul Pavăl a dat o veste bună oamenilor de afaceri vasluieni.

Conferință despre afaceri la Vaslui

de Roxana NĂSTASĂ

Mâine va avea loc un eveniment menit să dezbată tendințele actuale ale mediului de afaceri regional. Este vorba despre Conferința Afaceri.ro Vaslui, organizată de Arhipelago, APEC și Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, care se va desfășura la sediul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.

Participanții la acest eveniment vor pleca acasă cu informații utile și de actualitate, cu o serie de noi contacte și potențiali parteneri, dar și cu inspirație pentru dezvoltarea afacerilor. Evenimentul va cuprinde prezentări în plen, dezbateri și networking, lansări de carte, temele principale fiind: Zona Metropolitană Vaslui, surse de finanțare și resurse umane.
Conferința, ajunsă la cea de-a doua ediție, se va baza pe un format nou, cu mai multă interactivitate, structurat în dezbateri. Concret, vor avea loc trei dezbateri: Zona Metropolitană Vaslui – strategia de dezvoltare și implicațtiile acesteia asupra dezvoltării afacerilor din zona Vaslui; Finanțare.ro – pași de urmat în vederea atragerii de resurse prin fonduri europene în anul 2015 și, cea de-a treia – Resurse umane – nevoile de resurse umane calificate în zona Moldovei – situația actuală și perspectivele învățământului dual – profesional și tehnic.
După cele trei dezbateri, evenimentul se va încheia cu un joc de networking, atractiv și util, în urma căruia fiecare participant va identifica în mod sigur câteva contacte importante, demne de exploatat cu scopul dezvoltării propriei afaceri.

Numarul romanilor care solicita viza de investitor in SUA s-a triplat in ultimii ani. Cum devii om de afaceri in America

Romanii sunt tot mai interesati sa calatoreasca sau sa faca afaceri in Statele Unite, iar cifrele arata ca ca tot mai multi dintre cei reusesc sa obtina vize pentru Statele Unite, fie vize de turist sau de munca, fie vize de investitor.

“Daca in urma cu trei ani era suficient sa vin la Bucuresti o data la 4-6 saptamani pentru a ma intalni fata in fata cu clientii romani, anul acesta am fost nevoit sa extind biroul din Romania, intrucat a devenit tot mai important pentru clientii de aici sa beneficieze de consiliere de specialitate pe probleme complexe de emigrare in SUA, inclusiv pentru obtinerea de vize temporare sau permanente”, a declarat Ruslan Bocancea, Managing Partner al Bocancea Law Group, singura firma americana de avocatura prezenta pe piata din Romania, specializata in probleme complexe de emigrare in SUA.
Numai in trei ani, Bocancea Law Group a consiliat peste 1.000 de oameni de afaceri romani care doreau sa-si extinda business-urile in Statele Unite ale Americii, dar si companii interesate sa-si trimita angajatii la specializari, precum si persoane fizice care aveau nevoie de vize temporare sau permanente, informeaza firma de avocatura.
“Legile americane ce tin de obtinerea vizelor temporare sau permanente sunt complexe in comparatie cu legile oricarei alte tari si necesita in mare parte ajutorul unui specialist in domeniu. Peste 15.000 de avocati din SUA aleg sa se specializeze pe aceasta nisa. In acest domeniu nu este vorba doar despre obtinerea unei vize, ci si despre capacitatea de a completa cu alte prevederi legale ce tin de conditiile de intrare si de sedere pe teritoriul american”, a mai spus Ruslan Bocancea.
Potrivit statisticilor oficiale, in 2013, un numar de 31.304 romani au obtinut vize temporare, cu o rata de refuz de 11,5%. In 2012, rata de refuz a fost de 17%, iar in 2011, de 22,4%.
In ceea ce priveste prezenta romanilor ca investitori in Statele Unite, daca in 2009 numai 11 romani reusisera sa obtina astfel de vize (E-2), in 2013, numarul acestora a fost de trei ori mai mare. Pentru viza de investitor E-2 este necesar, pe langa o investitie minima situata intre 100.000 si 150.000 de dolari, si un plan bun de afaceri valabil pe 5 ani.
Bocancea Law Group este o firma americana de avocatura infiintata in SUA in 2010 de catre avocatul american de origine romana, Ruslan Bocancea. Firma ofera consultanta juridica si servicii consulare pe probleme complexe de emigrare in SUA, atat companiilor, cat si persoanelor fizice.  Ruslan Bocancea va lucra, totodata, cu autoritatile guvernamentale romane, pentru a creste sansele Romaniei de a intra in Programul Visa Waiver.
Firma de avocatura anunta, totodata, si extinderea biroului deschis la Bucuresti, pe fondul cresterii interesului romanilor pentru emigrare, dar si pentru infiintarea de afaceri in SUA. Bocancea Law Group a semnat recent un contract de inchiriere pentru un spatiu de 180 metri patrati la The Grand Offices in cadrul JW Marriott Bucharest Grand Hotel, unde va fi noul sau birou local.
Sursa: incont.ro

Trei idei de business de succes. Povestile tinerilor romani care s-au lansat orbeste in afaceri, iar astazi culeg roadele. Nu s-ar mai intoarce niciodata in postura de angajati

Perseverenta este cheia. Invatam asta de la cativa tineri care s-au lansat orbeste in afaceri, acum doi ani, iar astazi se bucura de succes. Le-am cunoscut povestile la StirileProTv, cand doar incercau piata. Astazi sunt siguri pe ei si spun ca nu s-ar mai intoarce niciodata in postura de angajati.

Pe Razvan, reporterii Stirilor ProTv l-au intalnit in urma cu doi ani intr-un sat uitat de lume din judetul Mures. Incepea pe atunci mica lui afacere. Si-a vandut telefonul mobil, a cumparat cirese si a facut trei ceaune de dulceata. Intre timp, a absolvit Facultatea de Stiinte Economice, a reusit sa-si faca dulceata cunoscuta peste hotare, iar astazi are un magazin care vinde clatite in centrul Clujului.

Razvan Rusu, proprietarul magazinului: “Practic dulceata mea se leaga cel mai bine cu clatitele. Vroiam ca dulceata mea sa aiba un loc in Cluj”

Robert, un alt tanar din oras, a pierdut acum doi ani un post de director de vanzari in Bucuresti. Atunci a pornit o afacere cu papioane, impulsionat de faptul ca nu gasea niciodata o cravata pe gustul lui. La inceput a avut un singur angajat, acum are 12: “Nu-mi pare rau ca am pierdut acum doi ani acel scaun de director. Am acum cate scaune de director vreau”. A reinvestit mereu profitul, iar produsele lui se vand in prezent in Cluj, Bucuresti, Timisoara si Iasi.

Robert Pantazi, proprietarul magazinelor: “N-am vrut sa raman la nivelul acela de la care am pornit. Impunerea pe piata e foarte importanta, ne-au impulsionat clientii care ne intrebau dar in Bucuresti nu veniti, dar la Iasi nu veniti?”

Ioan, dupa ce a lucrat ca horticultor in Ungaria, a investit 50.000 de euro in cateva sere cu flori din judetul Alba. Astazi  cultiva si legume. A dublat productia si implicit profitul. Ileana Toth, sotia proprietarului serelor: “Noi muncim toata ziua, ai nevoie si de curaj ca sa poti sa dezvolti o astfel de afacere.” Florile sunt distribuite in toata tara si au mare succes din martie incolo.

Sursa: incont.ro

Cele mai promitatoare afaceri pentru femei

Afaceri pentru femei. Anul trecut, cel mai mult au crescut construcțiile de locuințe și clădiri rezidențiale, industria auto și exporturile destinate zonelor din afara UE. Așadar, afacerile legate de casă și mașină, dar și producția de articole hand-made (foarte apreciate în Europa, dar mai ales pe alte continente) au cele mai mari șanse de succes în 2015. Un alt numitor comun al acestor domenii este că sunt preferate în general de femei.

Dacă în calitate de angajate femeile sunt – în foarte multe cazuri – dezavantajate față de bărbați, în business lucrurile stau ceva mai bine, doamnele și domnișoarele lansate pe cont propriu bucurându-se de mai mult respect. Vă prezentăm, în continuare, domeniile cele mai promițătoare pentru afaceri pentru femei în anul 2015.

Afaceri pentru femei. Businessuri în casă nouă

Decorațiunile interioare (sau producția de astfel de articole), consultanța în designul casei, restaurarea sau restilizarea de mobilier, dar și amenajările exterioare, cum ar fi designul de grădină și chiar cultivarea de flori au mari șanse să se bucure de cerere garantată. Motivul: în 2014 s-au construit cu 32% mai multe locuințe noi decât în 2013, arată statisticile oficiale. Tot pentru noile case am putea identifica o cerere mare și la articole textile cum ar fi perdele, cuverturi, carpete, covoare, lenjerie de pat etc. Comerțul sau producția acestor articole au, deci, șanse de succes ca afaceri pentru femei, dar și business-urile care se ocupă de micile ajustări (tivuiri, aplicații, broderii etc.) ar putea să dea rezultate.

Afaceri pentru femei. Mai multe mașini, mai multe oportunități

Tot în 2014 au crescut și înmatriculările de autovehicule, atât din cele destinate transportului de pasageri, cât și la cele pentru marfă. Vă întrebați ce pot face femeile întreprinzătoare pentru industria auto? Iată câteva afaceri pentru femei: spălătorii (atenție, există și francize care asigură spălarea uscată), producția/comerțul de huse și perdeluțe de interior, producția/comerțul de prelate personalizate sau producția de odorizante, suporți de bord ori diverse accesorii necesare confortului șoferilor și pasagerilor.

Sursa: money.ro

INTERVIU ​Specialist BERD: Statul sa nu mai intrevina peste managementul profesionist al companiilor de stat. AGA extraordinare sunt folosite prea des la companiile de stat romanesti

​Avocatul italian Gian Piero Cigna, specialist in guvernanta corporativa al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), a declarat intr-un interviu acordat HotNews.ro ca statul roman ar trebui sa renunte la a mai interveni peste managementul profesionist al companiilor de stat, asa cum o face in prezent, pentru o buna functionare a acestora. Cigna critica si metoda adunarilor generale ale actionarilor (AGA) extraordinare, utilizata excesiv de guvernul roman, ca actionar majoritar, pentru a interveni peste managerii profesionisti selectati prin ordonanta guvernantei corporative in companiile de stat.

In context, specialistul BERD considera ca ordonanta 109/2011, care introduce managementul profesionist la companiile de stat, este un bun punct de plecare, insa are neajunsuri – lipsa unor criterii profesionale la selectarea consiliilor de administratie, precum si lipsa unor comitete de audit compuse din membri independenti si calificati, in intreprinderile de stat.

De precizat ca Gian Piero Cigna a lucrat la definirea planurilor de acțiune pentru guvernanța corporativă la Electrica și Romgaz inainte de listarea la bursa. Ca specialist BERD in guvernanta corporativa, el a mai lucrat in Rusia, Serbia, Albania, Kazahstan. Gian Piero Cigna este lector universitar la Queen Mary University si King’s College din Londra.

HotNews: Cum evaluați, la BERD, companiile în care instituția vrea să investească?

Gian Piero Cigna: În primul rând, este important de menționat că pentru organizația din care fac parte – Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) – este crucial să promoveze guvernanța corporativă în investițiile sale. Mandatul BERD este de a susține tranziția țărilor spre economii de piață deschise, iar o mai bună guvernanță corporativă și o conduită în afaceri la standarde ridicate înseamnă companii mai puternice, mai performante, mai responsabile și riscuri mai mici.

Ca investitor, BERD îmbunătățește guvernanța corporativă în companii prin investiții în acțiuni, împrumuturi și reorganizări.  Electrica și Romgaz sunt exemple bune în acest sens.

BERD acționează, de asemenea, ca un reformator al legii acordând asistență țărilor în care investește pentru a ajuta la îmbunătățirea mediului legislativ și susținerea reformelor legislative.

La BERD avem o metodologie stabilită pentru evaluarea guvernanței corporative a companiilor în care dorim sa investim. Analiza companiilor se realizează în conformitate cu cele mai bune practici și ia în considerare particularitățile fiecărei țări. Dorim să ne asigurăm că există un cadru legal clar și acordăm, de asemenea, o mare importanță modului în care regulile sunt aplicate. Purtăm un dialog cuprinzător cu compania, întrucât doar cu angajamentul ei noi, ca investitor, putem să îmbunătățim practicile acesteia.

HotNews: Ce inseamna standarde mai bune?

Gian Piero Cigna: Guvernanța corporativă este sistemul prin care sunt administrate afacerile și sunt  implementate sistemele de control. Există un set de standarde internaționale pe care să le urmeze companiile. Acestea promovează etica, transparența, corectitudinea, responsabilizarea, răspunderea și eficiența de piață.

  • Companiile de stat ar trebui administrate pentru a reflecta interesele consumatorilor mai degraba decat ale celui mai mare actionar

HotNews: Până la urmă ce înseamnă guvernanța corporativă pentru companiile de stat? În Romania avem ordonanța 109/2011 care introduce guvernanța corporativă în companiile de stat. Prin urmare, care e diferența între o companie de stat care a implementat principii de guvernanță corporativă și una care nu are așa ceva?

Gian Piero Cigna: Companiile de stat ar trebui administrate pentru a reflecta interesele consumatorilor, utilizatorilor, adică ale societății în ansamblu mai degrabă decât interesele celui mai mare acționar al lor, statul. Guvernanța corporativă, la fel ca și creierul în corpul uman, există în orice companie. Dar o guvernanță corporativă bună înseamnă ” mens sana in corpore sano”, o minte sănătoasă într-un corp sănătos. Companiile cu o guvernanță corporativă mai bună au performanțe mai ridicate și eficiență de piață sporită și au, de asemenea, riscuri mai scăzute și se bucură de o încredere mai mare din partea investitorilor.

HotNews: Cât de mult reușește ordonanța 109 să rezolve problema guvernanței corporative în companiile de stat?

Gian Piero Cigna: Ordonanța a reprezentat un pas înainte în stabilirea regulilor pentru o mai bună guvernanță corporativă. Salut ideea de a nominaliza membrii consiliului de administrație în baza calificărilor acestora. Totuși, și compoziția comitetelor de audit, nominalizare și remunerare ar trebui să se bazeze pe criterii de independență și calificare, pentru a adăuga valoare. Rolul membrilor independenți ai consiliului de administrație ar trebuie, de asemenea, definit în mod clar. Definiția ar trebui să cuprindă ceea ce ar trebui să facă aceștia, ce se așteaptă de la ei și nu doar ceea ce nu trebuie să facă. Mergând mai departe, independența este foarte importantă, însă nu suficientă.  Independența are sens doar dacă este dublată de calificările potrivite. Și viceversa.

HotNews: Da, dar prin această ordonanță s-au urmat procese de selecție care, cred, au luat în considerare toate aceste criterii de competență…

Gian Piero Cigna: Ordonanța pune un accent important pe studii și într-adevăr este important ca specializarea să corespundă domeniului de activitate al companiei. În ceea ce privește comitetele, este la fel de important ca acei oameni care formează comitetele să aibă expertiza specifică. Să clarificăm mai întâi: avem nevoie – de exemplu – de un comitet de audit dacă dorim să creăm un centru separat de ”obiectivitate” și ”calificare”, pentru a putea să abordăm aspecte care au un potențial ridicat de conflict de interese. Comitetul de audit este responsabil de auditul intern și extern, de managementul riscului; și ar putea, de asemenea, să se ocupe de tranzacțiile cu terțe părți.

Obiectivitatea și calificările adecvate sunt cruciale pentru a valida un raport financiar. Cu o pregătire generală într-o industrie o persoană ar putea fi membru al consiliului de administrație, dar nu ar putea aduce multă valoare muncii unui comitet de audit, fără o experiență adecvată în audit sau managementul riscului. Mai mult, în conformitate cu standardele bunei guvernanțe corporative, structura unui comitet de audit cuprinde numai membrii independenți și calificați și nu doar un membru independent și un membru calificat.

HotNews: Poate ar trebui modificată ordonanța 109/2011 privind guvernanța corporativă la companiile de stat?

Gian Piero Cigna: Ordonanța este un bun punct de pornire. Totuși, separarea între administrare și proprietate rămâne o provocare. Acționarii nu ar trebui să se implice în management. Acționarii – în calitate de proprietari ai companiei – acordă încredere consiliului de administrație și verifică ce a realizat compania în anul anterior.

Pe plan mondial, adunările generale ale acționarilor se uită la rapoartele anuale, la situațiile financiare ale anului financiar precedent pentru a evalua performanța companiei. Ulterior acționarii reconfirmă sau nu consiliul de administrație. În niciun caz nu ar trebui să se permită acționarilor să se implice în managementul companiei. În schimb, prin aprobarea ”planurilor de administrare” – care nu sunt pentru trecut, ci pentru viitor – acționarii (statul) se implică foarte mult în managementul companiei.

Aceeași remarcă e valabilă în legătură cu bugetul. Care este dezavantajul unei asemenea abordări în practică? În loc de a avea o adunare generală a acționarilor ordinară și, uneori, o a doua – care se numește ”extraordinară” deoarece nu face parte din cursul normal al afacerii, în România majoritatea companiilor de stat au câte o adunare generală a acționarilor extraordinară o dată pe lună. Astfel, ceea ce ar trebui să fie ”extraordinar” devine ceva obișnuit.

Ceva nu este în regulă cu acest mecanism și cred că acesta este modul în care acționarii intervin în mamagementul companiei. În plus, dacă acționarilor (statului) nu le place planul de administrare, pot demite consiliul de administrație. Și astfel se reia procesul de selecție. Între timp, statul poate numi un consiliu de administrație interimar care nu trebuie să îndeplinească criteriile de calificare stipulate de ordonanță.

HotNews: Acesta este cazul unor companii de stat precum CFR Marfă, Poșta Română…

Gian Piero Cigna: Fără a comenta asupra unor companii anume, pot să vă spun ce văd atunci când mă uit la legislație și la cum este aceasta aplicată. Cred că încă mai lipsesc elemente ale puzzle-ului.

  • Mai multa transparenta in situatia companiilor de stat – esentiala inainte de privatizare

HotNews: Care ar fi rezultatul actualei situații a companiilor pe care statul vrea să le privatizeze?

Gian Piero Cigna: Printr-un proces de privatizare, statul deschide compania către alți investitori. Dar trebuie să câștige încrederea investitorilor, iar pentru acest lucru trebuie asigurată protecția tuturor acționarilor.

Mai întâi de toate, consiliul de administrație trebuie să fie compus din membri calificați și independenți.

În al doilea rând, compania ar trebui să fie mai transparentă. Investitorii, acționarii, mass-media ar trebui să poată avea acces la rapoartele anuale, la situațiile financiare și să se poată asigura că ceea ce este publicat de companie este relevant. Transparența este un pilon pe care se bazează buna guvernanță corporativă. De exemplu, atunci când mă uit la rapoartele anuale ale companiilor, nu mă concentrez doar asupra datelor financiare, ci vreau să înțeleg cine sunt membrii consiliului de administrație sau ai comitetului de audit și dacă aceștia sunt bine calificați și independenți.

HotNews: De ce este acest lucru important?

Gian Piero Cigna: Pentru că aceasta reprezintă o linie fundamentală de apărare pentru investitori. Comitetul de audit este cel care oferă protecție împotriva conflictelor de interese. Conflictul de interese este una dintre problemele majore care afectează guvernanța corporativă. Criza economică recentă a arătat cât de rău pot evolua lucrurile dacă directorii independenți nu-și fac treaba.

  • Conflictul de interese din banci – fitilul crizei economice globale

HotNews: Puteți să-mi dați un exemplu particular de conflict de interese în guvernanța corporativă?

Gian Piero Cigna: Pot să vă dau două exemple. Primul este o lecție a crizei recente când am văzut multe bănci asumându-și prea multe riscuri care le-au distrus. Desigur, bankingul este o afacere a asumării de riscuri, dar totuși băncile ar trebui să poată gestiona conflictul dintre management – care este dornic să-și asume un risc cât mai mare posibil, întrucât aceasta înseamnă recompense și bonusuri mai mari – și interesele deponenților, care vor ca băncile s-și asume riscuri cât mai mici pentru că vor ca depozitele lor să fie în siguranță. Pentru a gestiona acest conflict multe bănci au creat comitete de risc, însă, în unele cazuri, cei care formau aceste comitete primeau același bonus ca și managementul, deci nu aveau niciun stimulent să oprească banca să-și asume riscuri prea mari.

Alte conflicte de interese tipice sunt când managementul face parte din comitetul de remunerare și decide asupra propriei remunerații sau când cei care pregătesc situațiile financiare sunt aceiași care le validează în comitetul de audit.

HotNews: Ați fost implicat în definirea planurilor de acțiune pentru guvernanța corporativă la Electrica și Romgaz, care au fost puse în prospectele pentru privatizare. Concret, ce ați făcut acolo?

Gian Piero Cigna: Am efectuat o analiză a practicilor acelor companii comparativ cu standardele internaționale și cele mai bune practici. Apoi am subliniat o serie de aspecte care nu erau convingătoare și am definit un plan de perfecționare care a fost discutat cu companiile, iar ulterior inclus în prospect. Ne-am concentrat pe independența și calificările comitetului de audit, pe calificările consiliului de administrație, pe structura de raportare în companii. În companii mari, precum Electrica și Romgaz, a fost important să trasăm o hartă a funcțiilor-cheie și să stabilim o structură clară de raportare și responsabilizare. După cum am spus, guvernanța corporativă bună înseamnă eficiență, transparență și responsabilitate.

Ne-am uitat, de asemenea, la etică, solicitând companiilor să dezvolte un cod de etică și să se asigure că acesta este aplicat corespunzător.

  • Slaba guvernanta in companiile de stat creste riscul potentialilor investitori, cu costuri pentru stat

HotNews: Cât costă buna guvernanță corporativă?

Gian Piero Cigna: O guvernanță corporativă bună are un cost și trebuie privită ca o investiție care va face compania mai eficientă, mai competitivă, profitabilă și atractivă pentru investitori.

HotNews: La Romgaz, de exemplu, ați avut noroc, pentru că este una dintre puținele companii de stat care merg bine. Care au fost principalele provocări la Romgaz și Electrica, din punctul de vedere al guvernanței corporative?

Gian Piero Cigna: În mod special separarea managementului de proprietate, protecția investitorilor, transparența au fost provocări în ambele companii. A investi într-o companie opacă reprezintă un risc. Romgaz, de exemplu, are oportunități foarte mari de a obține venituri. Prin creșterea transparenței am diminuat riscurile pentru a crește profitabilitatea.

HotNews: Se poate face o listare pe bursă a unei companii de stat fără aplicarea unei guvernanțe corporative bune?

Gian Piero Cigna: O guvernanță corporativă slabă înseamnă risc ridicat. Cu cât e mai mare riscul, cu atât prețul acțiunii este mai scăzut. Prin urmare, guvernanța corporativă este crucială pentru o listare de succes.

HotNews: Răsturnând raționamentul, putem să afirmăm că în România statul evită privatizările prin listarea pe bursă pentru a ocoli tocmai principiile bunei guvernanțe corporative?

Gian Piero Cigna: Statul ar trebui să decidă care metodă de privatizare este mai potrivită pentru o anumită companie, fie că este vorba de un transfer al dreptului de proprietate printr-un investitor strategic sau o listare. Totuși, această decizie ar trebui să fie transparentă și conformă cu politica statului privind proprietatea. În ambele cazuri, privatizarea ar trebui să conducă la o guvernanță corporativă mai bună și, prin urmare, la o performanță mai ridicată

Sursa: hotnews.ro

România a urcat două poziții în topul Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, dar stă cel mai prost din UE la accesul la electricitate

România a urcat două poziții în topul Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, pe locul 48 din 189 de țări, conform noii metodologii de calcul România clasându-se pe locul 50 anul trecut, dar este devansată de Rwanda, Bulgaria, Muntenegru și stă cel mai prost din UE la accesul la electricitate.

Anterior schimbării metodologiei, România ocupa poziția 73 anul trecut. După schimbarea metodologiei, mai multe state din Europa au trecut din intervalul 60-80 în zona pozițiilor 40-60.

Mediul de afaceri din România este mai puțin primitor decât cel din Estonia (17), Letonia (23), Lituania (24), Macedonia (30), Polonia (32), Muntenegru (36), Bulgaria (38), Cehia (44), Rwanda (46), potrivit topului “Doing Business 2015” publicat miercuri de Banca Mondială.

Totuși, România devansează țări ca Slovenia (51), Ungaria (54), Turcia (55), Italia (56), Grecia (61) și Rusia (62) în clasamentul BM.

România se află pe primul loc între țările europene în ceea ce privește îmbunătățirea sistemului de plată a taxelor, cele mai multe dintre firme folosind în prezent sistemul electronic. Raportul arată că plata online cu cardul de credit a taxelor și contribuțiilor a devenit posibilă în perioada 2013-2014.

Totodată, numărul de plăți pe care companiile trebuie să le facă a fost redus la 14 pe an, la fel ca și timpul necesar pentru achitarea de aceste obligații, la 159 de ore. Rată totală de taxare este de 43,2% din profit.

România ocupă, astfel, locul 52 în clasamentul BM, la capitolul privind plata taxelor, depășind țări ca Polonia (87), Ungaria (88), Bulgaria (89) și Slovenia (100).

Dintre țările UE, România este clasată cel mai bine în ceea ce privește accesul la credit și înregistrează rezultate bune la procesul de înființare a unei firme și rezolvarea insolvenței, în media regiunii.

În cazul procedurilor de insolvență, România, alături de Bulgaria, Macedonia și Muntenegru, a înregistrat cel mai important avans din Europa în perioada analizată, pe fondul reformării legii insolvenței.

În schimb, România este pe poziția 171 din 189 de țări în ceea ce privește conectarea la electricitate, pentru care sunt necesare 7 proceduri și 223 de zile.

Economia românească ocupă penultimul loc din UE la costul importurilor, estimat de BM la 1.495 dolari pe container, Slovacia clasându-se pe ultima poziție, cu 1.500 dolari pe container.

De asemenea, România ocupă una dintre ultimele poziții la avizele necesare pentru construcții. Pentru obținerea avizelor, o companie trebuie să îndeplinească 14 proceduri și are nevoie de 255 de zile.

Singapore s-a menținut pe prima poziție în topul Doing Business, urmată de Noua Zeelandă, Hong Kong, Danemarca, Coreea de Sud, Norvegia, SUA, Marea Britanie, Finlanda și Australia.

Ponta spune că România a urcat 25 locuri în top BM, dar cu noua metodologie avansul este de 2 locuri

Premierul Ponta i-a transmis ministrului delegat pentru IMM că ar trebui să dea “de băut” pentru că România a urcat 25 locuri în clasamentul Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, el raportându-se însă la vechea metodologie, în condițiile în care prin noile criterii România a urcat doar 2 locuri.

“Vreau doar să mulțumesc tuturor celor din Guvern, din instituțiile guvernamentale, dar și din mediul privat, pentru că astăzi Banca Mondială a publicat raportul «doing business». Domnule ministru Jianu, ar trebui să dați dumneavoastră de băut azi, pentru că România a urcat de pe locul 73 pe locul 48 în topul țărilor, mult înaintea altor țări europene, o creștere de 25 locuri într-un singur an”, i-a spus Ponta ministrului pentru IMM, Florin Jianu, în ședința de guvern.

El a adăugat că Banca Mondială notează faptul că, față de 2012, România are o povară fiscală mai redusă cu 1% din PIB și încasări la buget.

Jianu spune că România a urcat 25 locuri în topul BM și nu vrea să comenteze schimbarea metodologiei

Ministrul delegat pentru IMM, Florin Jianu, a susținut la rândul său, după premierul Ponta, că România a urcat 25 poziții în topul Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, refuzând să comenteze schimbarea metodologiei, prin care avansul este de doar două locuri, și plasarea țării în urma Rwandei.

Întrebat de presă dacă a citit precizările Băncii Mondiale, conform căreia nu trebuie făcute corelări între raportul din acest an și cel de anul trecut deoarece a fost schimbată metodologia de analiză, ministrul a răspuns că trebuie privit la “ansamblul măsurătorii” și transmis un mesaj extrem de puternic investitorilor străini și români cu privire la faptul că România are o creștere substanțială din punct de vedere al competitivității în toate clasamentele.

Întrebat din nou despre precizarea Băncii Mondiale că rapoartele nu trebuie comparate între ele urmare a schimbării metodologiei, ministrul a răspuns că nu mai are alte comentarii și a cerut o altă întrebare.

Întrebat în continuare cum comentează faptul că mediul de afaceri din România este, conform raportului Băncii Mondiale, mai puțin primitor decât cel din Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, Bulgaria și Rwanda, Jianu a afirmat că vrea doar să spună că mediul de afaceri din România este mai favorizant decât anul trecut, că este mai bun decât cel din Italia sau Ungaria și că, dacă anual vor fi realizate progrese, aceste economii pot fi depășite.

El a adăugat că mediul de afaceri are elemente de predictibilitate, dar nu a dorit să comenteze faptul că Guvernul nu a stabilit încă modul de calcul al accizelor pentru anul viitor.

“Nu comentez acest lucru”, a spus Jianu, explicând că se poate referi doar la portofoliul IMM.

Sursa: mediafax.ro

TOP: afaceri de succes in agricultura

Agricultura este de cativa ani pe lista de investitii a unui numar din ce in ce mai mare de antreprenori. Domeniul este unul foarte atractiv. wall-street.ro iti prezinta cateva idei de afaceri de succes si pasii pe care ii puteti urma pentru a lansa un astfel de business.

Plantatie de goji

Plantatie de goji

Pentru o plantatie de fructe goji, pe o suprafata de 2 hectare, un bucurestean a alocat suma de 40.000 de euro pe o durata de trei ani. Pentru intreaga suprafata de teren au fost folositi peste 6.000 de arbusti de goji. In mod normal, in functie gradul de dezvoltare al arbustului de goji, dupa anul 3 de cultura, acesta poate produce peste 3-4 kg de fructe proaspete. Pretul unui kilogram de fructe proaspete de goji nu scade sub 10 euro, iar daca plantatia este certificata bio valoare poate creste la peste 20 euro/kg.

Plantatie de canepa (in sistem gospodaresc)

Plantatie de canepa (in sistem gospodaresc)

O plantatie de canepa in sistem gospodaresc pe o suprafata de 1.500 mp presupune o investitie de 1.000 de lei, bani alocati lucrarilor de arat, discuit si material saditor. Pentru aceasta suprafata sunt necesare 3-4 kilograme de samanta de canepa. Pentru cei care sunt interesati sa utilizeze canepa pentru textile intr-un hectar de teren intra 20-30 kg samanta, pentru constructii cantitatea este 7-8 kg. Productia se poate ridica la 20 de tone la hectar.

Rubarba

Rubarba

O plantatie de rubarba, pe o suprafata de 7.000 mp, poate reprezenta o investitie de pana la 6.000 de euro. Investitia initiala porneste de la 1.200 de euro, bani alocati pentru achizitia plantelor si cheltuieli de intretinere si plantare. Pe un hectar cultivi in medie 10.000 de plante, iar pe un kilogram poti obtine in jur de un euro. Asta inseamna la un calcul simplu 20.000 de euro pe hectar pe an.

Lavanda

Lavanda

Pentru a infiinta o cultura de lavanda ca afacere de productie, vorbim despre doua tipuri de investitii: initiala si recurenta in primul si chiar al doilea an de viata al culturii. Astfel, puteti aloca la inceput bani pentru achizitia terenului, chiria pentru utilajele necesare (aproximativ 2.000 de lei incluzand si benzina pentru motocultorul propriu), zilierii pentru plantare (4.000 de lei) si irigare.

In mod uzual insa, un client care incepe o cultura intensiva de lavanda investeste in medie 8.000-10.000 de euro pe hectar in primul an. Presupunand o valorificare prin distilarea de ulei esential de lavanda, cifra de afaceri este zero in primul an, 2.000-3.000 de euro in al doilea an si 5.000-8.000 de euro din anul 3. Astfel, in medie, recuperearea investitiei initiale este posibila in anul 3.

Usturoi negru si cartof mov

Usturoi negru si cartof mov

Gabriel Sandu, un fermier din Piatra Neamt, a investit in urma cu trei ani in doua culturi putin cunoscute pe plan local – usturoiul negru si cartoful mov – dar foarte apreciate in Europa. Pentru cultura de usturoi negru fermierul a alocat o suprafata de 80 mp pentru o sera. Materialul saditor l-a achizitionat din Coreea de Sud, cea mai mare partea a investitiei fiind insa alocata cumpararii utilajelor folosite la maturare. Acesta mai cultiva pe o suprafata de 6.000 mp cartof mov, soi original Peruan, fiind, potrivit declaratiilor sale, singurul producator din Europa al acestei culturi.

Ferma de capre

Ferma de capre

Investitia initiala intr-o ferma de capre cu 200 de capete presupune in primul rand asigurarea unui adapost pentru animale, care sa ofere conditiile potrivite si pe timp de iarna. Costurile unui astfel de adapost, construit pe structura de lemn, pot ajunge la 50.000 de lei. La aceasta suma se adauga investitia in cumpararea exemplarelor, o capra putand ajunge la pretul de 400-500 de lei. De asemenea, fermierul va cheltui anual circa 4.000 de lei cu baza furajera. O singura capra consuma intr-un an aproximativ 200 de kilograme de furaj, costul unui kilogram fiind de 1,5 lei. In plus, tratamentele si medicamentele care trebuie administrate nu sunt costisitoare, ajungand la 15 lei per animal in fiecare an. Amortizarea investitiei initiale poate fi realizata dupa 3-5 ani, iar profitul apare chiar si din primul an de functionare.

Afacere cu albine

Afacere cu albine

Pentru a incepe o astfel de afacere sunt necesare initial 5-10 familii de albine, ceea ce presupune o investitie de pana la 1.500 de euro. Suma poate fi amortizata in decurs de pana la doi ani. Pe langa achizitionarea familiilor de albine (costul unei familii ajunge la 400-500 de lei) mai sunt necesare investitii precum faguri, ramele din stupi, respectiv tratamente anuale pentru diverse boli. Astfel, in cazul a zece familii de albine costurile anuale nu depasesc 200-300 de lei.

Intr-o familie de albine se afla trei tipuri de indivizi – matca, albinele lucratoare si trantorii. Numarul albinelor lucratoare variaza, osciland intre 10.000 in perioada de iarna pana la 40.000-80.000 in timpul verii. In plus, intr-un stup exista de regula o singura matca, in timp ce trantorii (masculii care imperecheaza matca) sunt prezenti in stup din primavara pana in toamna in numar de cateva sute.

Iepuri

Iepuri

Un crescator argesean a pornit o crescatorie de iepuri cu o investitie initiala de 1.000 de euro dintre care 400 de euro au fost alocati pentru exemplare in varsta de 2 luni, iar restul de bani au fost investiti in material pentru custile construite. Profitabilitatea este de aproximativ 200 de lei pe cap de femela pentru reproductie anual dupa noua luni de crestere naturista si circa sase luni de crestere fortata cu hrana speciala. Profitul apare dupa 12-18 luni de la inceperea afacerii, insa daca exista clienti si pentru blana animalelor atunci business-ul poate inregistra profit chiar si mai devreme.

Legume

Legume

Daca optati pentru 1.000 de mp de solariu pe structura din lemn investitia va ajunge la circa 10.000 de euro, incluzand si folia care acopera solariul si care are un pret de 17,5 lei/kg. La aceasta suma se adauga costurile cu semintele, utilitatile (caldura) si pat germinativ (turba), in total aproximativ 2.000 de euro. In fiecare an un agricultor ar mai trebui sa scoata din buzunar 3.000 de euro pentru cheltuielile enumerate mai sus.

Sursa: wall-street.ro

TOPUL celor mai riscante țări pentru afaceri. Ce loc ocupă România

România este mai riscantă pentru afaceri decât state precum Bulgaria, Ungaria, China, Chile și Malaysia, ocupând locul 26 în rândul a 43 de țări emergente clasificate de Bloomberg de la cea mai puțin sigură, Venezuela, la cea mai sigură, Taiwan.

Cele mai riscante țări pentru afaceri sunt Venezuela, Nigeria, Egipt, Pakistan și Argentina.

Dintre țările europene, Ucraina este cea mai nesigură, pe poziția a șasea, urmată de Rusia (pe locul 11), Turcia (pe 15), Croația (pe 22), România (pe 26), Bulgaria (29), Ungaria (30), Slovacia (32), Slovenia (35), Letonia (36), Cehia (38) și Lituania (39). Cele mai sigure cinci țări sunt Taiwan (locul 43), Qatar (42), Emiratele Arabe Unite (41), Chile (40) și Lituania (39). În clasamentul Bloomberg, înaintea României, cu un grad mai ridicat de risc, se află Thailanda (24) și Peru (25), în timp ce pe pozițiile imediat următoare se situează China (27) și Arabia Saudită (28), țări vazute ca fiind mai sigure.

Topul Bloomberg a fost realizat utilizând date de la FMI, Banca Mondială și grupul elvețian de asigurări Zurich Insurance Group. Grupul, înființat în 1872, are operațiuni în peste 170 de țări.

Bloomberg a analizat pentru țările emergente 35 de indicatori, din categoriile finanțe, economie și politică, iar în top au fost incluse doar cele 43 pentru care a avut informații la cel puțin 27 din cei 35 de indicatori.

Sursa: mediafax.ro

Dan Marian acuza proasta guvernare: „Ponta răstignește în fiecare zi mediul de afaceri”

Guvernul aplică o dublă lovitură românilor: a stabilit o contraperformanță economică reflectată în toate minusurile de la încasările bugetare, dar a stabilit o performanță în materie de corupție.

„Cadoul Guvernului Ponta pentru români de Paște constă în neîncasări la buget, numai pe primele două luni, de 500 de milioane de lei. Acestea sunt rezultatul politicilor fiscale ineficiente și corupției endemice”, se spune într-un comunicat de presă al Organizației Județene a PDL Vaslui.

Senatorul Dan Marian, președintele formațiunii, subliniază că, prin minusurile de la bugetul de stat, premierul Victor Ponta demonstrează că este un repetent al economiei: „Din cauza proastelor încasări la bugetul de stat, Guvernul Ponta a tăiat două miliarde de lei de la investiții. Avem numai în luna martie un minus de 404 milioane de lei la venituri nefiscale, companiile și regiile de stat fiind sufocate de managementul prost, numiri politice, lipsă de eficiență. Avem și minus 400 de milioane de lei față de aceeași perioadă din 2013 la încasările din TVA. Acest lucru înseamnă o scădere a consumului, o reducere a activității economice. Mai avem minus 360 de milioane de lei față de 2013 la sumele încasate din fondurile UE. Acest lucru demonstrează clar blocajul în care se află România în ceea ce privește fondurile comunitare. Avem, totodată, un minus de 204 milioane de lei la încasările din impozitul pe venituri din salarii. Asta înseamnă că se pierd locuri de muncă, se închid firme din cauza politicilor fiscale duse de guvernările Ponta”.

Parlamentarul acuză guvernarea PSD-UNPR-PC plus UDMR de contraperformanță economică și scăderea consumului, precum și de întreținerea și stimularea corupției: „De exemplu, Liviu Dragnea, președintele executiv al PSD, pregătește o nouă ofensivă anti-justiție, anti-lege. Aceasta are trei piloni: 1) un proiect de lege care să îi exonereze pe președinții de consilii județene și primari de responsabilitatea propriilor fapte, 2) repunerea pe tapet a legii grațierii și amnistiei și 3) inițierea unor proiecte legislative de modificare a legilor de organizare și funcționare a DNA și ÎCCJ”.

„Din păcate, românii au parte de guvernarea patimilor, nu de Săptămâna patimilor. Prin măsurile socialiste pe care le promovează, Victor-Viorel Ponta răstignește în fiecare zi mediul de afaceri. Insolvența și falimentul formează noua politică economică a Guvernului Ponta. În timp ce oamenii de afaceri sunt sufocați de taxele și impozitele exagerate, cetățenii de rând se confruntă cu avalanșa scumpirilor. Iepurașul Ponta ne-a majorat gazul, motorina și benzina, apoi alimentele, iar euro a crescut peste măsură în raport cu leul nostru. Se pare că baronimea PSD o duce bine, doar DNA o mai zdruncină din când în când. Pentru că se apropie alegerile europarlamentare, eu îi invit pe concetățeni să vină la vot pe 25 mai. Să nu-i lase pe alții să voteze în locul lor și să abandoneze țara în brațele corupției și ineficienței economice. Împreună merităm un viitor mai bun”, a încheiat Dan Marian.

Războiul de la FC Vaslui, pe masa procurorilor: Damian, reclamat la Parchet

Acționarul majoritar și administratorul clubului FC Vaslui a fost reclamat marți la Parchetul de pe lângă judecătoria Vaslui de proprii subordonați, fiind acuzat de infracțiuni economice.

Scandalul de la FC Vaslui continuă cu toată forța. După tirul acuzațiilor reciproce pe care și le-au aruncat în ultimele zile Adrian Porumboiu, ex-finanțatorul echipei, și Ciprian Damian, acționarul majoritar și administratorul clubului, o nouă mutare s-a produs în urmă cu două zile. Consiliul de Administrație (CA) al FC Vaslui a depus o plângere penală împotriva… propriului acționar majoritar, demers care are toate șansele să facă istorie, fiind o premieră absolută.

“La Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui a fost înregistrată o plângere din partea conducerii SC Sporting Club SA Vaslui împotriva numitului Damian Ciprian Iulian, pentru săvârșirea unor infracțiuni economice», a declarat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalului Vaslui, Sorin Armeanu.

Ciprian Damian a devenit acționarul majoritar al SC Sporting Club SA Vaslui în vara anului trecut, când omul de afaceri Adrian Porumboiu și-a anunțat retragerea din fotbal și i-a cedat 84% din acțiuni contra sumei de 105.000 de lei. Damian ocupa deja funcția de președinte al CA, din anul 2010.

În decembrie anul trecut, când a izbucnit scandalul dintre Adrian Porumboiu și Ciprian Damian, în funcția de președinte a fost numit Viorel Nebunu, însă demersul a fost contestat vehement de Damian, care a reclamat la poliție faptul că apropiații omului de afaceri i-ar fi spart biroul din incinta Centrului de Afaceri și i-au sustras documentele contabile. Fiind invocate și infracțiuni informatice, plângerea a fost declinată procurorilor Biroului Teritorial Vaslui al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism.

Referitor la plângerea depusă marți, Ciprian Damian a declarat că nu știe absolut nimic, subliniind că, în mod firesc, el reprezintă conducerea clubului. Am încercat să luăm legătura cu președintele executiv al clubului, Dragoș Iftime, însă acesta, de la izbucnirea scandalului la FC Vaslui, nu mai răspunde la telefon.

CCIA Vaslui se zbate pentru întreprinzătorii locali: Oportunități de afaceri

La Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui a avut loc al treilea eveniment din seria de conferințe Afaceri.ro din acest an.

Vineri, în organizarea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA), Arhipelago Interactive și Asociația pentru Promovarea Economiei Cunoașterii, oamenii de afaceri vasluieni au participat la conferința Afaceri.ro, în cadrul căreia au fost dezbătute oportunități de dezvoltare a afacerilor din zonă. Alături de organizatori, s-au aflat întreprinzători cu experiență, care au oferit celor prezenți inspirație și informație privind modul în care afacerile locale se pot dezvolta.

Printre vorbitorii prezenți la eveniment s-a regăsit și George Safir, președintele grupului de firme «Safir», care a povestit cum a construit și a impus pe piață brandul “Deliciosul de Vaslui”. El a subliniat importanța promovării pe piața internă, dar și a dezvoltării unor puncte de sprijin pentru afacerea principală, care este abatorizarea cărnii de pui: “Avem o fabrică de furaje, prin care controlăm 70% din costurile de achiziție, dar controlăm și calitatea finală a produsului”.

Comunitatea locală de afaceri a avut, totodată, prilejul să se întâlnească și să dezbată ultimele tendințe de piață.

“La fiecare întâlnire pe care am avut-o cu ambasadori ai unor țări din Uniunea Europeană și nu numai, am încercat să deschidem județul spre exterior. Există oportunități de afaceri în această zonă, care trebuie dezvoltate. Pe de altă parte, la nivelul administrației locale, purtăm discuții cu reprezentanții Consiliului Județean și ai Primăriei Vaslui pentru a înființa un parc industrial”, a menționat prefectul Andrei Puică, invitat la eveniment.

Pentru cei preocupați să-și dezvolte rețeaua de contacte, organizatorii au pregătit o  sesiune de «networking business game», prin care participanții au avut ocazia să-și prezinte afacerea, să identifice potențiali colaboratori sau parteneri și să-și creeze noi legături.

“Trebuie să ne cunoaștem interesul local mult mai bine în cadrul Regiunii Nord-Est și trebuie să promovăm mai bine interesul regiunii Nord-Est la nivel național”, a declarat președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: