Home / Tag Archives: agricultura

Tag Archives: agricultura

Muncitorii vietnamezi vor salva agricultura vasluiană de la faliment

de Dănuț CIOBANU

Agricultura din județul Vaslui va putea fi relansată cu ajutorul muncitorilor străini. Aceasta este concluzia fermierilor locali, după ce criza de forță de muncă din sectorul agricol a devenit cronică. În prezent, fermierii nu au cu cine lucra pământul, în timp ce majoritatea tinerilor se gândesc să plece în străinătate. Exodul forței de muncă continuă, în ciuda faptului că salariile din agricultură au crescut constant în ultima perioadă.

Criza acută de forță de muncă de pe piața locală îi determină pe fermierii vasluieni să se gândească tot mai mult la muncitorii străini. Cum tinerii nu sunt atrași de sectorul agricol, iar muncitorii calificați sunt de negăsit, orice alternativă privind forța de muncă este binevenită.

“Orice forță de muncă venită din străinătate la niște salarii decente este foarte bună. Se vorbește de muncitori vietnamezi care vin în România, aceștia ar fi o soluție și pentru agricultura vasluiană. Eu am reușit foarte greu, în ultimul an, să angajez doi tineri, însă aceasta este cea mai mare problemă din economie. Mecanizatorii sunt o specie rară, iar cei mai buni muncitori au acum peste 50 de ani. După această generație ce vom face?! Tinerii nu vin în agricultură , deși avem tehnologie de ultimă generație. Toată lumea este cu gândul la plecat, iar tinerii nici nu vor să audă de agricultură”, a spus Dan Hurduc, vicepreședintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui și fermier în zona Costești.

Criza de forță de muncă se manifestă în condițiile în care, în ultima perioadă, salariile din agricultură au crescut, iar condițiile de muncă s-au îmbunătățit simțitor. “Avem salariile cu cea mai mare viteză de creștere din Uniunea Europeană. Însă salariile cresc fără a fi conectate la productivitate. Noi plătim o forță de muncă cu o pregătire mediocră, iar cei de afară plătesc cu aceleași salarii muncitori pregătiți foarte bine. Vom rămâne fără forță de muncă calificată, iar multe sectoare cum ar fi pomicultura și legumicultura nu se vor dezvolta din lipsa de muncitori. Aceste sectoare nu sunt dezvoltate și importăm legume, fructe și, astfel, se dezechilibrează balanța comercială a țării”, a mai spus Dan Hurduc.

Comerțul cu cereale, blocat

Nici în ceea ce privește comercializarea producției de cereale realizate în această toamnă situația nu stă mai bine. Exporturile au fost blocate în ultima perioadă, iar agricultorii stau cu marfa pe stoc.

“Noi acționăm pe o piață deschisă, unde se tranzacționează produsele agricole. Debitul apei pe Dunăre a fost scăzut, vapoarele nu au putut naviga și, din această cauză, nu se livrează marfă, iar prețul la cereale stagnează. Fermierii din județ au spațiile de depozitare pline și așteaptă să poată vinde”, a explicat Dan Hurduc.

În campania agricolă de recoltare din această vară, pe cele 61.744 hectare semănate cu grâu s-a obținut o producție medie de 4.813 kilograme/hectar. De asemenea, de pe cele 4.851 hectare semănate cu orz s-a recoltat o cantitatea medie de 4.622 kilograme/hectar. În ceea ce privește cultura de rapiță, au fost semănate 12.193 hectare, fiind realizată o producție medie de 1.836 kilograme/hectar. În prezent, în județul Vaslui sunt înregistrate spații de depozitare pentru o cantitate totală de 543.000 tone de cereale. În cele 27 silozuri existente se pot stoca 194.000 tone de cereale, iar în cele 121 magazii se pot depozita 350.000 tone de cereale.

Vești bune din agricultură: producția de grâu a județului, neașteptat de mare

Fermierii din județul Vaslui au declanșat, în aceste zile, campania agricolă de recoltat cereale. Conform datelor Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, au fost treierate 591 hectare de orz, dintr-un program total de 4.851 hectare, iar catitatea medie obținută este de 4.622 kilograme/hectar. La cultura de rapiță au fost recoltate 1.402 hectare, dintr-un program de 12.193 hectare, cu o producție medie realizată de 1.836 hectare/hectar. De asemenea, agricultorii vasluieni au demarat și treieratul grâului. Dintr-un program de 61.744 hectare au fost secerate 731 hectare, cu producție medie de 4.813 kilograme/hectar.

În prezent, în județul Vaslui sunt înregistrate spații de depozitare pentru o cantitate totală de 543.000 tone de cereale. În cele 27 silozuri existente se pot stoca 194.000 tone de cereale, iar în cele 121 magazii se pot depozita 350.000 tone de cereale.

“Noi trebuie să comunicăm în fiecare zi la Ministerul Agriculturii suprafețele recoltate și producțiile obținute. Ne bucurăm că au încetat ploile și avem temperaturi ridicate, iar fermierii au condiții bune pentru recoltare. Acum fermierii au unde să își depoziteze producția și să văndă atunci cănd au prețuri mai bune. Din observațiile pe care le-am avut în teren se prefigurează un an agricol bun, chiar dacă din toamna anului trecut a fost secetă și culturile nu au înfrățit la timp. Datorită precipitațiilor, culturile au recuperat din vegetație în primăvară”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

În ceea ce privește culturile semănate în această primăvară, vegetația este bună datorită rezervelor de apă din sol și a temperaturilor ridicate.  (Dănuț CIOBANU)

Sate pustii. Fermierii vasluieni primesc subvenții, dar nu au tineri să-i angajeze în agricultură

de Dănuț CIOBANU

Angajatorii din agricultură, industria alimentară și acvacultură primesc sprijin financiar de la stat dacă angajează tineri. Săptămâna trecută au fost aprobate normele metodologice ale legii care permite acordarea subvenției, iar DAJ Vaslui a informat fermierii despre acest ajutor. Sprijinul lunar este de 1.000 lei pentru persoanele cu studii superioare, 750 lei pentru studii medii, și 500 lei pentru persoanele fără studii. Fermierii salută inițiativa, însă susțin că a venit prea târziu, deoarece în mediul rural nu mai sunt tineri care să lucreze în agricultură.

Angajatorii vasluieni din sectorul agricol au parte de o veste foarte bună. Fermierii vor beneficia de un ajutor financiar lunar, dacă angajează tineri în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară. Sprijinul financiar se acordă după ce au fost aprobate normele metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018 privind aprobarea programului de stimulare a angajării tinerilor.

În acest sens, Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a transmis o informare tuturor fermierilor din județ cu date despre implementarea acestei legi.

„Legea a fost aprobată din anul trecut, iar acum s-au adoptat normele metodologice. La noi în județ este o criză de forță de muncă atât în sectorul agricol, cât și în industria alimentară, cum ar fi în morărit, panificație etc. Sunt sute de angajatori din cele trei sectoare de activitate care pot primi sume de bani pentru a angaja tineri. Programul va fi pus în aplicare de către instituția noastră, iar înscrierea în program se face până la data de 31 decembrie 2020, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

Conform actului normativ, fermierul care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai programului primește următorul sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană angajată: 1.000 lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară; 750 lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare; 500 lei pentru persoanele fără studii.

Contracte de muncă pentru tineri

Tinerii beneficiari ai programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare. De asemenea, pentru a beneficia de prevederile legale, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni.

“Legea e bună. Au venit și normele metodologice, dar e greu să găsești personal ca să faci angajări. Noi am angaja și fără subvenție, dar nu avem pe cine. E bună măsura, e problema să vină personal în agricultură. Cei care au studii superioare vor să trăiască la oraș, iar cei fără studii pleacă în străinătate să cunoască alte țări. Este criză de forță de muncă în toate domeniile. Într-o comună ai unul sau doi tineri pe care să îi formezi să lucreze în agricultură, ceea ce este foarte puțin. Cu toate acestea, orice subvenție care ajută piața muncii este binevenită pentru noi”, a spus Dan Hurduc, fermier din Costești.

Peste 71 milioane de euro pentru reducerea efectelor dezastrelor naturale și asigurarea producției agricole

de Dănuț CIOBANU

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță lansarea mai multor sesiuni de primire a proiectelor de investiții, finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Fondurile europene disponibile pentru toate aceste tipuri de sprijin depășesc suma de 71 milioane de euro.

În perioada 1 aprilie – 30 iunie 2019, fermierii din județul Vaslui pot depune proiecte prin submăsura 5.1. pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile. Alocarea financiară pentru beneficiarii publici ai acestei submăsuri este de 7.360.000 euro, iar beneficiarii privații au la dispoziție 7.415.003 euro.

În aceeași perioadă este deschisă sesiunea de primire a cererilor pe submăsura 5.2. pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale. Bugetul disponibil pentru acest tip de investiții este de 13.677.431 euro.

Începând cu 1 aprilie 2019, se lansează prima sesiune de depunere a cererilor de finanțare prin submăsura 17.1 ”Prime de asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor”. Data limită de depunere a cererilor de finanțare este 30 noiembrie 2019. Fondurile disponibile pentru fermieri sunt în valoare de 42.797.487 euro.

„Dezastrele si calamitățile naturale pot interveni oricând, în orice moment, iar noi trebuie să fim pregătiți în mod eficient să facem față unor astfel de situații. Punem accent pe măsurile esențiale de prevenire, dar și pe cele de reducere a riscurilor de dezastru.  Lansăm pentru prima dată o serie de măsuri complementare celor de investiții, măsuri menite să reducă efectele dezastrelor naturale, ale catastrofelor climatice, fie că este vizată prevenirea acestor situații nefavorabile, fie că vorbim despre refacerea terenurilor agricole afectate de condiții de mediu adverse. De asemenea, deschidem în premieră o linie de finanțare prin care fermierii pot obține sprijin financiar să-și asigure atât culturile, cât și animalele.”, a spus Alin Trifu, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui.

Țăranii îmbătrânesc și abandonează agricultura de subzistență

de Dănuț CIOBANU

Tot mai mulți țărani din județul Vaslui renunță la agricultura de subzistență. Dacă ani la rând proprietarii de teren au refuzat asocierea și au preferat să își cultive singuri pământul, în prezent, situația s-a schimbat radical. Pe fondul îmbătrânirii populației, tot mai multe suprafețe arabile sunt lucrate în arendă, producțiile obținute de societățile agricole fiind net superioare celor realizate de țărani.

Țăranii din județul Vaslui nu mai lucrează individual terenurile arabile pe care le dețin în proprietate. În cursul anului trecut, din cele 292.469 hectare de teren arabil din județul Vaslui, 137.231 hectare au fost lucrate individual și 155.238 hectare au fost exploatate organizat. Mai exact, un procent de 53% din terenul arabil a fost lucrat de societăți agricole, întreprinderi familiare și persoane fizice autorizate, în timp ce 47% din terenul agricol s-a muncit individual, de către țărani.

Tendința de la nivelul județului Vaslui este de comasare a terenurilor și exploatarea acestora în formă organizată. Este foarte greu să lucrezi pământul individual, iar țăranii un dispun de baza materială necesară pentru a face lucrările agricole. Ca să înființeze o cultură agricolă fermierul trebuie să caute utilajele care să pregătească solul, să achiziționeze sămânță certificată, îngrășăminte chimice etc. Cum proprietarii de pământ sunt tot mai în vârstă, aceștia aleg să dea terenul la fermele agricole unde să fie lucrat în arendă”, ne-a spus Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui.

Producții mici la țărani

Dacă în ultimele două decenii majoritatea țăranilor din județul Vaslui nu au dorit să se asocieze mizând pe agricultura de subzistență, în ultimii ani, pe fondul îmbătrânii populației din mediul rural, se constată o creștere a suprafețelor arabile lucrate organizat. De regulă, țăranii cultivă porumb, floarea soarelui, grâu și lucernă, iar diferența de producție dintre suprafețele lucrate organizat de societățile agricole și cele lucrate individual este semnificativă. Spre exemplu, la porumb, pe suprafețele lucrate organizat se realizează o producție de 5.165 kilograme/hectar, în timp ce țăranii obțin numai 4.814 kilograme/hectar.

La floarea soarelui, la fermele agricole producția realizată este de 2.182/kilograme/hectar, iar la țărani de 1.960 kilograme/hectar. De asemenea, la cultura de grâu, fermele agricole obțin o producție de 4.345 kilograme/hectar, în timp ce țăranii au o recoltă de numai 3.532 kilograme/hectar.

Controale în piețe și oboare privind comercializarea semințelor și materialului săditor

Anul trecut, laboratorul din cadrul Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS) Vaslui a fost acreditat pentru eșantionarea și efectuarea de analize oficiale la loturile de semințe. În urma acestor acreditări, sămânța analizată în acest laborator, însoțită de documentele oficiale, poate circula pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Astfel, a fost eșantionat în anul 2018 un număr de 741 loturi semincere pentru efectuarea determinărilor de calitate și au fost admise 424 loturi de semințe, din care: 259 loturi în cantitate totală de 6.763 tone de sămânță pentru comercializare și 165 loturi în cantitate de 3.448 tone de sămânță utilizată pentru necesarul propriu.

În paralel, inspectorii din cadrul instituției au monitorizat comercializarea semințelor de porumb și floarea soarelui, achiziționată în scopul înființării culturilor de către fermieri. Astfel, au prelevate 129 eșantioane de analiză de la operatori economici distribuitori cât și de la fermierii beneficiari, care au fost conforme regulilor specifice impuse de legislație.

În timpul campaniilor de comercializare a semințelor de toamnă și primăvară, efectuăm controale în magazine specializate, spații de depozitare pentru comercializarea semințelor și materialului săditor, în piețe, târguri și oboare. În urma controalelor, am întocmit 127 procese verbale la operatori economici și persoane fizice, în timpul comercializării semințelor și materialului de plantare fructifer și viticol. Nu am constatat nereguli deosebite în ceea ce privește activitatea de comercializare, astfel încât am dat doar avertismente la cinci operatori economici și persoana fizice”, a spus Mihaela Lespezianu, inspector șef al ITCSMS Vaslui. (Dănuț CIOBANU)

Fonduri nerambursabile de milioane de euro pentru sectorul pomicol

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea finală a ghidului solicitantului pentru investiții în exploatații pomicole, finanțate prin submăsura 4.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020. Ghidul poate fi consultat pe pagina oficială de internet a agenției, www.afir.info, la secțiunea investiții PNDR.

„Versiunea finală a ghidului vine cu o serie de clarificări cu privire la dimensiunea economică a exploatațiilor agricole, pentru solicitanții care depun mai multe proiecte în aceeași sesiune. O noutate în ceea ce privește investițiile ce pot fi sprijinite prin intermediul acestei submăsuri este reprezentată de introducerea speciilor dud și goji, specii în cazul cărora pentru cheltuielile generate de înființarea plantațiilor se va aplica procedura de achiziții de bunuri și servicii a AFIR. Recomand tuturor solicitanților să analizeze ghidul cu atenție pentru a putea, ulterior, să completeze corect cererile de finanțare și să prezinte toate documentele solicitate”, a precizat Alin Trifu, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui.

Prin intermediul submăsurii 4.1, se acordă fonduri nerambursabile de maximum 1.050.000 de euro, cu o intensitate a sprijinului acordat de 50%, cu majorare până la 90% din totalul cheltuielilor eligibile, în funcție de beneficiar (tânăr fermier/ forme asociative) și de investiție (ecologică/investiții în zone cu constrângeri naturale etc.). (Dănuț CIOBANU)

Fermierii fac rând la cursurile de calificare profesională

Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a început organizarea primelor cursuri de pregătire profesională din 2019. Astfel, în cursul lunii ianuarie, au început orele de pregătire 28 de cursanți care se califică în meseria de legumicultor și 25 de fermieri care se specializează în meseria de tractorist.

La această dată, mai sunt înscriși fermieri la cursurile de pomicultură, lucrător în cultura plantelor, apicultor și lucrător în creșterea animalelor.

Aurel Ghineț, director adjunct al DAJ Vaslui, a spus că imediat ce se va atinge numărul necesar de cursanți pe o anumită specializare vor începe orele de pregătire teoretică și practică. “Vom mai da drumul la alte două cursuri în următoarele zile. Cele mai căutate specializări sunt cele de apicultor și legumicultor. Fermierii pot face proiecte pe mai multe măsuri, pentru a obține finanțare nerambursabilă europeană”, a spus Aurel Ghineț.

În județul Vaslui au fost implementate anul trecut 70 de proiecte pe măsura 6.1. (instalarea tinerilor fermieri), 130 de proiecte pe măsura 6.3. (sprijinirea micilor ferme agricole) și 15 proiecte pe măsura 4.1. (investiții în agricultură)DAJ Vaslui a finalizat anul trecut șase cursuri de pregătire profesională pentru 220 de cursanți. Este vorba despre 73 de apicultorii, 52 legumicultor, 39 crescători de animale, 22 pomicultori, 17 tractoriști, 17 lucrători în cultura plantelor. Pe lângă cursanții din județ, DAJ Vaslui a calificat și zeci de persoane venite din județe precum Iași, Galați, Cluj, Bistrița Năsăud, Neamț, Suceava. Cursanții sunt majoritatea tineri cu vârsta între 20 – 35 de ani. Un curs durează trei luni, cuprinde o probă scrisă și o probă practică, și costă 420 de lei. (Dănuț CIOBANU)

Peste 1.500 de fermieri au primit anul trecut avize pentru atestatele de producător

Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a acordat în anul trecut 1.572 de avize consultative pentru atestatele de producător. Pentru a elibera aceste documente, DAJ Vaslui a verificat în prealabil, în teren, existența culturilor agricole care au fost declarate de fermieri. Verificările s-au desfășurat în baza Legii nr. 145/2014 privind stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Atestatele de producător în sectorul vegetal au fost emise pentru activități precum legume, cultura mare, pomi fructiferi, viță de vie etc. 

“Fermierii sunt interesați să își vândă produsele agricole în piețe. Atestatele de producător sunt eliberate de către primari, iar noi acordăm un aviz consultativ. După ce primarul a eliberat atestatul de producător, țăranii dispun de dovada că sunt producători și nu intermediari”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

Din mai 2015 comercializarea produselor agricole obținute în gospodăria proprie se face în baza «Atestatului de producător», document care a înlocuit «Certificatul de producător», eliberat conform HG nr. 661/ 2001, act normativ abrogat. Atestatul de producător este valabil șapte ani de la data emiterii și cuprinde datele personale ale producătorului. Atestatul este însoțit de un carnet de comercializare care are șapte file nedetașabile, aferente pentru structura de culturi pentru fiecare an. Cum structura de culturi se schimbă anual, producătorii agricoli trebuie să obțină un aviz consultativ pentru fiecare an de comercializare. (Dănuț CIOBANU)

Peste 1.000 de fermieri vasluieni sunt chestionați despre situația agriculturii

Acțiunea de colectare a informațiilor privind evoluția sectorului agricol de la nivelul județului Vaslui este în plină desfășurare. În acest sens, Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a repartizat în teritoriu 1.050 de chestionare în vederea pregătirii întocmirii raportului statistic privind sectorul agricol.

În prima parte a acestei luni agenții agricoli din primării au împărțit chestionarele producătorilor agricoli, în vederea completării. Până pe 28 noiembrie, chestionarele trebuie să fie finalizate și transmise la DAJ Vaslui. Ulterior, instituția va trimite raportul la Ministerul Agriculturii până în data de 20 decembrie 2018. Institutul Național de Statistică solicită, anual, Ministerului Agriculturii să realizeze aceste rapoarte privind situația la zi a agriculturii.

„Noi am început acțiunea la începutul acestei luni și am primit primele chestionare completate de producătorii agricoli. Materialele au fost repartizate la toți fermierii care sunt organizați în exploatații agricole de orice tip: Întreprinderi Individuale, Asociații Familiale, Persoane Fizice Autorizate. În aceste documente sunt trecute toate datele despre situația agriculturii din județul Vaslui: producții, suprafețe cultivate, programele propuse pentru însămânțările din primăvara anului viitor, ce hibrizi de semințe s-au folosit, producțiile realizate, starea de vegetație a culturilor, cum au răsărit plantele, densitatea acestora etc”, a precizat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui. (Dănuț CIOBANU)

Ninsorile din aceste zile îi scapă pe producătorii agricoli de faliment

Fermierii din județul Vaslui sunt extrem de mulțumiți de ninsorile căzute în ultimele zile. Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, a spus că a luat legătura cu agricultorii din județ, iar semnalele sunt pozitive.

“A nins în tot județul, este un strat de zăpadă de circa cinci centimetri. În zona Murgeniului a plouat mult și sunt șanse mari ca deficitul de apă din sol să se diminueze. Pământul este dezghețat, iar toată apa din zăpadă intră direct în sol. Ne așteptăm să ningă mai mult, iar prognozele meteo ne indică acest lucru și în zilele următoare. După acest episod de ninsori, în momentul în care pământul se zvântă sau îngheață se poate continua campania de arături. Când vom avea precipitații de 20-25 litri/metrul pătrat, atunci vom putea spune că este apă suficientă în sol”, a explicat Gigel Crudu.

Până la jumătatea lunii noiembrie, dintr-un program de arături de toamnă de 185.600 hectare au fost realizate arături pe numai 37.601 hectare, ceea ce reprezintă un procent de 20%.

Potrivit datelor DAJ Vaslui, fermierii au semănat cu culturi de toamnă 89.280 de hectare. Din suprafața totală, 57.500 hectare au fost însămânțate cu grâu, 4.610 hectare cu orz, 487 hectare cu orzoaică, 19.120 hectare cu rapiță, 1.162 hectare au fost semănate cu plante de nutreț, 649 hectare cu alte culturi.

Din suprafața semănată cu rapiță au fost întoarse 2,719 hectare, din cauza că plantele nu au răsărit. Totuși, sunt parcele unde cultura de rapiță a vegetat corespunzător și acestea nu vor fi întoarse de fermieri pentru a fi semănate cu alte culturi agricole. (Dănuț CIOBANU)

Agricultorii vasluieni așteaptă precipitațiile salvatoare

Fermierii din județul Vaslui așteaptă cu nerăbdare primele precipitații din această toamnă. Din cauza secetei prelungite lucrările agricole se realizează foarte greu, iar programul la arături este mult întârziat.

“Toată lumea așteaptă ploi, pentru a putea ara suprafețele destinate însămânțării cu culturi de primăvară din anul viitor. Acum se mai seamănă grâu doar pe suprafețele care au fost pregătite imediat după recoltarea florii soarelui sau porumbului. Atunci pământul nu era chiar atât de tare și se putea da cu discul pentru a însămânța. Pe restul suprafețelor arabile este foarte greu de realizat lucrările de arături. De trei luni și jumătate nu am mai avut ploi însemnate cantitativ în județul nostru. A mai plouat în zona Bârladului, pe Valea Prutului, însă deficitul de apă din sol este foarte mare”, a spus Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui.

Până la această dată, dintr-un program de arături de toamnă de 185.600 hectare au fost realizate arături pe numai 37.601 hectare, ceea ce reprezintă un procent de 20%. Potrivit datelor DAJ Vaslui, fermierii au semănat cu culturi de toamnă 89.280 de hectare. Din suprafața totală, 57.500 hectare au fost însămânțate cu grâu, 4.610 hectare cu orz, 487 hectare cu orzoaică, 19.120 hectare cu rapiță, 1.162 hectare au fost semănate cu plante de nutreț, 649 hectare cu alte culturi.

Din suprafața semănată cu rapiță, până la această dată au fost întoarse 2,719 hectare, din cauza că plantele nu au răsărit. Totuși, sunt parcele unde cultura de rapiță a răsărit corespunzător și acestea nu vor fi întoarse de fermieri pentru a fi semănate cu alte culturi agricole. (Dănuț CIOBANU)

Angajatorii preferă zilierii, în dauna salariaților cu contract de muncă

În primele nouă luni ale acestui an, în județul Vaslui au prestat activități cu caracter ocazional 77.131 de zilieri. Agricultura și comerțul sunt principalele domenii care atrag forța de muncă. Utilizarea frecventă a zilierilor a făcut ca, în ultimii ani, numărul acestora să fie mult mai mare decât cel al salariaților, care este de numai 54.271 persoane.

Munca necalificată cu caracter ocazional are tot mai mult succes la nivelul județului Vaslui. În primele nouă luni ale acestui an în județul nostru au prestat activități ocazionale nu mai puțin de 77.131 de zilieri.

Manuela Moraru, purtător de cuvânt al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui, a spus că domeniile în care activează cei mai mulți zilieri sunt agricultura și construcțiile. Numai în luna septembrie 2018, angajatorii din județul Vaslui au utilizat 3.427 de zilieri: “Pentru a ușura activitatea angajatorilor, s-a realizat o aplicație electronică prin care registrul de evidență al zilierilor poate fi transmis în format electronic către ITM Vaslui. Măsură face parte din cadrul unei campanii desfășurate la nivel național, privind respectarea legislației în domeniu”.

Demn de remarcat este faptul că Vasluiul are mai mulți zilieri decât salariați cu contracte individuale de muncă. La începutul lunii septembrie 2018, numărul contractelor individuale de munca active din județ era de 59.546. De asemenea, numărul total al salariaților este de 54.271 persoane, iar numărul total al persoanelor juridice active este de 6.149 persoane.

Zilierii achită impozite

Domeniile în care se pot presta activități care au caracter ocazional sunt agricultură, silvicultură, exploatări forestiere, pomicultură și viticultură, apicultură, zootehnie etc. Persoanele care lucrează cu zilieri sunt obligate la plata unui impozit de 16%, calculat la remunerația brută acordată acestora, în caz contrar, riscând amenzi de până la 20.000 lei. Totodată, există obligația întocmirii unui registru de evidență a zilierilor pentru toate persoanele care desfășoară activități cu caracter ocazional. Agenții economici care au achiziționat/achiziționează registre de evidență a zilierilor, conform Legii 52/2011, au obligația să le completeze cu toți zilierii cu care au avut/au raporturi de muncă, în ordine cronologică. Beneficiarul de lucrări va transmite către Inspecția Muncii o copie a registrului, până în data de cinci a lunii următoare pentru luna anterioară. (Dănuț Ciobanu)

Săptămână de foc la APIA Vaslui: o săptămână până la finalizarea controalelor în teren

Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Vaslui lucrează la capacitate maximă, pentru a finaliza până în data de 23 septembrie eșantionul de control în teren, aferent cererilor de depuse în campania 2018. După terminarea controalelor din teren, din data de 15 octombrie fermierii vor primi în avans banii pentru cererile de sprijin depuse pentru anul curent.

Campania de verificare în teren a suprafețelor și culturilor agricole a debutat pe 6 iulie 2018 și vizează un eșantion de 758 fermieri cu un număr de 12.775 parcele de teren, cu o suprafață totală de 64.631 hectare. Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui, a precizat că, până la această dată, au fost controlate 10.833 parcele, ceea ce reprezintă un procent de 85% din eșantionul de control, cu o suprafață de 55.600 de hectare. Practic, în această săptămână, au mai rămas de verificat 1.942 de parcele, care însumează o suprafață de 10.000 de hectare.

Pentru a reuși să verifice întregul eșantion, sunt deplasate în teren 15 echipe de la APIA Vaslui, APIA Neamț și APIA Bacău. APIA Vaslui are în teren 10 echipe, din care șase membri sunt detașați de la Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui. Media zilnică de controale este de 380 de parcele, ceea ce înseamnă că în maxim cinci zile operațiunea va fi finalizată.

Funcționarii verifică în teren dacă declarațiile depuse de fermieri corespund cu realitățile din teren. Este vorba despre mărimea unei parcelei și cultura agricolă înființată pe aceasta. După finalizarea controalelor din teren urmează o perioadă de completare a rapoartelor de control și introducerea acestora în baza electronică de date.

“Urmărim să respectăm calendarul impus de Petre Daea, ministrul Agriculturii, astfel încânt cu data de 15 octombrie se va începe efectuarea plăților în avans pentru fermierii care au depus cereri pe anul 2018. Plățile în avans vor fi realizate în perioada 15 octombrie – 30 noiemebrie. Ulterior, în perioada 1 decembrie 2018 – 30 iunie 2019 se vor plăti restul sumelor aferente plăților directe pe suprafață”, a precizat Răzvan Arteni. (Dănuț Ciobanu)

Seceta prelungită creează probleme. Cultura de rapiță de pe mii de hectare ar putea fi compromisă

Rapița semănată pe mii de hectare în județul nostru are de suferit din cauza secetei prelungită din ultima perioadă, lipsa apei din sol făcând ca această cultură să nu răsară. Specialiștii în agricultură prevăd deja producții slabe în vara anului viitor, chiar mai mici și decât anul acesta, când au fost înregistrate medii de 1.148 kg/hectar.

Schimbările climaterice din ultimii ani, cu perioada alternante de ploi abundente și secetă prelungită, afectează tot mai mult agricultura din zona Moldovei. După o primăvară fără ploi, care au afectat culturile de toamnă, și o jumătate de vară ploioasă, în județul nostru s-a instalat din nou seceta, de la mijlocul lui iulie. Consecințele se văd tot în agricultură și sunt resimțite din plin de către fermierii care au semănat rapița pe o suprafață de peste 17.000 de hectare.

Din păcate, sunt puține zone unde a răsărit cultura, iar acolo unde s-a întâmplat, a ieșit din pământ în procent de 70%. Trebuie să plouă măcar 20 de litri/metru pătrat, care să declanșeze procesul de germinare și apoi de răsărire. Dacă în două săptămâni nu vor fi precipitații consistente, probabil vor fi semne de întrebare la producția de rapiță”, ne-a declarat directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Vaslui, Gigel Crudu.

În condițiile în care procesul de răsărire la rapiță este mai mic decât cel de anul trecut, producțiile de rapiță din 2019 ar putea fi sub o mie de kilograme la hectar. Producția medie în acest an a fost de 1.148 kg/ha. (Ionuț PREDA)

Toamna vine cu finanțări pentru agricultorii și pentru tinerii fermieri vasluieni

Vasluienii care au activitate în domeniul agricol, dar și cei care vor să-și facă debutul în acest sector au la dispoziție, începȃnd cu data de 3 septembrie, o nouă sesiune pentru finanțarea proiectelor agricole, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Sumele pe care le pot solicita ajung până la 2 milioane de euro și cel mult 90% din valoarea investiției pe care și-au propus să o dezvolte.

Fondurile anunțate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), odată cu publicarea Ghidului solicitantului aferent investițiilor în exploatații agricole, ar putea să aducă o nouă gură de oxigen pentru agricultura vasluiană, domeniu care se luptă din greu să asigure supraviețuirea județului.

Bugetul disponibil pentru sesiunea din acest an este de 303 milioane euro, din care agricultorii vasluieni au la dispoziție 53 de milioane euro pentru investiții în sectorul vegetal zona non-montană, 111 milioane euro pentru investiții în sectorul zootehnic zona non-montană și 59 de milioane euro pentru ferma de familie și ferma mică.

Ce condiții trebuie să îndeplinească fermierii vasluieni pentru a primi finanțare de la AFIR

În cadrul măsurii PNDR 4.1, solicitanții eligibili sunt fermierii debutanți, alături de fermierii cu activitate economică demarată și care și-au organizat fermele agricole sub una din următoarele forme: persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau întreprindere familială; societate comercială cu răspundere limitată sau pe acțiuni; societate agricolă sau grup de producători.

Ajutorul nerambursabil acordat poate fi de până la 2 milioane de euro, pentru investiții realizate atât în zona urbană, cât și în cea rurală, decontul fiind într-un procent cuprins între 30% și 90%.

Fondurile nerambursabile vor fi acordate pentru decontarea cheltuielilor eligibile legate de înființarea sau dezvoltarea exploatațiilor agricole, respectiv pentru construcția sau modernizarea, dar și dotarea clădirilor din cadrul fermei; construirea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare a propriilor produse; achiziționarea de utilaje și echipamente specifice activității agricole; cheltuieli cu plata TVA-ul, în cazul beneficiarilor neplătitori de TVA. Agricultorii vasluieni pot cere bani și pentru înființarea unui site web pentru ferma lor, pentru crearea conceptului de etichetă pentru produsele comercializate, crearea brandului produselor comercializate sau pentru consultanță în vederea scrierii și implementării proiectului.

În ceea ce privește cheltuielile neeligibile, ce nu sunt acoperite de ajutorul financiar nerambursabil, cele mai importante dintre acestea sunt:achiziția de clădiri; construcția și modernizarea locuințelor; cheltuielile cu întreținerea culturilor agricole; cheltuielile cu spațiile ce deservesc activitatea generală a exploatației agricole: birouri administrative, săli de ședințe, săli de protocol, spații de cazare etc.; dobânzile și comisioanele bancare; TVA-ul, în cazul beneficiarilor plătitori de TVA; achiziționarea de bunuri și echipamente „second hand”; cheltuieli efectuate înainte de semnarea Contractului de finanțare, cu excepția cheltuielilor de consultanță.

Cei interesați trebuie să știe că ajutorul financiar nerambursabil ce va fi acordat prin intermediul acestei linii de finanțare nu este de 100%, astfel că este necesară o cofinanțare a investiției din fonduri private. Fermierii vor fi verificați dacă au resursele financiare necesare investiției, înainte de semnarea contractului de finanțare, ca o măsură de creștere a șanselor de reușită a proiectelor aprobate.

Măsura 4.1 va sprijini, la fel ca și în anii precedenți, investițiile făcute de fermieri pentru înființarea sau dezvoltarea exploatațiilor agricole. Sunt încurajate în special investițiile realizate de către fermele de mici dimensiuni și fermele de familie, acestea obținând un punctaj superior fermelor mari; investițiile pentru realizarea lanțurilor alimentare integrate, asocierile fermierilor care dețin exploatații de dimensiuni micii și / sau medii, precum și proiectele realizate în zonele cu potențial agricol ridicat, care vor primi un punctaj superior.

Înscrierile în program vor debuta pe 3 septembrie, proiectele putând fi depuse până cel târziu în ultima zi a anului, dacă bugetul nu este epuizat. (Mara GRIGORIU)

De astăzi se fac plățile pentru motorina agricolă

De astăzi se plătește ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina folosită în agricultură aferentă cantităților de motorină utilizate în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2018 (trimestrul I 2018). Fermierii vasluieni încasează 1,7385 lei pentru fiecare litru de motorină folosit la lucrările mecanizate din agricultură.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenței dintre rata accizei standard și rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,7385 lei/litru.

Cererile de plată pentru rambursare se depun la APIA, însoțite de documente doveditoare, cum ar fi situația centralizatoare a cantităților de motorină achiziționate sau utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, copie a facturilor sau bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților, copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare, adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare. (Cristian DIMA)

S-a finalizat campania de depunere a cererilor pentru subvenții

Cristian DIMA

APIA Vaslui a finalizat campania de primire a cererilor unice de plată pe suprafață pentru anul 2018, marți, la ora 24.

Șefii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui și Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui au organizat, ieri, o conferință de presă pentru a prezenta rezultatele Campaniei de depunere a cererilor pentru anul în curs.

APIA Vaslui a finalizat cu succes Campania de primire a cererilor unice de plată pe suprafață pentru anul 2018, ajutați de inspectorii de la Direcția Agricolă Vaslui, care zi de zi au ținut legătura cu fermierii spunându-le să vină în timp util pentru a-și depune cererea. În urma analizelor făcute pe data de 15 mai la orele 24 APIA Vaslui a finalizat pe locul șapte pe țară, cu o suprafață totală de 253.934 de hectare, cu 13.550 de hectare mai mult față de anul precedent. Suprafața totală de plată la APIA, pe țară, a fost depășită față de anul trecut cu peste 248.000 de hectare, asta însemnând că în momentul de față avem o suprafață solicitată la plată de 9.638.000 de hectare, ceea ce înseamnă că ne apropiem de suprafața negociată cu Uniunea Europeană de 9,7 milioane hectare. Ca număr de fermieri s-au prezentat cu 1.107 fermieri mai puțini decât în campanile precedentă. Suprafața crescând, înseamnă că în județul Vaslui procesul de comasare a terenurilor se află în plină desfășurare. Din 20.734 de fermieri care au fost prezenți la APIA până pe data de 15 mai 4.203 fermieri au cerut și sprijin pentru bovine, oi și caprine” , ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Marți, 15 mai, la ora 24 ministrul agriculturii, Petre Daea, a organizat o videoconferință cu toți directorii APIA și DAJ din țară.

Domnul Petre Daea ne-a comunicat faptul că suntem prima țară de la nivelul Uniunii Europene care a încheiat această acțiune cu succes și a încheiat-o și până la data de 15 mai, spre deosebire de celelalte țări care au termenul de depunere a cererilor până la 10 iunie, cu penalități de 1%pe zi. Prin urmare este o mare realizare, la nivelul României, această acțiune. Bineînțeles că această campanile a fost una foarte grea. S-au obținut aceste rezultate ca urmare a unei bune organizări, atât la nivel central cât și la nivelul județelor. Printr-un efort comun am reușit să închidem la timp această acțiune așa cum stabilit ministrul agriculturii începând cu 2016, calendar prin intermediul căruia fermierii au de câștigat în sensul că vor încasa subvențiile la timp spre deosebire de anii precedenți”, a spus Gigel Crudu, directorul (DAJ) Vaslui.

Au fost stabilite sumele pe care APIA le acordă în sectorul vegetal

Cea mai mare subvenție se acordă cultivatorilor de legume în sere și solarii, iar cea mai mică fermierilor care au plantat mazăre boabe și fasole boabe.

Conform informațiilor furnizate, vineri, de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui, au fost stabilite cuantumurile schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente cererilor de plată depuse în Campania 2017, iar agricultorii vor încasa 172,3490 euro pentru fiecare hectar (ha) cultivat cu cânepă pentru ulei și/sau fibră, 719,9998 euro/ha dacă au plantat cartof timpuriu pentru industrializare și 519,9911 euro/ha pentru castraveți pentru industrializare.

Pentru fructele destinate industrializării (prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre) subvenția este de 197,7644 euro/ha, pentru hamei – 519,8509 euro/ha, leguminoase boabe pentru industrializare sau procesare (mazăre boabe și fasole boabe)– 52,4109 euro/ha, pentru lucernă – 89,90 euro/ha, iar pentru suprafețele cultivate cu orez sprijinul este de 665,1238 euro/ha.

Fermierii care au legume în sere și solare ( castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, tomate, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă) primesc cea mai mare subvenție 7059,8228 euro/ha, în timp ce cultivatorii de tomate pentru industrializare vor incasa 1420,0003euro/ha.

La sfeclă de zahăr sprijinul financiar este de 764,1754 euro/ha, la soia 191,8550 euro/ha, iar la sămânță de cartof – 1364,0657 euro/ha.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare cultură s-a calculat prin raportarea plafoanelor alocate la suprafețele eligibile pentru anul 2017. Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro. (Cristian DIMA)

Se fac plățile pentru motorina agricolă

Plata sprijinului financiar acordat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură a început la jumătatea acestei luni.

Beneficiarii ajutorului de stat sunt producătorii care exploatează terenuri agricole cu scopul obținerii producției, cei care dețin, cresc sau exploatează animale, organizațiile de îmbunătățiri funciare și organismele sau organizațiile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol. Plata este aferentă cantităților de motorină utilizate de agricultori în perioada 1 octombrie- 31 decembrie 2017.

Tot în această perioadă, până la 30 aprilie inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantitățile de motorină achiziționate și utilizate în agricultură, aferente perioadei ianuarie- martie 2018, a anunțat ieri Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenței dintre rata accizei standard și rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,7385 lei/litru.

Cererile de plată pentru rambursare se depun însoțite de documente doveditoare, cum ar fi situația centralizatoare a cantităților de motorină achizitionate sau utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, copie a facturilor sau bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanților, copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare, adeverință în original de la Registrul agricol, cu suprafețele aflate în exploatare, în cazul în care au intervenit modificări față de cererea de acord pentru finanțare. (Cristian DIMA)

Marii fermieri nu se grăbesc să ceară subvențiile pe terenul agricol

Au rămas mai puțin de 30 de zile pentru depunerea cererii unice de plată în agricultură, iar suprafața de 27.670 de hectare pentru care s-au cerut subvenții până în prezent, nu reprezintă nici măcar 15 % din suprafața subvenționată în 2017.

Centralizarea datelor până la 11 aprilie arată că la centrele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui s-au prezentat 10.433 de fermieri dintre cei 13.414 programați, iar suprafața pentru care au cerut subvenții totalizează 27.640 de hectare. În condițiile în care, în fiecare an, se acordă subvenții pentru circa 250.000 de hectare putem spune, fără doar și poate, că cei care au depus cereri până acum reprezintă categoria micilor fermieri, aceștia lucrând mai puțin de 15% din suprafața agricolă a județului. Prin urmare, marii fermieri mai au la dispoziție mai puțin de o lună pentru a-și cere drepturile.

Precizăm că spre deosebire de anii precedenți, când după perioada de depunere a cererilor (1 martie -15 mai) era prevăzută cu o prelungire de 25 de zile, dar cu penalități, începând din acest an, nu se mai va mai acorda nicio zi peste termenul limită de 15 mai. Prin urmare fermierii care nu depun, la timp, cererile la APIA Vaslui, pierd subvențiile.

Fermierii care solicită subvenții pentru o suprafață mai mare de 50 de hectare de teren agricol trebuie să depună cererea la Centru județean Vaslui al APIA, iar cei care vor subvenții pentru una mai mică de 50 de hectare trebuie să se prezinte la centrele locale de care aparțin.

În campania din 2017, la APIA Vaslui au fost depuse 21.849 de cereri pentru o suprafață de circa 250.000 hectare. (Cristian DIMA)

 

 

2018 se anunță a fi un an bun pentru agricultura vasluiană

de Cristian DIMA

Zăpadă căzută în februarie a determinat refacerea cantităților de apă din sol, așa că anul acesta ar putea fi bunpentru agricultura județului.

Potrivit informațiilor furnizate ieri de Direcția Agricolă Județeană Vaslui procesele fiziologice de germinare a semințelor, de răsărire și de dezvoltare a plantelor, au avut o evoluție normală, întrucât factorii de vegetație, respectiv apa și temperatura au fost asigurate în optim. Ceva probleme sunt la cultura de rapiță.

Starea de vegetație a culturii de rapiță diferă pe teritoriul județului, fiind influențată de mai mulți factori: epoca de semănat, gradul de aprovizionare cu apă a solului la semănat, calitatea pregătirii patului germinativ și hibrizii sau soiurile utilizate. În ansamblu, acolo unde producătorii au înființat culturile în prima parte a epocii de semănat, acestea au avut o răsărire neuniformă, ca urmare a deficitului foarte mare de apă din sol și a imposibilității pregătirii corespunzătoare a patului germinativ, iar în zonele unde culturile au fost semănate în a doua parte a epocii de semănat, plantele au răsărit uniform, ca urmare a aprovizionării solului cu apă (mai ales în zilele de 7-8 octombrie), plantele fiind mai puțin dezvoltate, ca urmare a perioadei scurte de vegetație pe care au avut-o până la scăderea temperaturilor. Subliniem că sunt înregistrate procese-verbale pentru constatarea și evaluarea pagubelor pentru o suprafață de 1.142 ha rapiță, cu grad de afectare cuprins între 90-100%, însă culturile nu au fost întoarse, urmând ca producătorii agricoli să ia o hotărâre în primăvară, în acest sens”, ne-a declarant Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

În toamna lui 2017, în județul nostru au fost înființate 62. 727 ha grâu comun de toamnă, 36 ha secară, 310 ha triticale, 3.840 ha orz, 150 ha orzoaică si 20.317 ha rapiță.

“Ca urmare a acestor informații, precum și a deplasărilor făcute în teren de specialiștii din cadrul instituției, rezultă că starea de vegetație a culturilor însămânțate în toamnă este bună pentru această perioadă. Din centralizarea suprafețelor, în funcție de densitatea culturilor, a reieșit faptul că la culturile de cereale păioase, pe 89% din suprafață, culturile au o densitate de peste 400 plante/ m.p. și pe 11% din suprafață, au densități cuprinse între 400-300 plante/ m.p., a mai spus directorul DAJ Vaslui.

Fermierii vasluieni care vor să acceseze fonduri europene pot depune cererea unică de plată în perioada 1 martie – 15 mai

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui anunță că în perioada 1 martie-15 mai 2018 se depune cererea unică de plată. Fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă aceștia dețin suprafețe de teren în diferite localități sau județe.

Fermierii pot beneficia de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăti, măsurilor de sprijin sau ajutoarelor, respectiv: schema de plată unică pe suprafață (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal ăi zootehnic, schema simplificată pentru micii fermieri, ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) care se acorda în sectorul vegetal și zootehnic precum și prin măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Masura 10 – Agro-mediu și clima, Masura 11 – Agricultura ecologică, Masura 13 – Plăti pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020)

Potrivit APIA Vaslui, în Campania 2018, completarea declaratiei de suprafata se realizeaza electronic, folosind aplicatia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea și închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezența functionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, dupa verificarea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitizate și corectarea eventualelor probleme semnalate de catre sistemul informatic.

Acelasi principiu se aplică și pentru crescătorii de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu functionarul APIA Vaslui, în aplicația dedicată sectorului zootehnic.

Fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă aceștia dețin suprafețe de teren în diferite localități sau județe.

Cererile se depun la Centrul județean APIA Vaslui în cazul fermierilor care solicită subvenții pentru o suprafata mai mare de 50 hectare de teren agricol și la centrele locale în cazul fermierilor care solicită subvenție pentru o suprafata mai mică sau egală cu 50 hectare de teren agricol.

Documentele care fac dovada ca terenul agricol se află la dispozitia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii.

Responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității care a emis sau atestat aceste documente, după caz.

Arendatorul, concedentul, locatorul și/sau comodantul nu beneficiază de plăți pentru terenul sau animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință.

Fermierii care beneficiază de renta viagera pentru suprafetele arendatesau înstrainate, nu beneficiază de plata pentru terenul arendat sau înstrainat.

Sunt eligibile la plată exploatațiile cu suprafața de cel putin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafața de cel puțin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuștilor fructiferi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel putin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie sa fie de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha” , ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Pentru a beneficia de subvenții, solicitanții trebuie să prezinte adeverința eliberată de către primării, conform înscrisurilor din registrul agricol.

La depunerea cererii unice de plata fermierul trebuie sa prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legala a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care contin zone de interes ecologic, precum si animalelor.

„Terenurile care nu fac parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată. Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA Vaslui l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2018, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programati conform invitației primite”, a mai spus directorul.

În campania din 2017, la APIA Vaslui au fost depuse 21.849 cereri pentru circa 250.000 de hectare. (Cristian DIMA)

Ministrul Agriculturii, prezent la Ziua Recoltei, sărbătorită cu mare fast la Șuletea

de Mihaela NICULESCU

Sărbătoare mare, ieri, la Șuletea. Sătenii au sărbătorit Ziua Recoltei, manifestare organizată de Primăria Șuletea, care în acest an l-a avut ca oaspete pe Petre Daia, ministrul agriculturii.

Pentru că vremea a fost nefavorabilă expunerii produselor agricole în aer liber oamenii s-au adunat la Căminul Cultural, unde au putut adresa întrebări ministrului. Printre problemele ridicate de săteni au fost cele privind subvențiile, nerespectarea contractelor de arendă, dar și gradul scăzut de accesare a fondurilor europene pentru sprijinirea producătorilor agricoli și fermierilor.

La Ziua Recoltei la Șuletea au fost prezenți Eduard Popica, prefectul județului Vaslui, Gigel Crudu, directorul Direcției Agricole Județene Vaslui, Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui, Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui, dar și o delegație a comunei Cucoara din Republica Moldova, cu care este înfrățită de doi ani comuna Șuletea.

Ciprian Tamaș, primarul comunei Șuletea, a ținut să felicite producătorii agricoli și fermierii din Șuletea și a înmânat plachete celor mai gospodari dintre aceștia. De asemenea într-un cadru festiv a fost înmânat și titlul de cetățean de onoare lui Sorin Sergiu Chelmu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii și fost secretar general în guvernul Cioloș, care s-a implicat foarte mult în sprijinirea comunei. Vom reveni cu amănunte.

Fermierii, în plină campanie agricolă de recoltare și de pregătire a terenurile pentru însămânțările de toamnă

Fermierii din județul nostru sunt în plină campanie agricolă de recoltare a porumbului, florii soarelui, soii și sfeclei de zahăr, de cules struguri și de pregătire a terenurile pentru însămânțările de toamnă. Producțiile la culturile semănate în primăvară sunt foarte bune, susțin reprezentanții Direcției pentru Agricultură Județeană Vaslui, atât din punct de vedere calitativ cât și cantitativ.

Agricultorii din județ sunt în fierbere în această perioadă, una în care recoltatul se suprapune cu pregătitul terenului pentru însămânțarea de noi culturi pentru anul agricol 2017-2018. Astfel, în privința campaniei de recoltare, aceasta se desfășoară în condiții foarte bune, susține conducerea Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui, determinând implicarea și angrenarea tuturor utilajelor agricole din dotarea fermelor. Astfel, se dorește ca, în cel mai scurt timp, să se finalizeze atât recoltarea și depozitarea producției obținute, precum și eliberarea tuturor terenurilor de resturile vegetale.

Până la aceasta dată, conform informațiilor transmise de către producătorii agricoli din județul nostru, floarea soarelui a fost recoltată de pe o suprafață de 50.659 hectare, ceea ce reprezintă 91% din suprafața cultivată, porumbul de pe 45.068 ha (47%), sfecla de zahăr de pe 148 ha și soia de pe 362 ha, din 1353 ha aflate în cultură. Producțiile medii obținute de producătorii agricoli fluctuează la cultura de floarea soarelui între 1.000 și 3.900 kg/ha, în funcție de gradul de fertilitate al solurilor, de cantitatea de apă asigurată în perioada de vegetație precum și de tehnologia aplicată”, ne-a declarat directorul DAJ Vaslui, Gigel Crudu.

Cele mai scăzute producții s-au obținut pe teritoriul comunelor Ștefan cel Mare, Vulturești, Băcești, Dumești, Voinești, Ivănești, Puiești, iar cele mai bune în comunele Vutcani, Roșiești, precum și în cele din Lunca Prutului, respectiv Drânceni, Stănilești, Lunca Banului, Vetrișoaia, Berezeni și Fălciu.

La porumb, producțiile oscilează între 2.300 kg si 8.000 kg/ha, fiind foarte mult influențate de aceeași factori de producție ca și în cazul florii soarelui. O situație finală privind producțiile medii obținute la hectar la această cultură va fi stabilită în cursul lunii decembrie, odată cu finalizarea acțiunii de centralizare a informațiilor din ancheta statistică privind suprafețele recoltate și producțiile obținute.

În ceea ce privește strugurii, aceștia au fost recoltați de pe 7.888 ha din suprafata totală de 11.462 de hectare cultivate cu viță de vie.

Recoltele obținute până în prezent sunt foarte bune atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. (Ionuț PREDA)

Zeci de producători, participanți la Zilele Recoltei în Vaslui

Zeci de producători autohtoni, în special de legume și fructe, vor participa, în acest week-end, la Zilele Recoltei, acțiune organizată, ca în fiecare an, de Primăria Vaslui, în Piața Traian. Pe lângă produsele agricole de sezon, vasluienii vor putea cumpăra și dulceață, miere de albine și preparate tradiționale din carne și brânză.

Pe o vreme ce se anunță frumoasă, Piața Traian din municipiul Vaslui va fi gazda, ca de altfel în ultimii ani, a tradiționalelor de acum zile ale recoltei. Însă, spre deosebire de ceea ce a fost până acum, evenimentul, organizat de Primăria Vaslui, se va întinde pe perioada a trei zile, între orele 8 și 18, timp suficient pentru localnici, și nu numai, să-și facă cumpărăturile și să-și umple debaraua cu bunătăți pentru sezonul rece. Desigur, vor fi doar produse ecologice, majoritatea din producția autohtonă, numai bune pentru zacuscă, conserve la borcan și dulceață.

”Pentru Zilele Recoltei din acest an au confirmat participarea 20 de producători de legume și fructe. De asemenea, vor mai fi producători de brânzeturi, de dulceață, miere de albine și preparate din carne”, ne-a declarat viceprimarul municipiului Vaslui, Dragoș Cazacu.

După ce-și vor face cumpărăturile, vasluienii vor putea să servească și un mic la grătar sau o bere la una din cele șapte terase care vor funcționa în zona parcării de taxiuri. În ceea ce privește expoziția de legume și fructe, aceasta va fi organizată în parcarea cu plată a Pieții Traian. (Ionuț PREDA)

Vasluieni, împăduriți-vă terenurile! Fonduri nerambursabile prin APIA

Fermierii vasluieni pot obține fonduri nerambursabile în valoare totală de 7 milioane euro pentru lucrări multianuale de împădurire a pământurilor, printr-o linie de finanțare care se va deschide la data de 21 august, prin Agenția Națională de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA).

Este vorba despre cea de-a doua sesiune a schemei de ajutor de stat “Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”, din submăsura 8.1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), care are o alocare bugetară de 50 de milioane de euro.

Beneficiarii sunt fermierii (persoane fizice sau firme) și alți proprietari de terenuri, care sunt așteptați să depună cereri de finanțare într-o aplicație electronică, ce va fi deschisă în perioada 21 august – 6 octombrie.

Înainte de depunerea cererii de sprijin, solicitanții sprijinului trebuie însă să parcurgă etapele de identificare a suprafețelor care urmează a fi împădurite în IPA Online, etape care vizează elaborarea proiectului tehnic de împădurire și obținerea avizului pentru proiectul tehnic de la Garda Forestieră.

După publicarea ʺGhidului solicitantuluiʺ, care urmează să fie aprobat prin ordinul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, potențialii beneficiari vor putea solicita Centrelor Județene APIA eliberarea Notei de constatare și identificare a suprafețelor de teren destinat împăduririi în sistemul IACS – LPIS gestionat de APIA, care stă la baza întocmirii proiectului tehnic de împădurire.

Decontul APIA de anul trecut, 2.500 de euro la hectar

Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1 și Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a contractului de finanțare, este de 7 milioane euro, pe întreaga perioadă de contractare, de 6 ani, și pe toată suprafața contractată.

Dacă se păstrează condițiile și criteriile de eligibilitate de anul trecut, intensitatea sprijinului public ar putea fi de 100%, asta însemnând că beneficiarii ar putea primi de la stat, și în 2017, toate cheltuielile eligibile din proiect, contribuția acestora fiind zero.

Anul trecut, suprafața minimă acceptată de pădure a fost de 1 hectar, iar pentru perdele forestiere, de 0,5 hectare. Sprijinul nerambursabil a fost între 2.528 de euro la hectar, la munte, și 4.393 de euro la hectar, la câmpie, pentru lucrările de înființare a pădurii. Apoi, pe o perioadă de 12 ani, au fost prevăzute sume maxime de 2.423 de euro la hectar, pe an, pentru lucrările de întreținere. Sprijinul APIA se diminuează în cursul celor 6 ani de contractare a finanțării. (Mara GRIGORIU)

Fermierii din județ au o șansă în plus să obțină 15.000 de euro prin PNDR pentru dezvoltarea unor proiecte

Sesiunea de primire a proiectelor pentru dezvoltarea fermelor mici a fost prelungită cu o lună de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în condițiile în care s-au depus cereri pentru doar o treime din fondurile alocate în acest an submăsurii 6,3, respectiv 32,3 milioane de euro din totalul de 100 de milioane de euro. La nivelul județului nostru au fost depuse 88 de proiecte, în valoare de 1,32 milioane euro.

Fermierii din județ au o șansă în plus să obțină o finanțare nerambursabilă de 15.000 de euro prin PNDR pentru dezvoltarea unor proiecte locale. Asta după ce Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a prelungit cu o lună sesiunea de primire a cererilor de finanțare aferentă submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Astfel, depunerea proiectelor pentru investiții în ferme mici se poate face până la data de 31 august 2017, ora 16.00.

Autoritatea de Management pentru PNDR a decis prelungirea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare cu o lună pentru a asigura o șansă și celor care nu au reușit, din motive independente de ei, să termine de întocmit documentația pentru depunere până la această dată. De asemenea, faptul că această submăsură încă dispune de fonduri, iar punctajul este unul ușor de atins, va permite mai multor fermieri mici să obțină o finanțare care să le asigure un start bun spre o exploatație agricolă mai puternică, care să acceseze în viitor sprijin financiar mult mai consistent”, ne-a declarat directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui, Alin Trifu.
La nivelul județului nostru au fost depuse până în prezent 88 de proiecte, în valoare totală de 1,32 milioane euro.
Sprijinul acordat prin PNDR 2020 pentru dezvoltarea fermelor mici este 100% nerambursabil și este de 15.000 de euro pentru un proiect. Pragul de calitate lunar, stabilit pentru perioada de depunere 1–31 august 2017, este de 15 puncte. Modalitatea de depunere a cererilor de finanțare este cea on-line pe pagina oficială a Agenției, www.afir.info. Toți cei interesați să depună proiecte pentru dezvoltarea fermelor mici, prin sM 6.3, pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente pe site-ul AFIR, la secțiunea „Investiții PNDR”. (Ionuț PREDA)

Doar 14 din cei 65 de cultivatori de roșii din județ își primesc subvențiile

Direcția Agricola a Județului Vaslui a virat, la mijlocul acestei săptămâni, banii în contul beneficiarilor programului de susținere a tomatelor cultivate în spații protejate. În județul nostru s-au înscris în acest program 65 de fermieri, însă doar 14 vor primi, deocamdată, subvenția de 3.000 de euro.

Doar 14 fermieri vasluieni au primit subvenția de 3.000 de euro prevăzuta în cadrul programului de susținere a tomatelor cultivate în sere și solarii. Suma totală virată în conturile cultivatorilor a fost de 188.739,60 lei. La nivelul DAJ Vaslui , trei întreprinderi individuale și 11 persoane fizice cu atestat de producător, din comunele Ivești, Pogonești, Duda Epureni, Băcani, Codăești, Lunca Banului și Albești au depus documente justificative pentru comercializarea tomatelor până la data de 15 iunie 2017, însumând o cantitate totală valorificată de 31.784 kg. tomate, producție realizată de pe o suprafață de 17.015,20 mp solarii.

Conducerea Direcției Agricole a Județului (DAJ) Vaslui susține că restul cultivatorilor de roșii înscriși în program și-ar putea primi banii în toamnă dacă vor face dovada livrării pe piață a cantitățile prevăzute în ciclul doi de producție, și anume perioada noiembrie-decembrie.

”Plata subvenției se poate face doar în baza documentației depusă de către fermieri la sediul direcției. Până acum, doar 14 cultivatori au făcut dovada comercializării pe piață a două tone de roșii, cantitate vândută până la data de 15 iunie”, ne-a declarat directorul DAJ Vaslui, Gigel Crudu.

Pentru a fi eligibili pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/an la cultura de tomate, beneficiarii trebuie, printre altele, să dețină o suprafață cultivată  în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de 2.000 kg, dovedită cu documente justificative. (Ionuț PREDA)

 

Peste o mie de fermieri au depus la APIA, în doar trei zile, cereri pentru subvenții în agricultură

Peste o mie de cereri unice de plată pentru subvenții în agricultură acordate de la UE au fost depuse de către fermieri la ghișeele APIA în doar trei zile, după ce, în două luni și jumătate, fuseseră înregistrate 20.793 de solicitări. Instituția și-a încheiat programul după miezul nopții în ultima zi în care s-au mai acceptat cererile din partea fermierilor.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui a înregistrat un număr record de cereri unice de plată a subvențiilor în agricultură în ultimele trei zile din perioada legală de depunere a solicitărilor pentru anul 2017. Astfel, nu mai puțin de 1.048 de fermieri s-au înghesuit la sediul APIA în week-end și la începutul acestei săptămâni, când angajații instituției au avut program special de lucru cu publicul pentru preluarea cererilor de plată. Asta în condițiile în care, în două luni și jumătate de la demararea campaniei, fuseseră depuse 20.793 de solicitări din partea proprietarilor de terenuri sau arendașilor.

În toate cele trei zile s-a lucrat peste program, iar în ultima zi angajații au stat până după miezul nopții. Cererile fermierilor depuse pe ultima sută de metri au însumat o suprafață totală de peste 50.000 de hectare, ceea ce reprezintă o medie de 50 de hectare de fiecare solicitant. Deci, întârziații sunt în general arendașii, cu suprafețe mari de teren cultivate”, ne-a declarat, directorul APIA Vaslui, Răzvan Arteni.

Per total, la nivelul județului nostru au fost depuse 21.841 de cereri unice de plată, aferente unei suprafețe totală de 248.861,48 hectare de teren cultivat. Comparativ cu anul precedent, numărul fermierilor care au cerut subvenții de la APIA a scăzut cu o mie, în timp ce suprafața pentru care s-au depus cereri unice de plată a crescut cu peste 7.000 de hectare. Reprezentanții APIA susțin că scăderea numărului de cereri depuse și creșterea suprafeței aferente se datorează comasării terenurilor agricole în județ. (Ionuț PREDA)

Camera Agricolă, ”înghițită” de Direcția pentru Agricultură Vaslui, cu tot cu angajați

Camera Agricolă Vaslui, instituția care se ocupă cu consultanța pentru fermierii din județ și întocmirea documentelor pentru amenajamentele pastorale, a fost trecută, cu tot cu angajați, la Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ). Aceeași mutare a făcut-o și inspecția în sectorul agricol, care va funcționa ca și serviciu în cadrul DAJ.

Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui și-a mărit numărul de salariați și domeniul de activitate, după ce o serie de servicii au revenit la instituție după mai mulți ani. Practic, din această lună, Camera Agricolă, cu cei zece angajați, va funcționa ca serviciu în cadrul DAJ. În aceste condiții, cei care vor avea nevoie de consultanță agricolă, inclusiv pe amenajamente pastorale, vor merge direct la sediul de pe strada Eternității, și nu la Centrul de Afaceri, cum se întâmpla până acum. De asemenea, și inspecția în sectorul agricol, care era subordonată direct Ministerului Agriculturii, a fost absorbită de DAJ Vaslui.

Evident că este benefic pentru noi preluarea celor două instituții. Avem foarte multe atribuții pe care le desfășuram cu doar opt angajați, ceea ce ne era foarte greu. O să împărțim atribuțiile să facem inspecție, programe, identificarea zonelor vulnerabile la poluare și alte activități importante”, susține directorul DAJ Vaslui, Gigel Crudu.

Prin comasarea celor trei instituții, DAJ Vaslui are acum 22 de salariați, Aurel Ghineț, fostul director al Camerei Agricole, primind funcția de director adjunct al instituției. (Ionuț PREDA)

80 de proiecte ale fermierilor vasluieni, aflate în evaluare la AFIR

Un număr de 80 de proiecte ale fermierilor din Vaslui au fost aprobate în acest an de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Valoarea totală a investițiilor ce urmează a fi realizate cu fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pe sectorul agricol se ridică, la nivelul județului, la peste 6,3 milioane de euro.

Cele mai multe cereri de finanțare pentru activitățile din sectorul agricol au fost depuse pe Submăsura 6.1, respectiv „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, prin care fiecare proiect poate beneficia de maximum 50.000 de euro. La nivelul județului Vaslui, au fost depuse, în anul 2016, 33 proiecte, în valoare totală aproximativă de 1.650.000 euro, aflate în prezent în etapa de evaluare. Domeniile de activitate ale acestora sunt cultura cerealelor, legumicultura, zootehnie, apicultura. În anul 2015, pe aceeași submăsură au fost contractate un număr de nouă proiecte, în valoare totală de 410.000 euro, pentru care s-au decontat avansurile către beneficiari și care, în prezent, se află în curs de derulare. Valoarea plăților efectuate până în luna octombrie către beneficiarii Submăsurii 6.1 este de 307.500 de euro.
Un interes deosebit s-a înregistrat și pentru submăsura 4.1, „Investiții în exploatații agricole”, pentru care Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Vaslui a primit, în anul 2016, un număr total de 15 proiecte. Valoarea totală nerambursabilă a tuturor proiectelor depuse pentru această submăsură se ridică la 4.249.661 euro. Dintre acestea, un număr de 13 proiecte, în valoare de 3.893.866 euro, sunt pentru sectorul vegetal, constând în achiziții de utilaje moderne performante (tractoare, semănători, pluguri, etc.), iar un număr de două proiecte sunt pentru sectorul zootehnic (în valoare de 355.795 euro). În anul 2015, pe Submăsura 4.1 au fost contractate șapte proiecte, în valoare totală de 2.803.164 euro, care în prezent se află în curs de derulare. La ora actuală, din cele șapte proiecte unul a fost finalizat și s-au efectuat plăți în valoare de 119.181,55 euro.
Investițiile în fermele mici au continuat sub o formă mult mai extinsă și în actuala perioadă de programare, pentru Submăsura 6.3, „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” (fosta măsura 141) fiind depuse la sediul Oficiului Județean Vaslui, în anul 2016, un număr de 32 proiecte, în valoare totală de 480.000 euro. Toate proiectele se află în prezent în etapa de evaluare. În anul 2015, au fost contractate pe această măsură un număr de patru proiecte, în valoare totală de 60.000 euro, pentru care s-au decontat avansuri către beneficiari în suma de 45.000 euro (75 % din valoarea proiectului). (Ionuț PREDA)

Peste 17.600 de hectare de culturi din județ, afectate de secetă. Și numărătoarea continuă…

Peste 17.600 de hectare de culturi de primăvară din județ au fost afectate de seceta excesivă și persistentă în timp, după ce Direcția Agricolă a centralizat procesele verbale de constatare a pagubelor din 47 de comune și orașe, inventarierea pierderilor din agricultură fiind continuată de către autorități.

Seceta excesivă și persistentă în timp a afectat serios fermierii de la noi din județ. Până la sfârșitul acestei săptămâni, Direcția Agricolă Vaslui a raportat către Ministerul Agriculturii un număr de 17.674 de hectare de culturi calamitate. Datele au fost centralizate din 47 de unități administrative, ceea ce presupune că pagubele sunt mult mai însemnate. Cea mai afectată zonă rămâne Valea Prutului, mai precis arealul cuprins între Drânceni și Murgeni. De asemenea, au avut de suferit și fermierii din zona de nord și centru a județului.

Aceasta este cea de-a treia informare referitoare la suprafața totală afectată, potrivit proceselor verbale de constatare a pagubelor. Comisiile locale pentru situații de urgență continuă evaluările în teren astfel încât situația statistică se va schimba”, a declarat directorul Direcției Agricole Vaslui, Gigel Crudu.

Culturile cele mai calamitate au fost floarea soarelui, pe o suprafață de 7.466 hectare, porumbul – 6.549 hectare și lucerna – 1.756 hectare.

Pierderi de peste 12,7 milioane de lei, înregistrate în agricultură de fermierii din județ din cauza secetei excesive

Peste 12,7 milioane de lei este valoarea pagubelor în agricultură constatate până în prezent de către comisiile locale pentru situații de urgență la o parte din fermierii din județ, suprafața totală afectată de seceta excesivă și raportată, deocamdată, de primării depășește 10.500 de hectare.

Un număr de 10.534 hectare de culturi agricole din județ au fost afectate în urma secetei excesive și persistente în timp din această vară, gradul de afectare variind între 35 și 100%. Cele mai calamitate plante au fost porumbul (4.374 de hectare), floarea soarelui (4.236 hectare) și lucerna (956 de hectare), valoarea totală a pagubelor înregistrate depășind 12,7 milioane de lei, cu o pierdere medie de 1.200 de lei la hectar.

”Valoarea pagubelor reprezintă pierderile înregistrate la un număr total de 331 de fermieri, din care 58 sunt persoane juridice. Evaluările sunt făcute de comisiile locale pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor care se deplasează în teren pentru a evalua, la fața locului, culturile și gradul de afectare a acestora, precum și nivelul estimativ al pierderilor”, a declarat directorul DAJ Vaslui, Gigel Crudu.

Odată cu centralizarea proceselor verbale de constatare a pagubelor din teren, DAJ a transmis la Ministerul Agriculturii și Dezvoltǎrii Rurale o informare privind situația culturilor afectate de secetǎ de pe raza județului nostru. (Ionuț PREDA)

Fermierii din județ, ”somați” să-și raporteze pierderile din agricultură provocate de secetă pentru a primi despăgubiri

Fermierii din județ și producătorii individuali au fost ”somați” de către Prefectură, prin intermediul primăriilor, să raporteze în cel mai scurt timp pierderile provocate de secetă la culturile de primăvară în vederea acordării unor despăgubiri care ar putea ajunge la aproximativ 600 de lei la hectar pentru societățile agricole.

gigel_crudu_agriculturaDirecția Agricolă Vaslui a început centralizarea datelor privind pagubele provocate de seceta prelungită din această vară. Astfel, atât fermierii cât și producătorii individuali vor trebui să raporteze la primării suprafețele calamitate la culturile de porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, lucernă soia și dovleac.

Până acum, avem raportate 1.800 de hectare calamitate, iar vineri vom face prima raportare către Ministerul Agriculturii. Ulterior, Guvernul va analiza și, cel mai probabil după recoltare, așa cum s-a întâmplat anul trecut, se vor acorda despăgubiri”, a declarat directorul Direcției Agricole Vaslui, Gigel Crudu.

Societățile agricole ar putea să primească, așa cum s-a întâmplat anul trecut, în jur de 600 de lei pentru fiecare hectar de cultură calamitat. Pentru persoane fizice și producători individuali, valoarea despăgubirilor va fi la jumătate.

Evaluarea pagubelor se va face de către o comisie constituită la nivelul primăriei, care va constata în teren dacă cele declarate de producători sunt reale. (Ionuț PREDA)

Direcția Agricolă a lămurit o mare enigmă: județul are o suprafață agricolă de 401.330 hectare

Județul nostru are o suprafață agricolă de peste 400.000 de hectare, a stabilit Direcția Agricolă, în urma unei inventarieri minuțioase, ceea ce reprezintă aproape 75% din suprafața totală a județului, cel mai mult teren utilizat fiind arabil, pe care se cultivă în special porumb, grâu și floarea soarelui.

terenuri-agricoleDirecția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a finalizat, în această lună, acțiunea de cercetare statistică privind suprafața productivă de primăvară 2016. Astfel, în urma centralizării datelor de la 964 de fermieri și 86 de unități administrativ-teritoriale chestionate, s-a stabilit că terenul arabil utilizat este de 280.493 de hectare. Din această suprafață, 98.563 de hectare este cultivată cu porumb, 62.606 ha cu grâu, 52.536 ha cu floarea soarelui, 2.786 ha cu orzoaică, 2.709 ha cu orz, 2.042 ha cu ovăz, restul culturilor fiind sub o mie de hectare.

„Conform datelor centralizate la nivelul județului Vaslui, din suprafața totală teren arabil de 292.581 ha, numai 280.493 ha reprezintă teren arabil utilizat. Diferența, de 12.088 hectare, respectiv 4%, constituie suprafața agricolă neutilizată”, a declarat directorul DAJ Vaslui, Gigel Crudu.

În ceea ce privește suprafața agricolă totală a județului, care este de 401.330 ha, cea mai mare parte este ocupată de terenul arabil, în proporție de 72,90%. De asemenea, pășunile naturale, în suprafață de 86.268 ha (21,49%), reprezintă un procent semnificativ din suprafața agricolă. Viile și pepinierele viticole ocupă 11.823 ha ( 2.94%), livezile și pepinierele pomicole sunt dezvoltate pe 2.717 ha ( 0.67%), în timp ce arbuștii fructiferi se regăsesc pe 33 ha ( 0,03 %). (Ionuț PREDA)

Normele de venit agricol pentru vasluieni, în anul 2016

Au fost aprobate normele de venit pentru activitățile agricole desfășurate în județul Vaslui. Acesta sunt valabile pentru activități desfășurate individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, aplicabile în anul 2016. Pentru cei care cultivă peste 2 hectare de cereale, plante oleaginoase, cartof sau sfeclă de zahăr normele/hectar sunt în valoare de 185, 210, 2.262, respectiv 383 lei. Cei care cultivă 1 hectar de tutun plătesc 736 de lei. Pentru cultivarea a jumătate de legume în câmp fermierii suportă o normă de 2.427 lei. Pentru cultivarea a 1,5 hectare de leguminoase pentru boabe se plătesc 1.964 de lei. Pentru 1,5 hectare de pomi pe rod norma este de 2.500 lei iar pentru vii pe rod 1.333 lei. Cea mai mare normă de venit, de 4.130 lei, a fost calculată pentru cultivatorii de flori și plante ornamentale.

În sectorul zootehnic, normele de venit stabilite pentru anul 2016 sunt de 113,8 lei/cap de animal pentru crescătorii de vaci și bivolițe, 10,7 lei/cap de animal pentru oi și capre, 21,56 lei/cap de animal pentru porci, 34,82 lei/familie de albine și de 1,62 lei pentru păsările de curte. În cazul crescătorilor de animale, sunt scutiți de la plată impozitului agricol pentru deținătorii de mai puțin de două vaci, sau 50 de oi, ori 25 capre, 6 porci, 100 păsări ori 75 familii de albine.

Contribuabilii care realizează, venituri din activități agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit aveau obligația pană la data de 25 mai 2016, de a depune, pentru anul în curs, la organul fiscal competent Formularul 221 ,,Declarația privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit,, privind suprafața cultivată/cap de animal/familie de albine detinută la data declarării.

Pe baza declarațiilor depuse de contribuabili, organul fiscal competent stabilește impozitul anual datorat, calculat prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activități agricole stabilit pe baza normei anuale de venit. Impozitul agricol se plătește după ce se încasează banii din producție, în două tranșe: 50% până la data de 25 octombrie și 50% până la data de 15 decembrie.

Lista privind normele de venit este publicată pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală la adresa www.anaf.ro, secțiunea norme de venit. (G.P)

Semne bune, anul agricol are!

de Marian MOCANU

Aproape două treimi din suprafața agricolă programată a fost deja însămânțată cu culturi de fermierii vasluieni, cea mai avansată fiind cultura de floarea soarelui. O altă veste bună este că precipitațiile de la începutul primăverii au dus la o bună dezvoltare a culturilor însămânțate în toamnă, premisă pentru producții foarte bune în acest an la grâu, rapiță sau orz. Pentru a compensa calitatea slabă a solului din județul Vaslui, marii producători vasluieni au aplicat tehnologii mai complexe, inclusiv semințe de bună calitate, pesticide și îngrășăminte chimice.

Profitând de vremea propice și în special sperând la producții bune, având în vedere precipitațiile căzute la începutul primăverii, agricultorii vasluieni se grăbesc cu însămânțările. Conform datelor furnizate de Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui, până la această dată, la nivelul județului a fost semănată două treimi din suprafața de 176.482 ha teren agricol programată a fi ocupată cu culturi de toamnă. Astfel, la cultura de floarea soarelui, suprafața însămânțată este de 43.854 ha (86%), 58.082 ha la cultura porumbului (62%), 2.125 ha legume, 2.580 ha orzoaică, 2.183 ha ovăz, diferența de 8.937 ha reprezentând alte culturi. Tot în această perioadă, producătorii agricoli desfășoară, pe lângă semănat, și tratamente pentru combaterea bolilor și a dăunătorilor în culturile de toamnă și plantațiile de vii și livezi precum și lucrări de erbicidare a culturilor de floarea-soarelui.

„Trebuie spus că, la nivel de județ, starea de vegetație a culturilor de grâu, orz, rapiță, însămânțate în toamnă este, în general, foarte bună, plantele fiind foarte viguroase și într-o stare avansată de creștere și dezvoltare. Excepție, de la această stare bună de vegetație, fac culturile producătorilor agricoli individuali, unde se observă o diferență semnificativă a gradului de creștere și dezvoltare a culturilor, ca urmare a tehnologiilor mai simple pe care aceștia le aplică”, ne-a declarat inginer Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui.

Un motiv pentru aceste diferențe de producție între cele înregistrate de marii producători și cele din gospodăriile individuale o constituie tehnologiile aplicate. Asta cu atât mai mult cu cât, la nivelul județului Vaslui, potențialul de fertilitate al solului este foarte scăzut. Potrivit studiilor pedologice și agrochimice, elaborate de către Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice, din suprafața totală agricolă a județului, doar 1,5% din aceasta este ocupată cu soluri de clasa a I-a de calitate și 23% de sol clasa a II-a. Cea mai mare parte a terenurilor sunt ocupate cu soluri mai slab și slab productive, de clasa a III-a (39%), clasa a IV-a – 26,5% și de soluri foarte degradate de clasa a V-a, în proporție de 10%. Totuși, acolo unde terenurile sunt comasate și organizate în exploatații agricole comerciale, culturile sunt în general foarte bine dezvoltate, fără boli și fără buruieni, datorită aplicării de tehnologii tot mai complexe, folosindu-se semințe de calitate superioară și aplicându-se pesticide și îngrășăminte chimice. Chiar și în anii anteriori, afectați de secetă, pe exploatațiile agricole comerciale s-au obținut producții duble față de cele din gospodăriile individuale.

Campania de primire a subvențiilor agricole, în grafic

de Marian MOCANU

Trei sferturi dintre fermierii vasluieni au depus deja, până acum, cererile pentru subvențiile aferente anului 2016. În general este vorba de micii fermieri, care au în proprietate circa o cincime din totalul suprafeței de teren arabil din județ. Ca de obicei, marii fermieri lasă pentru ultimele zile ale campaniei de primire a cererilor depunere documentaților.

Razvan Arteni

Razvan Arteni

Pe 1 martie 2016 a început Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. „Până luni, 18 aprilie, au fost primite un număr de 13.010 cereri unice de plată pentru o suprafață de 59518,67 ha, reprezentand 71,28% din numărul fermierilor programați până la această dată pentru a depune cererile unice de plată. Cererile unice de plată se depun fără penalizări până la data de 16 mai. După această dată se aplică o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare, iar după data de 10 iunie  cererile unice de plată nu mai sunt admise la calcul. În Campania 2016, fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă dețin suprafețe de teren în diferite localități sau județe. Este important ca fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați la APIA, pentru a putea utiliza eficient timpul alocat”, ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Anul trecut, la nivelul județului Vaslui, numărul total al fermierilor care au depus cereri de subvenție, a fost de 24.538, pentru o suprafață agricolă totală de 261.196 hectare. Pentru Ajutoare Naționale Tranzitorii în Zootehnie, crescătorii de animale vasluieni au depus 3.540 cereri pentru un număr de 18.722 bovine carne, 190.653 ovine, 38.315 caprine.

Fermierii vasluieni nu se îngrămădesc la subvenții

de Marian Mocanu

În primele două săptămâni a campaniei de primire a cererilor de subvenție în agricultură doar puțin peste jumătate din fermierii programați s-au prezentat la centrele locale sau cel județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Campania de primire a cererilor unice de plată în agricultură pentru anul 2016 se derulează în perioada 1 martie – 16 mai, iar ulterior, până pe data de 10 iunie, va fi aplicată o penalitate de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. Anul trecut, la nivelul județului Vaslui, 24.538 fermieri au depus cereri de subvenție, pentru o suprafață agricolă totală de 261.196 hectare.

În perioada 1 martie – 16 mai se desfășoară campania de primire a cererilor unice de plată în agricultură pentru 2016. În primele două săptămâni a acestei campanii, la centrele locale sau cel județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost depuse doar 3.036 cereri de plată, pentru o suprafață totală de 7.588,61 ha. Practic, doar aproape 60% dintre fermierii programați să depună aceste cereri de subvenție au și făcut acest lucru. Ținând cont de faptul că, anul trecut, la nivelul județului Vaslui, au fost depuse nu mai puțin de 24.538 cereri de subvenție, pentru o suprafață agricolă totală de 261.196 hectare, este de așteptat, ca de obicei, ca în ultimele zile a perioadei de depunere, la ghișeele APIA să se formeze cozi. Mai mult, doar două treimi dintre agricultorii vasluieni au depus cereri unice de subvenție în perioada în care puteau face acest lucru fără penalități. Asta în ciuda faptului că programul de lucru a centrelor APIA a fost prelungit în fiecare zi, dar și sâmbăta ori duminica, ori în zilele de sărbători legale, până ce toți fermierii prezenți au depus documentațiile în vederea accesării acestor subvenții agricole.

„Pentru evitarea aglomerației și a deplasărilor repetate la centrele APIA, fermierii sunt rugați să respecte data și ora la care au fost programați prin invitația primită, precum și să prezinte, la depunerea cererii, toate documentele solicitate”, a făcut un apel Răzvan Arteni, directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui.

„Și în acest an completarea declarației de suprafață se realizează electronic folosind aplicația IPA Online. Finalizarea și închiderea cererii unice de plată în IPA Online se face numai în centrele APIA, în prezența funcționarului APIA responsabil cu primirea cererii, după verificarea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitizate, precum și corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic”, ne-a mai spus Arteni.

Cererile de subvenție vor fi depuse la centrele locale de pe raza de domiciliu a fermierilor, cu excepția exploatațiilor cu o suprafață mai mare de 50 hectare teren agricol, cazuri în care cererile unice de plată se vor depune la centrul județean APIA. Fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă dețin suprafețe de teren în diferite localități sau județe. Data limită pentru depunerea acestor cereri unice de plată este 10 iunie, ulterior cererile nu mai sunt admise la calcul, iar beneficiarului nu i se acordă niciun fel de subvenții agricole.

Laurențiu Baciu: „N-a avut nimeni vână să taie în carne vie”

România o duce greu pentru că în posturi-cheie sunt puși oameni care nu pricep fenomenul și nu știu meserie, a apreciat, marți, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu, într-o conferință de specialitate.

‘O ducem greu pentru că în posturi-cheie sunt puși oameni care nu pricep fenomenul. În fruntea ministerelor au venit oameni care nu știu meserie. Am avut lupte surde cu cei de la APIA să reducem birocrația și tot nu i-am convins. A fost nevoie ca ministrul Agriculturii (Achim Irimescu – n. r.) să vină și să-i spună angajatului, care se încăpățâna că e ca el, să accepte modificarea Ordinului 619. Cei de la APIA au idei puține, dar fixe, și nu îi poți convinge că așa e bine. Așa s-a lămurit problema cu condițiile artificiale din domeniu. Nu credeți că ar trebui ca, la depunerea dosarului, oamenii AFIR să-l supună la un interviu pe cel care depune proiectul?’, a susținut Baciu.

Pe de altă parte, șeful LAPAR a menționat că acele două agenții care activează în domeniul agricol, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și, respectiv, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), trebuie să lucreze pe realitatea din teren, ‘nu pe ce visează fiecare’.

‘Fermierii mai au încă foarte multe probleme pe toate sectoarele de activitate, chiar și cu ofertele celor care ne dau posibilitatea să ne modernizăm exploatațiile. Sunt probleme în cele două agenții (AFIR și APIA – n. r.), mai ales la nivel de angajați, care sunt de-a dreptul ciufuți. Cele două instituții trebuie să lucreze pe realitatea din teren, nu pe ce visează fiecare. Angajații de acolo nu au nicio legătură cu domeniul agricol, deși emit acte normative. Singura legătură a lor cu realitatea este atunci când ies la mici, la iarbă verde. În unele instituții ale statului a pătruns cine nu trebuia. De exemplu, am fost la o întâlnire la Ministerul Mediului, unde nu știau ce temă vom discuta. Ei nu știu decât să se uite la fluturașul de salariu. Asta, ca să vedeți ce se întâmplă cu cei pe care noi îi așteptăm să ne facă viața mai bună. N-a avut nimeni vână să taie în carne vie’, a subliniat Laurențiu Baciu.

Sursa: money.ro

Seceta de anul trecut a adus pagube de peste 130 milioane de lei

de Marian Mocanu

Conform bilanțului întocmit de Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui, seceta din anul 2015 a adus producătorilor agricoli pierderi în valoare de 130.616.183 lei. La toate culturile, cu excepția viilor pe rod, producția a fost cu 20% până la chiar 73% mai mică decât în anul precedent. Din păcate, doar o treime dintre producătorii agricoli care au raportat pierderi de peste 30% din producție au cerut despăgubiri.

Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui a făcut publice datele cu privire la rezultatele obținute de agricultorii vasluieni în anul agricol 2015. Din cauza secetei prelungite, practic la toate culturile producția a fost cu 20% până la chiar 73% mai mică decât în anul precedent. Astfel, dacă la sfecla de zahăr s-au obținut 35,1 to/ha, cu 20% mai puțin ca în 2014, iar la grâu, producția a fost de doar 2.870 kg/ha, față de 3.826 kg/ha în anul precedent, producția la porumb a scăzut aproape la jumătate, doar 2.063 kg/ha față de 4.272 kg/ha cu un an înainte, iar la plantele de nutreț pierderile au fost chiar mai mari, ajungând la 60%. Singura cultură care nu a avut de suferit din cauza precipitațiilor a fost cea a strugurilor, producția obținută anul trecut, de 5.428 kg boabe/ha, fiind cu 19% mai mare ca în anul precedent.

Pierderilor de producție li s-au adăugat și prețurile scăzute practicate anul trecut, în medie cu circa 20 – 30% mai mici față de anul 2014, astfel că paguba producătorilor vasluieni a fost mult mai mare. Mai grav este faptul că, dacă până în anul 2010 producătorii agricoli beneficiau de despăgubiri din partea statului, în situația în care culturile și plantațiile erau afectate de secetă excesivă și persistentă în timp, ploi abundente și de lungă durată, înghețul de iarnă sau inundații, cu condiția ca aceștia să fie asigurați, pentru alți factori de risc, ulterior aceste despăgubiri nu s-au mai acordat. Motivul îl reprezintă cerințele europene, care consideră acordarea acestor despăgubiri pentru calamități drept ajutor de stat ilegal. Totuși, dat fiind pierderile foarte mari din agricultură, la nivel național, datorate secetei persistente, cu acordul Comisiei Europene s-a acordat totuși un ajutor de minimis, de circa 300 lei/ha, în cazul producătorilor individuali și de 600 lei pentru producătorii persoane juridice. Pentru a beneficia de acest ajutor de minimis, producătorii au trebuit să obțină de la comisiile locale special constituite în acest sens procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă. La finalul centralizării informațiilor de la nivelul Comitetelor locale pentru situații de urgență a rezultat o suprafață totală afectată de secetă, pentru care urma să se acorde despăgubiri, de 90.614 ha din care : 42.659 ha de porumb, 34.153 ha de floarea soarelui, 1.663 ha de soia, 8 ha de cartofi, 62 ha de sfeclă de zahăr, 281 ha de legume, 6.205 ha de lucernă, 3.579 ha de pășune, 526 ha de fânețe și 1.480 ha de plante nutreț.

Valoarea totală a pierderilor provocate de secetă din perioada mai – septembrie 2015 a fost de 130.616.183 lei. Numărul total al producătorilor care au depus documente pentru acordarea despăgubirilor a fost de 7.448, din care 7.081 persoane fizice și 367 persoane juridice. Ulterior, în luna noiembrie, producătorii agricoli afectați de secetă au depus cereri de ajutor, însă, spre surpriza factorilor de decizie de la nivelul județului, numărul producătorilor agricoli care au solicitat despăgubiri la Agenția de Plăți și Implementare pentru Agricultură a fost de numai 2.451 persoane fizice și juridice. Practic, doar o treime din numărul total al producătorilor înregistrați la D.A.J. Vaslui, conform situației centralizatoare finale au depus cereri de despăgubiri, pentru circa jumătate din suprafața pentru care fusese încheiate procese verbale de constatare a daunelor.

„În ciuda faptului că Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui, împreună cu Instituția Prefectului, s-a implicat activ în sensul că au informat atât primăriile cât și producătorii agricoli cu privire la baza legală, au fost depuse foarte puține cereri de despăgubiri pentru pierderile suferite în agricultură din cauza secetei. Din acest punct de vedere avem o mare nemulțumire, pentru că nu toți cei care aveau dreptul au depus astfel de cereri și, în consecință, la nivelul județului Vaslui s-au pierdut mulți bani care ar fi putu fi folosiți pentru compensarea pierderilor și pregătirea noului an agricol”, a declarat Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui. O altă formă de ajutorare a fermierilor individuali a căror culturi au avut de suferit din cauza secetei o reprezintă reducerea impozitelor agricole aferente anului 2015, proporțional cu pierderea înregistrată. 760 producători individuali, de pe raza a 53 unități administrativ – teritoriale (U.A.T.) de pe raza județului Vaslui vor beneficia de aceste reduceri de impozite agricole.

Consultare publică pentru absorbția de fonduri europene în agricultură

de Marian MOCANU

Pentru a da posibilitatea cât mai multor solicitanți să acceseze fonduri europene prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) dorește simplificarea procedurilor. În această perioadă, va organiza dezbateri cu factorii implicați pentru identificarea celor mai bune soluții.

În această perioadă, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale organizează dezbateri publice pentru a identifica soluții de ușurare a accesării fondurilor europene nerambursabile în agricultură și mediul rural. Consultările publice vor fi organizate sub forma unor întâlniri de lucru de către Oficiile Județene ale AFIR în funcție de tematici de interes, astfel încât să acopere toate domeniile și submăsurile de finanțare din sfera PNDR 2020. Prima astfel de întâlnire va fi organizată astăzi, 12 ianuarie, de la 11.00, la sediul Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor (ITCSMS) Vaslui, în sala de sedințe de la etajul1. Vor fi abordate tematici privind măsurile pentru dezvoltarea infrastructurii, Pomicultură, Silvicultură, Agricultură, Agricultură și Mediu, Industrie alimentară, LEADER, Dezvoltare economică.

„În urma acestor întâlniri vom centraliza problemele identificate. Ulterior, vom întocmi un raport privind cele mai relevante și pertinente soluții propuse pentru implementarea unui cadru normativ cât mai simplu și eficient pentru accesarea și derularea fondurilor europene. În urma analizării la nivel central a acestor soluții, vom adapta procedurile de lucru ale AFIR și vom înainta către instituțiile responsabile toate acele soluții care nu intră în aria de competență a Agenției” a precizat Alin Dan Trifu, Directorul OJFIR Vaslui.

La dezbaterile publice vor fi invitați reprezentanți ai societăților de consultanță, ai patronatelor, asociațiilor sau federațiilor de profil, ai instituțiilor financiar-bancare, precum și lideri de opinie activi din sectoarele specifice tematicilor discutate, beneficiari PNDR. În urma acestor dezbateri publice și transmiterea către AFIR a propunerilor și soluțiilor din teritoriu, vor fi finalizate și ghidurile solicitantului pentru măsurile din cadrul PNDR 2020, astfel ca, în cel mai scurt timp, să fie deschise primele sesiuni de depunere a proiectelor. În acest moment nu este deschisă nici o sesiune de depunere a proiectelor, urmând ca, pe parcursul acestui an, să se deschidă pentru:

  • Măsura 1 Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare
  • Măsura 2 Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei
  • Măsura 9 Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol
  • Măsura 15 Servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor
  • Măsura 16 Cooperare
  • Măsura 17 Gestionarea riscurilor
  • Măsura 19 Dezvoltarea locală a LEADER
  • Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
  • Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”
  • Submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”
  • Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole”
  • Submăsura 4.2a „Investiții în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”
  • Submăsura 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice”
  • Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”
  • Submăsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”
  • Submăsura 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”
  • Submăsura 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”
  • Submăsurii 7.6 „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”
  • Submăsura 8.1 Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite


Agricultorii vasluieni se roagă pentru un fulg de nea

de Marian Mocanu

Conform prognozei meteo, în Moldova se așteaptă temperaturi normale pentru această perioadă, în schimb precipitațiile vor fi relativ slabe cantitativ. În aceste condiții, în sol va fi în continuare un deficit de umiditate, ceea ce ar putea însemna că seceta de anul trecut ar putea avea în continuare efecte dezastruoase în agricultură. Fermierii se roagă să ningă abundent, altfel, în cazul unor geruri, culturile înființate toamna trecută ar putea fi compromise.

Din păcate, în special pentru agricultori, cel puțin până la jumătatea lunii ianuarie nu sunt condiții pentru precipitații importante. Astfel, există riscul ca și în acest an să avem parte de secetă, cu atât mai mult cu cât nici toamna trecută nu au căzut ploi importante cantitativ, care să reducă deficitul de apă din sol. Mai mult, în lipsa unui strat consistent de zăpadă, și în cazul unor geruri mari, ar putea fi afectate semănăturile de toamnă.

„Am mai avut și în anii trecuți pierderi imprtante cauzate de ger, în special la rapiță. Dacă nu va ninge și vom avea parte iar de ger, la fel ca la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, mi-e și groază de ce se poate întâmpla”, spune un agriocultor de pe Valea Prutului.

În acest moment, stratul de zăpadă de pe câmp măsoară doar câțiva centimetri, pe multe proțiuni aceasta fiind deja spulberată de vânt.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a realizat o estimare a evoluției valorilor termice și a precipitațiilor pentru intervalul 4-17 ianuarie 2016, care vizează toate regiunile țării: Banat, Crișana, Transilvania, Maramureș, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, precum și zona montană. Conform acestei estimări, În Moldova, vremea se va menține rece în primele zile, deși valorile termice vor fi în creștere. Între 7 și 13 ianuarie, regimul termic va fi mai ridicat decât cel normal pentru această perioadă, media regională a maximelor urmând a se situa între 2 și 5 grade, iar cea a minimelor, între -5 și 0 grade.

Între 14 și 17 ianuarie, deși în ușoară scădere, valorile termice se vor menține apropiate de cele normale, cu maxime cuprinse, în medie, între 1 și 4 grade și minime ce se vor înscrie în ecartul -7 la -4 grade. Temporar se vor semnala precipitații slabe, predominant ninsori, cu probabilitate mai mare de apariție în prima săptămână. Izolat vor fi condiții de polei.

 

Secetă? Care secetă?

de Marian Mocanu
Actualii guvernanți tehnocrați au redus la jumătate fondurile destinate agriculturii pentru anul viitor, cu toate că se susține că agricultura este unul din motoarele economiei românești. Mai mult decât atât, cu toate că, de câțiva ani, seceta face ravagii, un  amendament prin care se dorea alocarea de la buget a sumei de 500 de milioane lei pentru irigații a fost respins, pentru că reprezentantul ministerului de resort a considerat că nu este nevoie de acești bani.
Oficial, la nivelul județului Vaslui, au fost depuse cereri de ajutor de stat pentru pierderile suferite din cauza secetei pentru mai mult de 54 de mii de hectare, o șesime din întreaga suprafață arabilă a județului Vaslui.
Agricultorii vasluieni așteaptă nu doar acordarea ajutorului de stat pentru pierderile de producție suferite în acest an datorită secetei persistente, dar și luarea unor măsuri concrete pentru evitarea unor astfel de dezastre. Este vorba, în principal, de acordarea de subvenții pentru refacerea infrastructurii de irigații, domeniu care a avut mult de suferit după revoluție. Conform unei situații centralizate de Direcția Pentru Agricultură a Județului Vaslui 7.373 fermieri au anunțat că au suferit pierderi de minim 30% din producție din cauza secetei, pentru o suprafață totală care însumează peste un sfert din întreaga suprafață agricolă a județului. Ulterior, datorită condițiilor impuse de guvern, printre care obligativitatea ca solicitantul de ajutor de stat să aibă atestat de producător agricol, au fost depuse doar 2.450 de astfel de cereri de ajutor de stat, pentru o șesime din suprafață agricolă a județului.
În aceste condiții, dacă nu se alocă bani pentru dezvoltarea agriculturii, este greu de crezut că fermierii români vor ajunge să rivalizeze cu cei din alte state europene, care beneficiază de subvenții  mult mai mari.

Fermierii au primit avansuri din subvențiile agricole pentru anul 2015

de Marian MOCANU
Zilele acestea, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a finalizat plata avansului către fermierii care au depus cereri de plată în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafață (SAPS) – Campania 2015. Aproape patru mii de fermieri vasluieni, potențiali beneficiari, vor primi aceste avansuri, respectiv 54 euro/ha, după finalizarea controalelor.
În sfârșit, agricultorii care au au depus cereri de plată în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafață (SAPS) – Campania 2015 au primit avansurile din subvenții. Banii vin după ce aproape toate lucrările de înființare a culturilor de toamnă pentru anul agricol 2015 – 2016, respectiv arături și semănături s-au finalizat. Conform datelor furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui, din numărul total de 24.542 cereri de plată înregistrate în campania 2015, au fost autorizate pentru plata avansului 20.648 cereri. Este vorba de acele cereri pentru care s-a efectuat verificarea necesară condițiilor de eligibilitate. Cuantumul avansului este de 54 euro/ha, plățile fiind efectuate la un curs de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015. Alți aproape patru mii de fermieri, care se află în zonele selectate pentru controlul prin teledetecție sau fac parte din eșantionul pentru control clasic în teren vor primi acești bani după finalizarea controalelor. Printre ei sunt și fermieri care au erori în documentația depusă odată cu cererile de plată și pentru care se așteaptă soluționarea erorilor.

Puține cereri de despăgubiri pentru pierderile cauzate de secetă

de Marian MOCANU

Mai puțin de o treime dintre agricultorii vasluieni care au solicitat procese verbale de constatare a pagubelor suferite din cauza secetei din această vară au și depus cereri de despăgubiri în acest sens. Principalul motiv este faptul că nu toți dintre cei 7.373 fermeri au atestate de producător, condiție esențială pentru a beneficia de acest ajutor de stat. 

Până la sfârșitul lunii noiembrie agricultorii vasluieni au putut depune la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cereri de acordarea ajutorului de stat pentru compensarea pagubelor provocate de secetă. La nivelul județului Vaslui au fost depuse 2.450 astfel de cereri, din totalul inițial estimat de 7.373 de producători agricoli, societăți comerciale și agricole, producători agricoli individuali, asociații ale crescătorilor de animale sau alte categorii de mici fermieri. Acesta din urmă este numărul total al celor care au solicitat, până pe data de 20 octombrie, procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor din partea comisiilor special înființate la nivelul primăriilor. Numărul mic de cereri depuse este explicat prin faptul că acest ajutor se acordă, conform legii, doar acelor fermieri care dețin atestate de producător și care au depus la APIA cerere unică de plată aferentă anului 2015. Nu au putut depune cereri pentru acordarea acestor ajutoare de stat nici beneficiarii declarați de APIA ca fiind neeligibili pentru schema de plată unică pe suprafață aferentă anului 2015, în urma controlului administrativ. 
Plățile compensatorii se vor acorda pentru pierderile de venit survenite în acest an din cauza secetei prelungite la culturile de porumb boabe, floarea-soarelui, soia, cartof, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreț, pășuni și fânețe. Nu sunt despăgubite pierderile suferite la culturile de toamnă, grâu, orz, ovăz, rapiță etc. Cuantumul maxim al ajutorului de stat acordat variază în funcție de cultură, între 50 de lei/hectar, în cazul fânețelor și 1.490 lei/hectar, pentru legume în câmp, în cazul producătorilor individuali sau persoane fizice autorizate.
De exemplu, în cazul producătorilor individuali, se acordă o despăgubire maximă de 280 lei/ha în cazul culturilor de porumb boabe, 285 lei/ha pentru floarea soarelui, 335 lei/ha pentru soia, 600 lei/ha la sfeclă, 222,50 lei pentru plantele de nutreț și 75 lei/hectar în cazul pășunilor declarate calamitate în proporție de 100%. În cazul persoanelor juridice, cuantumul ajutorului de stat acordat în cadrul acestei scheme este de două ori mai mare. În total, conform unei situații centralizate la nivelul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, seceta a afectat nu mai puțin de 135.021 ha, aproape o treime din întreaga suprafață agricolă a județului.

Mămăligi mai mici și mai puține, anul acesta

de Marian MOCANU

Agricultorii vasluieni au terminat culesul culturilor de primăvară, cu excepția culturii de sorg, care a mai rămas de strâns de pe 548 ha. Din păcate, din cauza secetei, producția obținută a fost la jumătate față de anul trecut. Fermierii sunt în grafic și cu celelalte lucrări agricole, arăturile fiind efectuate deja pe 70% din suprafața programată.

În urma centralizării la nivelul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui a informațiilor furnizate de producătorii agricoli din județ, s-a încheiat recoltatul culturilor agricole înființate în această primăvară. Excepție face cultura de sorg, care care urmează să fie recoltat de pe 548 ha. Porumbul a fost în acest an cea mai importantă cultură din punct de vedere a suprafeței ocupate, fiind cultivat pe 103.661 ha, din totalul de 291.040 ha suprafață arabilă a județului. Lipsa precipitațiilor din vara și toamna acestui an și-a pus serios amprenta asupra producției la această cultură. Agricultorii au obținut în acest an, în medie, doar 2.350 kg/ha, cu 45% mai puțin față de anul trecut. Aceeași producție slabă s-a obținut și la floarea soarelui, a doua cultură ca importanță, cultivată pe o suprafață de 53.671 ha. Astfel, față de anul trecut, când s-a obținut o producție medie de 2.106 kg/ha, în acest an producția obținută a fost de doar 1.320 kg/ha.

Și alte culturi au fost dijmuite de secetă, fiind obținute producții medii de 930 kg/ha la soia, 35 to/ha – sfeclă de zahăr, sau 2.720 kg/ha la sorg. „Producțiile medii din anul agricol 2014 – 2015 au fost mai mici din cauza secetei care s-a manifestat pe teritoriul județului în perioada aprilie – septembrie, când s-au înregistrat deficite foarte mari de precipitații, asociate cu temperaturi extrem de ridicate, împiedicând astfel procesele de creștere și dezvoltare a plantelor”, a declarat ing. Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui.

În sectorul viticol, producțiile obținute în această toamnă au fost de 5.000kg/ha la strugurii de masă și de 6.517 kg/ha la strugurii de vin. În ceea ce privește plantațiile pomicole, informațiile privind producțiile din acest an vor fi obținute în cursul lunii decembrie, odată cu raportarea de către primării a datelor statistice privind suprafața recoltată și producțiile obținute în acest an agricol de către producătorii vasluieni.

Chiar dacă recoltatul s-a încheiat, munca agricultorilor continuă, cu lucrările de pregătire a noului an agricol. Anul trecut, din cauza lipsei precipitațiilor  nu puteau fi executate arăturile de toamnă, această lucrare fiind prelungită până în a doua jumătate a lunii decembrie.

În acest an, la data de 23 noiembrie, arăturile de toamnă s-au executat deja pe mai mult de 200.000 ha, circa 70% din suprafața arabilă a județului. În ceea ce privesc însămânțările de toamnă, până la aceeași dată acestea s-au efectuat pe o suprafață totală de 79.596 hectare. Au fost însămânțate până acum 57.250 ha cu grâu, 17.767 ha cu rapiță, 200 ha cu triticale, 2.838 ha cu orz, 620 ha cu legume, 495 ha cu plante de nutreț, alte 430 hectare fiind însămânțate cu plante pentru semințe. Agricultorii speră la o toamnă și o iarnă bogată în precipitații, pentru o recoltă mai bună anul viitor.

Se caută muncitori în agricultură în străinătate

de Roxana NĂSTASĂ

Veste bună pentru vasluienii dornici să muncească peste hotare. În Spatiul Economic European sunt disponibile 1.807 locuri de muncă prin intermediul rețelei europene de ocupare Eures. Cele mai multe locuri de muncă sunt în Spania, unde se caută muncitori necalificați în agricultură.

Angajatorii din Spatiul Economic European oferă, prin intermediul retelei Eures România, 1.807 locuri de muncă vacante. Cele mai multe posturi disponibile, respectiv 801, sunt în Spania, 800 fiind pentru muncitori necalificați în agricultură și unul pentru maseur. Alte  400 de locuri de muncă pentru muncitori necalificați în agricultură sunt disponibile în Portugalia.

În Republica Cehă sunt disponibile 182 de locuri, din care 50 pentru lucrători în producție (asamblarea aparatelor de aer condiționat), 50 pentru operatori și 50 pentru șoferi transport marfă internațional În Marea Britanie sunt 180 de locuri de muncă, din care 60 pentru îngrijitori persoane/infirmieri, 60 ca asistenți medicali și 40 pentru îngrijitori persoane. De asemenea și Germania are nevoie de oameni dornici să muncească. Acolo e nevoie de 50 de asistenți medicali generaliști, 20 de operatori mașini și centrale, 15 șoferi de TIR și 10 agenți de securitate. Suedia caută să angajeze 20 de femei de serviciu, 15 vopsitori auto și 10 tinichigii auto. Și Ungaria are locuri de muncă disponibile, punând la dispoziție 50 de posturi de operatori la asamblarea panourilor electrice. Polonia are disponibile trei posturi de lăcătuși-sudori, unul de specialist în vânzări și unul de inginer șef centru dezvoltare/cercetare. Nici Belgia nu se lasă mai prejos, având trei locuri de muncă vacante, dintre care două de director audit în servicii financiare și unul de proiectant construcții metalice. Locuri de muncă oferă și Norvegia, două pentru doctoranzi inginerie biomedicală, iar Irlanda un loc ca tehnician dentar.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES national, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul Agentiei judetene pentru ocuparea forței de muncă de domiciliu sau reședință, unde consilierul EURES îi poate îndruma.

Ce mâncăm la iarnă? În agricultura vasluiană este dezastru

de Marian MOCANU

Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui a finalizat inventarierea terenurilor agricole afectate de secetă. Mai bine de o treime din întreaga suprafață agricolă a județului a fost afectată, producțiile obținute fiind pe măsură, printre cele mai mici din ultimii ani. 7.373 producători agricoli vasluieni, din care 366 societăți ce au în folosință suprafețe însemnate de teren, au cerut comisiilor special constituite la nivelul primăriilor evaluarea pierderilor. Situația întocmită de DAJ Vaslui va fi înaintată Guvernului în vederea acordării de despăgubiri. Momentan, singura formă de ajutor de la guvern este reducerea impozitului agricol pentru producătorii afectați de secetă.

În perioada aprilie – august 2015, județul Vaslui, ca de altfel întreaga Moldovă, a fost afectat de seceta excesivă și persistentă în timp, secetă care vine după o toamnă și iarnă sărace în precipitații. Potrivit informațiilor primite de Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui, referitoare la precipitațiile înregistrate în acea perioadă, cel mai mare deficit de precipitații, de 51 – 236 l/m.p, s-a înregistrat în comunele Băcești, Epureni, Codăești, Tătărăni, Fălciu, Tanacu, Dumești, etc., față de media multianuală de circa 450 l/mp. Încă din luna iulie, prefectul județului Vaslui a transmis în teritoriu cererea de constituire a comisiilor de evaluare și inventariere a pierderilor din agricultură datorate secetei. Abia în aceste zile Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui a finalizat centralizarea proceselor verbale eliberate de Comitetele locale pentru situații de urgență și inventarierea terenurilor agricole afectate de secetă.

gigel_crudu_agricultura„Deficitul de precipitații, cuprins între 51 – 236 l/m.p. și temperaturilor foarte ridicate din această vară au afectat culturile agricole. Acest lucru s-a concretizat prin scăderi ale producțiilor agricole cu importante pierderi financiare ale producătorilor agricoli și, implicit, a economiei județului nostru. Pierderile înregistrate de producătorii agricoli sunt determinate, pe de o parte, de secetă iar, pe de altă parte, de prețurile mici oferite de către firmele de profil pentru achiziționarea produselor agricole. Comparativ cu anul 2012, când s-a mai manifestat fenomenul de secetă, producțiile au fost asemănătoare, în acest an prețurile de achiziții au fost cu 70-80% mai mici. În acest context, ca urmare a înștiințărilor făcute de producătorii agricoli cu privire la suprafețele afectate de secetă, Comitetele locale pentru situații de urgență, constituite prin Dispoziția primarului, s-au deplasat în teren constatând și evaluând gradul de dăunare al suprafețelor agricole afectate de seceta pedologică extremă”, ne-a declarat ing. Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui.

Nu doar recoltele au fost mai slabe, dar producătorii mai sunt „dijmuiți” și de samsarii agricoli, care oferă prețuri foarte mici, chiar comparativ cu anul 2012, în care au fost cam aceleași condiții climatice. Astfel, la acest moment, grâul se vinde cu 1,20 – 1,30 lei/kg, față de 2,20 lei în anul 2012, prețul la porumb boabe a scăzut de la 80 – 90 bani/kg la mai puțin de 50 bani/kg, aceeași scădere înregistrându-se și la floarea soarelui. Deci nu doar că producțiile sunt mai mici dar și banii primiți pentru munca de un an sunt foarte putini.

În urma centralizării definitive a proceselor verbale pentru constatarea și evaluarea pierderilor provocate de secetă, la nivelul județului Vaslui au fost depuse până la sfârșitul lunii septembrie 7.373 procese verbale eliberate de comisiile locale pentru situații de urgență. Dintre acestea, cele mai multe, 7.007 procese verbale, au fost eliberate producătorilor agricoli individuali, asociațiilor familiale, întreprinderilor individuale, persoanelor fizice autorizate, sau asociaților crescătorilor de animale. Alte 366 procese verbale au fost eliberate societăților comerciale și agricole, societăți care lucrează cea mai mare parte a celor 135.021 ha de terenuri agricole afectate de secetă. Conform centralizării făcute de DAJ Vaslui, 42.144 ha cultivate în acest an cu porumb, 39.765 ha de grâu și 33.903 ha de floarea soarelui au fost afectate de secetă, pierderile înregistrate fiind cuprinse între 30 și 100% din producția preconizată. Alte culturi afectate de lipsa precipitațiilor din acest an sunt cele de orz (1.486 ha) orzoaică, pe 1.076 ha, 381 ha cultivate cu ovăz și 540 ha cu sorg, dar și rapița (685 ha), soia (1.625 ha), muștarul de pe 209 ha, legumele de pe 289 ha, 7.911 ha de plante de nutreț și 3.763 ha de pășune precum și 436 ha de livezi 436 ha, 47 ha cultivate cu tutun ori 62 hectare cu sfeclă de zahăr.

În aceste condiții, din cauza producțiilor scăzute și a prețurilor mici, pentru mulți dintre producătorii agricoli din județ se pune problema dacă vor mai avea cu ce să înființeze noile culturi pentru anul viitor. Aceștia așteaptă un ajutor concret de la guvern, care însă întârzie să aprobe eventuale despăgubiri acordate fermierilor a căror producție a fost afectată de secetă.

Lucrările agricole de toamnă, în grafic

de Marian MOCANU

Este vremea strângerii recoltelor și a pregătirii anului agricol următor. Din păcate, seceta și-a spus cuvântul atât în ceea ce privește producțiile obținute de agricultori, cu o treime mai mici ca anul trecut, dar și la realizarea arăturilor și însămânțărilor de toamnă. Noroc cu ploile care au mai căzut la sfârșitul lunii septembrie, altfel tractoarele nu ar fi putut intra în brazdă.

Dacă agricultorii sunt cât de cât în grafic cu arăturile de toamnă, acestea fiind efectuate pe 60.124 ha din totalul programat de aproape 85.000 ha, nu același lucru se poate spune despre însămânțarea terenului cu culturi de toamnă. Astfel, din totalul programat la nivelul județului Vaslui în a se însămânța cu grâu (63.500 ha), până acum s-a reușit doar mai puțin de o cincime, respectiv 12.540 ha. Situația este asemănătoare cu cea de anul trecut când, din cauză că nu a plouat, iar pământul tare nu permitea intrarea plugurilor în brazdă, aratul și semănatul grâului s-a întins până la jumătatea lunii decembrie. La rapiță, prima cultură ce este înființată toamna, însămânțările se apropie de final, din totalul de aproape 21.000 ha programat, reușindu-se acest lucru pe 17.670 ha. Trebuie însă observat faptul că rapița ce se va pune în brazdă pe circa 7.000 ha nu este destinată pentru cules, ci în calitate de covor verde, care va fi întors în primăvară și înlocuit cu altă cultură. Agricultorii au ales această variantă atât pentru a beneficia de subvenții speciale de la APIA, dar și pentru că, de câțiva ani, culturile de rapiță au fost calamitate fie de ger, fie de secetă. Paguba cultivatorilor de rapiță a fost dublă, pe lângă producțiile mici care au dus la pierderea contractelor cu procesatorii, fermierii au mai cheltuit bani în primăvară pentru a întoarce culturile. Astfel, la nivelul județului Vaslui, suprafața cultivată cu rapiță a scăzut la jumătate față de anul 2013, de la peste 29.000 ha la mai puțin de 14.000!

Pentru această toamnă mai sunt programate a se semăna 4.320 ha cu orz, 497 ha cu triticale, 338 ha orzoiacă, 915 cu legume și 925 ha cu plante de nutreț. Pentru ca toate aceste culturi să se dezvolte normal, ar fi nevoie de precipitații importante calitativ.

În ceea ce privește recoltele în acest an, gospodarii se vor alege cu hambarele pe jumătate goale, din cauza secetei accentuate care a început să-și facă simțită prezența încă din toamna anului trecut. Astfel, din datele primite de la fermieri și centralizate marți, 6 octombrie, de Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui, s-a încheiat deja recoltatul la floarea soarelui și este pe sfârșite la porumb, care s-a cules de pe 88.112 ha din totalul de 103.000 ha cultivate. De pe cele 53.771 ha înfiinațate la nivelul județului Vaslui cu floarea soarelui, producția obținută a fost de doar 1.320 kg/ha, cu o treime mai mică decât anul trecut. La porumb, situația este chiar mai dezastruoasă, producția medie obținută la hectar este de doar 1.320 kg boabe, mai puțin de jumătate față de rezultatele obținute anul trecut de fermierii vasluieni. Singurul domeniu agricol unde s-au obținut recolte bune a fost viticultura. Astfel, după ce strugurii pentru vin s-au cules de pe 9.109 ha din totalul de 12.400 ha cultivate cu diverse soiuri, s-a obținut o producție medie de 7.729 kg/hectar, conform datelor centralizate de DAJ Vaslui. Bucuria vasluienilor, care deja au dat cep la butoaie, neașteptând nici măcar să se așeze bine vinul nou!

Deputații liberali ne vor flămânzi? – Atac mizerabil la pâinea noastră cea de toate zilele

de Simona MIHĂILĂ și Marian MOCANU

Zilele trecute, deputații liberali au arătat că jocurile murdare ale celor din opoziție, spre care arată insistent cu degetul acuzator, nu le sunt străine deloc. Că, pentru a-și servi interesele meschine, nu se dau în lături de la a călca în picioare așteptările a milioane de români, nici chiar atunci când e vorba de hrana cea de toate zilele.
Rece, calculat și cinic (în spiritul “lucrului bine făcut”), deputații liberali le-au smuls românilor pâinea de la gură: au respins proiectul de lege privind refacerea sistemelor de irigații, primul de după Revoluție. Mai precis, s-au abținut de la vot, dar toată lumea știe că abținerea înseamnă, de fapt, vot împotrivă.
Dacă liberalii nu ar fi boicotat-o, prin Legea irigațiilor ar fi fost alocate fonduri pentru refacerea infrastructurii sistemelor de irigații. Legea era colacul de salvare a României, căci agricultura este singurul domeniu care ne poate asigura supraviețuirea. Nu doar nouă, românilor, ci tuturor. Semnalele de alarmă au apărut mai cu seamă în ultimii ani, odată cu schimbările climaterice care au generat adevărate calamități. Specialiștii de pe întreg globul avertizează că, dacă statele nu vor înțelege să investească în agricultură, criza de alimente va genera efecte greu de cuantificat.

seceta-apa1Deși România este dependentă de agricultură, aleșii nu se zbat să asigure premisele dezvoltării acestui sector economic. În afară de subvenții și alte câteva măsuri de sprijin acordate de Uniunea Europeană, nimeni nu are grija agricultorilor, deși ei sunt cei care le pun bucatele pe masă inclusiv domnilor parlamentari și tot ei sunt cei care dau de lucru unei bune părți a populației apte de muncă.
Cei mai mulți din ultimii 10 ani au fost secetoși. Începând cu 2007, când s-a înregistrat cea mai severă secetă din ultimii 50 de ani și terminând cu 2015, când producțiile fermierilor și ale zootehniștilor au fost simțitor mai slabe din cauza lipsei precipitațiilor.
Sub presiunea fermierilor și a agricultorilor, dar și a organismelor internaționale care nu contenesc să avertizeze guvernele lumii să optimizeze sectorul agricol, fără de care am fi muritori de foame, Ministerul Agriculturii a promovat proiectul de lege cu pricina. Proiectul prevede alocarea pe o perioadă de cinci ani a sumei de un miliard de lei pentru reabilitarea rețelei principale de sisteme de irigații, bani din bugetul național. Acestei sume i s-ar fi adăugat fondurile europene nerambursabile în valoare de 435 de milioane de lei, bani ce pot fi accesați de fermieri pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor de irigații.
După ce a stat mai bine de șase luni în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, timp în care au fost aduse mai multe amendamente, proiectul de lege a picat onor liberalilor. Se pare că interesul politic, acela ca nu cumva guvernanții PSD să-și asume meritul repunerii pe picioare a sistemelor de irigații și, implicit, a agriculturii românești, a fost mai important decât pâinea noastră de pe masă. Cât timp s-a aflat pe masa comisiei de specialitate, ce-i care au păcălit milioane de oameni cu sloganul “România lucrului bine făcut”, fie au votat contra, fie au părăsit dezbaterile.

În județul Vaslui, suprafața irigată este la mai puțin de jumătate față de 1989

La nivelul județului Vaslui sunt constituite 11 asociații ale utilizatorilor de apă folosită în irigații, cele mai multe – șapte – fiind constituite pe Valea Prutului, în amenajarea Albița Fălciu, având împreună circa 12.500 hectare irigabile.
Alte două asociații importante sunt constituite la Mânjești, având în folosință 595 hectare de teren arabil, respectiv în bazinul hidrografic al Bârladului, cu 500 hectare teren irigabil. În total, la nivelul județului, suprafața irigabilă nu depășește 14.000 hectare teren agricol, mai puțin de jumătate din cea existentă înainte de Revoluție.seceta-apa
Imediat după căderea comunismului, în multe locuri, sistemele de irigații intrate în părăsire au fost efectiv vandalizate, fiind furate nu doar țevile metalice de pe câmp ori pompele sau alte utilaje, dar chiar și cărămida din pereții stațiilor de pompare. Cu mici excepții, abia după intrarea în UE a început reabilitarea și redarea în folosință a sistemelor de irigații din județ.
Primii pași l-au făcut trei asociații de utilizatori de apă folosită la irigații din Oțetoaia și Lunca Banului, care, cu fonduri guvernamentale, au reușit în perioada 2007 – 2009, retehnologizarea stațiilor de pompare din zonă cu utilaje performanțe.
„În acest moment, fermierii, inclusiv cei constituiți în asociații, au posibilitatea să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii agricole, inclusiv a sistemelor de irigații secundare ori a drumurilor agricole de acces. Proiectul de lege promovat de Ministerul Agriculturii era un pas înainte, prin punerea la dispoziția fermierilor de sume importante în vederea reabilitării sistemelor principale de irigații, proiecte care deocamdată nu pot fi finanțate din bani europeni. Nu înțeleg cum o lege de o asemenea importanță pentru agricultura românească poate fi ignorată de parlamentarii din opoziție, aceiași care însă, cu orice ocazie, se proclamă susținători ai agriculturii”, ne-a declarat inginer Gigel Crudu, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui.

Oripilați, agricultorii vasluieni, cer explicații

„Este o lege prea importantă pentru agricultura românească pentru a fi lăsată deoparte. Este imperios necesară refacerea sistemului de irigații, mai ales în condițiile în care se înmulțesc anii secetoși. Nu înțeleg de ce colegii din opoziție nu vor să înțeleagă acest lucru și se opun oricărei inițiative venite din partea celor aflați la guvernare?”, se întreabă deputatul vasluian Toader Dima, membru în Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaților.

Florin Ciurariu

Florin Ciurariu

Unul dintre fermierii vasluieni cu care am stat de vorbă ne-a spus:„Cer liberalilor să-mi explice mie și țăranilor români care au fost interesele obscure care au dus la respingerea Legii irigațiilor. Nu doar că am fi fost mai protejați împotriva anilor secetoși, dar s-ar fi creat și locuri de muncă, chiar și pentru reabilitarea și menținerea în stare de funcționare a acestor sisteme de irigații. Cred că cei care s-au abținut de la vot nu sunt conștienți că subminează agricultura naționale. Au fost acești oameni pe câmpuri, să vadă recoltele sărace și pământul crăpat din lipsa ploii? Plătim impozite, plătim taxe, dar când e vorba de sprijin, nu primim mare lucru. Degeaba muncim de dimineața până seara dacă nu dăm înainte. Mai grav, devenim dependenți de produsele agricole din import. Vrem să fim și noi, agricultorii, sprijiniți, nu doar să fim masă de manevră”.
”Acum șapte ani, am înființat o asociație care a reușit să acceseze niște fonduri guvernamentale pentru refacerea sistemelor de irigații, dar nu atât cât am fi vrut, și nu atât cât ar fi trebuit. Am cumpărat pompe și utilaje performante, dar degeaba. Apa e scumpă, subvenții pentru energia electrică folosită la irigații nu se dau, impozitele sunt tot mai mari. Se dau subvenții pentru motorina folosită în agricultură! Cine mai folosește la irigații pompe pe motorină? În plus, cât costă să tragi curentul până la stația de pompare și cât costă energia în sine. Dacă s-ar fi aprobat această lege, poate reușeam să mai irigăm câteva mii de hectare, ca să nu mai depindem de ploaia din cer”, ne-a spus un alt agricultor.

Din păcate, nu am putut obține și opinia deputatului liberal vasluian Florin Ciurariu, care nu ne-a raspuns la telefon. Probabil e prea ocupat cu activitatea parlamentară!

Agricultorii, la mila APIA

de Marian MOCANU

Fermierii vasluieni așteaptă încă un ajutor din partea autorităților centrale pentru compensarea daunelor produse de seceta severă din acest an. Mai mult decât atât, din lipsă de bani mulți dintre ei nici măcar nu pot începe lucrările agricole de toamnă. Ei nu pot accesa nici măcar credite agricole, dat fiind că APIA nu eliberează adeverințele necesare.

De mai bine de o lună, între mai multe bănci comerciale și Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) a fost semnat un protocol pentru acordarea de credite agricole fermierilor, în contul subvențiilor aferente anului 2015. Din păcate, până la această oră, singurii care au putut accesa aceste credite agricole sunt crescătorii de păsări, care au aderat la schemele de sprijin pentru protecția animalelor. Restul agricultorilor mai au de așteptat până vor face rost de bani pentru a începe lucrările agricole de toamnă.

Explicația pentru întârziere este una simplă, APIA nu a stabilit încă zonele, respectiv comunele în care se vor face controale de verificare a conformității declarațiilor fermierilor care au depus cereri în această primăvară. Din această cauză, APIA Vaslui nu poate elibera adeverințele necesare fermierilor care vor să acceseze credite agricole.

„Am avut pierderi destul de mari, peste 40% față de producția de anul trecut. Deja, samsarii de cereale umblă să cumpere la prețuri de nimic, dar eu nu vând, țin recolta până la primăvară, când voi scoate un preț mai bun. În fiecare an procedez așa ca să pot rezista, iar pentru lucrările de toamnă fac de obicei credit agricol. Acum, de o lună tot dau telefoane la APIA să văd dacă eliberează adeverințe ca să mă pot duce la bancă și primesc același răspuns: încă nu, să mai aștept! Până când? Acuși începe recoltarea la porumb și la floarea soarelui, iar eu nu am arat încă suprafețele pe care am avut grâu! dacă aș putea, m-aș lăsa de agricultură, dar ce să fac, din asta trăim!”, a declarat pentru Estnews un fermier vasluian.

Părerea acestuia a fost împărtășită și de Vasile Mihalachi, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui: „Probabil, Ministerul Agriculturii este toropit de căldura din ultima vreme și mai uită că agriculturii îi trebuie bani, apă și fonduri pentru realuarea ciclului de producție pentru perioada 2015 – 2016. Cred că cei de la minister ar trebui să-și aplece privirea și gândurile către agricultura reală și nu către agricultura de lângă București. ar trebui să se uite mai mult către agricultura din Moldova, zonă care s-a lovit de această secetă necruțătoare. Cred că ar trebui să se înceapă cu niște programe de susținere a agricultorilor din Moldova, pentru că altfel, la anul, fermierii din această zonă nu vor mai putea relua ciclul de producție”.

Anul acesta, la nivelul județului Vaslui, 24.538 fermieri au depus cereri de subvenție, pentru o suprafață agricolă totală de 261.196 hectare. Pentru Ajutoare Naționale Tranzitorii în Zootehnie, crescătorii de animale vasluieni au depus 3.540 cereri pentru un număr de 18.722 bovine carne, 190.653 ovine, 38.315 caprine.

Poate și din cauza lipsei unor ajutoare mai consistente de la stat, atât numărul fermierilor care au depus cereri la APIA, cât și suprafața pentru care s-a solicitat subvenții este în scădere. Comparativ cu anul 2014, când s-au înregistrat 27.299 cereri pentru o suprafață de 265.982 hectare, în acest an s-au depus doar 89.89% din numărul de cereri, pentru 98.2% din suprafața pentru care s-au solicitat ajutoare financiare anul trecut.

Din păcate, fermierii a căror producție a avut de suferit din cauza secetei nici măcar nu știu dacă vor fi cumva ajutați financiar de statul român. În afara unor promisiuni că vor plăti mai puțin impozit agricol, în funcție de daunele înregistrate, mult așteptatul ajutor de minimis destinat fermierilor afectați de secetă întârzie.

Abia în aceste zile, oficiali ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-au deplasat la Bruxelles pentru a discuta cu Comisia Europeană posibilitatea acordării acestor ajutoare de minimis. Până se primește răspunsul de la Uniunea Europeană, până se elaborează actele normative pentru acordarea ajutoarelor, ar putea fi prea târziu pentru a mai salva ceva măcar din anul agricol viitor.

Conform datelor centralizate de Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui din cele aproape 292.000 hectare de terenuri agricole cultivate în acest an la nivelul județului Vaslui, pe aproape 50 de mii hectare, producție a fost compromisă în proporție de minim 30%. Cele mai afectate culturi sunt cele de grâu, peste 30.000 hectare, porumb și floarea soarelui, dar și orzul, legumele, livezile sau pășunile au avut de suferit din cauza secetei persistente.

În cazul în care nu se va veni cu niște măsuri financiare consistente de ajutorare a agricultorilor care au suferit pierderi, inclusiv prin acordarea unui ajutor de minimis, este posibil ca nu doar acest an agricol să fie compromis, dar și cel următor, agricultorii neavând resurse pentru înființarea noilor culturi. Asta cu atât mai mult cu cât, în întregul județ, nu sunt asigurate împotriva calamităților decât circa 8.000 de hectare de teren agricol.

Seceta ne lasă fără pâine!

de Marian MOCANU

Seceta face ravagii în județul Vaslui, fermierii estimând pierderi ale producției chiar și de 60%, nu doar la grâu sau alte păioase, dar și la porumb, floarea soarelui, cartofi ori legume. În aceste condiții, Prefectura Vaslui încearcă o inventariere a pagubelor cauzate de seceta pedologică perpetuată încă din toamna trecută, în speranța obținerii, pentru fermieri, a unor despăgubiri.

Lipsa precipitațiilor din această primăvară a dus la pagube importante în agricultura județului Vaslui, pierderile estimate de fermierii fiind chiar și de 60% din producție.

Dacă anul trecut, de exemplu, la grâu, producția medie s-a situat în jurul a patru mii de kilograme la hectar, în acest an, se estimează o producție maximă de puțin peste două tone la hectar. Același lucru se întâmplă în cazul porumbului, care, lipsit de aportul de umiditate în perioada de răsărire și dezvoltare, în multe cazuri, așa cum spunea un fermier, „este la fel ca la stâlpii de telegraf: unul aici, altul la 50 de metri!”

Conform datelor din teritoriu centralizate de Direcția pentru agricultură a Județului Vaslui, la această dată, culturile de secară, orzoaică de primăvară și ovăzul sunt compromise în proportie de peste 80%. La grâu, pierderile sunt de peste 40%, productiile prognozate fiind cu mult inferioare față de anul trecut, în condițiile în care această cultură ocupă una dintre cele mai mari suprafețe la nivelul judeuțuli Vaslui, în acest an fiind înființate cu această cultură peste 65.000 ha.

Chiar dacă paiul de grâu este bine dezvoltat, spicul este lipsit de boabe. Mai grav este faptul că, acolo unde solul a mai avut rezerve de umiditate, iar boabele s-au dezvoltat, din cauza secetei calitatea gâului are de suferit, fiind impropriu pentru panificație.

Estimările privind producțiile din aceast an agricol sunt cât se poate de pesimiste. La orzoaica de primăvară, de pe cele 3.332 kilograme/hectar se estimează o productie medie de numai 814 kg/ha, comparativ cu anul trecut, când s-a realizat o productie de 1.956 kg/ha, iar la ovăz, de pe peste 2.600 hectare semănate, fermierii se așteaptă în cel mai bun caz la o producție de 700 kilograme/hectar, de aproape trei ori mai mică ca anul trecut.

Chiar și ploile căzute în ultima perioadă nu au adus o reală îmbunătățire a situației culturilor agricole, în cele mai multe cazuri, dat fiind că nu au fost importante cantitativ. Practic, precipitațiile căzând în scurt timp, deci scurgându-se pe versanți, în loc să se acumuleze în sol, nu au îmbunătățit prea mult nivelul de umiditate în stratul de sol 0 – 100 cm.

Potrivit reprezentanților Direcției Agricole a Județului (DAJ) Vaslui, ploile căzute în ultima perioadă în județ au mai salvat câteva culturi agricole, dar nu au rezolvat problema sectei excesive din zonă.

„Pentru rezolvarea problemelor legate de deficitul de apă din sol, care a ajuns și la 70 de litri pe metrul pătrat în anumite zone, este nevoie de ploi însemnate cantitativ. Din păcate, pentru anumite culturi, chiar dacă vor mai fi precipitații, va fi prea târziu pentru a se mai salva ceva din acest dezastru agricol. La această dată, cele mai afectate de secetă sunt culturile de cereale, dar și cele de porumb, care ocupă cea mai mare parte a terenului agricol cultivat la nivelul județului Vaslui”, a declarat Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui.

Seceta afectează nu doar culturile agricole, dar și alimentarea cu apă a populației, în unele localități fiind deja instituite măsuri de limitare a consumului de apă. Toate acumulările de apă din județ destinate alimentării cu apă potabilă a cetățenilor, Solești și Pușcași, pentru municipiul Vaslui, Râpa Albastră, pentru Bîârlad, sau Căzănești, pentru alimentarea cu apă a orașului Negrești, au nivelurile mult sub cele optime pentru această perioadă.

 Măsuri luate de autorități

 În urma unei cereri din partea Ministerului Agriculturii, Prefectura Vaslui a cerut autorităților locale să ia legătura cu fermierii pentru a cuantifica daunele produse de seceta din acest an. Situația centralizată care va fi făcută după primirea din teritoriu a tuturor datelor va fi transmisă guvernului, care va analiza posibilitatea ca, cu acordul Comisiei Europene, să fie acordate despăgubiri fermierilor pentru pierderile din agricultură datorate secetei.

„Am transmis o circulară către comitetele locale de situații de urgență să întrunească aceste comisii și urmează să primim informări în legătură cu zonele afectate de secetă. Un prim pas l-am făcut: am reușit ca Filiala de îmbunătățiri Funciare Vaslui să semneze un contract de decolmatare a canalelor de irigații de pe Valea Prutului. Aici, trebuie să facem un effort comun, Apele Române, ANIF, împreună cu autoritățile publice locale și mediul privat pentru a repune în funcțiune acele instalații de irigații existente la începutul anilor 1990. Sperăm ca, prin ceea ce vom reuși să centralizăm de la nivelul Unităților Administrativ Teritoriale să transmitem o informare la Ministerul Agriculturii cu privire la zonele afectate de secetă, în speranța primirii de fonduri de la Uniunea Europeană, sau anumiți bani pentru plata pagubelor produse de secetă”, a declarat Andrei Puică, prefectul județului Vaslui.

Din păcate, chiar dacă intențiile conducătorilor județului sau a oficialilor din agricultură sunt bune, sunt slabe speranțe ca agricultorii să fie despăgubiți pentru pierderile datorate secetei. Asta cu atât mai mult cu cât aceste ajutoare financiare sunt considerate de organismele europene drept ajutoare de stat, deci sunt ilegale fără acordul Comisiei Europene.

Ultima dată când s-au acordat astfel de despăgubiri a fost în anul 2010, când România nu avea prea mult timp de la intrarea în UE. Acum, la mai bine de opt ani de la aderarea în spațiul european, fermierilor li se poate reproșa faptul că subvențiile acordate în agricultură, și măsurile de sprijin care puteau fi accesate în această perioadă ar fi putut duce la evitarea unor astfel de dezastre, dacă banii ar fi fost cheltuiți cu chibzuință.

Depunerea cererilor de subvenții pentru agricultură, în grafic

de Marian MOCANU

Aproape jumătate din fermierii sau zootehniștii vasluieni au depus deja la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui cererile pentru subvenții agricole aferente anului 2015. Din păcate, până acum marii fermieri nu s-au prezentat pentru a depune cererile. Un motiv ar fi faptul că, odată cu cererea de subvenție, trebuie depuse copii eliberate de primării după registrul agricol, iar unele unități administrativ teritoriale, cum este cazul comunei Poienești, sunt deficitare din acest punct de vedere. În acest an este de așteptat ca subvențiile de suprafață acordate de uniunea Europeană să fie substanțial mai mari față de anul trecut.

La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui se pot depune, până pe data de 15 iunie, cererile unice de plată în agricultură pentru anul 2015. Beneficiarii plăților sunt fermierii activi persoane fizice și sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafețelor de teren agricol și/sau deținători legali de animale, potrivit legislației în vigoare.

Cu mai puțin de o lună înaintea sfârșitului perioadei de depunere a cererilor de subvenții agricole, la APIA Vaslui s-au prezentat, un număr de 15.827 fermieri, reprezentând 46,80% din totalul de 27.299 persoane invitate. Din păcate, este vorba în general de mici producători agricoli, astfel că până luni, 18 mai, au fost depuse cereri de subvenții pe suprafață pentru doar 20.890 ha, reprezentând doar 7,85% din totalul suprafeței agricole existente la nivelul județului Vaslui. Acest lucru se datorează faptului că, pe lângă cererea unică de subvenție și a adeverinței eliberate de primării, din acest an, la depunerea documentației, este necesară depunerea și a unei copii după extrasul din Registrul Agricol existent la nivelul fiecărei Unități Administrativ Teritoriale. Sunt comune în care, fie din cauza delăsării funcționarilor care au această sarcină, fie din alte motive, aici incluzând și apariția cu întârziere a normelor metodologice de completare a Registrului Agricol, fermierii nu au cum să depună aceste copii absolut necesare pentru accesarea de subvenții agricole aferente programului SAPS 2015.

Este cazul comunei Poienești, de unde până acum nu a fost depusă nici o cerere de subvenții, tocmai din lipsa acestor copii după registrele agricole. Datorită schimbărilor impuse de Uniunea Europeană, în acest an se depune o singură cerere pentru toate măsurile, atât din agricultură, zootehnie, ori domenii conexe.

În plus, spre deosebire de anii anteriori, cuantumul subvențiilor nu a mai fost calculat anterior, acestea urmând a se acorda în funcție de numărul de cereri și suprafețele de teren eligibile după finalizarea controalelor, așa cum se proceda până în anul 2014 pentru cererile de ajutor în zootehnie.

„În acest an subvențiile acordate în agricultură, cel puțin cele pe suprafață, vor fi mult mai mari ca în anii precedenți. Asta pentru că estimăm că se vor depune cereri doar pentru 80% din suprafața totală agricolă, dat fiind modificarea unor condiții de acordare a acestor subvenții. Până acum, fermierii care aveau în proprietate sau folosință un hectar de teren cu parcele de minim 30 ari primeau subvenții. Între timp, mulți dintre micii fermieri, în special persoane în vârstă, au vândut sau arendat parcele, astfel că nu vor mai fi eligibili pentru primirea de subvenții de suprafață. Încet-încet se comasează terenurile agricole, lucru îmbucurător pentru lucrarea mai eficientă a terenurilor și obținerea de producții mai mari. Acesta era de fapt și scopul declarat al Uniunii Europene în momentul în care s-a început acordarea acestor subvenții: să fie mai puține cereri, iar acestea să fie aferente unor suprafețe cât mai mari, pentru creșterea productivității în agricultură”, a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui.

Suprapunerea terenurilor, o problemă pentru fermieri

Conform lui Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui, este de așteptat ca și în acest an să se întâlnească situații în care persoane diferite depun cereri de subvenție în agricultură pentru aceleași parcele de teren. Situații de acest gen s-au întâlnit în fiecare an începând cu 2007, de când s-a început acordarea de subvenții, suprafețele „încălecate” fiind de ordinul miilor de hectare.

Acest lucru se datorează și felului în care au fost puse în posesie persoanele respective, prin diferite legi de restituire a terenurilor și bunurilor confiscate în regimul comunist.

„Pentru ca niciun posesor legal de terenuri sau cei care au în folosință suprafețe agricole să nu rămână fără subvențiile aferente, celor care depun cereri pentru loturi sau parcele ce se suprapun cu suprafețe declarate anterior de o altă persoană li se primesc totuși cererile, în forma în care au fost făcute. Ulterior, la sfârșitul perioadei de depunere a cererilor, ei sunt invitați la APIA cu alte documente decât cele prezentate la depunerea cererilor, acte pe baza cărora au fost eliberate adeverințele de către primării. Este vorba de titluri de proprietate, contracte de arendă sau concesiune, ori alte acte din care spă rezulte indubitabil dreptul de folosință asupra terenurilor în cauză. De obicei, persoana care știe că nu are toate actele în regulă, nici nu se mai prezintă la mediere, astfel că multe dintre situații se rezolvă de la sine. Restul situațiilor sunt discutate de la caz la caz, în general acestea se rezolvă amiabil, în sensul că persoana care lucrează efectiv terenurile respective beneficiază și de subvențiile aferente”, a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui.

Cererile unice de de subvenții se pot depune la unitățile APIA în fiecare zi, inclusiv sâmbăta, până la data de 15 iunie. În această campanie se pot depune cereri de plată pentru mai multe scheme de plată ori măsuri de sprijin. În afara schemei de plată unice pe suprafață (SAPS), a schemelor de plată redistributivă, ori pentru pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, se pot depune cereri de plată și pentru tinerii fermieri ori subvenții pentru fermele de semisubzistență. Tot acum se pot depune cereri de plată pentru ajutoare naționale tranzitorii (ANT), pentru Măsura 13 – ,,Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice”, pentru Măsura 10 – ,,Agro-mediu și climă” sau pentru Măsura 11 – Agricultura ecologică. Ajutoarele naționale tranzitorii se acordă pentru ANT 1 – culturi în teren arabil, ANT 2 – in pentru fibră, ANT 3 – cânepă pentru fibră, ANT 4 – tutun, ANT 5 – hamei, ANT 6 – sfeclă de zahăr, ANTZ 7 – bovine-lapte, ANTZ 8 – bovine-carne și ANTZ 9 – ovine/caprine.

Fermierii vasluieni nu se grăbesc să depună cererile de subvenții agricole

de Marian Mocanu

Deși campania de depunere a cererilor pentru subvenții în agricultură oferite de Uniunea Europeană este la jumătate, doar 13% dintre fermierii vasluieni s-au prezentat la APIA pentru a depune cererile de subvenție aferente anului 2015. Unul dintre motive ar putea fi faptul că, la depunerea cererilor, trebuie să prezinte o copie după registrul agricol aferentă suprafețelor de teren din folosință, însă, în cazul multor primării, registrul nu a fost încă completat de agenții ori inginerii agricoli. Campania de depunere a cererilor se încheie pe 15 iunie, în acest an fermierii depunând o cerere unică de plată pentru toate măsurile, inclusiv pentru subvențiile pe suprafață, sau pentru animale.

Conform datelor furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui, la aproape o lună de la începerea campaniei de depunere a cererilor unice de plată în agricultură pentru anul 2015, ritmul de depunere a cererilor este foarte scăzut. Astfel, din totalul de peste 27.300 fermieri vasluieni invitați să depună cereri unice de plată, doar 3.634, mai puțin de 13%, s-au prezentat până acum la oficiile locale sau agenția județeană. Toți aceștia care au depus cererile sunt mici fermieri, dat fiind faptul că s-au depus cereri pentru doar 8.432 ha teren agricol, doar 3% din suprafața agricolă a județului Vaslui, care este de 265.982 ha. Campania de depunere a cererilor unice de subvenții agricole are termen final pe data de 15 iunie 2015, după care nici o cerere nu va mai fi acceptată la plată.

Este adevărat că, în acest an, condițiile pentru depunerea cererilor unice de plată sunt puțin diferite față de anii precedenți, în sensul că se va depune o singură cerere, atât pentru subvențiile pe suprafață, pentru animale, ajutoare naționale tranzitorii ori sprijin cuplat pentru înființarea anumitor culturi, dar, pe aceeași cerere, pot accesa subvenții specifice și tinerii sau micii fermieri, ori fermierii din zone defavorizate ori care practică agricultura ecologică. În plus, la depunerea cererilor, fermierii trebuie să prezinte o copie după registrul agricol. Multe primării nu au finalizat încă acțiunea de completare a Registrului Agricol, cu atât mai mult cu cât abia au fost publicate normele metodologice pentru anul 2015. În aceste condiții, unii fermieri, în lipsa acestui act, nu se pot prezenta la APIA pentru a depune cererile de plată.

Mai gravă este situația marilor fermieri, care trebuie să depună copiile după registrul agricol pentru toate contractele de arendă sau concesiune, și nu, ca până acum, o singură cerere însoțită de o simplă adeverință din partea Unităților Administrativ Teritoriale unde-și desfășurau activitatea. Este vorba de sute, poate mii de copii, care trebuie obținute de la fiecare primărie pe raza căreia marii fermieri au teren în proprietate sau în folosință, lucru care, pe de o parte reprezintă un nivel foarte mare de muncă, și, pe de altă parte, este vorba de o documentație destul de voluminoasă. O altă modificare apărută în acest an la depunerea de cereri pentru subvenții în agricultură o reprezintă faptul că asociațiile locale ale crescătorilor de animale nu mai pot depune cereri de subvenție pe suprafață pentru pășune. Aceste subvenții se acordă direct crescătorilor de animale care folosesc islazul concesionat de la primărie, și care trebuie să prezinte un document eliberat de primărie care să ateste acest lucru. Această modificare a fost făcută pentru evitarea eventualelor fraude pe care le puteau face președinții asociațiilor de crescători de animale, care primeau subvențiile și-și însușeau banii, lăsând lucrările de întreținere a islazului în sarcina primăriei.

„APIA Vaslui a făcut o programare pe comune pentru ca fermierii să se prezinte în scopul depunerii cererilor, însă se pare că din cauze obiective, această programare nu este respectată de potențialii beneficiari ai plăților pentru agricultură. În aceste condiții, am luat decizia ca centrele locale să aibă program prelungit, inclusiv sâmbăta, angajații APIA urmând să preia toți solicitanții de cereri de plată pentru agricultură prezenți. Sperăm ca, în ciuda modificărilor legislative apărute în premieră în anul 2015, și în acest an toți potențialii beneficiari să depună cereri de plată pentru a primi subvențiile atât de necesare realizării unei agriculturi competitive”, a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA VAslui

Porumboiu vinde tot!

de Marian MOCANU

Considerat cel mai mare latifudiar al Moldovei, Adrian Porumboiu vinde tot ce nu se mai află sub sechestru judiciar. Din câte se pare, fostul „prim fermier” al județului renunță nu doar la terenuri în favoarea unor investitori moldoveni, dar și Ulerom SA, societate aflată sub sechestru ce urmează a fi înstrăinată de grupul de firme Racova- Com-Agro-Pan SA. În acest moment, omul de afaceri este aproape în sapă de lemn. Pe lângă faptul că i-a fost respinsă contestația formulată la adresa APIA Vaslui SA, fiind bun de plată cu suma de 2,8 milioane euro, în următoarea perioadă urmează ca mai multe bunuri mobile și imobile aparținând firmelor sale să fie scoase iarăși la licitație, în contul datoriilor la bugetul de stat.

În urmă cu zece ani, un alt imperiu agricol din zona Moldovei, Cerealcom SA, cădea sub loviturile finanțiștilor, unul dintre beneficiari fiind Adrian Porumboiu, prin firmele sale. Acum, imperiul acestuia este pe cale să se destrame, loviturile de grație fiind date tot de Ministerul de Finanțe, care dorește să recupereze debitele înregistrate de grupul de firme controlat de marele latifundiar.

Zilele viitoare, mai multe proprietăți urmează a fi scoase la licitație, printre care Popasul Turistic “Dobrina”, la prețul de 543.457 lei. Situat la ieșirea din municipiul Huși, acesta cuprinde, printre altele, zece căsuțe pentru cazare, bar și o pistă de popice. De asemenea, AJFP dorește să vândă restaurantul “Brodoc”, situat la câțiva kilometri de municipiul Vaslui, prețul de pornire al licitației fiind de 100.728 de lei. Celelalte două bunuri imobile scoase la licitație sunt 7.500 de metri pătrați de pădure în extravilanul localității Bârnova, județul Iași, la un preț de 645.858 de lei, și 4.603 de metri pătrați de teren agricol al fermei Urlați, evaluat la 245.002 lei. În plus, utilaje în valoare de peste 1,1 milioane lei din patrimioniul Comcereal SA, urmează a fi scoase la vânzare în contul datoriilor Sporting Club Vaslui. Pe data de 6 mai, alte utilaje aparținând SC R-Agro Fălciu, societate din grupul de firme aparținând lui Adrian Porumboiu, vor fi scoase la vânzare, suma totală fiind de circa 520 mii lei.

În mediul de afaceri circulă zvonul că investitori moldoveni ar fi interesați de fabrica de ulei Ulerom, societate pusă sub sechestru încă din septembrie anul trecut în urma cererii formulate de Granaco KFT, una din cele mai importante companii de pe piața europeană a cerealelor.

Și în ceea ce privește terenurile agricole arendate de Comcereal umblă zvonul că invetitori din Republica Moldova ar fi căzut la înțelegere cu conducerea grupului de firme Racova – Com-Agro Pan pentru preluarea contractelor de arendă sau achiziționarea terenurilor din proprietatea societății. În aceste condiții, arendatorii, persoane fizice, care încă nu și-au primit arenda pe anul trecut, își pun întreebarea dacă mai merită să lase terenurile la Comcereal sau ar trebui să rezilieze contractele existente. Mai multe persoane aflate în această situație au venit la redacție ridicând această problemă, plângându-se că nu și-au primit drepturile negociate prin contractele de arendă pentru anul trecut.

Adrian Porumboiu nu a putut fi contactat pentru a da detalii cu privire la situația în care se află firmele proprii.

Amendă record dată de APIA Vaslui

La mijlocul lunii trecute, grupul de firme din care face parte Comcereal a fost notificat de către APIA că se impun sancțiuni pentru nerespectarea cerințelor legale privind înregistrarea și identificarea bovinelor aflate în exploatația de la Târzii. Contestația făcută a fost respinsă, astfel că Comcereal SA este bună de plată cu suma de 2,8 milioane euro, respectiv peste 12 milioane lei, contravaloarea subvențiilor primite în perioada 2012 – 2013. În plus, cea mai mare societate agricolă din județ, care exploatează circa 50.000 ha, este pasibilă de o altă pedeapsă, respectiv interzicerea la plată a subvențiilor aferente anilor 2014 și 2015, în sumă totală de peste opt milioane euro.

„Dat fiind faptul că s-a respins contestația formulată la decizia de impunere pentru nerespectarea cerințelor legale privind înregistrarea și identificarea bovinelor aflate în exploatația de la Târzii, Comcereal SA este în acest moment debitor la APIA cu suma de 2,8 milioane euro”, a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Echipe ale Curții Europene de Conturi și Agenției Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au controlat activitatea pe anul 2012, inspectori ai Curții de Conturi a României și ANSVSA au verificat registrele aferente anului 2013 și o altă echipă de control a ANSVSA a verificat respectarea de către societatea Comcereal SA a cerințelor legate în materie de gestionare SMR7 – Înregistrarea și Identificarea Bovinelor, din cadrul cadrul angajamentului de Ecocondiționalitate asumat de societatea în cauză.

În urma controalelor, au fost descoperite nereguli, în sensul că, pentru anul 2012, dintr-un efectiv de 801 bovine, în 131 de cazuri, respectiv 16% din efectiv, existau nereguli privind înregistrarea, în anul 2013 s-a descoperit faptul că din 834 bovine care ar fi trebuit să existe în exploatație, 185, respectiv 22%, aveau probleme similare și, pentru anul 2014, în cazul controlului efectuat în prima parte a anului 3% din efectivul total de 547 bovine prezentau aceleași nereguli. Practic, animalele au murit în între 2012 și 2014, fără ca aceste decese să fie înscrise nici în Registrul fermei, și nici în Registrul Național al Exploatațiilor, așa cum ar fi trebuit. „Chiar dacă animalele moarte erau scoase din firmă, preluate de firma care se ocupa de distrugerea lor, pașapoartele animalelor și crotaliile rămâneau în cadrul societății, și ulterior se cereau subvenții de la APIA pentru animale moarte! Abia în luna martie 2014, la o săptămână după ce au fost notificați că vor fi efectuate controale, reprezentanții Comcereal au retras de la plata subvențiilor un număr de 112 (!?) bovine pentru care se solicitase anterior subvenții, cu toate că, de la începutul anului, numărul deceselor constatate scriptic de inspectorii ANSVSA era de doar 17 animale!”, a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA.

În consecință, s-a luat decizia sancționării Comcereal cu restituirea a 20% din subvențiile aferente anului 2012, respectiv a sumei de 796 mii euro, și a 50% din subvențiile primite în anul 2013, respectiv a sumei de circa 2,1 milioane euro, și sancționarea cu neacordarea de subvenții agricole aferente anilor 2014 și 2015, respectiv câte 4,356 milioane euro, în total sancțiunile cumulând aproximativ 12 milioane euro. Din totalul acestei sume, și în urma respingerii contestației, Comcereal SA trebuie să restituie cătere APIA 2,8 milioane euro, subvenții aferente anilor 2012 – 2013 primite necuvenit, fiind posibil ca societatea să nu mai poată primi subvențiile aferente anilor 2014 și 2015, în sumă de alte 8 milioane euro.

Noii bani europeni pentru agricultura. Ce trebuie sa stii ca sa-i poti lua

Antreprenorii care vor sa realizeze o investitie intr-o ferma, cu bani europeni, au la dispozitie noul Program National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, lansat partial din 25 martie 2015. HotNews-Startupcafe siAsociatia Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene(ACRAFE) le ofera oamenilor de afaceri cateva ponturi pentru accesarea banilor europeni.

Ghidul solicitantului este deja disponibil pe portalul Agentiei pentru Finantare Investitiilor Rurale (A.F.I.R, www.apdrp.ro) pentru cele 3 submasuri lansate: 4.1 –Investitii in exploatatii agricole, 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri si 19.1 – Sprijin pregatitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala (pentru Grupurile de Actiune Locala/”GAL”).

Pentru cei interesati sa realizeze o investitie, fie ca sunt fermieri deja inregistrati la APIA fie ca sunt intreprinzatori care doresc sa infiinteze o ferma vegetala si/sau zootehnica, Ghidul solicitantului pentru submasura 4.1 prezinta atat concepte noi, pentru asimilarea carora va fi necesar un anumit timp dar si cateva elemente menite sa usureze accesarea programului.

  • Asigurati-va ca respectati conditiile obligatorii de accesare a programului

O veste buna este ca beneficiarul nu trebuie sa mai aiba obiectul principal de activitate in domeniul agricol (respectiv codul CAEN principal precizat in certificatul de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului) si nici sa demonstreze ca cel putin 50% din veniturile din exploatare provin din activitati agricole.

In noul PNDR beneficiarul poate desfasura activitati agricole ca activitati secundare.

Un element de noutate mai putin apreciat este insa faptul ca fermierii individuali care isi desfasoara activitatea doar ca persoana fizica nu vor putea depune proiect decat daca se autorizeaza sub o forma juridica la Oficiul Registrului Comertului, in calitate de persoana fizica autorizata (PFA) sau intreprindere individuala (II).

Vesti bune sunt insa pentru institutele de cercetare-dezvoltare, centrele, statiunile si unitatile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, cu personalitate juridica de drept public sau privat, care pot beneficia pentru prima oara in mod direct de fonduri disponibile printr-un program de dezvoltare rurala finantat din fonduri europene.

Poate primul pas care trebuie facut daca va ganditi la un proiect trebuie sa fie analizarea anexelor la ghidul solicitantului care arata potentialul agricol (vegetal si animal) al localitatii unde doriti sa faceti investitia.Pentru principalele specii de animale precum si de cultura vegetala (in sistem neirigat si irigat), potentialul fiecareia la nivelul fiecarei localitati din Romania este exprimat printr-un nivel scazut, mijlociu sau ridicat. Investitiile in zonele cu potential scazut sunt eligibile, dar, din pacate, numai investiiile in zonele cu potential mijlociu sau ridicat sunt punctate in cadrul criteriilor de selectie, avand deci sanse mai mari de finantare.

Pentru a afla daca poate beneficia de aceste fonduri, solicitantul care are deja o ferma trebuie sa calculeze dimensiunea economica a acesteia, exprimata in euro si care reflecta capacitatea de a obtine un venit considerat rezonabil pentru culturile sau speciile de animale din ferma. Ca noutate, pentru acest calcul trebuie sa foloseasca coeficientii de productie standard precizati de A.F.I.R in cadrul Cererii de finantare.

Conditia este ca ferma sa aiba o dimensiune de minim de 8.000 euro productie standard, calculata insa la nivelul ultimei inregistrari la APIA sau ANSVSA din anul 2014, nu la data depunerii cererii de finantare! Pentru solicitantii care prevad activitati agricole complet noi in activitatea lor, dimensiunea fermei va fi cea rezultata ca urmare a realizarii investitiei, folosind aceeasi coeficienti.

Pentru cereale, un minim de 8.000 euro productie standard inseamna un minim de cca. 12 ha porumb boabe sau rapita, 15 ha grau comun sau floarea-soarelui, 20 ha secara sau 26 ha ovaz. In cazul legumelor in camp (inclusiv pepeni si capsuni), suprafata minima este putin peste 1 ha, iar pentru legumele cultivate in spatii protejate (inclusiv pepeni galbeni si capsuni) suprafata minima este de cca. 2.000 mp.

Pentru crescatorii de animale, minim 8.000 euro productie standard inseamna 8 capete vaci de lapte, aproape 160 ovine (gestante), 20 porci grasi, 1.800 capete pui de carne sau minim 153 familii de albine. Fermierii aflati sub aceste dimensiuni minime nu pot accesa programul, dar sunt incurajati sa se constituie in forme asociative de tip cooperativa sau grup de producatori, forme stimulate prin noul PNDR prin punctaje de selectie si rate de cofinantare suplimentare, insa voci ale fermierilor sustin ca aceste avantaje nu vor fi suficiente pentru intensificarea fenomenului asociativ.

O atentie marita trebuie sa aiba beneficiarii care au avut probleme in derularea contractelor de finantare anterioare cu agentia finantatoare, daca vor sa depuna un proiect in noul PNDR. Solicitantii nu pot depune proiecte cat sunt inca intr-o situatie litigioasa cu agentia sau pana nu isi achita integral eventualele datorii.

La o prima vedere este incurajator faptul ca la depunerea cererii de finantare se accepta declaratia pe propria raspundere a solicitantului ca va aduce dovada contributiei sale private in maxim 3 luni de la notificarea proiectului ca fiind selectat, dar daca nu reuseste acest lucru nu va mai putea accesa programul timp de 1 an! Nu trebuie deloc neglijat nici faptul ca beneficiarul se obliga sa asigure surse financiare stabile si suficiente pentru derularea proiectului, in caz contrar riscand rezilierea contractului de finantare din initiativa agentiei.

Este evident ca solicitantii vor trebui sa isi gandeasca mult mai bine proiectele depuse prin noul PNDR, in caz contrar interzicandu-li-se accesarea programului pe perioade de la 1 an (in cazul incetarii contractului de finantare din intiativa beneficiarului) pana la 2 (in cazul incetarii contractului din initiativa agentiei).Aceste masuri doresc de fapt sa descurajeze acele situatii in care, datorita nerespectarii contractelor de finantare de catre beneficiari, au fost blocate fonduri importante in contracte de finantare pentru proiecte care nu si-au dovedit viabilitatea sau benficiarul a avut o conduita care a prejudiciat realizarea proiectului, reducand astfel capacitatea de absorbtie a fondurilor.

Fata de PNDR 2007-2013 nu s-au schimbat conditiile referitoare la viabiliatea economica a proiectului: rezultatul din exploatare trebuie sa fie pozitiv la sfarsitul anului anterior depunerii proiectului, iar indicatorii economico-financiari trebuie sa se incadreze in limitele prevazute in Cererea de finantare. Respectarea legislatiei referitoare la conditiile de sanatate publica, sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentului si a celei specifice protectiei mediului ramane obligatorie, in baza noilor protocoale incheiate de agentie cu institutiile competente in aceste domenii.

Ca o noutate a programului apare insa si cea legata de principiul de a nu mai acorda ajutoare pentru investitii pentru acei solicitanti care au avut rezultate financiare foarte bune. Ca urmare, daca sunteti in situatia in care media profitului net din ultimii 3 ani fiscali (calculat in euro) depaseste de 4 ori valoarea ajutorului solicitat prin proiect, atunci ajutorul nu se poate acorda, iar proiectul e considerat neeligibil. Oricum, datorita faptului ca prin actualul program sunt avantajate fermele milocii (cu dimensiune economica intre 12.000 si 250.000 euro productie standard), carora li se acorda un punctaj suplimentar, fermele considerate mari au sanse mai mici de a obtine un punctaj care sa le califice pentru finantare.

Cu toate ca orientarea strategica a Ministerului Agriculturii catre fermele mijlocii este fundamentata teoretic si statistic, sunt opinii puternice in randul potentialilor beneficiari, si nu numai, ca acestea nu vor putea sa furnizeze contributia financiara necesara cofinantarii proiectului si nu vor reusi sa absoarba fondurile puse la dispozitie. Ramane de vazut evolutia acestui fenomen pe parcursul anului 2015 in functie de care se vor putea concepe masuri de reglare.

Trebuie sa acordati o atentie deosebita in accesarea fondurilor prin PNDR daca sunteti asociat sau actionar majoritar in mai multe intreprinderi si va ganditi cu care sa depuneti proiecte in cadrul unei submasuri (de ex. 4.1), pentru ca puteti face acest lucru doar cu o singura societate. Daca doriti sa depuneti concomitent cu proiectul pentru 4.1 un proiect pentru o alta submasura, o puteti face chiar si cu societatea care a depus proiectul pe 4.1. Principiul este ca in calitate de asociat/actionar majoritar sa nu beneficiati de 2 proiecte in acelasi timp si pentru aceeasi submasura.

Aceste conditii fac parte din categoria celor menite a evita acumularea unor valori mari de ajutoare nerambursabile in beneficiul aceleiasi persoane care devine prin astfel de metode un beneficiar direct sau indirect al fondurilor publice disponibile. Restrictiile merg chiar mai departe de atat: nu incerca sa depui impreuna cu un interpus doua proiecte alaturate in cadrul aceleasi submasuri, care formeaza un evident flux de productie si/sau de procesare pentru ca nu vor fi eligibile. Se va considera ca in realitate o aceeasi persoana va fi in realitate beneficiarul ambelor proiecte. Dupa finalizarea unui prim proiect poate fi insa depus si cel de-al doilea.

Daca ati trecut cu bine de toate aceste conditii si restrictii prezentate pana acum, inseamna ca aveti o sansa sa puteti depune un proiect eligibil. Bineinteles ca trebuie sa faceti si o prima estimare a punctajului de selectie, sa stiti daca acumulati baremul minim eligibil, respectiv 30 de puncte. Insa despre noul sistem de selectie, criteriile si punctajele pe care le puteti obtine vom vorbi intr-un articol viitor. Acum e momentul sa aflati ce tipuri de investitii puteti sa finantati prin proiect.

  • Investitii in ferma pentru care puteti sa obtineti finantare prin submasura 4.1

In general nu sunt deosebiri majore fata de tipurile de investitii eligibile finantate prin PNDR 2007-2013. Insa datorita faptului ca suntem la inceputul aplicarii unei noi politici agricole comune, cu accent major pe problemele legate de protectia mediului si a schimbarilor climatice, unele tipuri de investitii au fost detaliate pentru a constientiza importanta acestora, precum:

  • investitii pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) din agricultura (modernizarea parcului de masini agricole, investitii pentru depozitarea ingrasamintelor chimice si fertilizantilor, instalatii de producere nutrețuri, reabilitarea retelelor si bransamentelor in ferme, reabilitarea termica a adaposturilor si a altor cladiri auxiliare din ferma, producerea si utilizarea energiei electrice din surse regenerabile, echipamente moderne pentru aplicarea gunoiului de grajd si a namolului de epurare etc)
  • investitii pentru reducerea emisiilor de amoniac in agricultura (reabilitarea si modernizarea adaposturilor de animale, sisteme computerizate pentru conducerea proceselor de productie in adaposturile de animale, platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd si in bazine de colectarea purinului etc)

Dupa cum se observa, fermele zootehnice vor trebui sa faca fata unor conditii mai restrictive privind realizarea investitiilor cu efect asupra mediului, depozitarea si gestionarea stricta a gunoiului de grajd precum si a ingrasamintelor pe baza de azot fiind o cerinta majora. Trebuie respectate prevederile codului de bune practici agricole si cerintele minime de depozitare a gunoiului de grajd prevazute in anexa la Ghid.

Sunt in continuare eligibile investitiile legate de infiintarea, extinderea si/ sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv capacitati de stocare, conditionare, sortare, ambalare a productiei vegetale pentru cresterea valorii adaugate a produselor la nivel de ferma. Pot fi infiintate noi infrastructuri in cadrul fermei sau modernizarea celor existente (ex: cai de acces), precum si realizarea bransamentelor si a racordarilor la utilitati (ex: energie electrica, apa etc).

Pentru a incuraja o valorificare superioara a productiei agricole primare la nivel de ferma se pot finanta si in actuala perioada de programare investitii pentru procesarea si comercializarea produselor agricole proprii la nivel de ferma. Insamateria prima procesata trebuie sa provina exclusiv din ferma proprie, iar investitiile generate de componenta de procesare trebuie sa fie insa secundare ca valoare fata de valoarea intregului proiect.

Ca o noutate, vor fi finantate construirea si dotarea magazinelor la poarta femei si achizitionarea de rulote alimentare, in care trebuie insa comercializate doar produsele proprii. Pentru promovarea produselor apar pentru prima oara cheltuieli de marketing eligibile de tipul infiintarii unui portal de promovare, precum si costurile de realizare a conceptului grafic al etichetei produsului.

Tot ca o componenta secundara in cadrul proiectului pot fi finantate investitii pentru infiintarea sau modernizarea instalatiilor de irigat, producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile, cu exceptia biomasei (solara, eoliana, cea produsa cu ajutorul pompelor de caldura, geotermala), energia obtinuta fiind destinata exclusiv consumului propriu, ca si in cazul biomasei obtinute in cadrul fermei si care va putea fi folosita pentru producerea de energie electrica si/sau termica.

Achizitionarea de software specializat, brevete, inventii, plata avizelor si autorizatiilor, precum si a cheltuielilor cu consultanta si proiectarea sunt eligibile in limita a maxim 10% din valoarea eligibila a proiectului, daca este proiect cu lucrari de constructii-montaj sau achizitii de utilaje cu montaj (respectiv maxim 5% daca este un simplu proiect de achizitii masini si utilaje fara montaj).

Pentru cei care doresc achizitionarea de mijloace de transport pentru materii prime agricole si animale precum si pentru comercializarea productiei, acestea sunt de asemenea eligibile, cu conditia sa fie noi. Va trebui sa le alegeti insa cu mare grija: sa fie specializate pentru transportul produselor respective, respectiv remorci, semiremorci, autoizoterme, si autocisterne compacte pentru transportul materiilor prime agricole (atentie, capul tractor nu este eligibil nici in actualul program) sau mijloace de transport animale, pasari sau albine.

Viticultorii primesc o veste buna si in actualul program: infiintarea sau inlocuirea plantatiilor de struguri de masa este din nou eligibila, aproape toate cheltuielile de infiintare si plantare (inclusiv materialul saditor) sunt eligibile, de la pregatirea solului si plantare pana la sistemele de irigatii, de sustinere si de protectie impotriva grindinei. Pentru prima oara viticultorii vor putea sa isi compenseze o parte din contributia financiara prin munca proprie, in baza unor valori standard ale contributiei in natura, anexate la ghid.

Ca in orice program de finantare, trebuie sa fiti atenti si la cheltuielile neeligibile mentionate in ghid. Alaturi de TVA-ul nerecuperabil, achizitia de cladiri, constructiile de locuinte, cheltuielile cu intretinerea culturilor si achizitionarea de teren, care erau neeligibile si in programul anterior, culturile energetice din specii forestiere cu ciclu scurt de productie nu se mai finanteaza.

De asemenea, trebuie sa stiti ca investitiile in exploatatiile pomicole fac obiectul unei alte submasuri (4.1.a), care va fi finantata in cadrul unui program tematic special in perioada de programare 2014-2020.

Sansele reale ca proiectul dumneavoastra sa fie finantat vor fi date insa de punctele pe care le poate acumula respectand criteriile de selectie publicate in Ghidul Solicitantului. Acestea le voi prezenta pe larg intr-un articol viitor.

Sursa: hotnews.ro

Liber la bani europeni

de Marian MOCANU

Pe 25 martie, vor fi deschise primele sesiuni din acest an pentru acordarea de fonduri nerambursabile europene destinate investitorilor în agricultură. Fermierii pot depune dosarele în vederea obținerii de bani europeni pentru subMăsurile „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și „Investiții în exploatații agricole”. Deocamdată, au fost publicate pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale versiunile consultative ale Ghidurilor Solicitantului pentru cele două măsuri, potențialii solicitanți putând face propuneri și observații.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina oficială de internet a instituției (www.afir.info) versiunile consultative ale Ghidurilor Solicitantului pentru subMăsura 4.1- Investiții în exploatații agricole din cadrul Măsurii 4 „Investiții în active fizice” și pentru subMăsura 6.1- Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul Măsurii 6 „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor”.

Ghidurile au fost realizate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, având ca punct de plecare consultările cu Grupurile de Lucru Agricultură din cadrul Comitetului de Monitorizare al PNDR și în baza versiunii PNDR 2020, transmisă Comisiei Europene spre aprobare. Potențialii solicitanți vor putea formula si transmite propuneri și observații adresa de e-mail consultare@afir.info. Toate aceste solicitări vor fi analizate de către departamentele de specialitate din cadrul AFIR, în vederea includerii lor, după caz, în versiunea finală a Ghidurilor Solicitantului.

„Ghidurile Solicitantului vor fi aplicabile în sesiunea de primire a cererilor de proiecte prin PNDR 2020 care va fi deschisă în martie 2015”, a precizat Alin Dan Trifu, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui.

În cadrul acestei prime sesiuni de depunere a proiectelor, se vor acorda fonduri europene nerambursabile, prin intermediul subMăsurii 4.1- Investiții în exploatații agricole, investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și proiectelor pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe.

Beneficiarii care pot accesa fonduri europene pot fi fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate, cooperative și grupuri de producători constituite în baza legislației naționale, care deservesc interesele membrilor. Obiectivul pentru acest tip de sprijin îl reprezintă creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei și comercializarea directă a acestora în vederea creării și promovării lanțurilor alimentare integrate, dar și respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții.

Finanțarea nerambursabilă pentru aceste categorii de beneficiari acordată este de 50% din costul investiției, respectiv de 30% pentru fermele de peste 500.000 Coeficienți Producție Standard. Fondurile europene nerambursabile și contribuția de la Bugetul de Stat pentru anul 2015, aferente subMăsurii 4.1 sunt în valoare totală de 205.776.952 euro.

Scopul investițiilor realizate în cadrul subMăsurii 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri este acela de a sprijini stabilirea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi unici ai unei exploatații agricole. Finanțarea nerambursabilă oferită de Uniunea Europeană pentru proiectele de investiții realizate în cadrul acestei subMăsuri este de 100%, sprijinul financiar nerambursabil fiind acordat tinerilor fermieri sub formă de primă, în două tranșe. Astfel, prima tranșă este de 75% din valoarea totală a sprijinului, primită la instalare, iar a doua tranșă reprezintă 25% și se acordă în maxim 3/5 ani de la primirea deciziei de finanțare. Fondurile europene nerambursabile pentru anul 2015, alocate de Uniunea Europeană acestei subMăsuri și contribuția de la Bugetul Național sunt în valoare totală de 111.209.889 euro. Beneficiarii eligibili pentru a primi finanțare nerambursabilă prin subMăsura 6.1 sunt tinerii fermieri – persoane fizice aurtorizate, care se instalează ca șefi unici ai exploatației agricole dar și persoanele juridice (IMM-uri) în care un tânăr fermier se instalează.

De necrezut – Agricultorii vasluieni, complet dezinteresați de despăgubiri

de Mihaela NICULESCU

Din cei 27.000 de agricultori din județul Vaslui, doar cinci au aderat la FMPA, singurul organism prin care pot primi despăgubiri în caz de calamități.

Până la această oră, doar cinci fermieri din totalul de 27.000 din județul Vaslui au aderat la Fondul Mutual PRO AGRO (FMPA), fundație care are rolul de a prelua acordarea despăgubirilor din agricultură, despăgubiri pe care statul român nu le mai acordă din 2010, când a fost abrogată Legea 381/2002.
Deși i-a încântat la început vestea că vor fi despăgubiți, slaba informare a făcut ca fermierii din județul Vaslui să uite repede de FMPA, cei mai mulți invocând neîncrederea în statul român. Nici măcar marii fermieri ai județului – adică cei care dețin suprafețe de peste 50 de hectare și care sunt în numar de 450 – nu au arătat mai mult interes.
„Din 2010, UE a interzis acordarea de despăgubiri de la stat pentru culturile afectate de dezastre naturale, pentru că acestea încălcau prevederile acordului de aderare. FMPA, la care facem referire, este compus 70% din fonduri europene, iar 30% vin din cotizațiile fermierilor. Sumele pe care trebuie să le plătească sunt mici, în comparație cu despăgubirile pe care le primesc în cazul în care culturile lor sunt afectate de îngheț, ploi abundente sau secetă prelungită. Cu toate acestea, fermierii din județ nu prea au dorit să adere la acest fond, aderarea nefiind obligatorie. Direcția Agricolă Vaslui a făcut apel la fermieri și chiar a organizat întâlniri de informare. Inițial, la prima întâlnire s-au înscris 100 de fermieri, au confirmat prezența 60 și nu au venit decât 15. Nu cred că mai trebuie să comentăm” a declarat Gigel Crudu, directorul executiv al Direcției Agricole Județene Vaslui.
Din fericire pentru unii fermieri, anul trecut, guvernul a emis HG 865/2014, pentru acordarea de despăgubiri agricultorilor ale căror culturi au fost afectate de fenomene meteo extreme. A fost o excepție, pentru că anul a fost unul greu din punct de vedere al distrugerilor provocate, dar a contat, cu siguranță și faptul că a fost an electoral. Responsabilii din agricultură spun că asemenea hotărâri nu se dau decât foarte rar, așa că, singura șansă a fermierilor este să adere la FMPA, dacă doresc să fie despăgubiți.
Este posibil ca dezinteresul agricultorilor să fie explicat și de faptul că aderarea la acest fond mutual costă. Aderarea în sine trebuie plătită o taxă de 1.000 de lei, în rest, anual trebuie achitată cotizația de 10 euro/ha și suma de 50 de lei la o firmă de asigurări.
„Pe principiul <<lasă, că mie nu mi se poate întâmpla>>, fermierii din județul Vaslui, cu excepția a cinci agricultori care au aderat la FMPA, se lasă în voia destinului. Cum vremea a devenit tot mai capricioasă și imprevizibilă în ultimii ani, probabilitatea distrugerii în masă a culturilor nu este de neluat în calcul. Poate atunci, fermierii vor fi mai prevăzători și mai atenți cu banii pe care îi cheltuiesc cu lucrările din agricultură”, a mai adăugat Gigel Crudu.
La nivelul țării, au fost asigurate prin acest fond mutual 2.200.000 ha, dintr-un total de aproape 10 milioane hectare.

Primarii, nota 1 de la Direcția Agrigolă

Din cauza primarilor care nu au i-au informat, producătorii din județul Vaslui nu au depus documentele necesare în vederea încasării despăgubirilor plătite de stat pentru 1.506 ha calamitate în perioada mai-iunie 2014.

Anul trecut, Ministerul Agriculturii a realizat un proiect de hotărâre de guvern, în baza căruia producătorii agricoli să primească despăgubiri pentru suprafețele calamitate. S-a adoptat astfel HG 165/2014, în baza căruia producătorii ce au înregistrat pierderi ca urmare a ploilor din mai-iunie 2014, să primească ajutoare de minimis.

Direcția Agricolă a informat primăriile în legătură cu aceste ajutoare, însă aleșii poporului nu au transmis notificarea producătorilor. Așa se face că doar pentru un sfert din suprafața calamitată s-a cerut ajutor de minimis. Mai exact, pentru 470 de hectare din 1.976 raportate ca fiind eligibile în vederea acordării de ajutoare.

Per ansamblu însă, la nivelul județului s-au înregistrat 2632 ha de culturi calamitate, 656 reprezentând suprafețe de pășuni, pentru care nu se vor primi ajutoare de minimis, deoarece după inundații pășunile s-au refăcut.

Restul suprafețelor de culturi calamitate sunt: 522 ha de grâu, 736 ha culturi de porumb, 180 ha de floarea soarelui, 306 ha rapiță, 35 ha de orz, 22 ha de culturi de legume, 64 ha de lucernă, 48 ha de livezi, 35 ha de orz.

„S-au depus dosare doar pentru 470 de hecatare deoarece fermierii s-au adresat direct Direcției Agricole, cunoscând faptul că prin Legea 381 din 2002, prin care se acordau despăgubiri în agricultură, proprietarii de terenuri calamitate din cauza factorilor naturali, de genul ploilor torențiale, grindinei, ploilor abundente și de lungă durată nu beneficiază de ajutoare, fără a se mai adresa primăriilor și Direcției Agricole pentru a le constata pagubele și pentru a primi documente justificative în fața Direcției Județene a Finanțelor Publice în momentul în care sunt supuși controalelor și atunci când li se analizează costul de producție, pentru a nu exista semne de întrebare legate de valoarea mare a acestor costuri”, a declarat Gigel Crudu, directorul executiv al Direcției Agricole Vaslui.

Au mai fost primării pe raza cărora, deși au fost raportate suprafețe afectate, nu s-au primit dosare de daune, deoarece producătorii nu au fost informați că pot beneficia de despăgubiri/ajutoare de minimis.

„Producătorii care se încadrează în asemenea situații ar trebui să facă o înștiințare scrisă la primărie, astfel încât primăria să convoace comisia locală de constatatre a situațiilor de urgență, la solicitarea producătorilor agricoli. După această înștiințare, Primăria are obligația de a convoca comisia locală și de a o trimite pe teren, pentru a întocmi procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor, care să cuprindă toate elemente esențiale, căci am constatat că aceste documente sunt făcute superficial și totuși este vorba de sume de bani care se acordă ca despăgubiri și nu putem să le tratăm cu superficialitate”, a mai spus Gigel Crudu. (Bogdan RUSU)

Recolte bune, prețuri mici

Într-un județ predominant agrar, sprijinul pe care îl primesc fermierii din partea statului nu poate acoperi cheltuielile de producție. Cu toate acestea, anul 2014 s-a arătat a fi un an bun pentru agricultori, în ceea ce privește cantitatea de produs agricol obținută la hectar de marii producători. Singura problemă cu care se confruntă aceștia a fost legată de prețurile extrem de mici de valorificare a produsului agricol. Astfel, în anul care s-a încheiat s-au obținut producții care au depășit patru tone de grâu la hectar, iar prețul de valorificare nu a depășit 60 de bani/kg, cu 10 bani mai puțin față de anul trecut. Aceeași situație a fost întâlnită și în cazul porumbului, unde prețul a scăzut și cu 15 bani/kg față de anul agricol 2013. Principala cauză legată de acest aspect este cea a lipsei spațiilor de depozitare, fapt care determină producătorii să vândă la prețuri mici celor care au afaceri legate de valorificarea produsului agricol peste hotare.

Alexandru CROITORU

Anul agricol 2014 s-a dovedit a fi un an bun în ceea ce privește producția la hectar pentru majoritatea plantelor cultivate. După încheierea sesiunii de depunere a cererilor de sprijin, APIA Vaslui a înregistrat 27.205 cereri pentru o suprafață de 269.085 hectare teren arabil și 36.646 hectare de pășune. Îmbucurător este și faptul că, până la finele anului 2014, în conturile fermierilor care au depus cereri, au intrat banii primei tranșe de plată.

Aceeași problemă cu care se confruntă fermierii vasluieni, an de an, este legată de lipsa capacității de stocare a produselor agricole, dar și de prețul foarte mic de valorificare. Costurile mari și foarte mari pe care le necesită înființarea de silozuri pentru păstrarea produsului agricol deterrmină mulți fermieri să vândă la un preț de nimic, care abia dacă acoperă cheltuielile de producție. Astfel, în 2014, prețul grâului nu adepășit 60 de bani pe kilogram, iar prețul rapiței s-a situat undeva la 1,1 – 1,2 lei/kg. În județul Vaslui au fost cultivate cu grâu 67.889 de hectare, iar producția medie la hectar a fost de 3.823 de kg.

Defalcat, situația se prezinta astfel: o medie de 3.939 de kg/ha la suprafețele arendate, puțin peste 4300 de kg/ha – Stațiunea de Cercetări Perieni, 3.766 de kg/ha – societățile agricole și doar 25.10 kg/ha – producătorii agricoli individuali. Recoltarea orzului s-a făcut, în 2014, pe o suprafață totală cultivată de 5.295 de hectare, iar producția medie a fost de 3644 kg/ha, la fel și orzoaica, cu o producție medie de 2960 kg/ha. De asemenea, anul trecut, s-au obținut rezultate bune și pe cele 245 de hectare cultivate cu muștar, iar rapița, recoltată în întregime de pe toate cele 21.539 de hectare, a avut, în 2014, o producție medie de 3.034 kg/ha.

Declarate calamitate, în perioada mai-iunie, în județul Vaslui au fost înregistrate 2.632 de hectare, în diferite procente, iar noutatea acestui an este că, odată cu aplicarea OUG 40/2014, cei care au declarat suprafețe calamitate și au documente întocmite de către comitetele locale pentru situații de urgență ca urmare a fenomenelor meteo nefavorabile, vor primi scutire de la plata impozitelor pe anul agricol 2013-2014. Alte despăgubiri se vor putea primi doar dacă agricultorii au polițe de asigurare facultative.

“Am avut pare de un an agricol bun și foarte bun, cu recolte mari raportate la suprafața cultivată. Din păcate, aceeași problemă o întâmpină agricultura vasluiană și nu numai în fiecare an. Problema este legată de lipsa acută a spațiilor de depozitare ceea ce îI determină pe fermieri să vândă produsul agricol la un preț mic și foarte mic, lucru de care beneficiază cei care au posibilitățI de depozitare sau care derulează afaceri de export cu produse agricole din România”, a spus Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură Vaslui.

Oficiali, în județul Vaslui sunt doar 2.009 agricultori – Evaziunea fiscală din agriclultură în date și cifre

Potrivit legii, orice persoană care realizează venituri din activități agricole ar trebui să achite impozite la stat. În ciuda faptului că în județul Vaslui agricultura reprezintă cea mai mare sursă de câștig, finanțele vasluiene încasează mai nimic din impozitarea acestui domeniu. Dacă s-ar raporta la datele statistice din ultimul recensământ agricol realizat la nivelul județului, prognoza și eficiența încasărilor ar fi altele.

Bogdan RUSU

Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui stabilește impozitul anual datorat prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activități agricole. Acesta este stabilit pe baza normei anuale de venit, iar AJFP emite decizia de impunere pentru fiecare contribuabil care declară, de bunăvoie, la sediul AJFP Vaslui că a încasat venituri prin practicarea agriculturii. Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere se efectuează către bugetul de stat în două rate egale: 50% din impozit până la data de 25 octombrie, iar restul până la data de 15 decembrie inclusiv.

agricultura saci cu cartofiÎn ciuda faptului că la nivelul județului sunt mii de producători agricoli, la începutul anului 2014 au fost depuse la AJFP doar 2.009 declarații privind veniturile din activități agricole, fapt pentru care AJFP a emis tot atâtea decizii de impunere a taxelor. A rezultat că la bugetul de stat urmau să se încaseze 1.079.000 lei. Adică 10,79 miliarde de lei vechi.

În condițiile în care nimeni nu controlează sistemul agricol județean, în care colcăie mii de viermi evazioniști, statul a reușit să încaseze mai nimic. La data de 12 decembrie 2014, din tot ce a însemnat agricultura județului, statul a reușit să încaseze suma de 781.000 lei reprezentând impozit pe venitul din activități agricole, sumă achitată de doar 1.770 de contribuabili. De asemenea, AJFP a transmis 4.839 de somații celor care nu și-au achitat impozitele la stat.

Oricum, ceea ce face AJFP în domeniul încasării impozitelor aferente activităților agricole este zero barat, în condițiile în care producția agricloa a județulu este foare mare, iar încasările la buget sunt derizorii. Iată cum putem explica aceste afirmații, în baza unor datre foarte exacte puse la dispoziție de Institutul Național de Statistică. Potrivit ultimului Recensământ agricol, ce vizează situația producătorilor agricoli din Vaslui din anul 2010, pe raza județului existau 3.859 de exploatații agricole, ce totalizau o suprafață de teren cultivată de 13.306.000 de ha. Din acestea, 3.828 aparțineau persoanelor fizice, iar 31 unor companii ce administrau 5.856.000 de hectare de teren agricol. Media suprafețelor de teren administrat de o exploatație agricolă fără personalitate juridică a fost de 1,95 ha, iar media suprafețelor de teren adimistrate de companiile latifundiare a fost de 190,78 ha. Aplicând încasările realizate de Vaslui, de 781.000 de lei, rezultă ori că pentru fiecare hectar din cele 13 milioane cultivate, în medie, anual, s-a încasat 17 lei sau că AJFP Vaslui nu poate controla evaziunea fiscală la nivelul județului. Menționăm că pentru două hectare cultivate cu cereale, potrivit prevederilor legale, un fermier ar trebui să achite taxe la AJFP Vaslui taxe ce depășesc 100 de lei.

Bani doar pe Măsura 1.2.1

Noua Politică Agrară Comună va aduce țării noastre aproape 40 de miliarde de euro, bani care vor putea fi absorbiți prin proiecte eligibile. Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic reprezintă principala axă, iar fondurile ce urmează să fie puse la dispoziție de Uniunea Europeană vor ajunge până la 125.000 de euro pentru fiecare proiect pe Măsura 1.2.1 și se adresează, în principal, dezvoltării fermelor familiale și a exploatațiilor agricole deja existente.

Alexandru CROITORU

Lansată încă din 1962, politica agrară comună (PAC) se vrea un parteneriat între ceea ce înseamnă agricultură și societate prin creșterea productivității agricole, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu hrană a populației la prețuri rezonabile dar și asigurarea unui nivel de trai echiatbil agricultorilor. În zilele noastre, politica agrară a suferit ceva schimbări și astăzi se discută despre securitatea alimentară la nivel mondial, mai ales că estimările arată că producția de alimente va trebui să se dubleze pentru a hrăni întreaga planetă.

Afectată de schimbările climatice, agricultura are nevoie acum de sprijin pentru o gestionare durabilă a resurselor și de susținerea zonelor rurale, locul în care agricultura, cu toate ramurile ei, își are baștina.

Pentru agricultorii noștri, noua politică agrară are în vedere introducerea și dezvoltarea de tehnologii și procedee, o mai mare diversificare a producției, a nielului și calității la cerințele pieței, adaptarea exploatațiilor agricole la standardele impuse de Uniunea Europeană, creșterea veniturilor exploatațiilor agricole sprijinite și încurajarea fenomenului de asociere.

“Asocierea exploatațiilor agricole este un lucru foarte bun pentru agricultorii vasluieni numai că, din păcate, la noi în județ, această asociere există mai mult pe hârtie. Oamenii sunt reticenți și le este dificil să-și aleagă reprezentantul, persoana care să negocieze prețul de vânzare a produsului agricol, dar și prețurile pentru achizițiile necesare unei exploatații agricole de dimensiuni mai mici sau mai mari. Una e să negociezi prețuri pentru îngrăsăminte sau semințe necesare unei exploatații de 100 sau chiar 1.000 de hectare și altceva este să negociezi același lucru necesar unei asocialții ce exploatează mii sau zeci de mii de hectare”, a spus Gigel Crudu, directorul Direcției Agricole Vaslui.

Bani vor fi dacă vom ști să-I cerem

Bugetul acordat țării noastre, în perioada 2014-2020 este de 39,8 miliarde de euro. Din acești bani, politica agricolă comună are alocată suma de 17,5 miliarde de euro, cu o creștere cu 27% față de perioada 2007-2013. Nu numai bani mai mulți a obținut România, ci și posibilitatea de a face transfer între pilonul I – dezvoltare rurală și pilonul II – plăți directe. Rămâne de văzut, în perioada următoare, capacitatea de absorbție a fondurilor la care, într-o periodă, am fost deficitari. În viitorul apropiat, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, cea care va lua locul APDRP, va anunța o nouă sesiune de primire proiecte pe Măsura 1.2.1, iar banii alocați nu vor putea depăși 125.000 de euro pentru fiecare proiect. Această măsură are ca obiectiv general creșterea competitivității sectorului agricol. Pe aceeși măsură, la 31 iulie s-a încheiat deja o sesiune cu un buget alocat de 150 de milioane de euro.

Proceduri simplificate pentru beneficiarii PNDR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat faptul că a adaptat procedurile de lucru astfel încât să permită beneficiarilor PNDR asigurarea fluxului financiar necesar implementării proiectelor de investiții contractate, inclusiv pentru eficientizarea mecenismului de decontare a cererilor de plată. O primă modificare privește simplificarea mecanismului de acordare a avansului, carese va acorda de la prima achiziție avizată de AFIR. Astfel, beneficiarul privat poate primi în avans un procent maxim de 40% din valoarea eligibilă a cofinanțării nerambursabile. Avansul poate fi primit numai după ce AFIR va acorda avizul favorabil pentru un dosar de achiziții.

Beneficiarii publici, în cazul în care vor primi avizarea unei singure achiziții din partea AFIR, pot solicita și primi în avans o sumă reprezentând maximum 40% din valoarea eligibilă a cofinanțării nerambursabile conform bugetului indicativ. Avansul de maxim 50% din valoarea eligibilă a cofinanțării nerambursabile va fi acordat doar în cazul avizării favorabile a tuturor achizițiilor.

O altă măsură adoptată pentru beneficiarii privați este cea privind devansarea decontării plăților aferente cheltuielilor eligibile, cu respectarea intensității contribuției proprii. Astfel, AFIR va putea efectua plata sumelor reprezentând cheltuielile eligibile aferente contribuției publice ale proiectelor numai în baza documentelor justificative. Practic, se poate deconta contravaloarea lucrărilor, serviciilor sau bunurilor achiziționate, numai în baza facturilor prezentate la dosarul cererii de plată, dovada efectuării plății de către beneficiarii privați urmând a se face într-un termen prestabilit. Din valoarea unei facturi pentru plata unei cheltuieli eligibile, beneficiarul privat poate achita doar contribuția proprie, AFIR decontându-i ulterior suma corespunzătoare procentului nerambursabil din cheltuială. În acest sens beneficiarul privat trebuie să deschidă un cont distinct la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului, în raza căreia este înregistrat fiscal.

O altă modificare privește modalitatea de decontarea a TVA-ului pentru beneficiarii publici. Aceștia pot solicita decontarea contravalorii TVA fără a avea atașate documentele de plată și extrasele de cont care să justifice plata TVA-ului încă de la prima cerere de plată și nu doar la ultima cerere de plată. Acest principiu se aplică indiferent de numărul tranșelor de plată. (A.C.)

Avertisment pentru fermieri

Agenția pentru Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) anunță faptul că în perioada următoare va analiza toate proiectele care au încheiat contracte de finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Rurală și care nu au posibilitatea reală de a finaliza în timp util investiția pentru care au fost alocate fondurile europene.

Astfel, la finele analizei, care va avea termen limită primul trimestru al anului 2015, AFIR va rezilia toate proiectele contractate care nu au depus nicio cerere de plată și care se află în stadiul de realizare ce nu permite finalizarea lucrărilor și depunerea ultimei cereri de plată până la 30 septembrie 2015. (A.C.)

Căpșunile, o afacere rentabilă

O delicatesă aflată pe masa tuturor, atunci când este sezonul lor, căpșunile pot reprezenta o afacere profitabilă pentru fermieri mai ales că, de pe un singur hectar de teren se pot strânge, într-un an, până la 10 tone de fructe.

Alexandru CROITORU

Pe lângă consumul lor ca fructe propriu-zise, dulcețurile și gemurile de căpșuni sunt foarte apreciate. Astfel, cultivarea căpșunilor poate reprezenta o afacere bună pentru fermierii care nu dețin suprafețe mari de teren, în condițiile în care de pe un singur hectar cultivat se pot strânge până la 10 tone de fructe.

Căpșunul găsește condiții de cultură în toate zonele țării, dar pentru producții mari specialiștii recomandă terenurile cu fertilitate naturală ridicată, pe care se poate intervine ușor pentru lucrări agricole mecanizate. De asemenea, posibilitatea de irigare a suprafeței cultivate cu căpșuni poate duce la un spor de producție. Cele mai propice soluri sunt cele cu textură lutoasă, luto-nisipoasă sau luto-argiloasă. Ca plante premergătoare sunt recomandate plantele prășitoare, care lasă terenul curat de buruieni. Este contraindicată amplasarea culturii pe sol erbicidat cu un an în urmă cu erbicide ermanente.

Căpșunul este o specie de talie mică, cu sistem radicular superficial, de aceea este adesea afectat, până la compromiterea totală a recoltei, de terenurile unde stagnează apa. De aceea, încă de la amplasarea culturii, se vor evita astfel de terenuri. Pentru corectarea eventualelor denivelări, se poate face nivelarea mecanică sau chiar manuală. De asemenea, terenul pe care se cultivă căpșunul poate fi fertilizat. Fertilizarea se face cu 60 de tone/ha de gunosi de grajd bine fermentat. Se poatre folosi și superfosfat dar, nu mai mult de 500 de kg/ha sau sare potasică, 600 de kg/ha. Îngrățămintele se împrăștie cu puțin timp înaintea arăturii, sau în timpul arăturii. Specialiștii ne sfătuiesc să respectăm această recomandare tehnologică, deoarece gunoiul de grajd neîncorporat imediat pierde, sub acțiunea vântului și a soarelui, mari cantități de fertilizant. Arătura se execută la 28-30 de centimetri, odată cu aceasta încorporându-se și îgrășămintele aplicate.

În același timp trebuie acordată o mai mare atenție terenurilor infestate cu buruieni. Pe aceste suprafețe, obligatoriu se discuie și la aproximativ trei săptămâni după răsărirea sau pornirea în vegetație a buruienilor și se poate erbicida. După șapte zile se mărunțește din nou solul și se poate planta. De asemenea, trebuie ținut cont și de faptul că mărunțirea trebuie făcută grădinărește, de calitatea acestor lucrări depinzând modul în care se va face plantarea stolonilor de căpșuni.

Urmează apoi fasonaea stolonilor, îndepărtarea restruilor de filamente și lăsarea, pe tulpină, a 1-2 frunuzulițe. De regulă, rădăcina nu se fasonează decât dacă depășește 20 cm. Volumul mare al rădăcinii este necesar pentru o mai bună fixare a plantei în sol. După această etapă se trece la următoarea, denumită mocirlirea stolonilor. Acest lucru condiționează, în mare măsură prinderea plantei și realizarea unei culturi fără goluri. Mocirla trebuie să fie destul de consitentă pentru a adera la rădăcină.

Un alt aspect care trebuie reținut este faptul că, pe timpul efectuării acestor lucrări, stolonii nu trebuiesc expuși la soare sau vânt. Plantarea se face toamna, în luna octombrie, sau primăvara, în lunile martie și aprilie. Adâncimea optimă de plantare este dată de dimnensiunea rădăcinii, coletul stolonului trebuie să fie la nivelul solului, iar poziția rădăcinii trebuie să fie perfect verticală și dreaptă. Distanța de plantare se face la 80-90 cm între rânduri șI la 25-30 de cm între plante, pe rând. Acest lucru poate asigura o densitate de până la 40.000-50.000 de plante/ha.

Un alt aspect important este faptul că, pentru un hectar de căpșuni, costurile se ridică la 10.000 de euro, bani care se vor recupera din primul sau al doilea an de producție. Condițiile esențiale sunt ca plantele să fie îngrijite corespunzător și să aibă noroc de vreme bună.

Pregătirile pentru anul agricol umător sunt în toi

După finalizarea recoltatului de păioase, majoritatea fermierilor au trecut la pregătirea terenurilor pentru culturile de toamnă.

Astfel, la nivelul județului Vaslui, suprafața totală programată să fie însămânțată în această toamnă a fost de 92.019 hectare, ceea ce reprezintă 32% din total suprafață arabilă declarată. Pentru anul următor, ponderea o va reprezenta cultura grâului, cu peste 61.698 de hectare. Locul secund îl ocupă rapița, programată să fie cultivată pe 20.038 hectare, orzul va fi cultivat pe 4.256 de hectare, 975 de hectare vor fi cultivate cu orzoaică și 630 hectare triticale. Pe lângă aceste suprafețe, fermierii vasluieni au dedicat 520 hectare legumelor, în special ceapei și usturoiului și alte 3.912 hectare au fost păstrate pentru loturile semincere de grâu și lucernă. Pregătirea terenului pentru toamnă a fost realizată până acum, pe 61.497 de hectare, dar acest lucru s-a făcut cu mare dificultate și cu consumuri de combustibil peste media normală. (A.C.)

Oportunități de afaceri în agricultură – agricultura bio

Un trend întâlnit tot mai des este agricultura ecologică, o afacere ce se poate face și pe suprafețe mici, cu profit. Profitul este dat, în special, de faptul că aceste categorii de produse au mare căutare atât pe piața internă cât și pe cea externă. În ultimii ani, cererea pentru produsele agricole crescute în sistem bio, fără tratamente și îngrășăminte chimice, a determinat o orientare certă către astfel de sisteme de creștere a plantelor, atât pentru plantele medicinale sau arbuștii fructiferi, cât și pentru legume bio sau plante aromatice. Toate acestea pot deveni opțiuni pentru cei dornici să investească într-o industrie aflată în plină dinamică.

O astfel de oportunitate o poate reprezenta înființarea unor noi plantații de nuci. Dacă, odinioară plantațiile de nuci erau prezente cam peste tot, astăzi copacii au îmbătrânit și nu mai au rod sau, în multe cazuri, au fost distruse și terenul transformat în teren arabil. Asta în condițiile în care există o cerere de mare de miez de nucă atât pe piața internă, cât și pe cea externă, unde kilogramul de miez de nucă ajunge și la 20 de euro. “Frații noștri” de peste Prut exportă cu spor miez de nucă și asta ar trebui să dea de gândit micilor fermieri de pe la noi. Tot ca exemplu, una din țările care importă cantități mari de miez de nucă pentru industria alimentară este Grecia, acolo unde dulciurile tradiționale abundă în acest ingredient. (A.C.)

Exploatațiile agricole ecologice vor primi bani de la Stat

Reprezentanții Agenției de Plăți și Interveneții în Agricultură (APIA) Vaslui anunță că ultima zi de depunere a cererilor de acordare a ajutorului specific compensatoriu pentru exploatațiile vegetale înregistrate în sistemul de agricultură ecologică este 7 noiembrie 2014.

Aceste ajutoare se accordă micilor fermieri care îndeplinesc condițiile de eligibilitate în anul de cerere 2013 și sunt ajutoare legate de îmbunătățirea calității produselor agricole. Suprafețele pentru care se pot acorda sunt structurate pe două categorii. Prima categorie face referire la suprafețele exploatate agricol cuprinse între 0,30 hectare și 5 hectare, inclusiv. A doua categorie face referire la suprafețele de peste 5 hectare, dar nu mai mari de 20 de.

Beneficiarii acetor ajutoare agricole sunt întreprinderile care dețin exploatații vegetale înregistrate în sistemul de agricultură ecologică, care se află în contract cu un organism de inspecție și certificare acreditat pe teritoriul Uniunii Europene și aprobat de Ministerul Agriculturii șI Dezvoltării Rurale. O altă categorie de beneficiari este cea a persoanelor fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale care desfășoară aceeași activitate.

Pentru obținerea sumelor, beneficiarii vor completa și depune cererea la APIA Vaslui, împreună cu următoarele documente: copie bulletin/carte de identitate a titularului sau împutrernicitului, copie de pe certificatul de înregistrare eliberat de Registrul Comerțului sau certificatul de înregistrare fiscală, după caz. De asemenea, cererea trebuie să fie însoțită și de copie de pe documentele care fac dovada folosinței terenului, copii de pe fișele de înregistrare în agricultura ecologică a beneficiarului, din 2013, respective 2014, aprobate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Alte acte necesare sunt copiile după contractul încheiat între beneficiar și un organism de inspecție și certificare acreditat și notificarea emisă beneficiarului, care să ateste următoarele: nu a intervenit nicio cauză de încetare ori desființare a contractului încheiat între beneficiar și organismul respectiv, beneficiarul se află în continuare integrat în sistemul de control al organismului respectiv. Ultimul act ce trebuie să însoțească cererea este certificatul de producător emis, conform prevederilor legale, pentru producătorii agricoli persoane fizice. După depunerea acestor acte însoțite de cerere, beneficiarii vor puta primi 1.180 de lei/exploatație, pentru exploatațiile cuprinse între 0,30-5 hectare și 845 de lei/exploatație, pentru cele între 5,1 – 20 hectare, iar sumele vor fi plătite începând cu 2 decembrie 2014. (A.C.)

Campanie agricolă de toamnă greoaie în județul Vaslui

Nu a plouat de multă vreme, iar solul are nevoie de apă. Este afirmația pe care o fac toți fermierii din județul Vaslui, fără nici o excepție. Cu toate acestea, lipsa precipitațiilor aduce beneficiu pentru cei care mai încă de recoltat porumb, această cultură fiind strânsă până acum pe 71% din totalul suprafețelor declarate, Cu o medie de producție de 4.237 de kg/ha.

În ceea ce privește floarea soarelui, campania de recoltare a fost încheiată în întregime, pe toate cele 44.204 hectare declarate la nivelul județului, cu o medie de producție de 1.925 de kg/ha.

În afară de aceste două culturi, încheieri de campanii agricole au anunțat și viticultorii. Astfel, s-a finalizat recoltatul pe cele 11.147 de hectare existente în județ, iar producția medie înregistrată a fost de 4.963 kg/ha la strugurii de masă și de 4.530 de kg/ha la strugurii pentru vin. Veste bună este legată de faptul că, având în vedere lipsa precipitațiilor, vinurile de anul acesta vor avea o calitate net superioară față de cele obținute în anii în care a plouat din abundență în perioada culesului viilor.

Sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 110 hectare din cele 446 cultivate. Aici, producția medie obținută a fost de 40.000 de kg/ha.

Din păcate, lipsa precipitațiilor din această toamnă a adus cu sine probleme legate de însămânțarea culturilor de toamnă, care se desfășoară cu dificultate. De exemplu, orzul a fost semnănat pe doar 1.757 de hectare dintr-un total declarat de 4.256 hectare, iar grâul a fost semănat pe 40% din suprafața propusă a fi însămânțată în acest an agricol.

„Chiar dacă în la sfârșitul săptămânii trecute au existat ceva căderi de precipitații, cantitatea căzută poate ajuta, cel mult, la încolțirea semințelor puse deja în pământ. Despre continuarea arăturilor în condiții normale nu poate fi vorba. Seceta a determinat ca aratul terenurilor să se facă cu mare dificultate și cu cheltuieli suplimentare, iar în unele cazuri, s-a renunțat la arat până când vor veni vremuri mai bune”, a spus Gigel Crudu, directorul Direcției Agricole Vaslui. (A.C.)

Ajutoare de minimis pentru fermierii vasluieni

Având în vedere inundațiile și ploile masive care au căzut în județul Vaslui în perioada mai-iulie și care au produs pagube în sectorul apicol, crescătorii de albine vor beneficia de sprijin financiar de până la patru lei/familie de albine pentru o stupină de maxim 75 de familii de albine și de un ajutor de 7,5 lei/familie de albine pentru o stupină cu peste 75 de familii. Cei interesați pot depunde cererile de ajutor până la sfârșitul lunii octombrie 2014.

Deasemenea, conform Hotărârii de Guvern 873/2014, privind achiziționarea de berbeci de reproducție din rase specializate de către producătorii agricoli sau achiziționarea de junici de rasă, crescătorii beneficiază de sprijin financiar de până la 2.500 de lei/cap de berbec de rasă achiziționat și de 5.000 de lei/cap junică din rasă specializată. Pentru acest timp de ajutor, termenul limită de depunere a cererilor este 10 noiembrie 2014. (A.C.)

Posibilitățile agricole, exploatate la minim

Majoritatea terenului agricol din județul Vaslui este lucrat de micii proprietari, fenomen cunoscut ca și agricultură de subzistență, în detrimental producțiilor mari la hectar, care ar putea acoperi cheltuielile de înființare a fiecărui hectar lucrat ca la carte.

Alexandru CROITORU

Până la apariția Legii 18/1991, România era considerată grânarul Europei. Odată cu împroprietărirea foștilor proprietari de terenuri, situația s-a schimbat radical. Am început să importăm cereale și să facem ceea ce se numește agricultură de subzistență. Adică omul de la țară a început să-și lucreze singur bucata lui de pământ, după posibilități. Arătura executată atunci când buzunarul îI permite, sămânța aleasă din producția de anul trecut, prășitul cu sapa. De stropit împotriva dăunătorilor, folosirea semințelor tratate și selectate sau de alte lucrări specifice nu se pune problema. Toamna, la culesul roadelor, rezultatele sunt pe măsură. Cine reușește să adune de pe câmp mai mult de o tonă de porumb la hectar, se poate considera fericit.

“La noi e greu să-l faci pe omul de la țară să înțeleagă faptul că e în avantajul lui ca pământul să fie lucrat într-o asociație, în suprafețe cât mai mari și compacte. I se pare lui că ceva nu e în regulă, sau că cel care îI lucrează terenul se îmbogățește pe spinarea lui. Degeaba încerci să-i explici de cheltuielile pe care le ai pentru înființarea unui hectar de cultură, de faptul că lucrările executate de calitate, sămânța selectată și tratată și toate celelalte lucrări specific aduc un spor de producție și poți recolta și de trei ori mai mult decât poate el recolta. El le știe pe ale lui și pace. Ce să-i spui? Că, pentru câteva păsări și ce mai are el pe lângă casă nu are nevoie de tone de porumb sau grâu? Sau să încerci să-i spui că pierde jumătate din ceea ce produce pentru că în hambarul lui își vor face cuib sute de șoareci și șobolani? Orice încearcă să facă acest lucru va vedea că degeaba își bate gura. Omul de la țară vrea pământ, și-l lucrează așa cum poate și cu ce poate”, spune unul dintre marii fermieri din județ.

O altă problemă pe care au întimpină marii jucători din piața agricolă este legată de cuantumul subvențiilor acordate în contrapartidă cu cheltuielile de înființare a culturii si cele cu utilajele.

“Se vorbește mult de subvenții în agricultură, dar nu ne putem compara cu fermierii francezi sau nemți. La noi subvenția depășește cu puțin 100 de euro la hectar, comparativ cu nemții, unde subvenția ajunge la 800 de euro pe hectar. Pentru rezultate bune, ai nevoie și de utilaje performante. La noi sunt extrem de scumpe și mult peste prețurile celor din vestul Europei. Ca un exemplu, un tractor bun depășește, ca preț, 100.000 de euro. La asta se mai adaugă și utilajele necesare, care nu sunt nici ele ieftine. Apoi mai e și partea de recoltat. Nici aici prețurile nu sunt mai mici. Din contra, o combină bună, cu pierderi cât mai reduse și complet utilată, poate ajunge și la 700.000 de euro. Pentru ele faci credite și, în condițiile în care subvenția este de 100 de euro, e greu să achiziționezi atâtea utilaje câte ai nevoie și încerci să te descurci cu ce ai. Cu toate acestea, ne putem lăuda cu rezultate bune și foarte bune. Asta în condițiile în care cheltuim între 2.500 și 3.500 de lei pentru înființarea unui hectar de porumb sau de grâu, iar prețurile de vânzare a produsului agricol sunt foarte mici”, spune un fermier.

Marii fermieri consideră că problema cea mai mare a agriculturii din România o reprezintă mentalitatea proprietarilor de terenuri, care refuză cu vehemență ca terenul lor să fie lucrat de o asociație, preferând, însă, să-l țină pârloagă.

“În agricultura din România, de cele mai multe ori ne lovim de mentalități. Lipsa de încredere, refuzul constituirii de asocialții agricole duc la realitatea în care trăim, cea care ne arată că doar 30% din suprafața agricolă a țării este lucrată ca la carte, restul reprezentând agricultura de subzistență. La aceasta se mai adaugă și terenul nelucrat. Acest fenomen se datorează, de cele mai multe ori, lipsei de interes sau de bani a moștenitorilor proprietarilor de pământ. Aceștia au decedat și cei care l-au moștenit nu au bani pentru dezbatere succesorală sau sunt plecați cine știe pe unde și pământul rămâne de izbeliște. Poate că o legislație schimbată în acest sens ar aduce beneficii țării”, e de părere un fermier.

Avem exemplul Vestului dar, degeaba

Dacă la noi omul de la țară a înțeles că pământul este cel care trebuie să-i satisfacă majoritatea nevoilor, cei din vestul Europei și-au dat seama că e și mai bine dacă poți obține și un surplus.

“Am rămas susprins să văd cum fac olandezii, de exemplu, agricultură. La ei nu există termenul de agicultură de subzistență. Au înțeles că pot produce mai mult decât consumă și fermierii s-au specializat. Cine crește vaci de lapte, de exemplu, doar asta face. Ceea ce produce este dus la un centru de colectare și laptele ajunge apoi la clienți. Un alt fermier crește porci, altul cultivă porumb, grâu sau mai știu eu ce. Dar ceea ce produce fiecare este adus la un centru de colectare, fiecare își primește banii cuveniți și lumea este mulțumită. La noi nu întâlnești așa ceva. La noi cine crește o vacă cu lapte, are și păsări pentru ouă, doi trei porci în coteț și căruță cu cai. Am întâlnit caz în care un astfel de om avea adunate, de la păsările pe care le avea în curte, într-o singură săptămână, peste 200 de ouă. Ce poți să faci cu ele? Mănânci 10 sau 20, dar restul? Le arunci pentru că și vecinul are păsări și ouă și tot așa. Cu laptele e la fel. Dacă ar fi existat și la noi astfel de centre de colectare, alta ar fi fost povestea. Păstrezi pentru tine ce consumi, dar surplusul îl duci acolo. Produsul tău este cumpărat și apoi vândut celor care au nevoie și nu mai ești pus în situația de a arunca”, a mai spus un fermier.

Porumbul dulce, o afacere profitabilă

Mai pretențios decât porumbul obișnuit, porumbul dulce poate reprezenta o oportunitate de afacere pentru fermieri cu suprafețe mici, mai ales că știuleții se pot vinde și la bucată.

Alexandru CROITORU

Porumbul dulce poate reprezenta o afacere profitabilă pentru fermierii care nu dispun de suprafețe agricole mari și foarte mari, mai ales că se ține seama de faptul că știuletele se poate vinde și la bucată în piețele agroalimentare sau, dacă producția permite, fabricilor de conserve.

Acest soi, cunoscut și sub numele de porumb zaharat a început să aibă priză și la noi, chiar dacă astăzi putem vorbi doar de o nișă de piață. Unii dintre cei care au ales să cultive acest soi vorbesc de producții și de 100.000 de știuleți la hectar, iar dacă luăm în calcul că suma cu care se poate vinde știuletele este de 50 de bani, afacerea poate fi profitabilă.

Singurul dezavantaj la aceast tip de agricultură este sămânța, mai scumpă decât cea de porumb obișnuit, care se poate importa ușor din Olanda.

Spre exemplu, pentru un agricultor care deține o suprafață de cel mult cinci hectare, sămânța poate fi cumpărată pe trei soiuri: timpuriu, semitimpuriu și târziu, lucru care ar face ca întreaga cultură să fie culeasă treptat.

Lucările de pregătire a terenului pentru porumbul zaharat sunt aceleași ca și la porumbul normal, singura deosebire constând în faptul că porumbul dulce se culege după maxim 90 de zile de la plantare, atunci când boabele sunt „în lapte”. Un alt avantaj legat de cultivarea acestui soi de porumb constă și în faptul că doritori pentru el sunt destui. Pe lângă fabricile de conserve, marile lanțuri de magazine achiziționează soiul, pe care-l vând apoi la bucată.

În ultima vreme, tot mai mulți fermieri s-au arătat interesați de cultivarea soiului acesta de porumb, mai ales în partea de vest a țării. Din păcate estul României nu pare interesat de această cultură, iar piața, mai ales fabricile de conserve românesști nu prea sunt interesate. În același timp, fabricile ungurești achizițipnează cam tot ce înseamnă producție de porumb zaharat din țara noastră, ba mai mult, una din fabrici este construită la mică dinstanță de granița cu România.

Cultivarea andivelor, o afacere bănoasă

Andiva (cunoscută și ca cicoare de Bruxelles) este una dintre cele mai recente legume luate în cultură, dar cu o mare căutare pe piața din România și piața Europeană.

 Alexandru CROITORU

 Andiva este o plantă bienală, de la care se consumă frunzele înălbite, sub formă de salată și este o legumă deosebită, în sensul că apare pe piață în sezonul rece. Ca aspect, andiva are frunze mari, alungite, dispuse sub formă de rozetă. Tulpina florală apare în cel de-al doilea an, înaltă de până la un metru și jumătate, în vârful căreia se află o inflorescență de culoare albastru-deschis. Rădăcina andivei este pivotantă, îngroșată și cu un conținut mare de inulină, o substanță amăruie. De aceea, rădăcina poate fi uscată și măcinată și apoi folosită ca înlocuitor de cafea.

Un avantaj al acestei legume este și faptul că este rezistentă la temeraturi scăzute. Germinează la 10 grade Celsius, iar plantele pot apărea la două săptămâni după ce a fost cultivată. Cerința de apă a andivei este scăzută, ea nu trebuie udată des deoarece rădăcina poate putrezi. De aceea, solul potrivit pentru cultivarea andivei este unul ușor, nisipos. Plantele tinere trebuiesc protejate de temperaturi mai mici de 5 grade Celsius, iar planta are nevoie de multă lumină pentru a se dezvolta.

 Tehnologia de cultivare a andivelor

 Cultivarea andivelor se face în două etape. Prima etapă este cea a producerii rădăcinilor tuberizate. În cadrul acestei etape, fermierul trebuie să cultive planta în lunile mai-iunie, pe un teren plan sau în straturi înălțate. Prășitul este și el foarte important, mai ales în primele stadii de vegetație, când plantele au 3-4 frunze. Atunci, plantele trebuiesc rărite, lăsându-se o distanță de 10-15 cm între ele. Recoltarea are loc toamna, începând cu luna octombrie, cât permite timpul. Etapa a doua este legată de forțarea rădăcinilor, care se poate face în șanțuri încălzite, răsadnițe sau în alte adăposturi calde, la întuneric. În primele zile, temperatura se menține la 12 grade Celsius, după care se crește treptat, până la 18 grade, timp de 20 de zile. În acest caz, recoltarea se poate face după 3-4 săptămâni, când aceste au minim 10-12 cm lungime.

 Profitabilitatea afacerii cultivării andivelor

 Din păcate, deși cererea de andive este în creștere, producția internă este una mică, iar acest lucru favorizează pătrunderea pe piața autohtonă a andivelor din import, scumpe și nu foarte proaspete. Așadar, piața românească este deschisă producătorilor autohtoni care vor să cultive asemenea legumă la standard ridicat și care să le comercializeze și la prețuri decente.

Pentru cultivarea unui hectar, în primă fază, sunt necesare cheltuieli de aproximativ 2.000 de lei. Cu acești bani sunt acoperite cheltuielile cu lucrările de pregătire a terenului și achiziționarea de semințe. Pentru faza a doua, este necesar un spațiu de forțare de 350 de mp.

Gălbenelele, o afacere cu investiții minime și profituri mari

Cultura gălbenelelor poate reprezenta, pentru fermierii care nu dețin suprafețe mari de teren, o afacere cu investiții mici și cu un profit de patru ori mai mare.

Alexandru CROITORU

O afacere cu investiții minime dar cu profituri mari o reprezintă acum și cultura de gălbenele, o plantă medicinală extreme de cunoscută și cu mare căutare pe piață. Florile acestei plante se culeg de trei ori pe an și se pot vinde ca atare, sub formă uscată sau se pot vinde semințele.

Vest-europenii sunt foarte interesați să cumpere, mai ales germanii, care plătesc 9 euro pentru un kilogram de flori și 70 de euro pentru un kilogram de semințe.

Din punct de vedere al rentabilității, de pe un teren de 1.300 de metri pătrați se pot recolta chiar și 1.000 de kg de flori. Investiția poate fi de 2.000 – 3.000 de euro, iar acești bani sunt cheltuiți, în mare parte pentru semințe.

Semințele se seamănă primăvara devreme, în luna martie. Distanța de semănat este de 50 cm între rânduri, la adâncime de 2-3 cm. Pe suprafețele mici, semănatul se poate face și manual. Pentru semănat se folosesc 6-8 kg de semințe la hectar. Imediat după ce au răsărit se execută prima prașilă, spărgându-se crusta și distrugându-se buruienile. Prașila următoare se execută la două săptămâni după prima. Prașilele mecanice între rânduri se execută ori de câte ori este necesar, în cursul perioadei de vegetație mai ales după 2-3 recoltări.

Recoltatul florilor se face fără codițe când sunt complet dezvoltate, iar recoltarea se face succesiv 3-4 zile, după ce se ridică roua.

Gălbenelele sunt originare din zona mediteraneană, fiind cunoscute ca plante ornamentale, melifere, dar și medicinale. În Evul Mediu s-au menținut în cultură pe lângă mănăstiri, iar primele menționări despre cultivarea acestor pante apar în secolul al XII-lea. Numele derivă din latinescul “calendae” și un diminutiv care, împreună, înseamnă calendar mic și asta deoarece florile se deschis la răsăritul soarelui și se închid la apus. O curiozitate legată de aceste flori este și faptul că, dacă dimineața, după ora șapte, capitulele sunt închise, însemană că în acea zi va ploua, de aceea gălbenelele erau considerate, încă din secolul trecut, barometre pentru evoluția vremii.

La ce se folosesc gălbenelele

Crema de gălbenele tratează aproape orice. De la exczeme la psoriazis, hemoroizi și acnee. Intern, ceaiul de gălbenele este folosit în tratarea gastritelor hiperacide, ulcer gastric, ulcer duodenal, colecistită, icter infecțios, ulcerații canceroase, inflamații ale colonului etc. Extern, alifiile pe bază de gălbenele sunt folosite pentru leucoree, acne, degerături, arsuri, răni purulente, caner de piele, leziuni ulceroase ale sânilor, cancer mamar etc.

Pregătirile pentru anul agricol umător sunt în toi

După finalizarea recoltatului de păioase, majoritatea fermierilor au trecut la pregătirea terenurilor pentru culturile de toamnă. Astfel, la nivelul județului Vaslui, suprafața totală programată să fie însămânțată în această toamnă a fost de 92.019 hectare, ceea ce reprezintă 32% din total suprafață arabilă declarată.

Pentru anul următor, ponderea cea mai mare o va avea grâul, cu peste 61.698 de hectare. Locul second îl ocupă rapița, cu 20.038 hectare, orzul va fi cultivat pe 4.256 de hectare, iar 975 de hectare vor fi cultivate cu orzoaică.

Pe lângă aceste suprafețe, fermierii vasluieni au dedicat 520 hectare legumelor, în special ceapă și usturoi și alte 3.912 hectare au fost păstrate pentru loturile de grâu și lucernă.

Până în prezent, au fost deja cultivate 11.195 hectare cu rapiță, iar proporția este una mică, deoarecere lipsa precipitațiilor a făcut ca o parte din fermieri să mai amâne aceste lucrări. Pregătirea terenului pentru toamnă a fost realizată, până acum, pe 61.497 de hectare, dar acest lucru s-a făcut cu mare dificultate și cu consumuri de combustibil peste media normală. Fără ploi, pământul este uscat și are ca efect sistarea însămânțărilor. (A.C.)

Ajutoare pentru agricultura ecologică

Până pe 28 noiembrie, fermierii care practică agricultură ecologică pot depune la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură cereri de ajutor pentru îmbunătățirea calității produselor agricole. Valoarea ajutorului financiar este de 7.098.000 de euro, din care 5.798.000 euro pentru sectorul vegetal și 1.300.000 de euro pentru sectorul animalier.

Cererea solicitantului trebuie să fie însoțită de următoarele documente: copie de pe buletinul/cartea de identitate a titularului, a administratorului sau a împuternicitului; copie de pe certificatul de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerțului/certificatul de înregistrare fiscală, după caz; copie de pe documentele care fac dovada folosinței terenului; copie de pe fișa de înregistrare în agricultura ecologică a beneficiarului, pe anul pentru care solicită ajutorul specific, aprobată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; copie de pe contractul încheiat între beneficiar și un organism de inspecție și certificare, organism aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; copie de pe certificatul de conformitate/master certificatul/certificatul de confirmare a conversiei emis producătorului de organismul de inspecție și certificare, în care să se menționeze: statutul exploatației în conversie anul 1, anul 2, anul 3, cultura, suprafața, numărul de animale, numărul de familii de albine; o notificare emisă beneficiarului de către organismul de inspecție și certificare, care să ateste următoarele: nu a intervenit nicio cauză de încetare ori de desființare a contractului încheiat între beneficiar și organismul de inspecție și certificare; beneficiarul se află în continuare integrat în sistemul de control al organismului respectiv; angajamentul beneficiarului prin care acesta se obligă să se mențină în sistemul de agricultură ecologică pe o periodă de 5 ani de la data solicitării sprijinului specific și să aplice în exploatațiile sale regulile și principiile agriculturii ecologice; certificate care să ateste lipsa datoriilor restante fiscale și sociale, emise de direcțiile generale ale finanțelor publice și de primăriile de pe raza cărora își au sediul social beneficiarii de ajutor specific.

Beneficiarii din producția vegetală trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să aibă în folosință suprafețe agricole de cel puțin 0,3 ha; să fie înregistrați, în fiecare an pentru care solicită ajutorul specific, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca producători în agricultura ecologică; să încheie un contract cu un organism de inspecție și certificare, organism aprobat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; să dețină un certificat de conformitate/master certificat/certificat de confirmare a conversiei emis producătorului de organismul de inspecție și certificare cu care a încheiat contractul; să nu aibă datorii restante la bugetul de stat sau la bugetul local. Aceleași condiții, mai puțin condiția legată de suprafața de teren, trebuie să le îndeplinească și solicitanții care au ca activitate creșterea animalelor în sistem ecologic sau apicultura.

Pentru anul în curs, beneficiarii pot solicita organismelor de inspecție și eliberarea certificatului de conformitate până la data de 5 decembrie, iar controlul la fața locului se va efectua de către inspectorii APIA începând cu 29 decembrie 2014. (A.C.)

Lavanda, o afacere de 8.000 de euro la hectar

Pentru fermierii cu suprafețe mici de teren, cultivarea lavandei reprezintă o afacere cu un profit ce poate ajunge la 8.000 de euro la hectar. Cunoscută ca și “aurul mov”, lavanda (levănțica) face parte din categoria plantelor aromatice cu efecte curative remarcabile, iar uleiurile extrase din această plantă sunt folosite în tratamentul a peste 100 de boli.

Alexandru CROITORU

Intereseul pentru cultivarea lavandei a crescut extrem de mult în ultima periodă, mai ales de când s-a aflat că profitul pe care îl poate aduce un hectar cultivat poate ajunge la 8.000 de euro. Cei care intră în asemenea afacerei pot fi fermieri ce dețin suprafețe mici de terenuri.

Pregătirea terenului pentru cultivare implică mai multe proceduri specifice, precum arat, discuit, frezat și, opțional, bilonarea, la fel ca în legumicultură. Plantarea butașilor se poate face toamna sau primăvara. Recomandată este plantarea de toamnă, care permite dezvoltarea peste iarnă, iar rădăcina se fixează mai bine în sol. Dacă se face primăvara, plantarea butașilor începe după dezghețarea pământului. La prețul pieței, butașii necesari pentru înființarea unui hectar de lavandă costă aprximativ 30.000 de lei, în funcție de modul ales pentru recoltare. Dacă se face manual, intră mai mulți butași. Dacă recoltarea se face mecanizat, este nevoie de spațiere între rânduri. Lavanda este o plantă foarte rezistentă, iar temperaturile de plus 40 de garde Celsius sau minus 20 de grade nu o afectează. De luat în calcul poate fi și irigarea prin picurare a lavandei dacă există posibilitatea, dar acest lucru trebuie făcut cu atenție, pentru că planta este vulnerabilă la umezeală și poate putrezi dacă solul se îmbibă prea mult.

La ce este folosită lavanda?

În antichitate, lavanda era folosită la îmbălsămare și ca parfum scump de către regina Cleopatra, iar grecii și romanii se îmbăiau în apă cu lavandă pentru că se considera că este o plantă sacră, cu multiple beneficii pentru sănătate.

În cel de-al Doilea Război Mondial, lavanda era folosită ca plantă medicinală mai ales de către personalul din spitale, care o folosea pentru proprietățile ei antiseptice și dezifectante. Astăzi, lavanda are cam aceleași întrebuințări, mai ales în industria cosmetică. Beneficiile acesti plante nu se opresc aici, ea fiind folosită ca și sedativ, atispastic, antiseptic, hipotensor, diu retic, sudorific, antiinflamator și cicatrizant etc.

Utilajele performante, un avantaj în agricultură

Pentru mulți fermieri, achiziționarea de utilaje agricole performante a adus cu sine producții mai mari și rezultate mult mai bune în agricultură. La polul opus, agricultura de subzistență practicată în mediul rural aduce producții care, de cele mai multe ori, nu acoperă nici măcar cheltuielile pentru înființarea culturii, fără a se mai lua în calcul, munca fizică a micului proprietar de teren.

Alexandru CROITORU

Apărută la scurt timp după Revoluție, Legea 18/1991 a dat românilor înapoi bunul lor cel mai de preț. Astfel, terenurile agricole din toată țara au fost retrocedate foștilor proprietari. Odată cu legea pământului, au venit și problemele, multe din retrocedări rezolvându-se în instanțele de judecată. Și de parcă acest lucru nu ar fi fost deajuns, unii proprietari de terenuri au ajuns după gratii cu acuzații de omor sau lovituri cauzatoare de moarte urmare a neînțelegerilor apărute.

“Astăzi și importăm și exportăm grâu. Sau, unii băieți deștepți exportă grâu pe o parte și-l importă pe altă parte. Dar nu asta e important în momentul de față. Acum e important faptul că am renunțat la ceea ce aveam mai de preț și anume terenul agricol compact. A fost retrocedat foștilor proprietari în cea mai mare parte și ceea ce era compact înainte este acum făcut bucăți. Te uiți pe dealurile din județul Vaslui, de exemplu și vezi o bucată de teren cultivată cu porumb, alta cu grâu, alta cu floarea soarelui sau, ce e și mai rău, alta lăsată de izbeliște de proprietar pentru că nu mai poate sau nu mai are cu ce să lucreze pământul. La Vaslui suntem câțiva fermieri care încercăm ca tot acest teren să-l adunăm cât mai compact pe suprafețe cât mai mari. Și facem acest lucru pentru că abia atunci vom putea discuta despre performanță în agricultură. Nea Ion, de la țară, are jumătate de hectar de teren pe care-l lucrează cum și cu ce poate. Îl ară atunci când are bani și-l seamănă la fel. Chiar dacă știe că nu e bine ce face pentru că lucrările agricole trebuiesc făcute la timpul lor, posibilitățile lui materiale atât îI pot oferi. Pe de altă parte, fermierii care iau pământ în arendă se lovesc de alte probleme. Unii nu îl dau în arendă de teamă că cel care îl lucrează se va îmbogățI de pe urma lui. Sau te lovești de alte probleme atunci când faci cerere de plată pentru ajutorul oferit de Uniunea Europeană și de către Guvern și te trezești că și tu și proprietarul de teren faci cerere pentru subvenție chiar dacă legiuitorul e clar în problema asta. Atunci intervine o problemă pentru că APIA nu va da bani la amândoi. Omul de la țară, proprietarul de teren, face gălăgie și pe tema asta fără să se întrebe cât mă costă pe mine, ca fermier, hectarul de grâu sau de porumb sau floarea soarelui. Omul de la țară cultivă porumb luat din producția de pe anul trecut, ară cu calul sau, dacă îșI permite, plătește un tractor la cine are așa ceva ș-l mai prășește de două ori. Pentru un fermier lucrurile nu stau chiar așa. Pentru a avea producție bună arătura trebuie făcută atunci când trebuie și de calitate. Lucrările de pregătire a terenului pentru însămânțat trebuiesc șI ele făcute atunci când le este rostul, ceea ce pui în pământ este sămânță selectată și tratată, prășitul îl faci mecanic, arunci îngrășăminte pe terenul cultivat șI, dacă e nevoie, stropești împotriva bolilor sau a dăunătorilor. Astfel, fermierul care face toate lucrurile acestea va putea avea o producție de 5 tone sau chiar mai mult de porumb la hectar, pe când, omul de la țară trebuie să se mulțumească cu cel mult două tone. Trăgând linie, la final de campanile, vei ajunge la concluzia că te-a costat mai mult să ari șI să semeni, fără să socotești efortul șI cheltuiala cu prășitul manual, decât valoarea a ceea ce ai reușit să aduni toamna”, povestește unul din fermierii mari din județul Vaslui.

De ce utilaje performante?

“Bătrânul U650 are avantajele și dezavantajele lui. De fapt, avantaj ar fi faptul că e mai ieftin la întreținut, în rest, performanțe agricole cu el nu prea poți face. Comparativ, plugul tractorului ăsta are trei cormene cu distanța maximă între ele de 40 cm. Un alt tractor, modele aduse în România în ultimii ai, au până la 24 de cormene. Ăsta am înțeles că e cel mai mare plug pe care-l poți găsi în România. Dar nu e nevoie de un asemenea plug, mai ales în județul Vaslui, unde formele de relief nu îți permit asemenea deschidere. Dar dacă luăm în calcul unul mai mic, cu 5 sau 6 cormene, vom vedea că avantajul unui asemenea plug nu e dat numai de faptul că poate ara, la o singură trecere, o suprafață mai mare, dar și de faptul că plugul este rotativ. Această rotație a plugului face ca arătura să fie uniformă, pe o singură parte, păstrând astfel umezeala mai bine în sol. La polul opus, îl putem lua tot pe nea Ion care, dacă nu are bani să plătească un tractor, va ara cu calul bucata lui de pământ. Urmează apoi mașinile de recoltat. Și aici prformanța lor înseamnă câștig mai mare. ȘI vă pot da un exemplu în acest sens. Acum a început Campania de recoltat la floarea soarelui și acest lucru se realizează cu ajutorul combinelor cu heder special pentru asemenea plante. Dacă o astfel de mașinărie ar avea pierderi, să spunem de 3 kg la hectar, acest lucru ar însemna pierderi pentru cultivator. Dacă, pe o suprafață de 1-2 hectare pierderea ar fi nesemnificativă la un preț de, să zicem 70 de bani/kg de floare, gândiți-vă ce ar însemna aceste pierderi la o suprafață de o cateva sute de hectare. Singurul inconvenient în acest caz este prețul unui asemenea utilaj. În România încă sunt foarte scumpe utilajele agricole. Dacă un tractor cât de cât ajunge la 25-30.000 de euro, unul performant și puternic poate depăși 150.000 de euro. La capitolul utilaje de recoltat, sau acele combine, cum se știe lumea, aici lucrurile stau altfel. Prețul unui asemenea utilaj poate depăși ușor 250.000 de euro, în funcție de performanță și de hederele cu care vine echipată. Pentru a cumpăra asemenea utilaje, un fermieri este nevoit să apeleze la credite bancare dar, pentru performanță șI profit din agricultură, o faci și pe asta. Până la urmă trebuie să ținem cont șI de faptul că agricultura practicată de fermierii care au în arendă suprafețe mai mari de teren, reprezintă o afacere care trebuie să-țI aducă șI profit dar șI cel care îțI lasă terenul în arendă trebuie să fie mulțumit. Astfel, dacă ești correct cu omul de la țară, proprietarul de teren, vei avea de câștigat”, a mai spus fermierul care a stat de vorbă cu noi.

Controale la fermieri

În această perioadă, Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) efectuează controale la fermieri legate de declarațiile pe suprafață pentru plata subvențiilor. Eșantionul stabilit la nivel național pentru județul Vaslui, vizează 289 de fermieri cu 2.589 de parcele și o suprafață de 5.002 hectare teren.

Până la 1 septembrie, APIA Vaslui a reușit verificarea a 134 de fermieri, cu 1.100 de parcele și 2.570 de hectare. Tot în aceeași periodă, un eșantion de 2.262 de fermieri au fost verificați prin teledetecție.

Aceste controale verifică, de fapt, dacă suprafețele declarate de fermieri sunt cele reale, iar acolo unde se vor depista nereguli, fermierii care au declarat falsuri riscă sancțiuni care pot merge până la excluderea de la plata subvențiilor. Dacă suprafața declarată în cadrul uneia dintre schemele de ajutor pe suprafață, este mai mare decât suprafața determinată, ajutorul se calculează pe baza suprafeței determinate, din care se scade dublul diferenței constatate, dacă aceasta depășește 3% sau două hectare, fără a depăși 20% din suprafața determinată.

Dacă suprafața declarată este mai mare decât suprafața determinată cu un procent de peste 20%, dar mai mic sau egal cu 50% din suprafața determinată, fermierul este exclus de la plata spijinului pe suprafață pentru anul în cauză și i se stabilește un debit corespunzător diferenței dintre suprafața declarată și cea determinată.

Sumele pe care le pot pierde fermierii, în funcție de suprafața pe care o lucrează, nu sunt deloc de neglijat. Anul trecut, Uniunea Europeană a oferit un sprijin de 139 de euro pe hectar, iar plățile compensatorii de la statul român au fost de 21 de euro pe hectar.

Tot în această periodă, se desfășoară și controlul pe teren în vederea verificării suprafețelor agricole declarate de fermieri în cererile unice de plată pentru anul 2014.

În campania de depunere a cererilor, s-au înregistrat 27.205 cereri, pentru o suprafață totală de 269.085 de hectare. 451 sunt cereri depuse de fermieri mari, care dețin suprafețe de peste 50 de hectare de teren agricol. Aceștia au solicitat subvenții pentru 171.964 de hectare. (Alexandru CROITORU)

În Vaslui, doar latifundiarii mai prosperă

Economic, județul Vaslui este un adevarat paradis financiar, atât timp cât privești în direcția care trebuie. În timp ce majoritatea populației își duce traiul de pe o zi pe alta, noua aristocrație (capitalistă pur-sânge) pune ban pe ban, iar reprezentanții ei ajung sa fie listați în topurile naționale.

Potrivit unor rapoarte economice realizate la nivel național de adevărul.ro, județele Vaslui Botoșani și Teleorman se aflau, în 2013, la limita inferioară a tuturor statisticilor posibile.

porumboiuLa nivelul întregii țări, asta însemnând peste 40 de județe, Vasluiul a reușit să producă abia patru procente din PIB-ul României. Adică aproximativ 14.700 de lei pe cap de locuitor, cam jumătate din performanțele altor județe.

Cu toate acestea, în Vasluiul contemporan, unii au dovedit cu succes că pot face imposibilul: administratorii de terenuri agricole. În topul primilor zece latifundiari români din 2013 apar două nume strâns legate de istoria economică a județului Vaslui: Adrian Porumboiu și Constantin Duluțe. Primul ocupă două poziții în acest clasament: a doua și a șaptea.

Pentru suprafețele cultivate, două din firmele lui Adrian Porumboiu au primit subvenții de la APIA dulutede peste 24,9 milioane de lei. Celălalt nume marcant, Constantin Duluțe, a reușit să obținut în același an subvenții de 43,2 milioane de lei, poziționându-se pe locul întâi în topul marilor fermieri.

Nici analiza situației materiale a populației autohtone nu se încheie cu rezultate apreciabile. Vasluienii trăiau în 2013 cu un salariu mediu net de 1.198 de lei, iar în iunie 2014 rata șomajului a fost de 10,43%, cea mai mare din țară.

Lăsând deoparte excesul de informație de specialitate, se poate spune că în majoritatea cazurilor populația a trăit practic din salarii de 700 de lei. Nici cei cu salarii puțin mai mari (să spunem duble, chiar triple) nu au trăit la standardele scontate. Asta reiese din declarațiile de avere publicate pe site-urile instituțiilor județene.

De exemplu, din cele declarate de consilierii locali vasluieni reiese că niciunul nu a mai risipit banii pe automobile noi, apartamente sau alte bunuri de valoare ca înainte de 2013. Aceeași situație se poate observa și în cazul șefilor de deconcentrate care au dat publicității documentele legate de avere. (Bogdan RUSU)

Garanții bancare pentru agricultori

Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură Vaslui anunță producătorii agricoli, beneficiari ai Schemei de Plată Unică pe Suprafață – Campania 20014, care intenționează să acceseze credite pentru activități curente de la CEC Banck pot accesa garanția Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii în vederea facilitării obținerilor împrumuturilor destinate acoperirii necesarului de licihidități.

Pentru aprobarea creditelor necesare, producătorii agricoli trebuie să depună la bancă documentația de credit. După această primă etapă, banca analizează emiterea unei garanții. Urmează o a treia etapă de analiză, de data asta din partea Fondului de Garantare care la final accordă garanția, iar banca poate demara cele necesare virării banilor către solicitant. În același timp, producătorii agricoli care solicită finanțarea trebuie să fie eligibili, adică să se încadreze în categoria IMM-urilor, putând fi organizați ca persoane jurtidice sau persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau de familie. O altă cerere, din partea finanțatorului, este cea legată de faptul că solicitantul trebuie să respecte criteriile de eligibilitate, să dețină adeverințele emise de APIA, să nu se afle în dificultate financiară și să nu beneficieze de garanții ale Fondului de Garantare pentru aceeași finanțare pentru care solicită fonduri. De reținut este și faptul că garanția nu poate acoperi mai mult de 80% din valoarea creditului fără a depăși 2,5 milioane de euro pentru fiecare benficiar șI se accordă pentru finanțarea capitalului de lucru necesar desfășurării activităților curente. Pentru garanția acordată, beneficiarul plătește anual un singur comision de garantare calculate pe baza ratingului atribuit de instituția finanțatoare. (A.C.)

TOP: afaceri de succes in agricultura

Agricultura este de cativa ani pe lista de investitii a unui numar din ce in ce mai mare de antreprenori. Domeniul este unul foarte atractiv. wall-street.ro iti prezinta cateva idei de afaceri de succes si pasii pe care ii puteti urma pentru a lansa un astfel de business.

Plantatie de goji

Plantatie de goji

Pentru o plantatie de fructe goji, pe o suprafata de 2 hectare, un bucurestean a alocat suma de 40.000 de euro pe o durata de trei ani. Pentru intreaga suprafata de teren au fost folositi peste 6.000 de arbusti de goji. In mod normal, in functie gradul de dezvoltare al arbustului de goji, dupa anul 3 de cultura, acesta poate produce peste 3-4 kg de fructe proaspete. Pretul unui kilogram de fructe proaspete de goji nu scade sub 10 euro, iar daca plantatia este certificata bio valoare poate creste la peste 20 euro/kg.

Plantatie de canepa (in sistem gospodaresc)

Plantatie de canepa (in sistem gospodaresc)

O plantatie de canepa in sistem gospodaresc pe o suprafata de 1.500 mp presupune o investitie de 1.000 de lei, bani alocati lucrarilor de arat, discuit si material saditor. Pentru aceasta suprafata sunt necesare 3-4 kilograme de samanta de canepa. Pentru cei care sunt interesati sa utilizeze canepa pentru textile intr-un hectar de teren intra 20-30 kg samanta, pentru constructii cantitatea este 7-8 kg. Productia se poate ridica la 20 de tone la hectar.

Rubarba

Rubarba

O plantatie de rubarba, pe o suprafata de 7.000 mp, poate reprezenta o investitie de pana la 6.000 de euro. Investitia initiala porneste de la 1.200 de euro, bani alocati pentru achizitia plantelor si cheltuieli de intretinere si plantare. Pe un hectar cultivi in medie 10.000 de plante, iar pe un kilogram poti obtine in jur de un euro. Asta inseamna la un calcul simplu 20.000 de euro pe hectar pe an.

Lavanda

Lavanda

Pentru a infiinta o cultura de lavanda ca afacere de productie, vorbim despre doua tipuri de investitii: initiala si recurenta in primul si chiar al doilea an de viata al culturii. Astfel, puteti aloca la inceput bani pentru achizitia terenului, chiria pentru utilajele necesare (aproximativ 2.000 de lei incluzand si benzina pentru motocultorul propriu), zilierii pentru plantare (4.000 de lei) si irigare.

In mod uzual insa, un client care incepe o cultura intensiva de lavanda investeste in medie 8.000-10.000 de euro pe hectar in primul an. Presupunand o valorificare prin distilarea de ulei esential de lavanda, cifra de afaceri este zero in primul an, 2.000-3.000 de euro in al doilea an si 5.000-8.000 de euro din anul 3. Astfel, in medie, recuperearea investitiei initiale este posibila in anul 3.

Usturoi negru si cartof mov

Usturoi negru si cartof mov

Gabriel Sandu, un fermier din Piatra Neamt, a investit in urma cu trei ani in doua culturi putin cunoscute pe plan local – usturoiul negru si cartoful mov – dar foarte apreciate in Europa. Pentru cultura de usturoi negru fermierul a alocat o suprafata de 80 mp pentru o sera. Materialul saditor l-a achizitionat din Coreea de Sud, cea mai mare partea a investitiei fiind insa alocata cumpararii utilajelor folosite la maturare. Acesta mai cultiva pe o suprafata de 6.000 mp cartof mov, soi original Peruan, fiind, potrivit declaratiilor sale, singurul producator din Europa al acestei culturi.

Ferma de capre

Ferma de capre

Investitia initiala intr-o ferma de capre cu 200 de capete presupune in primul rand asigurarea unui adapost pentru animale, care sa ofere conditiile potrivite si pe timp de iarna. Costurile unui astfel de adapost, construit pe structura de lemn, pot ajunge la 50.000 de lei. La aceasta suma se adauga investitia in cumpararea exemplarelor, o capra putand ajunge la pretul de 400-500 de lei. De asemenea, fermierul va cheltui anual circa 4.000 de lei cu baza furajera. O singura capra consuma intr-un an aproximativ 200 de kilograme de furaj, costul unui kilogram fiind de 1,5 lei. In plus, tratamentele si medicamentele care trebuie administrate nu sunt costisitoare, ajungand la 15 lei per animal in fiecare an. Amortizarea investitiei initiale poate fi realizata dupa 3-5 ani, iar profitul apare chiar si din primul an de functionare.

Afacere cu albine

Afacere cu albine

Pentru a incepe o astfel de afacere sunt necesare initial 5-10 familii de albine, ceea ce presupune o investitie de pana la 1.500 de euro. Suma poate fi amortizata in decurs de pana la doi ani. Pe langa achizitionarea familiilor de albine (costul unei familii ajunge la 400-500 de lei) mai sunt necesare investitii precum faguri, ramele din stupi, respectiv tratamente anuale pentru diverse boli. Astfel, in cazul a zece familii de albine costurile anuale nu depasesc 200-300 de lei.

Intr-o familie de albine se afla trei tipuri de indivizi – matca, albinele lucratoare si trantorii. Numarul albinelor lucratoare variaza, osciland intre 10.000 in perioada de iarna pana la 40.000-80.000 in timpul verii. In plus, intr-un stup exista de regula o singura matca, in timp ce trantorii (masculii care imperecheaza matca) sunt prezenti in stup din primavara pana in toamna in numar de cateva sute.

Iepuri

Iepuri

Un crescator argesean a pornit o crescatorie de iepuri cu o investitie initiala de 1.000 de euro dintre care 400 de euro au fost alocati pentru exemplare in varsta de 2 luni, iar restul de bani au fost investiti in material pentru custile construite. Profitabilitatea este de aproximativ 200 de lei pe cap de femela pentru reproductie anual dupa noua luni de crestere naturista si circa sase luni de crestere fortata cu hrana speciala. Profitul apare dupa 12-18 luni de la inceperea afacerii, insa daca exista clienti si pentru blana animalelor atunci business-ul poate inregistra profit chiar si mai devreme.

Legume

Legume

Daca optati pentru 1.000 de mp de solariu pe structura din lemn investitia va ajunge la circa 10.000 de euro, incluzand si folia care acopera solariul si care are un pret de 17,5 lei/kg. La aceasta suma se adauga costurile cu semintele, utilitatile (caldura) si pat germinativ (turba), in total aproximativ 2.000 de euro. In fiecare an un agricultor ar mai trebui sa scoata din buzunar 3.000 de euro pentru cheltuielile enumerate mai sus.

Sursa: wall-street.ro

A murit omul de afaceri Gheorghe Strungariu

Joi seara, s-a stins din viață, la vârsta de 67 de ani, Gheorghe Strungariu, fostul președinte Cerealcom Vaslui. El a decedat la spitalul din Piatra Neamț, în urma unor probleme de sănătate care l-au supus unei perioade lungi de suferință.

Gheorghe Strungariu a fost cunoscut drept fondatorul Crealcom Vaslui SA, una din cele mai puternice societăți din domeniul agricol din România, societate care a fost locul de muncă a mii de oameni în urmă cu aproximativ zece ani.

Deși era un adevărat imperiu agricol, Cerealcom Vaslui SA și-a încetat existența din cauza unui scandal financiar în care a fost implicat deținătorul societății, Gheorghe Strungariu. Astfel, din cauza problemelor pe care omul de afaceri le-a avut cu justiția, imperiul s-a prăbușit, iar el a fost condamnat în anul 2005 la 10 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de asociere pentru comiterea de infracțiuni, instigare la săvârșirea infracțiunii de folosire a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate și infracțiunea de folosire a bunurilor societății într-un scop contrar intereselor acesteia. Strungariu a mai fost cunoscut în zona Moldovei și pentru susținerea echipei FC Vaslui, atunci când aceasta abia debuta în lumea fotbalului. (Roxana NĂSTASĂ)

Agricultură fără bani de la UE

Speranțele fermierilor care se gândeau să acceseze fonduri europene rămân, deocamdată, la stadiul de… speranțe. Reprezentanții Comisiei Eurpene au respins pentru a patra oară documentația întocmită de oficialii Ministerului Fondurilor Europene penru absorția de fonduri pentru segmentul agricol. În timp ce zeci de proiecte așteptă să fie aprobate pentru finanțare, factorii decizionali dau dovadă de o crasă incompetență.

Alexandru CROITORU

Că suntem deficitari la absorbția fondurilor europene nu este o noutate. De ani de zile ne plângem că avem bani puțini puși la dispoziție de către Uniunea Europeană, fără a băga în seamă incompetența profesională a celor care conduc forumurile de profil. Un astfel de exemplu este și faptul că, pentru a patra oară consecutiv, planurile de absorbție a fondurilor europene propuse de Guvern au făcut cale întoarsă de la Comisiile Europene. Din păcatre, incompetența unora este plătită de către cei care așteaptă bani europeni pentru a demara lucrări de investiții mari sau de către cei care doresc accesarea unui program care să le permită demararea unor afaceri cu bani europeni.

“Până în prezent, nu putem vorbi de pornirea marilor investiții în care suntem angrenați. Aici putem aminti de proiectul legat de deșeurile menajere de la Roșiești unde, dacă până la sfârșitul lunii august lucrările nu vor demara, va fi greu. Lipsa alocărilor de fonduri anul acesta poate aduce întârzieri mari în ceea ce privește începerea și finalizarea lucrărilor de investiții. La nivelul municipiului Vaslui, marele noroc este legat de faptul că multe din lucrări sunt executate cu fonduri din bugetul propriu și chiar dacă acest lucru determină întârzierea unor lucrări, important este că se fac, comparativ cu ce se întâmpla în Vaslui în urmă cu 10 ani”, e de părere Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.

Un alt motiv pentru care suntem nevoiți să ne legăm de accesarea fondurilor europene este cel legat de dezvoltarea economică a județului Vaslui în condițiile în care Rusia a impus embargo Moldovei și României pe diverse motive, iar produsele noastre nu mai pătrund pe piața rusească. În acest caz, ar trebui să marșăm pe directivele Uniunii Europene, mai ales la nivel declarativ și să așteptăm un sprijin real în ceea ce privește piața de desfacere a produselor preponderant agricole din județul Vaslui și Republica Moldova.

“De ceva ani se discută de o piață în care să fie valorificate produsele județului nostru dar și a celor din Moldova. Ocazia este oportună acum când Primăria Vaslui va deschide noua piață Vidin și va lua în discuție amenajarea unui nou Obor în care să fie vândutre produse autohtone dar și aduse din Republica Moldova. Cred că este timpul să nu se arate că Uniunea Europeană chiar ne este alături nu numai la mod decalartiv și nouă și moldovenilor, iar cele două state vor primi spijin pentru o piață de desfacere a produselor autohtone”, a mai spus Ionel Constantin.

Producții mari și prețuri mici

Într-un județ predominant agrar, sprijinul pe care îl primesc fermierii din partea statului nu poate acoperi cheltuielile de producție. Cu toate acestea, anul acesta a fost unul bun pentru agricultori, singura problemă cu care se confruntă aceștia fiind legată de prețurile extreme de mici de valorificare a produslui agricol. S-au obținut producții care au depășit patru tone de grâu la hectar, dar prețul de nu a depășit 60 de bani/kg, cu 10 bani mai puțin față de anul trecut.

Alexandru Croitoru

Județul Vaslui se bucură de suprafețe agricole și mari și bune pentru o astfel de activitate. Iar populația majoritară, peste 60%, este din mediul rural. Cu toate acestea, Vasluiul se situează pe un loc codaș în ceea ce privește venitul pe cap de locuitor și pe ultimul loc în ceea ce privește rata jomajului, cu cel mai mare număr de șomeri în raport cu numărul populației.

O posibilitate de a scoate județul nostru din impas și de pe lista rușinii ar fi o mai mare absobție a numărului de șomeri de către sectorul agricol, mai ales că, numai anul acesta suprafata cultivată depășeșe 269.000 de hectare. Problema o reprezintă, în special, cuantumul mic al subvenției pe hectarul cultivat, comparativ cu celelalte state europene, prețul mic cu care ajung să se vândă recoltele și prețul uriaș al utilajelor agricole. Pentru performanță în asemenea domeniu este nevoie și de utilaje performante și puțini fermieri și le permit, fără credite, în condițiile în care un tractor ajunge la câteva zeci de mii de euro, fără să mai punem la socoteală echipamentele necesare.

De ceva vreme se discută de o aliniere a subvențiilor din agricultura românească cu cele europene. Cu toate acestea mulți fermieri sunt sceptici și pe bună dreptate. E greu de crezut căși în România fermierii vor primi 800 de euro subvenție pe hectar, așa cum se întâmplă în Franța sau în Germania. Până la urmă, statele europene nu au nevoie de un concurrent atât de puternic cum ar putea deveni țara noastră în condițiile în care ne-am alinia subvențiilor și prețurilor celor din statele dezvoltate ale Europei.

“Un an agricol bun, spre foarte bun”…

…e de părere Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.

“Au fost ploi la timp dar, din cauza temperaturilor scăzute din ultimul timp, fenomenul de coacere la păioase este întârziat. Întârziat în creștere este și porumbul sau floarea soarelui. Cu toate acestea, agricultura poate să aducă la buget și anul acesta maxim 1,5% din PIB (produsul intern brut)”, a spus Ionel Constantin.

Din păcate nu numai fenomenul de coacere este întârziat dar, vijeliile din ultima periodăși ploile torențiale au provocat pierderi la rapiță.

“Zeci de hectare de rapiță culcate la pământ sau încâlcite. Cu asta mă confrunt anul acesta și principalul vinovat, dacă pot spune așa, sunt ploile torențiale din ultima periodăși vijeliile”, a spus un fermier vasluian.

Pe viitor, fermierilor nu le rămâne decât să aștepte ca natura să se mai îmbuneze și gura de oxigen reprezentată de subvențiile oferite pe hectar.

După încheierea sesiunii de depunere a cererilor de sprijin, APIA Vaslui a înregistrat 27.205 cereri pentru o suprafață de 269.085 hectare teren arabil și 36.646 hectare de pășune.

Producții bune, prețuri mici

Aceeași problemă cu care se confruntă fermierii vasluieni, an de an, este legată de lipsa capacității de stocare a produselor agricole, dar și de prețul foarte mic de valorificare. Costurile mari și foarte mari pe care le necesită înființarea de silozuri pentru păstrarea produsului agricol determină mulți fermieri să vândă la un preț de nimic, care abia dacă acoperă cheltuielile de producție. Astfel, anul acesta, prețul grâului nu depășește 60 de bani pe kilogram, iar prețul rapiței se situează undeva la 1,1 – 1,2 lei/kg.

La nivelul județului Vaslui, grâul a fost deja recoltat în proporție de 80%. Din cele 67.889 de hectare cultivate, au fost recoltate peste 54.000 de hectare, iar media la hectar a fost de 3.823 de kg. Defalcat, situația se prezinta astfel: o medie de 3.939 de kg/ha la suprafețele arendate, puțin peste 4.300 de kg/ha – Stațiunea de Cercetări Perieni, 3.766 de kg/ha – societățile agricole și doar 2.510 kg/ha la producătorii agricoli individuali.

Recoltarea orzului s-a încheiat pe toate cele 5.295 de hectare, iar producția medie a fost de 3.644 kg/ha, la fel și orzoaica, cu o producție medie de 2.960 kg/ha. Au fost recoltate în întregime și cele 245 de hectare cultivate cu muștar, iar rapița, recoltată în întregime de pe toate cele 21.539 de hectare, a avut, anul acesta, o producție medie de 3.034 kg/ha.

Declarate calamitate, în perioada mai-iunie, în județul Vaslui au fost înregistrate 2.632 de hectare, în diferite procente, iar noutatea acestui an este că, odată cu aplicarea OUG 40/2014, cei care au declarat suprafețe calamitate și au documente întocmite de către comitetele locale pentru situații de urgență ca urmare a fenomenelor meteo nefavorabile, vor primi scutire de la plata impozitelor pe anul agricol 2013-2014. Alte despăgubiri se vor putea primi doar dacă agricultorii au polițe de asigurare facultative.

Agricultura, cenușăreasa economiei

Într-un județ predominant agrar, agricultura rămâne cenușăreasa economiei în condițiile în care prețul utilajelor agricole este astronomice comparativ cu prețul de vânzare al recoltelor și subvențiile pe hectar. Situația este întâlnită, de fapt, la nivel național și fostul ”grânar al Europei” importă, în prezent, grâu de peste hotare.

Alexandru Croitoru

Județul Vaslui se bucură de suprafețe agricole și mari și bune pentru o astfel de activitate. Cu toate acestea, Vasluiul se situează pe un loc codaș în ceea ce privește venitul pe cap de locuitor și pe ultimul loc în ceea ce privește rata jomajului, cu cel mai mare număr de șomeri în raport cu numărul populației. O posibilitate de a scoate județul nostru din impas și de pe lista rușinii ar fi o mai mare absobție a numărului de șomeri de către agricultură, mai ales că, numai anul acesta, suprafata cultivată depășeșe 269.000 de hectare.

Problema o reprezintă, în special, cuantumul mic al subvenției pe hectarul cultivat, comparativ cu celelalte state europene, prețul mic cu care ajung să se vândă recoltele și prețul uriaș al utilajelor agricole. Pentru performanță în asemenea domeniu e nevoie de utilaje performante și puțini fermieri și le permit, fără credite, în condițiile în care un tractor ajunge câteva zeci de mii de euro, fără să mai punem la socoteală echipamentele necesare.

De ceva vreme se discută de o aliniere a subvențiilor din agricultura românească cu cele europene. Cu toate acestea mulți fermieri sunt sceptici și pe bună dreptate. E greu de crezut că și în România fermierii vor primi 800 de euro subvenție pe hectare așa cum se întâmplă în Franța sau în Germania. Până la urmă, statele europene nu au nevoie de un concurent atât de puternic, cum ar putea deveni țara noastră în condițiile în care ne-am alinia subvențiilor și prețurilor celor din statele dezvoltate ale Europei.

“Un an agricol bun, spre foarte bun”…

…e de părere Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.

“Au fost ploi la timp dar, datorită temperaturilor scăzute din ultimul timp, fenomenul de coacere, la păioase, este întârziat. Întârziat în creștere este și porumbul sau floarea soarelui. Cu toate acestea, agricultura poate să aducă la buget și anul acesta maxim 1,5% din PIB (produsul intern brut)”, a spus Ionel Constantin.

Din păcate, nu numai fenomenul de coacere este întârziat, dar vijeliile din ultima periodă și ploile torențiale au determinat pierderi și în ceea ce privește rapița.

“Zeci de hectare de rapiță culcate la pământ sau încâlcite. Cu asta mă confrunt anul acesta și principalul vinovat, dacă pot spune așa, sunt ploile torențiale din ultima periodă și vijeliile”, a spus un fermier vasluian.

Pe viitor, fermierilor nu le rămâne decât să aștepte ca natura să se mai îmbuneze și gura de oxigen reprezentată de subvențiile oferite pe hectar.

După încheierea sesiunii de depunere a cererilor de sprijin, APIA Vaslui a înregistrat 27.205 cereri pentru o suprafață de 269.085 hectare teren arabil și 36.646 hectare de pășune.

 

9,6 mld. euro, in urmatorii 6 ani. Banii pot fi luati de oricine vrea sa faca sau are o afacere in agricultura. Cum obtineti finantare europeana

Uniunea Europeana si statul roman au alocat pentru sectorul agricol nu mai putin de 9,6 miliarde de euro in urmatorii 6 ani. Banii pot fi luati de oricine vrea sa-si faca sau are deja o afacere in agricultura, cu conditia sa prezinte un proiect bun si fezabil. De altfel, marti s-a dat startul depunerii de proiecte. Aflati mai jos ce trebuie sa faceti daca vreti sa obtineti finantare europeana.

Florin are 19 ani si isi doreste, dupa terminarea Facultatii de Agricultura, sa dezvolte ferma infiintata de tatal sau in urma cu 9 ani in Calarasi. Cum nu are bani suficienti, se gandeste serios sa aplice pentru fonduri europene. Orice persoana sau firma poate primi finantare de la Uniunea Europeana, cu conditia sa detina un teren agricol sau o ferma. Si ceva bani pusi deoparte pentru investitii. Pentru masura 1.2.1. care vizeaza modernizarea exploatatiilor agricole, de pilda, beneficiarul trebuie sa suporte 40% din valoarea proiectului. Restul banilor vin de la Uniunea Europeana si de la statul roman. Fermele de familie pot depune proiecte de cel mult 125.000 de euro, iar cele mari de pana la 2 milioane de euro.

Primul pas: intocmeste un proiect in care descrie investitia pe care vrea sa o faca, cat este de fezabila si ce spera sa obtina in urma ei. De pilda, daca vrea sa construiasca o sera trebuie sa spuna unde va fi construita, pe ce suprafata, ce materiale va folosi si asa mai departe. Pe site-ul Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala exista si proiecte tip, dupa care se pot inspira. Apoi, dosarul se depune la oficiile judetene ale APDRP sau online, pe site-ul institutiei. In cel mult jumatate de an, agricultorul afla daca cererea de finantare i-a fost acceptata. Daca ulterior afacerea nu merge sau nu-si indeplineste obiectivele, trebuie sa dea inapoi banii. Prin Programul national de Dezvoltare Rurala 2014-2020 sunt puse la bataie nu mai putin de 9,6 miliarde de euro. Marti, 20 mai, s-a dat startul depunerii de proiecte pe masura 1.2.1. Sunt 150 de milioane de euro disponibile pentru achizitia de utilaje, animale, echipamente si pentru constructii. 20% dintre ei pentru fermele de familie.

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii: “Prin concentrarea fondurilor pe ferme de familie putem sa ajutam la consolidarea clasei de mijloc si a celor ramasi in zona de subzistenta.”

In perioada 2007-2013, in Romania au fost infiintate si modernizate, cu bani europeni, peste 2.800 de ferme.

Sursa: incont.ro

Ghețea, CEC Bank: Agricultura va fi noul boom în economia românească

Agricultura va fi noul boom al economiei românești, întrucât țara are un potențial extraordinar în acest domeniu, a declarat, luni, Radu Grațian Ghețea, președintele CEC Bank, în cadrul unei conferințe pe tema contribuției IMM-urilor la relansarea economică.

‘Un boom ca în anii 2005-2008 nu va mai fi în niciun caz, însă cred că un boom va veni din agricultură, întrucât potențialul agricol al României este extraordinar, iar piața terenurilor se liberalizează. Mă refer la creșterea prețurilor terenurilor și la unificarea parcelelor, care vor deveni prelucrate cu mijloace industriale’, a arătat Ghețea. El a amintit că, în acest moment, 40% din agricultura românească este una de subzistență.

Totodată, oficialul CEC Bank a mai spus că alte sectoare cu potențial uriaș de creștere în țara noastră sunt IT și industria auto. ‘Azi-dimineață am văzut că a fost arestat hackerul Gucifer și n-am știut dacă să mă bucur sau nu. Acesta este o persoană foarte inteligentă’, a spus Ghețea.

Sursa: agerpres.ro

Riscul de sărăcie, redus prin educație

Parlamentarul social-democrat Toader Dima susține că sărăcia accentuată din zona Vasluiului poate fi combătută printr-o educație eficientă, în special în domeniul agricol.

Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a anunțat că siguranța alimentară nu mai este dată de marile exploatații agricole, ci de micile ferme, mai apropiate de comunități. Deputatul PSD de Vaslui Toader Dima susține că acest lucru poate fi privit direct ca un îndemn la schimbarea modului în care se face agricultură, trend care va duce la creșterea numărului de tineri care se stabilesc la țară. Potrivit parlamentarului vasluian, Uniunea Europeană a învățat din experiența în acest domeniu a unor state unde familiile sunt, de regulă, foarte numeroase, așa cum sunt India și China.

“O dovadă în acest sens este noua Politică Agricolă Comună, care se va axa pe protecția mediului, o distribuție mai echilibrată a fondurilor europene, dar mai ales pe mai mulți bani pentru micii fermieri. Cei care se ocupă cu statistica anunță că, la nivel mondial, aproximativ 50% din producția agricolă provine din micile ferme de familie, așa că nici România nu poate merge în altă direcție. Uniunea Europeană are planuri mari cu micii fermieri. E vorba de susținerea directă a veniturilor agricole, cu plăți prioritare pentru cei tineri și încurajarea micilor fermieri, astfel încât ei să poată face față concurenței de pe piață”, a declarat Dima.

Deputatul afirmă că fermele mici de familie sunt mai aproape de nevoile pieții, sunt mai dinamice și se adaptează mult mai rapid cerințelor din agricultură: “Să nu uităm de asemenea că micile ferme de familie, și nu industria, sunt cele care asigură promovarea produselor tradiționale, iar fermele de familie sunt și locul spre care s-ar putea îndrepta o bună parte dintre cei care cândva au plecat în alte țări, iar acum, într-o Europă în criză, mulți se întorc în România. În mod sigur, ei vor căuta salarii cât mai aproape de cele pe care le aveau în țările vestice, așa că o bună parte se va îndrepta spre orașe, dar nu toți. Așa că sunt sigur că mulți se vor întoarce către sate, de acolo de unde au plecat. Iar la sat, una dintre afacerile de viitor o reprezintă tocmai ferma de familie. Aceasta va fi ocazia în urma căreia vom vedea apărând noi meserii sau vor fi reînființate unele mai vechi, în urma schimbărilor relațiilor de muncă. Am putea vorbi chiar de o adevărată revoluție, dar una culturală, pașnică, pe care o văd ca singura cale viabilă de ieșire din criză”.

Potrivit parlamentarului PSD, formarea profesională continuă a devenit din ce în ce mai importantă, odată cu schimbările apărute în piața muncii: “Pentru o agricultură modernă, așa cum trebuie să fie și cea de fermă de familie, e nevoie de o bună pregătire. Numai că învățământul agricol a fost neglijat în ultima vreme și asta nemeritat. E nevoie, în afară de școlile teoretice și de cele profesionale, și de multe școli și licee agricole. Fermele de familie ar fi cu adevărat o a doua șansă dacă ar fi înființate și conduse de absolvenți ai învățământului agricol de calitate. O astfel de fermă de familie ar beneficia și de un ajutor generos din partea Uniunii Europene, aproximativ 13.000 de euro, bani cu care pot fi făcute multe lucruri bune în agricultură”.

Toader Dima solicită refacerea sistemului de irigații

Deputatul Toader Dima crede că salvarea județului Vaslui va veni dacă se va investi în refacerea sistemului de irigații și dacă vor fi adoptate măsuri pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

„Județul Vaslui este recunoscut pentru faptul că a avut unul dintre cele mai performante sisteme de irigații, dar, așa cum s-a întâmplat cu multe alte lucruri bune din țara noastră, și acesta a fost distrus. În cadrul Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților am discutat despre situația acestor sisteme de irigație. Există cinci proiecte pentru modernizarea și renovarea stațiilor de pompare a apei din zona Albița – Fălciu. Consider că este un pas important pentru revigorarea agriculturii. Anul trecut, meteorologii s-au înșelat și au prognozat secetă în loc de ploi, dar, oricum, sistemele de irigații trebuie puse la punct. Anul acesta am avut noroc și a plouat, dar nu ne putem baza mereu pe șansă”, a declarat Toader Dima.

Deputatul a subliniat, în același timp, necesitatea ca producătorii agricoli din județ să fie sprijiniți prin adoptarea de măsuri la nivel legislativ: „Știm cu toții că accesul producătorilor agricoli în piață este o problemă. Există, de asemenea, presiunea marilor magazine asupra micilor producători. Sunt greu de rezolvat aceste chestiuni fiindcă este vorba despre interese foarte mari, dar putem măcar sprijini pe plan local producătorii agricoli”.

Semănatul merge din plin

Deși a început de puțin timp, campania agricolă de primăvară ar putea fi finalizată până la sfârșitul lunii în curs.

 Cu toate că, până la 1 aprilie, au fost semănate culturi pe o suprafață de numai 6.466 de hectare, specialiștii Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui estimează că până la sfârșitul lunii în curs, campania de primăvară va fi finalizată.

“Sperăm ca și condițiile meteo să fie favorabile. Să nu persiste foarte mult ploile, care într-adevăr sunt necesare, dar sperăm ca în umătoarele două-trei săptămâni să permită a fi însămânțate toate suprafețe prognozate. Avem programate spre a se înființa culturi pe 170.877 de ha”, ne-a declarat Ionel Bunea, directorul DAJ Vaslui.

Agricultorii vasluieni au semănat ovăz de primăvară pe 1.179 de ha,  orzoaică de primăvară pe 1.527 de ha, mazăre boabe pe 197 de ha, legume în câmp și solarii pe 1.526 de ha.

“Suprafața cultivată cu legume pare mare, dar în majoritatea gospodăriilor populației se pun acele suprafețe în grădini cu ceapă, cu usturoi și, cumulat, pe județ se strânge o suprafață semnificativă“, a mai spus directorul.

În această perioadă, continuă campania de înființare a culturii de sfeclă, până în acest moment fiind plantate 300 de ha.

«Condițiile climatice permit continuarea acestei activități de înființare a culturilor.  Din informațiile pe care le avem culese de la producători, se demarează însămânțarea culturii de floarea-soarelui, urmând ca în 10-12 zile, sperăm până în perioada Paștelui, să fie începută și finalizată însămânțarea culturii de porumb. În acest moment, se demarează intens cu floarea-soarelui, iar în momentul în care temperatura în sol va crește și va rămâne constant mai crescută, urmează a se înființa și cultura de porumb», a încheiat Ionel Bunea.

Retrospectivă: Anul surprizelor neplăcute în agricultură

Anul agricol 2012-2013 va rămâne, fără doar și poate, în memoria agricultorilor și a specialiștilor ca fiind unul dintre cei mai păguboși pentru că, în pofida faptului că s-au obținut producții mai mari decât în 2011-2012, foarte mulți fermieri au ieșit în pierdere. În consecință, nu mai puțin de 2.000 de întreprinzători locali au renunțat să mai lucreze pământul! De surprize neplăcute (dar meritate) au avut parte și unii dintre crescătorii de bovine, cei care an de an încasau subvenții deși nu mai aveau picior de animal în bătătură. 64% dintre ei au fost tăiați de la “porție”! Crescătorii de ovine nu s-a dezmințit nici ei, astfel că au trebuit să învățe că trebuie să respecte anumite reguli înainte de a primi subvențiile de la bugetul de stat sau de la Uniunea Europeană. În acest context, zootehnia vasluiană a pierdut sume colosale!

Anul agricol 2012-2013 a început sub efectele unei secete pedologice severe, fermierii fiind nevoiți, din cauza nerăsăririi uniforme a plantelor, să întoarcă toate culturile de rapiță. Cantitățile de precipitații căzute în lunile decembrie 2012 și ianuarie 2013 au fost în general reduse cantitativ, dar au contribuit la refacerea într-o oarecare măsură a rezervei de umiditate din sol, fapt ce a favorizat desfășurarea proceselor fiziologice ale plantelor, iar culturile s-au uniformizat, rămânând diferențiale doar în funcție de data semănatului.
Ulterior, condițiile agro-meteorologice din martie au determinat reluarea vegetației, culturile înființate în perioada optimă devenind uniforme și viguroase, în timp ce semănăturile tardive prezentau stări medii și slabe. Părea un an agricol normal, asta până în luna mai, când ploile extrem de abundente au afectat culturile de porumb, floarea-soarelui, grâu, lucernă și chiar pășunile.
“În lunile mai-iunie, am avut suprafețe calamitate în 13 comune ale județului, culturile afectate fiind atât cele de primăvară, cât și cele de toamnă. Chiar dacă în județul nostru am întâmpinat probleme meteorologice, precum ploi abundente, viituri, băltiri, pe alocuri chiar spălarea stratului superficial, fiind afectate aproape 4.900 de hectare de teren agricol, culturile și-au revenit”, ne-a declarat Ionel Bunea, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui.

Producții mari, prețuri mici
În urma finalizării bilanțurilor acestui an agricol, recoltele la principalele culturi se prezintă astfel: de pe suprafața de 1.067 de hectare cultivată cu sfeclă de zahăr, producția medie s-a cifrat la 31.244 de kg/ha, față de 20.500 de kg/ha în toamna trecută; la porumb boabe pentru consum a fost realizată o producție medie de 3.693 de kg/ha, de peste trei ori mai mare (!!) față de cea din anul agricol 2011-2012 (1.089 de kg/ha).
Și la cultura de floarea-soarelui pentru consum a fost realizată o producție mai mare, media la hectar fiind de 1.982 de kilograme, față de 1.204 kg în anul agricol 2011-2012. Recolte bune au fost realizate și la strugurii de masă, strugurii de vin, soia boabe și cartofi.
“În linii mari, consider că a fost un an agricol bun, mai ales dacă luăm în calcul faptul că 80% din suprafața arabilă a județului este deținută de mici proprietari. Ca să mă refer doar la porumbul pentru consum, persoanele juridice au înregistrat producții de 6.000-7.000 de kilograme boabe la hectar, în timp ce micii agricultori, cu 1.200-1.500 de kg/ha, au tras mult în jos media pe județ. Același lucru s-a întâmplat și la alte culturi, precum grâul și floarea-soarelui”, a mai spus Ionel Bunea.
Fermierii mici nu s-au bucurat prea mult timp din cauză că prețurile au început să scadă vertiginos.
“Anul trecut, când producțiile au fost mici din cauza problemelor pe care le știm cu toții, prețurile au fost mari, în timp ce, în acest an, în care au fost înregistrate producții bune, prețul a fost scăzut. Asta a fost problema cea mai mare a producătorilor. Mulți dintre ei, având de făcut plăți către furnizori, au fost nevoiți să-și comercializeze imediat după recoltare producțiile, nedispunând de spații pentru depozitare pentru a păstra producția și a o vinde într-o perioadă a anului când prețul ar fi fost mai bun. Spre exemplu, acum. În ultima lună, am observat o creștere a prețului, atât la grâu, cât și la porumb, lucru îmbucurător pentru cei care mai au pe stoc produse agricole. În concluzie, dacă prețurile ar fi fost puțin mai mari, ar fi fost un an de excepție, dar nimic nu-i perfect. Sperăm ca de acum înainte producătorii să se mobilizeze, să preia spații depozitare, astfel încât să-și poată comercializa producția atunci când piața oferă un preț pe măsură, pentru a-și recupera cheltuielile făcute și, bineînțeles, să aibă și un profit, că doar pentru asta muncesc”, a menționat directorul DAJ Vaslui.
În acest context vitreg, nu este de mirare că 2.000 de mici agricultori și-au cedat pământurile către diverși arendași!

Pierderi în zootehnie
Crescătorii de animale au început anul agricol cu bani în conturi fiindcă au primit subvenții grase: 500 de lei pentru fiecare bovină, respectiv 40,8 lei pentru fiecare ovină, în total circa 40 de milioane de euro. De furaje n-au dus lipsă, așa că au trecut iarna cu brio.
Problemele au început să apară de Paște, când oierii nu s-au mai procopsit din vânzarea mieilor, așa cum făcuseră anul trecut, ci s-au mulțumit să-i comercializeze doar pe ici, pe colo, prețul stagnând cu încăpățânare.
Crescătorii de ovine au așteptat cu nerăbdare perioada în care pot solicita din nou sprijin financiar, neînvățând însă, nici în al doisprezecelea ceas, că trebuie să respecte un minimum de reguli înainte de a primi subvențiile de la bugetul de stat sau de la Uniunea Europeană. Astfel, în timpul controalelor tematice desfășurate pe parcursul a trei luni (3 mai – 3 august), au fost găsite nereguli în toate zonele județului. Cei mai mulți dintre fermierii verificați nu mai aveau animalele pentru care ceruseră subvenții. Unii nu mai aveau picior de oaie pe la stână! Au fost depistați și crescători care își vânduseră animalele, cumpăraseră altele, dar au depus dosarul cu numerele de pe crotaliile oilor vândute.
Au fost excluși de la plată doar 57 de fermieri, dar asta înseamnă peste jumătate dintre cei verificați – 101 la număr! “Noroc” că n-au fost verificate toate crescătoriile.
Trebuie spus că eșantioanul de control, care în 2008 era de 40%, a scăzut treptat în ultimii cinci ani, până la 5,7% din totalul fermelor. În același timp, s-au redus și pierderile în zootehnia vasluiană, de la 9,1 miliarde de lei vechi (în 2008), la 1,6 miliarde de lei vechi (în 2013). Este limpede că pierderile nu s-au redus pentru că fermierii vasluieni ar fi devenit mai corecți, ci din cauză că de la an la an sunt controlate tot mai puține crescătorii!
În total, din pricina neregulilor depistate în acest an, zootehnia vasluiană a pierdut peste 160.000 de lei, dar situația ar fi fost de-a dreptul dezastruoasă dacă ar fi fost verificați toți cei 1.771 de crescători care au cerut subvenții (pentru 241.937 de capete de animale).

Crescătorii de bovine, loviți sub centură
Crescătorii de bovine care fentau an de an statul au primit o lovitură sub centură de la guvernanți, mulți dintre ei rămânând fără subvenții. Concret, s-a schimbat data de referință, banii acordându-se doar crescătorilor de bovine care la 31 decembrie 2013 vor deține cel puțin trei capete de bovine cu vârsta de 16 luni, spre deosebire de anul precedent, când s-au acordat subvenții pentru exploatațiile în care existau minimum trei capete bovine cu vârsta de șase luni la data de referință de 31 ianuarie 2008.
Aceeași condiție a fost impusă și pentru exploatațiile nou înființate în perioada 2009-2012, în care existau minimum trei bovine cu vârsta de peste șase luni la o dată istorică de referință stabilită pentru fiecare an.
Data istorică de referință oferea posibilitatea crescătorilor de bovine care și-au depus dosarele cu patru ani în urmă să încaseze an de an subvențiile, chiar dacă nu mai aveau picior de vită în bătătură. Această situație s-a schimbat, iar pentru 2013 vor primi sprijin financiar doar 2.376 de fermieri, spre dezamăgirea celor 6.520 care au tot încasat bani pentru animale inexistente.

Impozitul agricol, un fiasco
Introdus în premieră în acest an, impozitul pe venitul obținut din activități agricole, impus pe bază de norme, a fost un fiasco în județul Vaslui. Atât crescătorii de animale, cât și agricultorii au tratat cu multă indiferență noul bir impus de stat și nu s-au prezentat din proprie inițiativă la Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui ca să completeze formulare ce le-ar fi diminuat veniturile.
Concret, în prima etapă din 2013 au depus declarații privind venitul din activități agricole doar 1.690 de fermieri, în condițiile în care în județul Vaslui sunt peste 27.000, iar cel puțin 5.000 dintre ei ar fi trebuit să-și declare veniturile pentru că dețin peste 50 de hectare fiecare. Pe lângă aceștia, sunt peste 1.700 de crescători de ovine și 2.376 de crescători de bovine care obțin venituri consistente de pe urma animalelor, dar care au scăpat de plata birurilor către stat prin simpla neprezentare la AJFP.
De partea cealaltă, Fiscul nu i-a putut constrânge pe fermierii care au fentat statul pentru că habar n-are cine sunt cei care câștigă bani frumoși din activitățile agricole.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: