Home / Tag Archives: agricol

Tag Archives: agricol

Proprietarii vasluienii și-au vândut pe bandă rulantă terenurile agricole moștenite

de Dănuț CIOBANU

În ultimii ani, cele mai vândute proprietăți ale vasluienilor au fost terenurile agricole. Din anul 2014, de când a fost liberalizată piața funciară din România, au fost lansate pe piață 14.305 oferte de vânzare. Practic, cele mai bune suprafețe agricole au fost achiziționate de investitori români sau străini, la prețuri cuprinse între 9.000 și 24.000 de lei/hectar. Numai în acest an au fost parafate 3.520 de tranzacții cu case, terenuri și apartamente.

Foarte mulți vasluienii continuă să își vândă bunurile pe care le au în proprietate. În primele zece luni ale acestui an, au fost înregistrate la Oficiul Județean de Cadastru Vaslui nu mai puțin de 3.520 de tranzacții cu case, terenuri și apartamente. Numai în luna octombrie 2019, în județul Vaslui s-au înregistrat 313 tranzacții, din care 112 contracte de vânzare-cumpărare de terenuri extravilane agricole și 4 terenuri intravilane neagricole. Numărul mare de tranzacții cu terenuri agricole se înregistrează după ce, în anii trecuți, proprietarii vasluieni au lansat pe piață un număr foarte mare de oferte de vânzare. În primele șase luni ale acestui an, în județul Vaslui s-au înregistrat în total 1.787 oferte pentru vânzarea terenurilor agricole extravilane, pentru o suprafață de 1.640 hectare. În cursul anului 2018, proprietarii de pământ din județul Vaslui au formulat 3.210 oferte de vânzare, pentru o suprafață totală de 2.900 hectare de teren agricol extravilan. În cursul anului 2017, s-au înregistrat 2.576 cereri de oferte de vânzarea pentru 2.657 hectare. În anul 2016, au fost publicate 2.158 de cereri de vânzare, pentru o suprafață totală de 2.110 hectare, iar în cursul anului 2015, au fost înregistrate în total 2.347 oferte de vânzare a terenurilor, pentru o suprafață de 2.485 hectare. De asemenea, la sfârșitul anului 2014, pe site-ul DAJ Vaslui erau postate 2.227 de oferte de vânzare de terenuri, fiind vizată tranzacționarea unei suprafețe de 3.855 hectare. Piața funciară din România a fost liberalizată începând din data de 1 ianuarie 2014.

Terenuri de calitate slabă

Proprietarii de pământ din județul Vaslui care vor să își vândă terenurile nu au parte de câștiguri financiare consistente. O mare parte din suprafețele arabile din județ au un grad de fertilitatea scăzut, lucru care influențează prețurile cu care se tranzacționează terenurile.

Conform datelor Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, gradul de fertilitate al terenurilor este următorul: clasa I de fertilitate 5.834 hectare, adică 1,45% din totalul suprafeței arabile din județ care este de 401.039 hectare; clasa II de fertilitate 93.060 hectare (23,2%); clasa III de fertilitate 158.008 hectare (39,4%); clasa IV de fertilitate 105.896 hectare (26,5%); clasa V de fertilitate 38.241 hectare (9,5%).

În județul Vaslui, în funcție de calitatea solului, un hectar de teren agricol costă între 9.000 și 24.000 de lei.

La nivel național, prețurile terenurilor agricole sunt diferite: Timiș, Arad între 6.000 și 8.500 euro/hectar; Botoșani, Iași între 3.500 și 7.000 euro/hectar; Ialomița, Ilfov între 5.000 și 10.000 euro/hectar.

Agricultorii vasluieni se perfecționează

În primele cinci luni ale acestui an 220 de agricultori vasluieni au absolvit cursuri de formare profesională: pentru apicultori – 73, legumicultori – 52, tractoriști – 17, lucrători în cultura plantelor – 17, lucrători în creșterea animalelor – 39 și pomicultori – 22.

Cei mai mulți agricultori vasluieni vor să devină apicultori cu acte în regulă, legumicultori sau tractoriști. Acestea sunt meseriile pentru care Direcția pentru Agricultură de Județului (DAJ) Vaslui a organizat cursuri de formare profesională, alături de profesiile de lucrător în cultura plantelor, lucrător în creșterea animalelor, pomicultor.

Până la 30 mai 2018, 220 cursanți au absolvit cursurile de formare profesională pentru apicultori – 73, legumicultori – 52, tractoriști – 17, lucrători în cultura plantelor – 17, lucrători în creșterea animalelor – 39 și pomicultori – 22. Pentru a deveni specialiști s-au înscris alte 76 de persoane pentru șase cursuri de calificare profesională: curs legumicultură – 6 persoane, pomicultură – 26 persoane, curs tractorist agricol – 9 persoane. Pentru cursurile de instruire profesională efectuate în vederea îmbunătățirii implementărilor unor măsuri finanțate cu fonduri europene sunt înscrise 9 persoane.

Cursurile se desfășoară la sediul DAJ Vaslui, strada Eternității, nr. 1 și sunt susținute atât de specialiști ce aparțin de instituția noastră, cât și de către colaboratori din afara instituției, agreați de Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială Vaslui, a spus Aurel Ghineț, director executiv adjunct al DAJ Vaslui. (Cristian PĂTRAȘCU)

Peste 13.000 de parcele de teren agricol din județ pentru care s-au acordat subvenții, verificate de inspectorii APIA

Peste 13.000 de parcele de teren agricol din județ, pentru care s-au acordat subvenții pe culturi, sunt verificate de inspectorii Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Vaslui pentru a se vedea dacă declarațiile date de proprietari sunt reale. În total, vor fi controlate 344 de cereri, de pe o suprafață de aproape 90.000 de hectare de teren.

O parte din fermierii din județ sunt luați la bani mărunți de către inspectorii APIA. Nu mai puțin de zece echipe ale instituției sunt deja în teren pentru a verifica dacă cele declarate de proprietarii de terenuri sunt conforme cu realitatea faptică și dacă nu cumva au încasat ilegal subvenții pentru culturile agricole pentru acest an. Suprafața totală ce va fi verificată clasic pe teren este de 89.777 de hectare. Dintre acestea, până în prezent, au fost verificate ”la pas” 31.887 hectare de terenuri agricole.

Eșantionul de control clasic pe teren cuprinde un număr de 344 cereri, cu un total de 13.192 parcele. Până la această dată, din total solicitărilor și parcelelor supuse verificărilor, au fost controlate un număr de 118 cereri, cu 4.794 parcele”, a declarat purtătorul de cuvânt al APIA Vaslui, Diana Harabagiu.

După finalizarea controlului clasic, inspectorii de la APIA Vaslui vor începe verificările prin teledetecție. (Ionuț PREDA)

Ce impozit agricol vor plăti producătorii vasluieni în acest an?

de Marian MOCANU

Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui a finalizat propunerile pentru normele de venit din sectorul vegetal și zootehnic pentru anul 2016. După ce vor fi aprobate prin hotărâre de Consiliul Județean, pe baza acestora se va stabili impozitul agricol ce urmează a fi plătit de fermierii vasluieni. Sunt scutiți de plata impozitului agricol fermierii care au în folosință mai puțin de două hectare de teren cultivate cu cereale, oleaginoase, cartofi sau sfeclă de zahăr, ori un hectar de livadă sau vie.

Impozitul anual pe venitul agricol se stabilește pe baza normelor de venit și se calculează ca 16% din valoarea acestora și nu pe venitul obținut efectiv. Normele de venit se calculează în fiecare an, în urma unor consultări cu reprezentanți ai asociațiilor profesionale din domeniile zootehnic și apicol, precum și producători din sectoarele vegetal, pomicol, viticol și legumicol, organizați în exploatații agricole comerciale. Nu în ultimul rând, cuantumul acestor norme de venit țin cont și de producțiile înregistrate în anul anterior și de prețul de piață a produselor agricole. În urma consultărilor, Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui a propus normele de venit pentru anul 2016, pentru contribuabilii, persoane care obțin individual sau într-o formă de asociere venituri din activități agricole. Propunerile au fost înaintate Consiliului Județean Vaslui, care, la proxima ședință, va promova o hotărâre. Ulterior, pe baza acestei hotărâri a Consiliului Județean Vaslui, se vor calcula impozitele datorate de producătorii agricoli care-și desfășoară activitatea pe raza județului, impozite ce se plătesc la agențiile fiscale ale Finanțelor Publice.

gigel_crudu_agricultura„Față de anul trecut, normele de venit aferente anului 2016 sunt ceva mai mici, din cauza rezultatelor obținute în agricultură într-un an foarte greu, marcat de secetă. Dealtfel, normele de venit se calculează ținând cont de diferența dintre costurile și veniturile obținute în agricultură pe ultimii trei ani”, ne-a declarat inginerul Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui.

Conform propunerii DAJ, normele de venit aferente anului 2016 în sectorul vegetal sunt de 185 lei/ha, în cazul celor care au cultivat cereale, 210 lei/ha pentru oleaginoase (floarea soarelui, rapiță, soia, etc), 383 lei/ha la sfeclă de zahăr, și 736 lei/ha pentru culturile de tutun. În cazul altor culturi, normele de venit agricol sunt substanțial mai mari, deși nu la nivelul celor de anul trecut. Este cazul culturii cartofilor, unde normele de venit sunt de 2.262 lei/ha, legumelor – 2.427lei/ha, leguminoaselor pentru boabe (fasole, mazăre) – 1.964 lei/ha, a pomilor pe rod – 2.500 lei/ha sau viilor – 1.333 lei/ha. Cea mai mare normă de venit, 4.130 lei/ha a fost calculată pentru cultivatorii de flori și plante ornamentale.

În sectorul zootehnic, normele de venit stabilite pentru anul 2016 sunt de 113,8 lei/cap de animal pentru crescătorii de vaci și bivolițe, 10,7 lei/cap de animal pentru oi și capre, 21,56 lei/cap de animal pentru porci, 34,82 lei/familie de albine și de 1,62 lei pentru păsările de curte. Aceste norme de venit sunt valabile atât pentru producătorii individuali, cât și pentru exploatațiile cu personalitate juridică ori asociații de producători. În funcție de suprafața avută în folosință, ori de numărul de animale crescute, producătorii individuali sunt scutiți de la plata unei părți de impozit agricol. Este vorba de fermierii care au în folosință mai puțin de două hectare cultivate cu cereale, plante oleaginoase, cartofi sau sfeclă, mai puțin de un hectar de teren cultivat cu tutun, pomi fructiferi sau viță de vie, 1,5 ha, în cazul leguminoaselor pentru boabe, 0,5 ha cultivate cu legume în câmp sau 0,3 ha pentru cultivatorii de flori sau plante ornamentale. În cazul crescătorilor de animale, sunt scutiți de la plata impozitului agricol pentru deținătorii de mai puțin de două vaci, sau 50 de oi, ori 25 capre, 6 porci, 100 păsări ori 75 familii de albine.

Impozitul agricol se plătește după ce se încasează banii din producție, în două tranșe: 50% până la data de 25 octombrie și 50% până la data de 15 decembrie. Pentru întârzieri se plătesc penalizări. În plus, pe lângă cota impozit de 16% trebuie achitată și contribuția la asigurările publice de sănătate (CASS), de 5,5% din venitul estimat conform acelorași norme de venit agricol.

Cât vor plăti țăranii impozit agricol în anul 2016?

de Marian Mocanu

Consilierii județeni sunt chemați să aprobe noile prețuri ale produselor agricole exprimate în natură pentru contractele de arendă aferente anului 2016. În general, nu sunt mari diferențe față de anul acesta, cu atât mai mult cu cât producătorii care au luat în arendă terenuri de la persoanele fizice s-au confruntat și cu seceta. Impozitul pe venitul agricol este stabilit pe baza normelor de venit și se calculează ca 16% din valoarea acestora și nu pe venitul obținut efectiv, iar veniturile obținute de pe terenuri cu o suprafață mai mică de două hectare cultivate cu cereale nu se impozitează.

În cadrul ședinței de Consiliu Județean de astăzi, ședință care, în premieră, se va ține la Băcești, la sediul Centrului de asistență medico socială, consilierii sunt chemați să adopte, printre altele și noile prețuri ale produselor agricole exprimate în natură pentru contractele de arendă aferente anului 2016. Aceste prețuri sunt foarte importante, deoarece pe baza lor se calculează impozitele agricole pe care producătorii le vor achita anul viitor. În plus, pentru posesorii de terenuri care le-au dat în arendă și au optat pentru plata în bani, aceste prețuri stabilite de Consiliul Județean Vaslui constituie baza pentru calcularea arendei pe care o au de primit de la arendași. În general, nu sunt diferențe fapte mari față de acest an, asta poate și datorită faptului că din cauza secetei producătorii vasluieni au avut pierderi importante de producție.

La stabilirea noile prețuri s-a ținut cont și de opinia specialiștilor din cadrul Direcției pentru agricultură a Județului Vaslui. Astfel, s-a stabilit ca pentru anul 2016 prețul produselor agricole care constituie baza calculării valorii arendei stabilite în natură este de 0,70 lei/kg pentru suprafețele cultivate cu grâu, 0,68 lei/kg, pentru orz și 0,60 lei pentru orzoaică, 0,535 lei/kg în cazul porumbului și 1,40 lei, pentru suprafețele cultivate cu floarea soarelui. În cazul suprafețelor de teren date în arendă cultivate cu rapiță, prețul în natură este de 1,40 lei, pentru soia de 1,20 lei, un leu/kg în cazul strugurilor pentru vin și 0,06 lei/kg de masă verde în cazul fânețelor sau pășunilor. Calculul contravalorii produselor în natură se face înmulțind aceste valori cu cantitățile stipulate în contractele de arendare. În baza acestor valori se stabilește veniturile dobândite din urma activităților agricole, venituri care sunt impozabile cu o cotă de 16%. Impozitul se plătește după ce se încasează banii din producție, în două tranșe: 50% până la data de 25 octombrie și 50% până la data de 15 decembrie. Pentru întârzieri, se plătesc penalizări. Pe lângă cota de 16%, arendatorii trebuie să achite și contribuția la asigurările publice de sănătate (CASS), de 5,5% din venitul estimat.

Sunt neimpozabile veniturile agricole obținute de pe suprafețe de până la două hectare cultivate cu cereale, plante oleaginoase sau cartofi, de până la un hectar de tutun, livezi sau vie, ori 0,21 hectare, în cazul legumelor cultivate în sere.

Final de campanie agricolă

de Marian MOCANU
 
La final de an agricol Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui a început acțiunea de cercetare statistică a suprafeței recoltată și a producției obținute, a aplicării îngrășămintelor, pesticidelor și a plantărilor și defrișărilor de vii și pomi în anul 2015. Un rol important în strângerea de date în acest sens îl au primăriile, reprezentanții acestora urmând nu doar să îndrume proprietarii de exploatații agricole să furnizeze informații în acest sens, dar să și transmită datele obținute. Situația agriculturii vasluiene va fi finalizată și comunicată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale până la sfârșitul anului. Pe baza acestei situații urmează a fi făcută strategia la nivel național, inclusiv în ceea ce privește subvențiile ce vor fi acordate în noul an agricol.
 
Anul 2015 a fost, din punct de vedere a agriculturii, foarte dificil, în special din cauza secetei persistente care a adus mari pagube fermierilor vasluieni. Pentru anul viitor, în cazul unor situații asemănătoare, se dorește luarea măsuri mai din timp, inclusiv pentru acordarea de subvenții pentru irigații. În acest sens trebuie ca în cel mai scurt timp să se facă o situație la nivel județean și național în ceea ce privește suprafața recoltată și producția obținută, aplicarea  îngrășămintelor, amendamentelor și a pesticidelor, plantărilor și  defrișărilor de vii și pomi în anul 2015, culturile înființate în această toamnă, precum și propunerile de însămânțări pentru primavara anului 2016.
În acest sens, vineri, 13 noiembrie, la sediul Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor Vaslui, Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui a organizat o întâlnire de lucru cu reprezentanții tuturor primăriilor din județul Vaslui.
Potrivit HG nr. 1.109/2014 privind aprobarea Programului Statistic Național Anual 2015, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcțiile pentru Agricultură Județene, are obligația de a efectua această cercetare statistică până la sfârșitul anului în curs. În acest context, Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui a pus la dispoziția tuturor primăriilor din județul Vaslui toate materialele necesare efectuării acestei acțiuni de informare-colaborare, avându-se în vedere atât relațiile foarte bune de colaborare instituțională cât și unele atribuții comune  privind gestionarea domeniului agricol. Ulterior, reprezentanții primăriilor vor participa la predarea și îndrumarea tuturor reprezentanților exploatațiilor agricole comerciale în vederea furnizării informațiilor necesare efectuării cercetării statistice la nivelul unității administrativ teritoriale”, a declarat inginer Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui.
Acesta i-a anunțat pe reprezentanții primăriilor că termenul limită pentru depunerea acestor situații la DAJ Vaslui este 27 noiembrie 2015. După centralizarea acestor informații, furnizate la nivel județean de 870 persoane juridice și 86 de primării, Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui va obține o bază de date completă și complexă, referitoare la suprafața recoltată și producția obținută, pe sectoare de activitate – privat și stat, cât și date privind aplicarea îngrășămintelor, a amendamentelor și a pesticidelor, a plantărilor și defrișărilor de vii și de pomi în anul 2015, culturile înființate în această toamnă, precum și propunerile de însămânțări pentru primăvara anului 2016. Datele vor fi înaintate de D.A.J Vaslui la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale până la data de 21 decembrie 2015. Ulterior, pe baza acestor date statistice colectate din întreaga țară, se va realiza strategia privind agricultura românească în anul agricol viitor.

Credite pentru agricultori

de Marian Mocanu
În condițiile unui an agricol dezastruos, în care fermierii primesc bani puțini în schimbul producțiile și așa mici din cauza secetei, singura speranță pentru pregătirea unui nou an agricol rămâne pentru mulți accesarea de credite. Aceste credite sunt garantate prin subvențiile pe care agricultorii le au de primit în contul cererilor depuse în acest an. La nivelul județului Vaslui 131 de fermieri, care lucrează împreună o suprafață agricolă de peste 20.000 ha, au solicitat la APIA adeverințe din care să rezulte că beneficiarii au depus cereri unice de plată pentru schemele de plăți directe pentru anul 2015. În ceea ce privește avansurile din subvenții acordate fermierilor care au depus cereri în acest scop, acestea vor fi acordate după finalizarea de către APIA a acțiunilor de control, cel mai probabil începând din luna noiembrie. Până acum, APIA a finalizat verificările doar la 55% din exploatațiile cuprinse în eșantionul de control.
Anul agricol 2015 a fost extrem de slab, în principal din cauza lipsei precipitațiilor. Mulți dintre agricultori au probleme fie în ceea ce privește înființarea culturilor sau pregătirea terenurilor pentru noul an agricol, fie, în cazul crescătorilor de animale, cu asigurarea hranei animalelor pe timp de iarnă. Asta și pentru că, deși producțiile obținute sunt substanțial mai mici față de cele de anul trecut, prețurile de vânzare a roadelor este și el foarte mic. În aceste condiții, până la plata subvențiilor în agricultură, fermierii pot accesa credite agricole, garantate prin banii ce urmează a fi primiți în cadrul schemelor de plăți directe. În acest scop, Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură a încheiat, încă din luna august, convenții cu mai multe bănci comerciale, care să acorde credite agricole garantate de stat, prin Fondul Național de Garantare. Valoarea creditului ce poate fi accesat de un fermieri este de până la 90% din suma cuvenită aferentă SAPS și Plății redistributive, respectiv 72,69 euro/hectar pentru SAPS și 5,00 euro/hectar pentru primele 5 ha și de 46,75 euro/hectar pentru restul de 25 ha pentru Plata redistributivă. Pentru a accesa aceste credite pentru finanțarea activităților curente, solicitanții trebuie să prezinte o adeverință eliberată de APIA, adeverință prin care se confirmă faptul că beneficiarul a depus cererea unică de plată pentru schemele de plăți directe pentru anul 2015. De asemenea, în adeverință se menționează suprafața determinată pentru plată în cadrul schemei SAPS și plății redistributive și faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată la data emiterii acesteia, precum și că acesta îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite. Fermierii selectați la controlul pe teren pot beneficia de această adeverință numai după finalizarea acestor controale. Până la data de 21 octombrie 2015, APIA – Centrul Județean Vaslui a eliberat 131 adeverințe pentru suprafața de 20.050 ha.
În ceea ce privește avansurile ce se acordă fermierilor care au depus în această primăvară cereri unice de plată, acestea se vor acorda după finalizarea controalelor de către APIA. Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură Vaslui desfășoară în această perioadă controlul pe teren la fermierii care au depus cerere unică de plată în acest an, pentru a stabili dacă există concordanță între declarații și datele identificate pe teren.
Acțiunile de control clasic vor fi făcute la 132 de ferme, verificările prin teledetecție vizează 855 exploatații, iar pentru respectarea condițiilor de ecocondiționalitate vor fi verificați 138 fermieri. Suprafața totală controlată este de 115.922 hectare de teren agricol, cuprinzând 18.902 parcele. Până în acest moment, controlul s-a efectuat la 55% din fermierii eșantionați la control clasic. În aceste condiții, aceste avansuri vor ajunge în conturile fermierilor care au solicitat acest lucru, posibil începând cu a doua parte a lunii noiembrie.

La țară – Comuna Banca, locul unde numai cine nu vrea nu are loc de muncă

Ziarul Est News deschide, astăzi, un nou serial: “La țară”. Ne propunem ca în fiecare săptămână să pătrundem în viața unei comune din județul Vaslui pentru a o arăta lumii. Cu toate câte le are ea și rele dar, mai ales, bune. Vom căuta să intrăm în bătătura oamenilor de aici spre a afla cum trăiesc, cum curg zilele pentru ei, cu ce se îndeletnicesc. Vrem să găsim, acolo unde mai există, valorile tradiționale. Vom căuta specificul fiecărei comune și, dacă se poate, al fiecărui sat. Prin ce se remarcă, prin ce se identifică și cu cea are el mai de preț.
Caravana Est News va merge, așadar, la țară, pentru a regăsi frumusețea țăranilor, a locului în care-și deapănă ei zilele, spre a o prinde în vârful peniței și a le-o oferi cititorilor care-și doresc și altceva în afară de scandal, infracțional, sordid și senzațional.

Simona MIHĂILĂ

Primul popas pe care-l vom face în călătoria noastră rurală este comuna Banca. Aici, se simte, încă, mirosul orașului, Bârladul fiind la o aruncătură de băț – 16 kilometri.
Comuna își are reședința în satul Gara Banca și, în afară de acesta, mai are în componență alte zece sate: Banca, Ghermănești, Stoișesti, Țâfu, Miclești, 1 Decembrie, Sălcioara, Strâmtura-Mitoc, Mitoc și Sârbi.
Aproape 5.800 de suflete trăiesc în aceste sate, dar numărul lor scăzuse serios, în urmă cu câțiva ani când, lipsiți de perpective, mulți luaseră calea pribegiei. Mai vanatoru-vasile-comuna bancaales tinerii, cei care, deși născuți și crescuți la țară, nu se împăcau deloc cu gândul că, la fel ca părinții și bunicii lor, vor trăi într-un sat fără apă, fără canalizare, cu drumuri neasfaltate, nici măcar pietruite. În anumite sate nici măcar curent electric nu exista.
Cele mai oropsite erau Țâfu și Miclești, unde localnicii nu doar că se luau zi de zi în piept cu viața grea, dar mai trăiau și rupți de lume. Cele două sate sunt destul de izolate, iar drumul până la ele nu este tocmai prietenos, nici chiar acum. Cu atât mai puțin în urmă cu circa zece ani când, orice călător istovit, odată ajuns în sat (fie în Țâfu, fie în Miclești), nu-și putea ostoi nici măcar setea.
“Țin minte că aici nu puteai să bei apă, pur și simplu, scoțând o găleată din fântână. Apa nu putea fi folosită decât dacă o lăsai peste noapte într-un vas, la decantat”, povestește Vasile Vânătoru, primarul comunei.
La un moment dat, în cele două sate ajunseseră să fie mai multe case decât oameni. Toți tinerii le-au părăsit, unul câte unul. Fie plecând la școli, fie la muncă, în străinătate. Drama era că nimeni nu voia să se întoarcă, așa încât au rămas aici doar bătrânii.
“Erau două sate complet îmbătrânite, sincer vă spun. Când am ajuns primar, în 2004, își era groază să intri aici”, povestește primarul Vânătoru.
Deși nu se poate spune că au intrat în era absolut civilizată a existenței lor, atât Țâfu, cât și Miclești, se pot bucura acum de o viață mai bună. Primul-gospodar al comunei a trecut peste împotrivirile celor care nu vedeau o bună strategie edilitară în a aduce civilizația în niște “cătune pline de bătrâni” și a “îngropat” primele fonduri europene pe care a reușit să le aducă în comună, direct în cele două sate. Acum, aici există apă potabilă, canalizare și curent electric. Unii localnici au început, deja, să renunțe la grupurile sanitare din curte, să-și doteze băile cu dușuri și bucătăriile cu chiuvete. Mai ales cei mai tineri dintre ei.
“Am o mare bucurie când văd că rezultatul acestor investiții e faptul că tinerii au început să se întoarcă. Cele două sate nu doar că sunt în plină perioadă de repopulare, dar s-au și dezvoltat. Oamenii au început să construiască. Avem zone unde nu călca picior de om de izolate ce erau; acum sunt ocupate de case”, spune primarul.

Comuna investitorilor

Comuna Banca a reușit, în ultimii ani, să devină atipică în mod pozitiv într-o direcție pentru care multe localități din țară caută, încă, rețeta succesului. Avem de-a face aici cu un număr impresionant de investitori, de oameni ai locului sau veniți din alte zone, care au găsit aici cel mai potrivit loc pentru a-și derula afacerile.
Poziția geografică, distanța mică de oraș, faptul că pe aici trece magistrala feroviara 600 Tecuci-Iași (în satul reședință de comuna, Gara Banca, functionează stația CFR), că rețeaua de drumuri este una prielnică (comuna are deschidere de 8 km la DN și de 18 km la DJ), au contribuit, fără doar și poate, la decizia unor afaceșiști de a investi aici. Importantă a fost și prezența comunei în mediul online, prin informațiile pe care autoritățile locale au avut grijă să le pună la dispoziție prin diverse site-uri și blog-uri.
Așa se face că, în momentul de față, cea de a doua comună ca număr de locuitor din județul Vaslui se poate lăuda cu trei ferme de păsări, un abator, două firme de construcții, o fabrică de asfalt (chiar în Țâfu), două ferme de animale, o fabrică de nutrețuri, o pensiune turistică, restaurante.
La toate acestea se adaugă și mulți investitori agricoli, Banca având o avere generoasă la capitolul agricultură: peste 11.000 de hectare de teren agricol.
Cu atâtea afaceri, mai mari sau mai mici, o cifră mare de șomaj ar fi complet rușinoasă pentru o asemenea comună, drept pentru care, la Banca, numai cine nu vrea nu are un loc de muncă.
De altfel, dinamismul din viața economică se reflectă și în numărul extrem de redus de asistați social din comună, Primăria Banca având în plată doar 50 de persoane, din care peste 20 sunt inapte de muncă, fiind vorba de bătrâni sau bolnavi.

Un exemplu de legumicultor

Reporterii Est News nu puteau părăsi comuna fără a bate la poarta unui investitor și am ales-o pe cea a unui producător agricol care a înțeles că cel mai sigur furnizor al pâinii pe care o pună zi de zi pe masă este pământul pe care calcă. Se numește Ioan Dragomir și se prezintă simplu: legumicultor.
dragomir-ioan-legumicultor-bancaPână la a ajunge la cele opt solarii din care, zi de zi, pleacă zeci și zeci de kilograme de legume și zarzavaturi către piața agroalimentară din Vaslui, Ioan Dragomir a asudat din greu. Și încă o face, alături de soția și de unul dintre fiii săi.
Și-a început afacerea cu 5 hectare de pământ pe care le-a luat în arendă și punând la bătaie 1,5 miliarde de lei vechi: jumătate i-a împrumutat de la bancă, iar jumătate i-a obținut accesând fonduri europene prin programul “Fermierul”, bani cu care și-a cumpărat diverse utilaje agricole.
La început, a produs răsaduri în curte, pe care, apoi, le planta în câmp. Seceta i-a dat ceva bătaie de cap, dar i-a venit de hac printr-un sistem de irigare în care investește permanent. A făcut imprudența, tot la început, să-și ude plantele cu apă din Râul Bârlad (situat foarte aproape de comună).
“A fost moarte curată pentru plante. Apa este foarte poluată, conține mult clor, nu aș mai folosi-o pentru nimic în lume”, povestește Dragomir.
Și-a amenajat surse proprii de adâncime, unde apa este curată ca lacrima. O confirmă analizele de laborator făcute la Vaslui și la Iași. Pe tot parcursul anului produce roșii, vinete, ardei iuți, ardei gras, gogoșari, capia, conopidă, varză, sfeclă roșie, ridichi, ceapă, salată, spanac, verdețuri.
Pentru că ține la calitate, Ioan Dragomir nu folosește pic de chimicale pe recoltele sale: “Îngrășămintele sunt naturale 100%, pământul pentru răsaduri îl aducem cu remorca de la pădure, de sub stejari, pe care îl cernem înainte de a-l folosi. În curând vrem să scoatem și un atestat bio. Dar să știți că, pentru legume, nu îngrășământul este vital. Tot secretul e apa. Dacă ai apă curată, planta crește văzând cu ochii. Apa noastră este de pucioasă și este extraordinară”.

“Crăițele” și “Alunelul” – mândria comunei Banca

craitele-bancaDeși s-a adaptat cu succes la toate beneficiile vremurilor moderne, comuna Banca nu s-a îndepărtat de tradiții. Cei alunelul-bancacare au reaprins speranțele bătrânilor, care nu mai aveau nicio speranță că tineretul mai poate fi interesat să preia hățurile frumosului din tradiție, sunt… copiii.
Animatorul din spatele acțiunilor lor este Mihaela Acasandrei, profesor de limba română, care a înțeles că viața la sat nu poate exista fără tradiție. Cu sprijin din partea Primăriei Banca, în 2011, a pus bazele Orchestrei “Alunelul” și Formației de dansuri populare “Crăițele”.
Voiniceii din “Alunelul” cântă cu foc la vioară, țambal, contrabas și acordeon, sub atenta supraveghere a profesorului Ioan Spătaru, în timp ce dansatorii din “Crăițele” (opt perechi de fete și băieți și șase perechi de fete), avându-l drept coregraf pe Ionel Rusu, “rup” scenele pe care evoluează.
În patru ani de când colindă concursurile și festivalurile județului, și nu numai, micuții au câștigat inimile iubitorilor de cultură și tradiții și au cucerit nenumărate premii.

Centrul de zi pentru copii, o mână caldă pentru cei nevoiași

În comuna Banca își desfășoară activitatea un Centru de zi unde copiii, preponderent cei din familii nevoiașe sau cu probleme de comunicare, își găsesc echilibrul sufletesc.
Centrul a luat ființă prin fonduri europene și se bucură de un succes tot mai mare în rândul locuitorilor.
“Ideea a prins contur în urma unor constatări amare: o mulțime de părinți care au plecat în străinătate, lăsându-și copiii în grija bunicilor. Unii dintre ei nu au suportat foarte bine această schimbare de situație: s-au autoizolat, au început să aibă probleme de comunicare atât la școală, cât și în afara ei. Dar nu ne limităm la aceste cazuri, ci îi privim cu mare atenție și pe cei care, provin din familii nevoiașe”, a declarat primarul Vasile Vânătoru.
Până acum, prin centru au trecut trei serii, totalizând circa 60 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani.
Timp de câte trei luni, zi de zi copiii sunt aduși aici după orele de curs și petrec câteva ore bune. Sunt așteptați de un educator, un asistent social și un psiholog. Aceștia din urmă sunt puși la dispoziție de Fundația “Bună ziua, copii!”. Imediat ce ajung, copiii primesc o masă caldă preparată de doi bucătari. Meniul este construit după recomandările medicului din comună și cuprinde toate elementele nutriționale necesare creșterii și dezvoltării copiilor.
După masă și o oră de odihnă, copiii își fac lecțiile, se joacă, derulează diverse activități instructive și, acolo unde este cazul, primesc și consiliere psihologică.

Comuna Banca are istoria ei

Prima atestare documentară a așezării aflate pe locul actualului sat Banca datează din 18 iunie 1444, însă prima menționare documentară a numelui așezării, Banca, datează din 23 martie 1554, într-un act emis de Alexandru Lăpușneanu prin care acesta a miluit “pe Coste paharnic și frații săi, Ion și Nistor, pe sora lor Sora, feciorii Magdei, sora lui Gherman, cu un sat, Colonești, pe Bârlad și cu moară în Bârlad, și lalohoveni sub pădure și Banca cu a patra parte de moară în Bârlad …”.
Satul Banca, asemeni satelor învecinate Ghermănești, Mastatici și Picigani (sate vechi, din secolul XV, dispărute în secolul XIX) se aflau în stăpânirea familiei lui Toader Gherman, cel care a dat mai târziu numele satului Ghermănești. Urmașii acestei familii au sărăcit însă și au fărâmițat satul, prin moșteniri sau prin pierderea proprietății. Istoricii consideră că urmașii foștilor proprietari, denumiți răzeși, se află în vechea vatră a satului, denumită astăzi Răzeși. Teritoriul ocupat de satul Banca s-a extins în timp și cu alte zone locuite de clăcașii aduși de familiile Costache și Lambrino.
La 11 septembrie 1779 a avut loc o hotărnicie la Banca, între proprietarii satului de atunci: Todosica, fiica lui Scarlatache Costache, paharnicul Iordache Lambrino și răzeșii reprezentați prin Stamatin, Vasile Tacu și Constantin Diaconu. Condica liuzilor din 1803 menționează Banca cu loc puțin, 19 liude ce trebuiau să plătească 144 lei și 12 breslași. Satul se afla atunci în stăpânirea fiilor banului Lambrino.

Însămânțarea de primăvară, întârziată

de Marian MOCANU

Pentru agricultorii vasluieni această perioadă este de maximă importanță, deoarece acum se execută însămânțările de primăvară. Stadiul acestor lucrări agricole este puțin întârziat față de anii precedenți, însă situația stă mult mai bine decât toamna trecută când, din cauza secetei, semănatul grâului a fost mult întârziat, până aproape de mijlocul lunii decembrie. În total, la nivelul județului Vaslui, peste 170.000 ha urmează a fi însămânțate.

Din evidențele Direcției pentru Agricultură Județeană Vaslui rezultă că suprafața totală care urmează a fi însămânțată în această primăvară este de 170.887 ha. Potrivit informațiilor furnizate de reprezentanții exploatațiilor agricole comerciale, până marți, 21 aprilie, suprafața totală semănată era de 34.603 ha.

„Față de aceeași perioadă a anului trecut ritmul de însămânțare este mai scăzut, determinat de ploile neînsumate cantitativ, dar destul de dese, care s-au înregistrat în ultima perioadă și care au împiedicat executarea lucrărilor de pregătire a patului germinativ și de semănat. Situații mai deosebite se întâlnesc în lunca Prutului, acolo unde excesul de umiditate se manifestă cu intensitate mai mare și unde este aproape imposibilă intrarea pe teren”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a județului Vaslui.

Deja s-a finalizat însămânțarea mazării, pe totalul de 112 ha programate a fi înființate cu această cultură, iar sfecla de zahăr a fost semănată pe 261 ha, 91% din suprafața programată. Semănăturile sunt avansate și în cazul ovăzului, fiind efectuate pe două treimi din suprafața agricolă programată, respectiv pe 2.273 ha, în cazul orzoaicei de primăvară – 2.609 ha, respectiv 55%, iar la floarea soarelui, cultură deja înființată pe nu mai puțin de 17.422 ha, adică 35% din totalul programat.

Într-un stadiu normal pentru această perioadă se află și lucrările pentru înființarea culturilor de plante de nutreț, deja 1.696 ha ( 29% din totalul suprafeței programate) fiind însămânțate, sau în cazul culturilor de legume, care au fost plantate pe 1.570 ha (30% din program).

În schimb, este abia la început însămânțarea porumbului, cultură care are cea mai mare pondere la nivelul județului Vaslui. Până marți, doar 8% din suprafața programată, respectiv 7.968 ha au fost însămânțate cu porumb, lucrările neieșind însă din calendarul normal.

În programul de însămânțare din această primăvară se vor înregistra creșteri de suprafețe în special la floarea soarelui și porumb. Acest lucru se datorează faptului că suprafețe cultivate cu rapiță în toamna anului 2014 vor trebui să fie întoarse și semănate cu alte culturi. Motivul îl reprezintă din cauza secetei excesive și persistente în timp care s-a manifestat pe teritoriul județului în toamna anului trecut.

Top 10 “latifundiari” din Romania: cine sunt fermierii care au incasat cele mai mari subventii in agricultura

​Cea mai mare exploatatie agricola din Romania ii apartine lui Constantin Dulute, un apropiat al altui mare “latifundiar”, Culita Tarata, insa intre primele zece suprafete de teren se numara si unele exploatate de investitori straini. Agentia pentru Plati si Interventie in Agricultura (APIA) a furnizat HotNews.ro o lista cu primele 10 exploatatii agricole din Romania, enumerate in ordinea suprafetelor, impreuna cu subventiile primite in anul 2013. 

    • Agricost SRL Braila. A primit subventii de 43,2 milioane de lei de la APIA in anul 2013. Firma este controlata de omul de afaceri Constantin Dulute, cunoscut drept un apropiat al altui mare investitor din agricultura, Culita Tarata, caruia i-a cununat fiul. Agricost a preluat 56.000 de hectare in Insula Mare a Brailei, in concesiune de la Agentia Domeniilor Statului, prin atribuire directa, in anul 2012. ADS spune ca i-a atribuit lui Dulute terenul manos din Insula Mare a Brailei in baza unei hotarari judecatoresti, ca urmare a faptului ca Agricost detinea o serie de instalatii pe terenul respectiv. Anterior, cel care exploata terenul din Insula Mare a Brailei este Culita Tarata, prin firma 3 Brazi SRL, care si-a cerut insolventa, in conditiile in care ADS vrea sa recupereze aproape 100 de milioane de lei de la aceasta societate.
    • Comcereal SA Vaslui a primit subventii de 18,1 milioane de lei. Compania este controlata de omul de afaceri Adrian Porumboiu.
    • Interagro SA Teleorman a primit 11,7 milioane de lei. Compania este controlata de omul de afaceri Ioan Niculae.
    • Maria Trading SRL Calarasi a a primit subventii de 6,4 milioane de lei. Afacerea este detinuta de un grup de oameni de afaceri libanezi, presedinte al companiei fiind Jihad El-Khalil.
    • Intercereal SA Movila Ialomita a primit subventii de 7,1 milioane de lei in anul 2013. Exploatatia agricola este detinuta de o firma inregistrata in Belize, Mediterranean Design Inc. Potrivit unor surse din piata, omul de afaceri Ioan Niculae controleaza firma, insa el a negat.
    • SC Emiliana Wst Rom SRL din judetul Timis a primit 7,6 milioane de lei subventii. Firma este controlat de omul de afaceri italain Martini Luciano.
    • Agrocomplex Barlad SA , a primit subventii de 6,8 milioane de lei. Este detinuta de omul de afaceri Adrian Porumboiu.
  • Cross Wind SRL din judetul Timis a primit subventii de 7,3 milioane de lei. Exploatatia este detinuta de Ingleby, un grup de ferme de familie danez.
  • Delta Rom Agriculture SRL Tulcea a incasatat subventii de 10,3 milioane de lei. Este detinuta de Fri-EL International Holding, o firma inregistrata în Luxemburg.
  • Cervina SA Dolj a primit subventii de 6,3 milioane de lei. Este controlata de omul de afaceri craiovean Mihai Anghel.

Sursa: hotnews.ro

Inventarierea culturilor

La nivelul județului Vaslui se desfășoară, în perioada 15 mai – 15 iunie, o acțiune amplă de inventariere a terenurilor agricole de toamnă și de primăvară, a suprafețelor cultivate în teren amenajat pentru irigații, a numărului de pomi răzleți din gospodăriile populației, precum și a suprafaței plantațiilor pomicole.

“În acest sens, în cursul zilei de 15 mai, Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) a pus la dispoziția personalului de specialitate din cadrul primăriilor materiale necesare inventarierii culturilor, atât pentru terenurile care aparțin autorităților publice locale, cât și producătorilor agricole persoane fizice și juridice, precum și acordării de consultanță pentru completare”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

Veniturile agricole, impozitate

Persoanele care realizează venituri din activități agricole sunt obligate să-și declare veniturile la Fisc.

Persoanele care realizează, în mod individual, venituri din comercializarea produselor agricole, exploatarea plantațiilor viticole, pomicole și arbuștilor fructiferi, creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală, sunt obligate să-și declare veniturile până pe 25 mai. Încasările se declară în Formularul 221 – ”Declarația privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit”, care se depune la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui.

Persoanele fizice sau membrii asociațiilor care dețin cu orice titlu suprafețe destinate producției agricole nu trebuie să depună Formularul 221: în cazul terenurilor necultivate; pentru cele cultivate cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde, precum și pentru pășuni și fânețe naturale, destinate furajării animalelor deținute, pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit, inclusiv a celor neimpozabile; agricultorii care cultivă, pe o suprafață mai mică de două hectare, cereale, plante oleaginoase, cartof, sfeclă de zahăr, hamei pe rod, cei care cultivă tutun pe o suprafață mai mică de un hectar, precum și producătorii de legume de câmp a căror suprafață cultivată este mai mică de 0,5 ha; țăranii care cultivă legume în spații protejate pe o suprafață mai mică de 0,2 ha sau leguminoase pentru boabe pe o suprafață mai mică de 1,5 ha; cei care dețin pomi pe rod pe o suprafață de până la 1,5 ha, vie pe rod până la un ha sau care cultivă flori și plante ornamentale pe o suprafață mai mică de 0,3 ha; crescătorii de animale care dețin mai puțin de două capete vaci și bivolițe, 50 de oi, 25 de capre, șase porci, 75 de familii de albine sau 100 de păsări de curte; arendatorii care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor; persoanele fizice care desfășoară activități agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme, în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică.

În cazul în care activitatea agricolă pentru care venitul net se determină pe bază de norme se desfășoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligațiile declarative revin asocierii și se îndeplinesc de către asociatul care răspunde de îndeplinirea obligațiilor asociației față de autoritățile publice. Formularul 221 cuprinde datele pentru stabilirea venitului impozabil pentru fiecare localitate pe raza căreia contribuabilul își desfășoară activitatea. Asocierile fără personalitate juridică sau contribuabilii care dețin suprafețe destinate producției agricole vegetale sau animale în localități diferite vor completa un tabel pentru fiecare localitate.

“O șansă reală pentru viitorul agriculturii românești”

„Ministerul Educației a avut grijă mai ales de învățământul obligatoriu și de cel teoretic, uitând, se pare, că e nevoie de specialiști în agricultură», a declarat deputatul PSD Toader Dima.

Deputatul PSD Toader Dima susține că este recunoscută importanța învățământului agricol din România, dar se face mult prea puțin în acest sens.

„Ba chiar, uneori, pare de-a dreptul abandonat. Sunt aproape 50 de ani de când în România au apărut liceele agricole. În 1965, școlile profesionale agricole, cu mulțimea de specializări care existau la acea vreme, erau transformate în licee agricole, apoi, în toate liceele agricole au fost înființate ferme didactice, în care elevii făceau practică obligatorie. De multe ori, în apropierea liceelor agricole, erau stațiuni de cercetare agricolă, care îi preluau pe cei mai buni absolvenți, fie ai liceelor respective, fie ai facultăților de specialitate. Așa s-a ajuns ca, în anul 1990, în România să existe 160 de școli și licee agricole. Potrivit statisticilor, astăzi mai sunt doar 40, multe dintre ele cu o dotare mai mult decât săracă și aproape nebăgate în seamă de nimeni”, a declarat Dima.

Parlamentarul social-democrat menționează că dezastrul a început în anul 1994, atunci când liceele agricole au trecut de la dubla subordonare față de Ministerul Învățământului și Ministerul Agriculturii, la subordonare doar față de Ministerul Educației: “Pot să spun că a fost un moment nefericit pentru că atunci învățământul agricol românesc a fost practic abandonat de către stat. Ministerul Educației a avut grijă mai ales de învățământul obligatoriu și de cel teoretic, uitând, se pare, că e nevoie de specialiști în agricultură. Agricultura rentabilă nu se poate face ca acum 100 de ani, cu oameni care cultivă pământul și cresc animale doar după cum cred ei că trebuie făcut. După anul 1994, au fost perioade în care liceele agricole nu au primit niciun fel de dotare tehnică pentru formarea profesională la standardele de performanță cerute de o agricultură modernă. Se vorbește de ceva vreme de relansarea învățământului agricol românesc, dar se face încă puțin. Mai mult par a se preocupa străinii, interesați să găsească în România specialiști de calitate. În județul Timiș, de exemplu, școlile agricole vor fi reînființate la cererea investitorilor germani”.

Toader Dima mai spune că se insistă de ceva vreme pe tema fermelor de familie: “Cine să se ocupe de ele, cine să facă agricultură eficientă, dacă nu știe cum? Fermele de familie ar fi cu adevărat o oportunitate, dacă ar fi înființate și conduse de absolvenți ai învățământului agricol de calitate. O astfel de fermă de familie, pe o suprafață de unu-cinci hectare, ar putea beneficia și de ajutorul de 15.000 de euro, bani cu care pot fi făcute multe lucruri. Să nu mai vorbim de ferme de subzistență pentru că proprietarii acestora nu sunt, de fapt, fermieri, ci cultivă pământul doar pentru consum propriu și nu rămâne nimic care să ajungă în piețe. Deocamdată, vorbim de câteva milioane de mici proprietari de pământ și de animale, dar a venit vremea să le pregătim schimbul, să-i pregătim pe adevărații mici fermieri, care să le ia locul în timp, așa cum s-a întâmplat în țările occidentale”.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: