Home / Tag Archives: ajutor social

Tag Archives: ajutor social

Fosta cantină de ajutor social din Vaslui se transformă într-un bloc

Fosta cantină de ajutor social din municipiul Vaslui a fost pusă la pământ după zeci de ani în care clădirea a avut alte destinații. Aceeași locație se pare că va fi transformată într-un bloc de către o firmă privată, având în vedere deficitul de locuințe pe piața imobiliară.

Dezvoltatorii imobiliari nu ratează nicio ocazie de a găsi terenuri pe care să construiască locuințe. Este și situația fostei cantine de ajutor social din Vaslui, pe a cărei locații se va construi un bloc cu apartamente, spre satisfacția celor aflați în căutarea unei locuințe. Zona este una excelentă, la doar câteva zeci de metri de Piața Centrală, ceea ce, evident, va conduce și la un preț pe măsură al apartamentelor.

Fosta cantină de ajutor social din Vaslui a fost subiectul unor litigii care s-au derulat pe parcursul a ani de zile între autoritățile locale și foștii proprietari. În final, au avut câștig de cauză aceștia din urmă care, iată, au reușit să dea lovitura pe piața imobiliară. (Ionuț PREDA)

Primarii sunt mult mai atenți când semnează dosarele pentru ajutorul social

Județul Vaslui a pierdut în ultimul an un mai puțin de 1.255 beneficiari de venit minim garantat.

Potrivit datelor Agenției Naționale de Plăți și Inspecție Socială, la sfârșitul lunii martie 2019 mai erau în plată 8.254 beneficiari de venit minim garantat. În total, în luna martie, statul a virat 2.407.276 lei pentru plata beneficiarilor de ajutor social din județul Vaslui. Suma medie în plată pentru asistații social a fost de 291 lei. Spre comparație, în luna martie 2018 erau în plată 9.509 beneficiari de ajutor social, care primeau lunar în medie suma de 301 lei.

Pe lângă îndeplinirea criteriilor de acordare a sprijinului financiar de la stat, din acest an, un alt motiv al diminuării numărului de asistați social este trecerea cheltuielilor cu asistența socială la autoritățile locale. În condițiile în care plățile se realizează de la bugetul local, primarii vor fi mult mai atenți în semnarea dosarelor pentru acordarea ajutorului social.

Ajutorul social se acordă familiilor și persoanelor singure, cetățeni români sau străini, inclusiv persoanelor fără locuință, ale căror venituri lunare se situează sub pragul de 142 lei – pentru persoanele singure și 527 lei pentru familia formată din cinci persoane.

Începând din anul trecut, beneficiarii venitului minim garantat vor avea de ales între un loc de muncă sau pierderea ajutorului de la stat. Parlamentul a adoptat o lege prin care dreptul la ajutor social încetează pentru o perioadă de 12 luni în cazul refuzului unui loc de muncă. Și pe vechea legislație un beneficiar de venit minim care refuza un loc de muncă pierdea ajutorul social oferit de stat, dar numai pentru o perioadă de două luni. (Dănuț CIOBANU)

Dubios: de la începutul anului, în tot județul Vaslui, o singură familie a rămas fără ajutor social

Asistații social din județ au prins chef de muncă, ori nu sunt monitorizați corespunzător de către autorități. Dacă anul trecut, în județul Vaslui, din luna octombrie până în decembrie, au fost sistate șapte ajutoare sociale pentru refuzul unui loc de muncă, în baza Legii nr. 192/2018, anul acesta nu a fost sistat decât un singur ajutor social pe care îl primea o familie din Oltenești.

„Familia, formată din trei persoane adulte, a refuzat un loc de muncă, lucru sancționat de legea apărută la sfârșitul lunii octombrie 2018, fapt ce a dus la sistarea ajutorului social”, a declarat Sorin Prepeliță, directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, pentru Est News.

Persoanele certate cu munca, beneficiare ale venitului minim garantat, trebuie să știe că refuzul unui loc de muncă, o singură dată, sau refuzul de a participa la programe de formare profesională sunt sancționate de lege cu suspendarea dreptului de a mai primi ajutor social.

În județul Vaslui, conform datelor primite de la AJPIS se află în plată 8.372 de familii și persoane singure care îndeplinesc toate criteriile pentru a beneficia de ajutor social. Pe 12 aprilie, Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă organizează o bursă generală a locurilor de muncă. Pentru unii va fi o oportunitate de a-și găsi o slujbă, pentru alții, mai ales pentru asistații social, o nenorocire, pentru că mulți nici nu vor să audă de un loc de muncă. (Mihaela NICULESCU)

A început ”decimarea” puturoșilor și ar fi bine să țină: asistați vasluieni, rămași fără ajutor social după ce au refuzat un loc de muncă

de Mihaela NICULESCU

Asistații social din județ au dat de greu, după ce anul trecut a intrat în vigoare Legea 192/2018, care modifică Legea 416/2001, a venitului minim garantat. În doar două luni, din octombrie până în decembrie 2018, au fost sistate ajutoarele sociale pentru șapte beneficiari ai venitului minim garantat. Asta, pentru că, potrivit legii, au refuzat un loc de muncă și nu au participat la programe de formare profesională.

Dacă până anul trecut legea permitea asistaților social să refuze trei locuri de muncă, acum lucrurile s-au schimbat, iar aceștia nu mai pot refuza nici un loc de muncă.

„Dacă refuză un loc de muncă oferit de Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM), beneficiarii de ajutor social sunt scoși din evidență și astfel nu mai primesc de la AJOFM dovada pe care să o prezinte serviciului social din cadrul primăriei pe raza căreia au domiciliul. Neavând această adeverință, pe care să o prezinte la Primărie, asistatului social i se va suspenda sau înceta dreptul la ajutorul social. În adeverința eliberată de AJOFM se specifica faptul că beneficiarul nu a refuzat un loc de muncă sau un program de formare profesională.”, a explicat purtătorul de cuvânt al AJOFM, Laura Toporăscu, pentru Est News.

La sfârșitul lunii decembrie, în evidențele Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială figurau 8.331 de familii beneficiare ale ajutorului social, din care 242 numai la Bârlad, oraș în care nu fusese sistat niciun ajutor social.

Inspecția Socială a suspendat de la plată sute de ajutoare sociale

781 beneficiari de venit minim garantat au fost suspendați de la plată în cursul lunii septembrie 2018.

Sorin Prepeliță, directorul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială Vaslui, a spus că sunt două motive principale pentru care se sistează plățile la beneficiarii de ajutor social. În primul rând, unii beneficiari sunt suspectați că realizează și alte venituri pe lângă cele declarate, iar până la soluționarea problemei aceștia sunt suspendați de la plată. De asemenea, sunt beneficiari de ajutor social care au plecat din localitățile de domiciliu și, în consecință, aceștia nu mai primesc sprijinul financiar de la stat.

Potrivit datelor Agenției Naționale de Plăți și Inspecție Socială, în luna septembrie 2018, a fost plătită o sumă de 2.450.949 lei pentru venitul minim garantat. În medie, cei 8.352 de beneficiari din județul Vaslui (familii și persoane singure) au încasat lunar o sumă de 293 lei.

Județul Vaslui se clasează pe locul trei la nivel național în ceea ce privește sumele lunare achitarea de la bugetul de stat pentru beneficiarii de ajutor social. Ajutorul social se acordă familiilor și persoanelor singure, cetățeni români sau străini, inclusiv persoanelor fără locuință, ale căror venituri lunare se situează sub pragul de 142 lei – pentru persoanele singure și 527 lei pentru familia formată din cinci persoane.

Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui, a spus că Legea 416/2001 privind venitul minim garantat se aplică incorect: Lumea e nemulțumită! Stau mulți acasă și nu fac nimic, dar au bani. Să fie dat sprijin celor care merită! Din cei care primesc acum ajutor social, peste jumătate nu merită. Suntem împotriva Legii 416! Am prezentat această poziție și la Ministerul Muncii”. (Dănuț CIOBANU)

Numărul beneficiarilor de ajutor social scade lunar cu 145 de persoane

Numărul asistaților social din județul Vaslui continuă să scadă de la o lună la alta. Potrivit datelor Agenției Naționale de Plăți și Inspecție Socială, la sfârșitul lunii septembrie 2018 mai erau în plată 8.352 beneficiari de venit minim garantat.

În total, în luna septembrie, statul a virat suma de 2.450.949 lei pentru plata beneficiarilor de ajutor social din județul Vaslui. Potrivit acelorași date, suma medie în plată pentru asistații social a fost luna trecută de 293 lei. Spre comparație, în luna ianuarie 2018 erau în plată 9.660 de beneficiari, care primeau lunar în medie suma de 303 lei.

Începând din acest an, beneficiarii venitului minim garantat vor avea de ales între un loc de muncă sau pierderea ajutorului de la stat. Camera Deputaților, ca for decizional, a adoptat o lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă oferit. Și până în prezent, un beneficiar de venit minim garantat care refuza un loc de muncă pierdea ajutorul social oferit de stat. Însă, respectiva interdicție dura o lună, iar după două luni același asistat social își putea depune din nou dosarul pentru ajutorul social, fără a fi întrebat de către autorități dacă a refuzat sau nu un loc de muncă.

Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui a spus că Legea 416/2001 privind venitul minim garantat se aplică incorect: Lumea e nemulțumită! Stau mulți acasă și nu fac nimic, dar au bani. Să fie dat sprijin celor care merită! Din cei care primesc acum ajutor social, peste jumătate nu merită. Suntem împotriva Legii 416! Am prezentat această poziție și Ministerului Muncii”. (Dănuț CIOBANU)

Peste 500 de asistați social au pierdut ajutorul social pentru ca au refuzat să muncească

Nu mai puțin de 594 de persoane, beneficiare de ajutor social, au fost scoase de la plată în primele cinci luni ale anului, rămânând să încaseze, această formă de sprijin financiar, 9.072 de familii din județul Vaslui. Efortul financiar pentru susținerea acestora fiind de 2.697.914 lei lunar, adică o medie de 297 de lei/beneficiar.

Culmea e că asistații social preferă să întindă acești bani de la o lună la alta în loc să se angajeze, iar angajatorii se plâng că pierd contracte din cauza lipsei de forță de muncă calificată și că nu găsesc nici măcar muncitori necalificați pentru diverse lucrări.

Guvernanții vor să reducă numărul celor care stau și așteaptă lunar ajutorul social motiv pentru care au adoptat, săptămâna trecută, un proiect de lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă. “Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională oferite de agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă atrage încetarea dreptului la ajutor social”, prevede inițiativa care modifică și completează Legea 416/2001.

Deocamdată din acest motiv foarte puține persoane din județul Vaslui și-au pierdut dreptul la ajutor social.

În primele cinci luni ale anului 2018 au fost scoase din evidentele noastre pentru refuz de loc de muncă 11 persoane înregistrate ca fiind în căutarea unui loc de muncă”, ne-a declarat Laura Toporăscu, purtător de cuvânt al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Vaslui

Într-un clasament național după numărul beneficiarilor de ajutor social județul Vaslui ar fi pe locul șase după Dolj (12.860), Bacău (10.337), Buzău (10.261 ), Galați (9.243) și Teleorman (9.224), potrivit datelor Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială.

Precizăm că au dreptul la această formă de sprijin financiar, familiile și persoanele singure care realizează venituri mici. Acestea se calculează ca o sumă a tuturor veniturilor din familie, inclusiv asigurări sociale de stat, asigurări de șomaj, indemnizații, alocații și ajutoare cu caracter permanent.

Nu se iau în calcul: alocația pentru susținerea familiei, alocația de stat pentru copii, ajutoarele de stat acordate pensionarilor agricoli, sprijinul financiar <bani de liceu>, veniturile obținute de zilieri, bursele școlare, sumele acordate tinerilor cu cerințe educaționale special și, în sfârșit, tichetul social pentru stimularea învățământului preșcolar a copiilor proveniți din familii defavorizate. (Cristian DIMA)

Aproape 3 milioane de lei din banii vasluienilor ajung lunar în buzunarele asistaților social

Numărul familiilor care încasează ajutor social este în scădere din județul Vaslui.

În februarie, au primit ajutor social 9.573 de familii, cu 1.867 mai puține decât în februarie 2017. Efortul financiar pentru susținerea acestor familii este de peste 2,9 milioane de lei/lunar. Ar fi fost mai mult dar au fost scoase de la plată luna trecută 786 de familii, conform Agenției pentru Inspecție Socială.

Spre deosebire de aceeași perioadă a anului trecut, cănd la nivel național eram pe locul cinci într-un top al județelor cu cele mai multe familii asistate social, la începutul lui 2018 stăm ceva mai bine clasându-ne pe locul șase după Dolj (13.865) familii) , Buzău (10.939 ), Bacău (10.739) , Galați (9.955) și Teleorman (9.672). La polul opus se află Bucureștiul cu doar 252 familii.

Precizăm că au dreptul la această formă de sprijin financiar, familiile și persoanele singure care realizează venituri mici. Acestea se calculează ca o sumă a tuturor veniturilor din familie, inclusiv asigurări sociale de stat, asigurări de șomaj, indemnizații, alocații și ajutoare cu caracter permanent.

Nu se iau în calcul: alocația pentru susținerea familiei, alocația de stat pentru copii, ajutoarele de stat acordate pensionarilor agricoli, sprijinul financiar <bani de liceu>, veniturile obținute de zilieri, bursele școlare, sumele acordate tinerilor cu cerințe educaționale special și, în sfârșit, tichetul social pentru stimularea învățământului preșcolar a copiilor proveniți din familii defavorizate. (Cristian DIMA)

Parlamentarii au găsit soluția pentru ca ajutoarele sociale să nu mai ajungă în crâșme, iar asistații să nu meargă la muncă: tichete de masă

O parte din suma corespunzătoare ajutorului social ar putea fi ridicată în tichete alimentare, prevede un proiect de modificare a Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat.

“Tichetele, emise pe suport electronic, vor fi capabile să asigure debitarea sumelor corespunzătoare produselor solicitate de titularul tichetului pentru ajutor social la valoarea respectivelor produse, ceea ce reprezintă un avantaj important pentru această categorie de utilizatori, marea majoritate din categoria celor vulnerabili”, susțin inițiatorii în expunerea de motive a proiectului.

Plata ajutorului social se va face jumătate în tichete sociale, cealaltă jumătate ca și până acum, în cont, prin poștă sau numerar.

Tichetele sociale nu vor putea fi folosite pentru preschimbarea lor în sume de bani, pentru achiziționarea altor produce nealimentare, cum ar fi alcoolul sau țigările. Beneficiarii își vor putea cumpăra doar alimente din magazinele desemnate, nu de la orice unitate de alimentație publică.

“Tichetele pentru ajutor social pot fi utilizate doar în unitățile de alimentație publică cu care unitățile emitente au încheiat contracte de prestări servicii și numai pentru achiziționarea de produse alimentare.” -așa va arată noul articol de lege

Inițiativa legislativă așteaptă avizul Guvernului și al Consiliului Legislativ pentru a intra la votul senatorilor, aceasta fiind prima cameră sesizată.

Puturoșii Bârladului! Iată la ce au dat cu piciorul zeci de asistați social pe care o firmă s-a oferit să-i angajeze

de Mihaela NICULESCU și Simona MIHĂILĂ

Contract de muncă pe perioadă nedeterminată, salariu, mâncare gratis, cazare gratis la hotel, transport gratuit dus-întors, ore suplimentare plătite cu 175%, sporuri de noapte de 25% și aproximativ 40 de lei zilnic bani de buzunar (în afara salariului) – iată doar o parte dintre facilitățile cărora zeci de asistați social din Bârlad le-au dat cu piciorul. Totul le-a fost pus pe masă de o firmă din Brașov care caută forță de muncă în mai multe domenii de activitate, ce nu necesită nici studii superioare și nici măcar școală primară! Mai mult, acolo unde ar fi fost cazul, firma ar fi suportat pe propria cheltuială calificarea profesională celor dornici să câștige un ban cinstit, prin muncă.

Niciunul dintre membrii celor aproximativ 50 de familii prezente, ieri, în sala mare a Cinematografului ”Victoria”, la o întâlnire cu reprezentanții unei firme de recrutare, nu s-a arătat dispus să renunțe la ajutorul social pentru a merge la muncă. Paraziții, toți tineri, zdraveni și sănătoși, au strâmbat din nas continuu și au găsit fel de fel de pretexte pentru a convinge că locurile de muncă oferite cer sacrificii pe care ei nu le pot face.

Ioan Olaru (originar din Murgeni), reprezentantul firmei brașovene, le-a explicat celor prezenți în sală, mulți necalificați și cu câțiva ani de școală sau deloc, că firma este dispusă să suporte cheltuielile cu calificarea celor fără pregătire profesională, urmând ca după trei luni să fie angajați în diferite meserii. Pe lângă salariul minim oferit de firmă, pentru 8 ore prestate pe zi, angajatul va primi 35 de lei pe zi, în cazul în care dorește să rămână angajat timp de trei luni, 39 de lei pe zi în cazul în care rămâne pe post timp de șase luni și 42 de lei pe zi, dacă rămâne angajat peste șase luni. Orele suplimentare sunt plătite cu 175%, iar sporul de noapte 25%. Angajații vor fi cazați gratis în pensiuni și hoteluri, vor beneficia de masă caldă gratuită și li se va asigura transportul de la domiciliu la fabrică și înapoi. În cazul soților care vor fi angajați, firma le va asigura o cameră intimă de 2 persoane.

Firma de recrutare pe care o reprezint se ocupă de angajarea persoanelor calificate în diverse meserii sau necalificate. În Brașov sunt firme cu potențial care caută să angajeze pe perioadă nedeterminată cât mai multe persoane, cu vârste între 18 și 50 de ani, dornice să muncească. Acesta este Ardealul, un loc în care oamenii nu se plâng de locuri de muncă. Am venit la Bârlad, unde șomajul este în floare, la fel ca și numărul asistaților social. Suntem în căutare de muncitori calificați și necalificați în industria pieselor auto, de avioane și cablaje, dar și pentru alte meserii, de la șoferi până la brutari. Nu au vrut. Au invocat diverse motive, printre care și acela că nu au unde să își lase copiii. Totuși, unul dintre părinți ar putea veni să lucreze, pentru că la Bârlad nu au altă alternativă. Se pot întoarce lunar acasă cu un venit cu care să își întrețină cât de cât familia. Județul Vaslui este unul sărac în locuri de muncă și asta pentru că investitorii nu doresc să vină în general în zona Moldovei, din cauza infrastructurii”, ne-a declarat Ioan Olaru.

La întâlnirea din sala cinematografului au fost prezenți și Roxana Feraru Miron, viceprimarul orașului, și primarul Dumitru Boroș. Acesta din urmă a recunoscut lipsa acută a locurilor de muncă din oraș și a precizat că în ciuda demersurilor pe care le-a făcut la mai multe firme din țară, printre care și unele din Brașov, nu au primit nici un răspuns favorabil de la investitorii contactați, nici unul arătându-se dispus să investească la Bârlad.

Săraci, fără școală, fără perspectivă, sute de bârlădeni care abia își duc zilele preferă să stea acasă doar cu ajutorul social și să trândăvească. Pretind că așteaptă să apară oportunități de angajare în orașul lor, dar chiar și atunci ar putea găsi motive dintre cele mai ciudate, pentru a nu merge la muncă.Figurile lor le sunt cunoscute bârlădenilor. Sunt asistații de carieră, care nu au făcut altceva în ultimii 10, 15 sau 20 de ani decât să trăiască pe spinarea noastră. Cu acordul și încurajarea venită din partea politicienilor, evident!

E clar că autoritățile Bârladului au stricat orzul pe gâște invitând acești paraziți la o asemenea întâlnire de care ar fi putut profita alte categorii de bârlădeni, care vor să muncească. Ioan Olaru speră însă, că prin mediatizarea acestui eveniment eșuat, bârlădenii fără slujbă, care vor să câștige un ban cinstit, vor contacta firma de recrutare pe care o reprezintă (de la primărie pot obține informațiile necesare).

Iar conducerea Bârladului (primarul Boroș și viceprimarul Roxana Miron Feraru) ar putea face un bine întregului oraș luându-le ajutoarele sociale puturoșilor care au refuzat locurile de muncă! Dacă le pasă de banii noștri!

Peste 1.000 de vasluieni au rămas fără ajutorul social

Județul Vaslui ocupă locul doi într-un clasament al numărului de asistați sociali suspendați de la plată. Nu mai puțin de 1.109 vasluieni au rămas fără această sursă de venit de la sfârșitul lunii septembrie. Cei mai mulți suspendați de la plată provin din județul Dolj, 1564. Au rămas fără ajutorul social și 1.051 de botoșăneni și 993 de băcăuani.

Suma totală plătită în septembrie pentru ajutorul social (venit minim garantat) depășește 60,36 milioane de lei, valoarea medie fiind de 275,83 lei de persoană, conform datelor centralizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.
În septembrie, au beneficiat de acest ajutor social 218.856 persoane. Cei mai mulți beneficiari erau înregistrați în județele Dolj (13.710 persoane), Buzău (11.059), Bacău (10.669), Galați (10.487) și Teleorman (9.977).

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în județele Sălaj (334.77 lei), Brașov (330.87), Bihor (315.27), Mureș (281.97). De asemenea, în septembrie au fost efectuate alte plăți (restanțe, reluări în plată, plăți neachitate, corecții etc) în contul acestui ajutor în sumă de 332.850 lei.

Venitul minim garantat (VMG) este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale și de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea privind venitul minim garantat, cu completările și modificările ulterioare. Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferență între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege și venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. (G.P)

Ajutorul social vine prin bancomat! Premierul Grindeanu pregătește tichia de mărgăritar pentru satele pline de noroi ale județului Vaslui

de Mara GRIGORIU

La mai puțin de jumătate de an de guvernare, prim-ministrul Sorin Grindeanu a găsit soluția pentru a aduce Vasluiul în secolul XXI: vrea să-i învețe pe locuitorii de la sate ABC-ul financiar! Șeful Guvernului a uitat sau se face că nu știe că, în județul Vaslui, există localități care nu au descoperit încă apa curentă și asfaltul, iar pentru multe altele energia electrică este un lux.

Prezent, la începutul acestei săptămȃni, la Forumul Pieței Financiare, eveniment organizat de Asociația Română a Băncilor, premierul Sorin Grindeanu a anunțat că are planuri mari pentru dezvoltarea Romȃniei rurale. Strategia sa nu vizează nici investițiile în infrastructură, nici crearea de locuri de muncă. Este vorba doar despre exploatarea potențialului financiar al locuitorilor de la sate, care trebuie să învețe să folosească bancomatul și, treptat, să renunțe la ʺcashʺ în favoarea plăților online. Romȃnia rurală, crede prim-ministrul, se va alinia astfel trendului occidental, iar plățile electronice vor încuraja fiscalizarea economiei gri și vor reduce birocrația.

ʺNe dorim o Românie în care copiii noștri să dorească să traiască, iar oamenii de afaceri să investească. Ce avem de făcut? […] educația financiară a populației. Școala trebuie să crească nivelul de alfabetizare financiară a românilor. A venit timpul ca, pe lângă biserică și locul de socializare, să existe și un bancomat!ʺ, a declarat premierul Grindeanu.

Grindeanu bate câmpii cu grație

Lejeritatea cu care premierul Grindeanu vorbește despre alfabetizarea financiară a românilor din mediul rural pare vecină cu inconștiența dacă ne referim la județul Vaslui. Potrivit statisticilor, anul trecut existau nu mai puțin de 7.500 de analfabeți, iar aproape 60% din populație are cel mult opt clase. În situația în care, din cauza sărăciei, 2 din 10 copii abandonează școala chiar din ciclul primar, este lesne de înțeles că planul prim-ministrului e nici mai mult nici mai puțin decȃt o batjocură la adresa vasluienilor.

Domnule prim-ministru, cu noroiul pȃnă la genunchi și drumuri pietruite ca în Evul Mediu, cu WC-ul în fundul curții, fără apă curentă și energie electrică, fără școală sau grădiniță, locuitorii din satele Vasluiului ar fi bucuroși să nu-i mai luați în rȃs cu bancomatele, pentru că nu țin de cald și nici de foame!

Fără îndoială, gradul de alfabetizare financiară trebuie să crească mai ales în zonele sărace, expuse riscului de accentuare a decalajelor față de celelalte regiuni ale țării, dar este umilitor să propui înființarea de bancomate în fiecare sat, într-un județ precum Vasluiul, unde există peste 14.500 de șomeri în mediul rural și peste 10.000 de asistați social.

Exploatarea potențialului financiar al vasluienilor de la sate înseamnă, de fapt, sărăcirea acestora, dacă ne gȃndim numai la comisionul anual de administrare a cardului sau de retragere a sumelor de bani, comision care ajunge de la cȃteva zeci, la cȃteva sute de lei. Mai mult, adevărata economie gri nu se face în satele sărace ale Vasluiului, unde investitorii nu pot ajunge din cauza noroaielor și a drumurilor dinamitate! Potențialul Vasluiului rural, după 27 de ani de guvernare PSD, rămȃne același: banii de șomaj, alocațiile pentru copii și ajutorul social, iar pe acestea le poate aduce, în continuare, poștașul.

(Video) ”Hai să mergem să muncim, dă Doamne să nu găsim!”. Circul putorilor din județul Vaslui!

de Daniel MICU

Nervi și imbulzeala, ieri, la Bursa Generala a Locurilor de Munca din Vaslui. Speriati ca ar putea ramane fara ajutorul social, sute de asistati din comunele județului s-au ingramadit inca de la prima ora, dar nu pentru a-si gasi de lucru cu adevarat. Asta, desi oferta firmelor a fost una generoasa, mai ales pentru necalificati.

Angajatii Agentiei de Somaj le-au explicat oamenilor ca pot face cursuri gratuite pentru a se putea califica intr-o meserie, in conditiile in care majoritatea nu avea nicio calificare si nicio zi muncita. Efortul organizatorilor a fost inutil, intrucat “saracii” satelor au gasit fel de fel de pretexte pentru a-i convinge pe angajatori să nu le dea de muncă. De fapt, niciunul dintre ei nu cauta o slujbă, indiferent de salariul oferit sau de facilitățile puse la dispoziție. O firmă avicolă oferea, de exemplu, transport, masa calda și pachete cu alimente la sfarsit de saptamana. Nimic nu i-a convins pe puturoși să lase ajutorul social și să pună osul la muncă.

Doar jandarmii au reusit sa tina piept avalansei de asistati social, care s-au prezentat vineri dimineata la Bursa Generala a Locurilor de Munca de la Vaslui. Speriati ca si-ar putea pierde venitul minim garantat, puturoșii s-au imbulzit sa faca prezenta la Bursa. Asta, dupa ce primarii le-au pus in vedere ca s-au saturat sa ii vada sprijind gardurile in asteptarea postasului cu ajutorul social, dupa ce au muncit 7 sau 14 zile, cateva ore, in folosul comunitatii.

Tonul l-a dat primarul comunei Stefan cel Mare, care i-a indemnat pe asistati sa iasa din sat si sa isi caute locuri de munca adevarate, platite cu 1.200-1.300 lei.

In comuna Stefan cel Mare sunt aproximativ 200 de asistati social, femei si barbati buni de munca, pe care primarul i-a indemnat sa isi caute un serviciu. Edilul spune ca s-a saturat sa mai vada oameni tineri sapand santuri pentru 200-300 de lei pe luna si apoi sa stea la gard sa astepte postasul. De voie de nevoie, oamenii s-au conformat. Mai mult decat atat, si primarii din comunele invecinate si-au trimis asistatii la Bursa.

“Nu stiu in ce masura alti primari mi-au urmat exemplul, insa eu va asigur ca aici lumea a fost interesata. Mai ales cei tineri. Nu au prea multe clase si nici nu sunt calificati, dar pot munci, pot invata. Pentru ei si pentru familiile lor. De ce sa se multumeasca sa obtina 200-300 lei lunar, cand pot castiga si 1.200 lei ?! E interesul lor! Eu doar i-am indemnat, le-am dat o varianta! Nu aveau de ce sa se teama de primari, pentru ca primarii nu sunt sperietori, le sunt parteneri. Eu lupt sa fac din comuna un exemplu, dar si oamenii trebuie sa ma ajute, sa creasca! Nu e timp de pierdut! Numai cine nu vrea, nu munceste. Sa puna osul la treaba, ca munca nu a omorat pe nimeni! ”, e de parere Mihai Moraru, primarul comunei Stefan cel Mare.

“Eu am venit aici sa imi mearga ajutorul!”

Putini insa cu chef de munca. O femeie din Lipovat a spus clar ca “nu imi trebuie serviciu, domnule! Eu ma descurc cu 730 de lei/luna: ajutorul, alocatia complementara, alocatiile copiilor. Dreptul meu! Am venit aici pentru ca am fost nevoita. A venit toata lumea, am venit si eu!”.

Angajatorii, dar si inspectorii de la Agentia de Somaj au vorbit cu fiecare in parte si au incercat zadarnic sa ii convinga sa participe la cursuri de calificare. Intr-un final, in fata refuzului general, acestia au cedat: “De ce ati mai venit aici?! Ati venit sa va plimbati?! Si noi avem copii acasa, dar muncim, ii lasam la camin! Nu e o scuza asta! Nu sunteti batran la 46 de ani! Va ajutam sa va calificati, nu va costa nimic. Doar sa vreti sa munciti! Nu ati lucrat nicaieri, dar luati ajutor social de cand va stiti! Nu se mai poate asa! Stiti de unde va vin banii aia?! Trebuie sa va ajutati si singuri!”.

“Ne-au spus din sat ca trebuie sa ne cautam aici de lucru, altfel pierdem banii de la Ajutor. Pai eu am probleme in familie, am copii mici, de 1 an, de 3 ani si de 7 ani. Sotia mea e insarcinata! Unde sa ma duc eu?! Nu o pot lasa singura, ca nu se descurca! Nu am inteles mare lucru! Eu vreau ajutorul social si imi ajunge! Muncesc si prin sat! Sunt langa familie!”, a spus un barbat din Valeni.

Un altul, in varsta de 43 de ani, din Ivanesti, a fost convins cu greu sa completeze un formular: “Nu stiu sa fac nimic! Nu am muncit niciodata! Eu, mai mult acasa, cu treburile, am ajutor social. Ma descurc greu, am copii, dar nu stiu ce as putea munci”, a spus el.

Un grup de asistati social din Lipovat nici nu a vrut să audă de facilitățile oferite de o firmă avicolă care caută cu disperare să angajeze muncitori necalificați. Transport, o masa calda zilnic si pachete la sfarsit de saptamana, pe langa salariul lunar – egal cu zero în fața puturoșilor.

Angajatorii și-au ieșit din fire

Angajatorii nu și-au mai putut ascunde revolta în fața acestui val de nesimțire generală: “Doamna, sunteti femeie tanara! Aveti 43 de ani! Nu vreti sa faceti un curs de bucatar, ospatar, coafor sau confectioner?! Invatati ceva si apoi o sa va gasiti mai usor un

Moraru, primar Stefan cel Mare

loc de munca! Toata viata ati primit ajutor social?! Nu vreti sa traiti mai bine?! Sa le asigurati un nivel de trai mai bun copiilor!”.

Reprezentanta unei firme avicole ne-a declarat, fost profund marcata de aceste scene: “ Unii dintre acești oameni habar nu au unde au venit si de ce! Au fost speriati ca isi pierd ajutoarele! Atat!”.

CALCUL: Potrivit legii 416/2001, o familie cu doi copii castiga un ajutor social lunar de 145 lei/adult si 30 lei/copil. La aceasta suma se adauga alocatia complementara. E vorba de un ajutor acordat de stat familiilor cu copii care realizeaza venituri nete pe membru de familie de pana la salariul minim net pe economie: 50 lei pentru familia cu un copil, 60 lei pentru familia cu doi copii, 65 lei pentru trei copii si 70 lei pentru 4 sau mai multi copii. In cazul familiilor beneficiare de ajutor social, cuantumul alocatiei familiale complementare se majoreaza cu 25%. Asta inseamna ca o familie cu doi copii mai primeste de la stat 75 lei. Adaugam cele doua alocatii ale copiilor, 168 lei si rezulta un total de 593 lei/ luna. Daca parintii sunt harnici, dupa ce isi fac orele de mmunca in folosul comunitatii (7-14 zile / lunar), ei isi pot suplimenta veniturile, lucrand cu ziua in sat (50-60 lei).

 

Anchetă în cazul mai multor beneficiari de ajutoare pentru handicap care au încasat ilegal bani de la stat

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Vaslui a dispus, luni, efectuarea unei anchete în comuna Dumești în urma apariției unor reclamații cu privire la încasarea ilegală de ajutoare pentru handicap de către unii beneficiari ai acestora care nu ar avea problemele de sănătate pentru care primesc bani de la stat.

Zeci de persoane cu handicap din comuna Dumești au ajuns în atenția autorităților statului, după ce la adresa acestora au apărut reclamații cu privire la gradul de handicap în care au fost încadrate de către comisia de specialitate. Unii dintre localnicii îi acuză pe consătenii lor că încasează ilegal banii de la stat, în condițiile în care nu ar suferi în realitate de boala cu care figurează în documente. Unul dintre exemplele date este cel al unui tânăr care, deși ar avea probleme grave cu vederea, urmează cursurile unei școli de șoferi.

Reprezentanții AJPIS Vaslui susțin că vor face o anchetă în acest caz, urmând a fi verificate documentele persoanelor din comuna Dumești care beneficiază de ajutore pentru persoane cu handicap. ”Vom solicita către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui un specialist în evaluare complexă a persoanelor cu handicap și vom merge în control. Nu am stabilit încă cu exactitate metodologia de control. Oricum, din informațiile noastre, aceste ajutoare bănești se dau în urma unei decizii a Comisiei de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap, care are la bază un document medical. Cu alte cuvinte, încadrarea în grad de handicap se face, în primul rând, pe diagnosticul medicului”, ne-a declarat directorul AJPIS Vaslui, Sorin Prepeliță.

La nivelul comunei Dumești, sunt în plată 44 de persoane cu grad de handicap, din care trei au asistent personal. (Ionut PREDA)

O familie din Doagele căreia i-a fost inundată casa va primi un ajutor de până la 5.000 de lei de la Guvern

O familie cu doi copii școlari din satul Doagele, căreia i-a fost inundată casa în cursul zilei de duminică, va primi un ajutor financiar de până la 5.000 de lei de la Guvern, după ce Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială a constatat că locuința necesită lucrări urgente de reabilitare.

O echipă de la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) a desfășurat, ieri, o anchetă socială în localitatea Doagele, acolo unde o familie cu doi copii școlari a fost afectată de inundații. Inspectorii AJPIS au constatat că întreaga locuință este mâlită, iar majoritatea bunurile aflate în interior sunt compromise. În consecință, instituția va înainta o propunere la București prin care va solicita acordarea unui ajutor de urgență pentru această familie.

”Din păcate, locuința a fost grav afectată, după ce apa a ajuns în interior la aproape un metru înălțime. Acea familie s-a mutat la rude, unde, probabil, va rămâne până când casa va fi reabilitată și va deveni din nou locuibilă”, a declarat directorul AJPIS Vaslui, Sorin Prepeliță.

Suma de care va beneficia familia din Doagele va fi cuprinsă între 3.500 și 5.000 de lei și va fi acordată din fondul de rezervă al guvernului. Reprezentanții AJPIS speră ca banii să ajungă la sinistrați până la sărbătorile de iarnă. (Ionuț PREDA)

Șoc și groază în rândul celor peste 11.000 de vasluieni specializați în cea mai de succes meserie de după Revoluție!

de Simona MIHĂILĂ

Panică extremă în județul Vaslui, unde cea mai longevivă meserie de la Revoluție încoace este amenințată cu dispariția, iar peste 11 mii de oameni riscă să rămână muritori de foame.

Vorbim de ”profesia” de asistat social, cea care nu a auzit niciodată de Legea falimentului și în sânul căreia toți meseriașii sunt fericiți, mulțumiți, iubesc viața, fac copii mulți care, de la o generație la alta, asigură continuitatea profesiei, în special datorită talentului moștenit de la părinți.

maturatoriPe masa legiuitorilor există o inițiativă legislativă, aparținând deputatului PMP Petru Movilă, ce va fi depusă în Parlament, la începutul lui septembrie, potrivit căreia șomerii și beneficiarii de ajutor social urmează să nu mai primească bani din partea statului dacă vor refuza două oferte consecutive de angajare.

Panica trebuie să fi cuprins, indubitabil, și alte câteva sute de vasluieni, adepți, de asemenea, ai unei profesii la fel de atractivă precum cea de asistat social (poate și pentru că se aseamănă izbitor cu aceasta), respectiv cea de ales al poporului. Așadar, sute de politicieni care au făcut tradiție de-a lungul timpului în a lua bani de la stat onor funcțiilor de consilieri locali, primari, deputați și senatori, vor fi puși în situația de a rămâne fără obiectul muncii, dacă legea va trece. În calitatea lor de inventatori și întreținători ai ajutorului social, e greu de imaginat chinurile prin care trec acum, în prag de alegeri parlamentare, când prostimea trebuie convinsă cumva să le acorde voturile. Practic, promisiunile legate de ajutoare sociale, venit minim garantat și alte beneficii din care puturoșii înțeleg că pot trăi fără să muncească, sunt singurele onorate de politicieni, motiv pentru care sunt și singurele care produc voturi.

Actuala conducere a județului Vaslui, reprezentată de PSD, poate da lecții oricui despre cum poate rezista la putere unmanzati - buzatu partid care nu asfaltează drumuri, ține investitorii la distanță, dar dă ajutoare sociale. Nu de la el, ci din buzunarele celor care muncesc. Dar omul fără carte – adică beneficiarul tradițional al venitului minim garantat – nu va afla niciodată acest lucru. În primul rând pentru că nu are școală (nici nu ar avea de unde, căci dascălii competenți nu rezistă prea mult în mizeria satelor vasluiene). În al doilea rând pentru că nu vede niciun motiv pe lumea asta pentru care ar munci, când banul poate veni fără muncă.

Onor politicii de succes a PSD, cea care propăvăduiește continuitatea în campaniile electorale și cerșește voturi pe unde poate (unii direct pe teren, alții filozofând pe facebook), numărul asistaților social a crescut constant în județul Vaslui și a ajuns în momentul de față să depășească 11.000. Pesediștii nu și-au făcut nicicând un scop în a informa electoratul, de la o campanie la alta, că numărul dosarelor la ajutor social a scăzut. Drept pentru care, acest lucru nu s-a întâmplat. Dar nimeni nu vorbește despre asta!

Conform datelor puse la dispoziție ziarului Est News de către Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Județeană (AJPIS) Vaslui, anul trecut, pentru plata celor 11.000 de asistați social (cei mai mulți având acest statut de ani de zile, fiind deci absolut dezinteresați să muncească), din banul contribuabililor, adică a celor care se spetesc cu munca), zburau 2,7 milioane de lei lunar (27 miliarde de lei vechi). Altfel spus, asistații social încasează anual 32,4 milioane de lei (340 de miliarde de lei vechi), respectiv 7.2 milioane de euro pe an.

Vă lăsăm pe dumneavoastră cititorii, să socotiți ce se poate face în județul Vaslui cu peste 7 milioane de euro pe an!

În unele județe sărace oamenii refuză să se angajeze din cauza ajutoarelor sociale

Romania aloca prea putini bani pentru educatie, asistenta sociala si sanatate, insa chiar si aceste resurse sunt cheltuite ineficient, intrucat, de exemplu, in unele judete cu somaj ridicat oamenii refuza sa se angajeze pe salarii mici din cauza ajutoarelor sociale, a declarat economistul sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru. 

Statul nu trebuie sa abordeze aceasta situatie doar cantitativ, prin majorarea fondurilor alocate, ci si calitativ, scrie wall-street.ro.

„Ajutoarele sociale trebuie mai bine tintite si lucrul asta cred ca este evident. Antreprenorii si firmele de recrutare imi spuneau ca au fost in diverse judete ale tarii unde somajul este foarte mare si au incercat sa recruteze pentru diverse companii, dar nu a vrut nimeni sa vina pe salariu minim, fiind vorba de forta de munca necalificata. De ce? Pentru ca au ajutor social. Deci, sistemul de motivatie este prost gandit”, a afirmat economistul sef al Raiffeisen Bank intr-o conferinta de presa organizata de Ministerul Finantelor Publice.

„Antreprenorii se plang din ce in ce mai mult ca nu gasesc forta de munca calificata. Si nu calificata cu doua facultati si sapte masterate, ci calificata ca strungar, sudor, tractorist si alte meserii, pe care nu prea le mai avem. A fost o minte stralucita, cu ghilimelele de rigoare, care (…) a desfiintat scolile profesionale”, a spus Ionut Dumitru.

Scolile de arte si meserii au fost desfiintate in anul 2009/2010 de ministrul Educatiei de la acel moment, Ecaterina Andronescu, locurile fiind directionate catre liceele tehnice.

Asupra deciziei s-a revenit ulterior, insa economia Romaniei plateste “cu varf si indesat” pentru anii in care s-a renuntat la scolile profesionale, a spus economistul. Au fost pierdute mai multe generatii de potentiali absolventi, care ar fi putut acoperi deficitele de forta de munca din anumite sectoare ale economiei.

Sursa; money.ro

Stăm și noi bine la ceva – Vasluiul nu are probleme cu plata alocațiilor pentru copii

Județul Vaslui nu se confruntă cu probleme în privința plății alocațiilor de stat pentru copii sau a altor drepturi bănești acordate sub forma de ajutoare sociale, dau asigurări reprezentanții Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, în ciuda informațiilor alarmiste din ultima perioadă conform cărora toți copiii din România nu-și primesc la timp cei 84 de lei de la stat.

Toate alocațiile și ajutoarele sociale pentru cei peste 117.000 de beneficiari din județul Vaslui sunt achitate conform graficelor, fără a exista întârzieri la plată. Cel puțin așa susține conducerea Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Vaslui, chiar dacă în ultima perioadă au apărut diverse informații potrivit cărora ar exista întârzieri la plata celor 84 de lei către cele câteva milioane de copii din România.
„Nu avem probleme de acest gen la nivelul județului Vaslui. Și noi am fost surprinși să vedem astfel de știri. Întârzieri la plată s-au întâmplat la București acolo unde, s-ar părea, din cauza fuziunii a două bănci, au mers la trezorerie cu conturi greșite astfel încât s-au blocat plățile alocațiile”, a declarat directorul AJPIS Vaslui, Sorin Prepeliță.
Potrivit acestuia, ar putea exista unele întârzieri la achitarea alocațiilor de stat pentru copii în mediul rural.

„Într-adevăr, există posibilitatea ca la cei care primesc alocațiile prin mandat Poșta Română să cumuleze toate drepturile achitate de noi, cum ar fi ajutorul social și alocațiile de susținere a familiei, și să le plătească o singură dată. Dar, oricum ar fi, sunt în termenul legal, pentru că despre întârzieri la plată putem vorbim abia după data de 30 ale lunii”, susține Sorin Prepeliță.
La nivelul județului Vaslui sunt 90.000 de copii care primesc alocație de stat și 13.700 familii care beneficiază de alocație de susținere a familiei. De asemenea, mai sunt în plată 10.400 de ajutoare sociale și 2.000 de indemnizații de creștere a copilului.

Asigurarea locuinței, obligatorie doar pentru unii – Sărmanilor li se oprește prima de asigurare din ajutorul social

de Roxana NĂSTASĂ

În timp ce oameni cu stare financiară bună nu și-au plătit prima de asigurare obligatorie a locuinței, mii de familii nevoiașe din județ sunt constrânse să o achite. Statul, prin Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Vaslui, le oprește sărmanilor din ajutorul social această taxă. 

Aceasta măsură abuzivă a fost instituită de Guvernul Boc și este continuată de cel condus de Victor Ponta fără nicio jenă. Astfel, în vreme ce avuții fac ce vor ei, sărmanilor li se ia de la gură bani pentru asigurare. Este calea obligatorie care îi asigură pentru cutremure, inundații si alunecări de teren. De cei cu bani ce nu plătesc, nu are nimeni grijă. Primarii nu dau amenzi în astfel de cazuri pentru că ar trebui să înceapă cu ei.

Sorin Prepelita

Sorin Prepelita

“Beneficiarilor de ajutor social li se oprește automat prima de asigurare obligatorie a locuinței. La dosarele nou constituite se oprește exact la începutul acordării. Pentru casele din chirpici e 10 euro, pentru celelalte e 20 de euro. La noi s-a oprit această primă la aproximativ 3.000 de persoane”, ne-a declarat Sorin Prepeliță, directorul AJPIS Vaslui.

Potrivit HG 50/2011, pentru locuințele aflate în proprietatea familiilor și a persoanelor singure sărace, care au dreptul la sprijin financiar din partea statului, asigurarea obligatorie împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și a inundațiilor se plătește de către AJPIS, dar ulterior se reține eșalonat din ajutorul social cuvenit lor. În fiecare an, familiile și persoanele singure nevoiașe sunt “taxate”, suportând acest bir din ajutorul social.

Dacă, între timp, familia sau persoana respectivă nu se mai încadrează în condițiile legale de acordare a ajutorului, ea va achita, totuși, diferența datorată din primă, în termen de trei luni. Familiilor și persoanelor singure beneficiare de ajutor social li s-au reținut deja în acest an fie 10 euro, fie 20 de euro, în funcție de tipul locuinței.

Astfel, nu mai putin de peste 3.000 de persoane au fost lipsite fie de 10 euro din ajutor, pentru că au o locuință cu pereții exteriori din chirpici (tip B), fie echivalentul în lei a 20 euro, deoarece au o casă cu structură de rezistență din beton armat, metal ori lemn sau cu pereții exteriori din carămidă ori piatră. De asemenea, HG 50/2011 mai prevede că primarii tuturor localităților sunt cei care trebuie să verifice dacă un proprietar de locuință are încheiată asigurare obligatorie, pe baza listelor transmise de către asigurator (Pool-ul de Asigurări Împotriva Dezastrelor Naturale-PAID). În cazul în care se constată că nu are asigurare, legislația prevede sancționarea contravențională cu amendă între 100 și 500 lei a celui în cauză de către primarul localității respective.

Pentru prima de asigurare de 10 euro, despăgubirile în cazul celor afectați de dezastrele naturale amintite sunt de cel mult 10.000 euro. Prima de 20 euro acoperă pagube de maximum 20.000 euro.

Cantina săracilor din Bârlad își dă aere de restaurant de fițe

de Simona MIHĂILĂ

Aleșii locali au hotărât ca închirierea cantinei pentru diverse evenimente să se facă la prețuri asemănătoare celor practicate de restaurantele private din zonă

După ce, în timpul ultimilor ani, Cantina de ajutor social din Bârlad și-a diversificat serviciile, acum își diversifică și tarifele. Bârlădenii care vor să închirieze localul și vesela cantinei pentru diverse evenimente vor trebui să scoată din buzunar sume de bani sensibil egale cu cele practicate de restaurantele private din zonă, așa încât cantina numai „de ajutor social” n-ar mai putea fi considerată.

Recent, consilierii bârlădeni au bătut în cuie taxele pe care Cantina săracilor le va practica pentru a se pune la dispoziția celor care vor să organizeze aici nunți, botezuri, pomeniri, banchete, recepții. Unele dintre prețuri sunt destul de pipărate și probabil că până și patronii de restaurante – obligați să plătească impozite, să investească permanent pentru confortul clienților, să se alinieze continuu ultimelor tendințe – ar ridica din sprânceană.

De exemplu, închirierea sălii cantinei celor care vor să organizeze aici o petrecere, oricare ar fi ea, costă aproape 2.500 de lei. Dacă omul nu vrea ca, pe lângă mâncare (pe care și-o aduce singur), să care în portbagajul mașinii și vesela, poate apela tot la „bunăvoința” Direcției Piețelor din cadrul Primăriei Bârlad, cea care are în administrare cantina.

cantina_ajutor_socialCăci și vesela este de închiriat. Costă 250 de lei dacă la petrecere vin mai puțin de 50 de persoane. Prețul se dublează dacă evenimentul este onorat de un număr cuprins între 50 și 100 de persoane și ajunge până la aproape 900 de lei, dacă sunt peste 100 de invitați.

Altfel spus, dacă vreom să facem nunta la cantină trebuie să scoatem din buzunar aproape 3.500 de lei (35 de milioane de lei vechi) numai pentru sală și veselă. Mâncarea și băutura sunt altă „distracție”. La fel, personalul de servire.

La pomană e mai ieftin, cică. Cei care se gândesc să organizeze la cantină pomenirea răposaților vor plăti aproape 500 de lei. La acești bani, întocmai ca la petreceri, se adaugă (la cerere) prețul de închiriere a veselei, în condițiile mai sus menționate. De luat în considerare că, dacă o nuntă ține o noapte întreagă, pomana se termină în maximum două ore.

Nici elevii nu sunt scutiți de economia de piață. În cazul în care le trece prin cap să benchetuiască la Cantina de ajutor social vor pune mână de la mână ca să strângă 750 de lei, atât cât consideră autoritățile locale că se cuvine pentru a le pune la dispoziție sala cantinei. Dacă vor să și mănânce fără a-și aduce mâncarea la sufertaș, vor plăti aceleași taxe pentru veselă, prezentate mai sus. O clasă de liceu, de exemplu, nu ar putea scăpa cu taxa cea mai mică pentru veselă. Chiar dacă numără în medie 30 de elevi, aceștia vor veni însoțiți, conform tradiției, de profesori, dar și de parteneri, așa încât, la final, numai la cantină ar trebui să lase în jur de 1.200 de lei. Mâncarea, DJ-ul, ospătarii și alte fițe necesită buget separat.

Zeci de romi riscă să rămână fără ajutor social

de Mihaela NICULESCU

Și în acest an, câteva zeci de romi din Bârlad riscă să rămână fără ajutor social din cauza faptului că nu și-au achitat impozitele locale. Anul trecut, din 60 de persoane restante, jumătate s-au salvat în ultimul moment, reușind să-și achite datoriile.

Până pe 31 martie, persoanele care beneficiază de venitul minim garantat trebuie să-și achite impozitul pentru anul 2014, altfel riscă să rămână fără unica sursă de venit. La Bârlad sunt peste 500 de familii care primesc ajutor social, din care 362 de etnie romă.
„Guvernul a luat o decizia de a le permite să lucreze 90 de zile ca zilieri, fără a le fi reziliat ajutorul social. Din păcate, nu toți romii din această categorie de beneficiari reușesc să strângă bani pentru a-și achita taxele și impozitele locale. Puțini reușesc să intre în legalitate și să rămână cu ajutorul social netăiat. Anul trecut, peste 60 de familii de rromi erau pe punctul de a rămâne fără bani. O parte a reușit să se salveze, împrumutându-se pentru a-și achita dările la bugetul local”, a declarat Neculai Dragomir, consilier pentru probleme de romi, din cadrul Primăriei Bârlad.
„Problema neachitării impozitului persistă de ani de zile. Există o lege ce trebuie respectată, iar autoritățile locale chiar dacă ar vrea să intervină, nu au cum. Rezolvarea ei pe viitor va trebui să vină de la cei care ne reprezintă în Parlament și Guvern”, a declarat Sorin Răducanu, consilier local și președinte al Partidei Rromilor Bârlad.
În vreme ce Nicolae Dragomir consideră că valoarea ajutorului social este prea mică pentru nevoile asistaților, indiferent de etnie, opinia publică, în mare parte, consideră că acest venit minim garantat este o gaură la buget și încurajează nemunca. Mai cu seamă că mulți rromi sunt abonați de ani de zile la ajutoarele statului, nefiind interesați sa ia vreodată în calcul posibilitatea de a-și găsi o slujbă.
O persoană singură primește, ca asistat social, 140 de lei, o familie cu două persoane – 255 de lei, o familie cu trei persoane – 357 de lei, cu patru persoane – 442 de lei și cu cinci persoane – 527 de lei lunar.

Mulți vor bani, dar pe degeaba

Deși primesc primesc ajutoare sociale în schimbul cărora ar trebui să muncească, unii vasluieni preferă să tragă chiulul. Venitulul minim garantat (VMG) este acordat, în baza Legii 416/2001, familiilor care au o situație financiară precară cu simpla condiție ca unul din membrii acestor familii să presteze un număr de ore de muncă în folosul comunității, stabilite de primarii din județ. Astfel, la nivelul județului Vaslui, numărul de familii care primesc VMG ar trebui să fie egal cu numărul de persoane care prestează servicii în folosul comunității. Situația este însă alta.

Potrivit datelor primite de la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPS), în luna august 2014, în județul Vaslui au primit VMG un număr de 10.631 de familii, însă doar 8.778 de persoane au lucrat în sprijinul comunității. DE exemplu, în luna de referință, în comuna Băcești erau în plată la VMG un număr de 413 familii. Potrivit legii, fiecare familie din Băcești care a primit ajutor social urma să “desemneze” câte un membru/familie care să efectueze diferite munci la nivel local, cum ar fi cele de salubrizare a comunei. Au făcut-o însă doar 356. Un caz asemănător este al asistaților social din comuna Iana. Acolo, 312 familii au solicitat VMG, dar nu toate au trimis la muncă pe cineva, căci numărul de persoane care au lucrat pentru banii primiți a fost de 270. Un caz la fel de nefericit este în comuna Zorleni, unde numărul de familii care au primit VMG în august 2014 a fost de 190, dar numărul de persoane care au executat diverse servicii a fost de 118. În rest, în mediul rural, diferența dintre numărul de familii beneficiare și numărul de persoane care au muncit pentru bani este mică.

În mediul urban, cea mai mare diferență beneficiari/muncitori este la Huși, unde au fost înscrise la VMG 169 de familii, în timp ce numărul de persoane care au prestat pentru alocațiile primie a fost de 23. La Bârlad, în august 2014, erau menționate 390 de familii cu dosare pentru VMG, însă la muncă au ajuns doar 199 de persoane, iar în municipiul Vaslui au cerut VMG 132 de familii, în timp ce la spații verzi și îîn alte locuri au lucrat 83 de persoane. De aceea, AJPS Vaslui a înregistrat o scădere a plăților efectuate la capitolul VMG. Față de anul trecut, a crescut atât numărul de familii beneficiare a VMG cu 1.505, dar și numărul de persoane care au beneficiat de acest drept, cu 4.849. În același timp însă, a scăzut puternic cuantumul alocațiilor acordate prin legea VMG la nivel județean. În august 2013, AJPS a achitat 2.626.381 lei, în timp ce în august 2014 suma a fost de 2.158.855 lei, cu 467.526 lei mai mică. (Bogdan RUSU)

Ajutorul social, gaura din buzunarul contribuabililor

Sumele uriașe plătite sub formă de ajutor social sunt principala cauză a birurilor pe care trebuie să le suporte fiecare salariat sau angajator. Numai la Vaslui, peste 160 de miliarde de lei sunt plătite lunar către beneficiarii unor astfel de ajutoare din partea statului.

Alexandru CROITORU

Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială plătește, lunar, sub formă de ajutoare sociale, peste 160 de miliarde de lei vechi. Din păcate, acești bani sunt plătiți tot din buzunarul celor care muncesc, iar banii ajung în bugetul statului sub formă de taxe și impozite. Astfel, atunci când vine vorba de creșteri salariale, angajatorul este primul care se îngrozește și refuză majorarea lefurilor nu din cauza faptului că ar fi nevoit să achite mai mulți bani celui care salariaților, ci din cauza dărilor imense pe care este nevoit să le plătească statului sub forma contribuțiilor sociale. Așa că, munca la negru sau salariile minime trecute pe hârtie nu ar trebui să ne mire, chiar dacă, direct afectat este beneficiarul. Apoi, nu trebuie să ne mire nici că la spital suntem nevoiți să venim cu medicamentele de acasă, în condițiile în care numărul asistaților social este mai mare decât al celor care muncesc. Și nu vorbim aici de persoane care chiar au nevoie de astfel de servicii, ci la cei care beneficiază de ajutor din partea statului și-l așteaptă, lună de lună, în fața crâșmei din sat. Până la urmă și ei reprezintă, pentru unii aleși, masă electorală ce poate face chiar și diferența la alegeri. Mai greu este să-i mobilizezi și să-i scoți la muncă în folosul comunității.

“Dacă angajatorul ar beneficia de taxe mai mici, ar scădea și contribuțiile achitate lunar, poate că așa vom putea vorbi, pe viitor, de creșteri salariale reale, ceea ce ar putea duce și la creștera sumelor către bugetul de stat. în condițiile actuale, puțini sunt cei care oferă salarii pe măsura muncii depuse de către angajat. Sume mari sunt înghițite lunar de către beneficiarii de ajutor social și e necesr ca bugetul statului să absoarbă de undeva acești bani. La cheltuielile acestea putem adăuga și pensile, dar este un capitol pe care nu avem voie să-l criticăm. După adoptarea unor legi fiscal ceva mai ușoare pentru angajatori, adică cu dări mai puține și mai mici la stat, ar trebui întărită și poziția Inspecției Muncii. Angajatorul care folosește munca la negru să fie judecat șI închis, nu să fie doar amendat”, e de părere Ioan Pavăl, director adjunct al Administrației Finanțelor Publice Vaslui.

Mai pe scurt, avem legi dar legile noastre nu fac decât să apese și mai tare pe gâtul celor care produc și care contribuie la bugetul statului. Să ne amintim că suntem una din țările cu cele mai multe taxe și impozite, peste 400, chiar dacă, de curând, 38 din ele au fost desființate. La ce s-a renunțat e exact ca o picătură într-un ocean. Cele cu adevărat înrobitoare au rămas și vor rămâne în continuare.

Mai mulți bani pentru săraci

În județul Vaslui, numărul familiilor care beneficiază de ajutor social a ajuns, în martie, la 10.476.

„Dacă, în luna martie 2013, în evidențele agenției noastre se aflau 9.976 de beneficiari, se poate observa în acest an o creștere cu 500, situație datorată schimbărilor legislative în domeniu, care au permis mai multor cetățeni aflați în dificultate să fie eligibili pentru acordarea venitului minim garantat”, ne-a declarat Sorin Prepeliță, directorul Agenției Județene de Plăți și Inspecție Socială Vaslui.

Efortul financiar pentru plata ajutorului social a ajuns, în martie, la 2.578.044 de lei. Comunele cu numărul cel mai mare de beneficiari sunt Băcești (411), Dragomirești (306) și Pungești (290), iar la polul opus se situează comunele Fruntișeni (14), Mălușteni (23) și Muntenii de Sus (24).

Săracii primesc alimente de la Primăria Vaslui

De sărbători, necăjiții din municipiul Vaslui vor avea o masă decentă. De la cantina de ajutor social, care va fi închisă timp de trei zile, ei vor primi pachete cu hrană rece: carne de pui, ulei, zahăr, ouă, cozonac.

”Conform Legii 208, acordăm servicii la Cantina de Ajutor Social unui număr de aproximativ 230 de persoane. Acestea vor primi în săptămâna mare masa conform programului pe care îl avem până vineri, urmând ca pentru sâmbătă, duminică și luni să primească un pachet cu hrană rece. Prima masă caldă va putea fi luată în ziua de marți”, a declarat viceprimarul Sorin Radu.

Serviciile cantinei se prestează gratuit pentru persoanele care nu au venituri sau ale căror venituri sunt sub 142 de lei.

“Veniturile scăzute ale populației municipiului Vaslui, creșterea progresivă a costurilor de întreținere a locuinței, a prețului alimentelor și medicamentelor, extinderea sărăciei care afectează familiile al căror buget devine insuficient pentru acoperirea nevoilor de bază, schimbările înregistrate în structura familiei, a stilului de viață, limitarea suportului familial, toate acestea determină creșterea numărului de asistați sociali”, a mai spus viceprimarul.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: