Home / Tag Archives: ANI

Tag Archives: ANI

Primarul comunei Drânceni, declarat incompatibil de ANI, a pierdut la ÎCCJ procesul cu instituția și urmează să fie demis

Primarul comunei vasluiene Drânceni, social-democratul Gelu Pecheanu, declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate (ANI), în anul 2015, a pierdut la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) procesul cu instituția și urmează să fie suspendat din funcție.

Inițial, primarul a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Iași, unde a pierdut de asemenea procesul, dosarul fiind înaintat la ÎCCJ. Gelu Pecheanu a fost acuzat că a încheiat un contract cu o societate care aparținea fiului său, prin care a concesionat o suprafață de 75 de hectare de pășune, la prețul de 25 lei/ha pe an, fiul său primind de la APIA subvenții în valoare de 94.000 lei.

“În astfel de situații, așteptăm comunicarea instanței, după care sunt niște pași procedurali care trebuie respectați. Secretarul comunei Drânceni va depune la Instituția Prefectului o serie de documente, pe baza cărora prefectul va emite ordinul privind demiterea primarului. Ulterior, Guvernul va decide dacă în comuna Drânceni vor fi organizate alegeri anticipate pentru desemnarea unui nou primar”, a declarat subprefectul județului Vaslui, Mircea Gologan.

Până la desemnarea prin vot a unui nou edil, prerogativele primarului vor fi preluate de actualul viceprimar al comunei, iar din rândul consilierilor locali va fi aleasă persoana care să preia atribuțiunile viceprimarului.

În paralel cu acțiunea ANI, primarul Gelu Pecheanu va răspunde și din punct de vedere penal pentru faptele sale, el fiind trimis în judecată pentru conflict de interese. (G.P)

Primarul comunei Oșești, declarat incompatibil de ANI

Didi Alexandroae, actual primar și fost viceprimar al comunei Oșești, a fost declarat incompatibil cu funcția pe care o ocupă, în urma cercetărilor efectuate de Agenția Națională pentru Integritate (ANI).

Acesta a deținut și exercitat simultan cu funcția de viceprimar (mandatul 2012 – 2016), respectiv de primar (mandatul 2016 – 2020) și calitatea de titular în cadrul „Alexandroae Didi Întreprindere Individuală”, încălcând astfel dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003, aplicabile în perioada supusă evaluării.

Acesta a fost informat de ANI despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază, de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.

Grigore Lefter, fostul primar al comunei Oșești, a avut și el probleme cu legea, fiind condamnat la închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție, după ce au fost sesizate nereguli în derularea unui proiect cu fonduri europene vizând modernizarea unui drum din comuna Oșești. Edilul mai avea o condamnare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce și-a angajat fiul pe post de consilier, însă aceasta nu l-a împiedicat să candideze la alegerile locale din luna iunie. (G.P)

Consilier local al comunei Vetrișoaia acuzat de ANI de incompatibilitate

Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat starea de incompatibilitate în cazul lui Ion Lupu, consilier local al comunei Vetrișoaia.

Acesta ar fi deținut simultan funcția de consilier local și pe cea de referent, respectiv director în cadrul Căminului Cultural Vetrișoaia. Lupu a încălcat astfel prevederile art. 88, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia „Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv”.

Într-un comunicat de presă ANI precizează că “persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului”. (G.P)

Loredana David, fost purtător de cuvânt al IJP Vaslui, trebuie să explice, de ce are o avere mai mare decât veniturile obținute împreună cu soțul

Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat existența unei diferențe nejustificate de 147.322,3 lei între averea dobândită și veniturile realizate în perioada exercitării funcției publice de Loredana David, agent principal de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vaslui, împreună cu soțul ei, Eduard Vasile David, agent șef în cadrul IPJ Vaslui.

ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Iași, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate în perioada exercitării funcției de către cei doi agenți de poliție vasluieni.

Persoanele evaluate au fost informate despre declanșarea procedurii de evaluare, drepturile de care beneficiază (de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris), precum și despre existența diferențelor semnificative. Persoanele evaluate au depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare. În dosarul cauzei a fost efectuată și o expertiză extrajudiciară, în conformitate cu prevederile art. 16 din Legea nr. 176/2010”, se arată într-un comunicat de presă emis de ANI. (G.P)

Primarul de Bogdănești și viceprimarul comunei Iana, găsiți incompatibili de ANI

Alți doi aleși cu funcții de conducere din județul nostru au fost găsiți incompatibili de către Agenția Națională de Integritate. Este vorba de primarul de Bogdănești, Ion Dorobanțu, și viceprimarul comunei Iana, Aurel Țurlea, care dețineau și alte calități în afară de cea de edili.

Agenția Națională de Integritate (ANI) face în continuare curățenie în rândul aleșilor din județ. După alți edili găsiți în stare de incompatibilitate, a venit rândul primarului de Bogdănești și a vice-lui din Iana să cadă în păcat. Astfel, susțin cei de la ANI, Ion Dorobanțu ar fi deținut simultan funcția de primar și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale ”Horia Stamatin” Bogdănești. Acest lucru s-ar fi întâmplat în perioada 27 septembrie 2012 – 30 iunie 2014, încălcând astfel dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003.

La rândul său, viceprimarul comunei Iana, Aurel Țurlea, este de nu mai puțin de cinci ani în incompatibilitate. Acesta deține simultan, din 25 iunie 2012, funcția de viceprimar și pe cea de comerciant persoană fizică. Țurlea este, potrivit ANI, titular al Intreprinderii Individuale Țurlea I. Aurel. Vicele de Iana a încălcat astfel dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) și g) din Legea nr. 161/2003.

Ca și în celelalte cazuri de până acum, ANI urmează a sesiza instanța cu privire la starea de incompatibilitate a celor doi edili. În funcție de ce vor decide judecătorii, Dorobanțu și Țurlea vor mai putea ocupa sau nu în continuare funcțiile de aleși. (Ionuț PREDA)

Directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Vaslui, în conflict de interese

Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Huși în vederea cercetării lui Sorin Prepeliță, director executiv al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Vaslui, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.

Potrivit unui comunicat al ANI Sorin Prepeliță, în calitate de director executiv al AJPIS, a avizat favorabil, în anii 2013 și 2014, rapoarte privind oportunitatea acordării de subvenții pentru anii 2014 și 2015 Centrului de îngrijiri la domiciliu pentru persoane vârstnice al Asociației Comunitare “Totul pentru Viață” Huși. Totodată acesta a semnat convenții prin care s-au acordat asociației subvenții de la bugetul de stat – Ministerul Muncii prin AJPIS Vaslui – de 56.544 lei în anul 2014 și 39.960 lei în anul 2015.
Prepeliță a semnat și contractul de finanțare din 2013 și actul adițional la acest contract, încheiat între AJPIS Vaslui și asociație, pentru finanțarea unor lucrări de investiții la Centrul de zi pentru persoane vârstnice, suma decontată de Ministerul Muncii – AJPIS Vaslui fiind de 363.304 lei.
Conform ANI, urmare acestor documente avizate și semnate de Sorin Prepeliță, Asociația Comunitară ‘Totul pentru Viața’ Huși – unde Prepeliță a lucrat ca expert accesare fonduri structurale și de coeziune europene până la data de 31 decembrie 2012 – a beneficiat de finanțări/subvenții acordate de Ministerul Muncii prin Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Vaslui în cuantum de 459.808 lei.
În acest caz, ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Huși în vederea efectuării de cercetări cu privire la săvârșirea de către Sorin Prepeliță a infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art.301 din Codul penal, potrivit căruia “fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”. (G.P)

La multi ani!

Fostul deputat PDL Viorel Cărare, găsit vinovat de Curtea de Apel Iași după ce și-a angajat soția și cumnatul la cabinetul parlamentar

Fostul deputat PDL Viorel Cărare a fost găsit vinovat de instanță după ce ANI a descoperit că și-a angajat soția și cumnatul la cabinetul parlamentar. Instanța a anulat contractele de muncă, astfel încât rudele fostului parlamentar trebuie să restituie banii încasați ca salarii.

Curtea de Apel Iași a dat câștig de cauză Agenției Naționale de Integritate (ANI) în procesul intentat fostul deputat vasluian din mandatul 2008-2012, Viorel Cărare, după ce acesta și-a angajat soția și cumnatul la cabinetul parlamentar. Prin sentința dată, magistrații ieșeni au decis anularea contractelor de muncă încheiate în 2009 și 2010 pe Biroul Parlamentar al deputatului Viorel Cărare, astfel încât soția deputatului, Mirela Cărare, și cumnatul acestuia, Eugen Alexa Enache, vor trebui să returneze sumele încasate necuvenit, respectiv peste 44.000 de lei.

Admite acțiunea formulată de reclamanta Agenția Națională de Integritate în contradictoriu cu pârâții Cărare Viorel, Cărare Mirela, Enache Eugen Alexa și Camera Deputaților. Constată nulitatea absolută a Contractului individual de muncă nr. 5022/21.06.2010 prin care pârâtul Cărare Viorel l-a angajat pe Enache Eugen-Alexa, în funcția de consilier tehnic, precum și a Contractelor civile nr. 717/02.02.2009 și nr. 1517/22.11.2010, prin care pârâtul Cărare Viorel a angajat-o pe Cărare Mirela în funcția de consilier în cadrul Biroului Parlamentar al deputatului Cărare Viorel”, se arată în sentința Curții de Apel Iași.

Hotărârea magistraților ieșeni nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs în termen de 15 de zile de la comunicare la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Fostul deputat Viorel Cărare a fost găsit în stare de incompatibilitate de către ANI în octombrie 2015, după ce și-a angajat rudele la cabinetul de demnitar. Astfel, susține ANI, fostul parlamentar a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile și un contract individual de muncă prin care și-a angajat cumnatul și soția la biroul său parlamentar. Soția acestuia a beneficiat, în baza contractelor civile încheiate, de venituri salariale de 31.933 de lei, iar cumnatul său a beneficiat, în baza contractului individual de muncă, de venituri salariale de 12.768 de lei. De asemenea, în cazul fostului deputat, ANI a sesizat Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea verificării indiciilor privind posibila săvârșire a infracțiunii de conflict de interese, întrucât și-a angajat soția la biroul său parlamentar, iar aceasta a obținut, în baza unuia dintre contractele civile încheiate, venituri salariale de 9.508 de lei. (Ionuț PREDA)

Încă o ”victimă” în comuna condamnaților: Lică Novac, fostul viceprimar de la Puiești, declarat incompatibil de către ANI

de Simona MIHĂILĂ

An foarte prost pentru Lică Novac, fostul viceprimar al comunei Puiești. Dacă începutul lui 2016 a însemnat pentru el pierderea acestei funcții (în februarie fiind destituit ca urmare a acuzațiilor că folosește mașina Serviciului de Urgență al comunei în interes personal)m iată că sfârșitul de an îi aduce vestea că ar putea pierde și funcția de consilier local pe care o ocupă în prezent.

Într-un comunicat al Agenției Naționale de Integritate (ANI), Novac este acuzat că în timpul mandatului de viceprimar, mai exact între 16 iunie 2015 și 29 februarie 2016, s-a aflat în stare de incompatibilitate. El a deținut simultan funcția de viceprimar și calitatea de titular întreprindere individualã în cadrul ”Novac Licã Întreprindere Individualã”, încãlcând astfel legea care îi interzice acest drept.

Potrivit legii, calitatea de comerciant persoană fizică este incompatibilă cu funcția de viceprimar.

”Persoana fațã de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decãzutã din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publicã pe o perioadã de 3 ani de la data eliberãrii, destituirii din funcția ori demnitatea publicã respectivã sau a încetãrii de drept a mandatului. Dacã persoana a ocupat o funcție eligibilã, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadã de 3 ani de la încetarea mandatului”, se arată în comunicatul ANI.

Puiești, comuna condamnaților

costel moraru puiestiComuna Puiești pare blestemată să fie condusă de primari sau viceprimari certați cu legea.

În primăvară, doi foști primari ai comunei, Vasile Vieru și Ioan Duca au fost condamnați la câte doi ani și zece luni închisoare cu suspendare și interzicerea unor drepturi, pentru fapte de coruptie în gestionarea fondurilor europene.

Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, Vasile Vieru, fostul primar al comunei Puiești din perioada 2004 – 2008, alături de Ioan Stârpu, consilier loal, Ion Duca, fost primar al comunei și alte două persoane, ar fi semnat în fals un proces verbal de recepție a unor ucrări neexecutate, fiind încasate peste cinci miliarde de lei de la Agentia de Plãti, în mod injust.

Nici primarul Costel Moraru nu a scăpat de brațul legii. În 2015 el a fost trimis de ANI în fața instanței pentru incompatibilitate și conflict de interese administrativ și penal. Moraru a fost acuzat că deține un PFA pe numele său.

În plus, el a fost acuzat că, în exercitarea funcției de primar, a emis și semnat propria dispoziție de numire în funcția publicã de conducere de Secretar al Comunei Puiesti.

Eu îmi cânt, și tot eu joc! Cum a ajuns administrația publică de la Bârlad să cumpere produse de firma căreia directorul Piețelor îi ținea contabilitatea!

de Simona MIHĂILĂ

Vasile Ciochină, șeful Direcției de Administrare a Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (DAPPC) din Bârlad, are de dat explicații în fața Agenției Naționale de Integritate (ANI), după ce reprezentanții acestei instituții au intrat pe firul unor documente care l-ar putea trimite la închisoare.

primaria_barlad_palatul_comunalMai exact, Ciochină s-ar fi folosit de poziția sa de director în cadrul administrației publice locale pentru contribui la prosperitatea unei firme private unde a lucrat în paralel, ca și contabil. Concret, a transformat direcția pe care o conducea în client al respectivei firme, așa încât sume importante de la bugetul public ar fi fost folosite pentru achiziționarea de diverse produse de la firma unde Ciochină era angajat.

”Agenția Naționalã de Integritate a constatat existența indiciilor privind posibila încălcare a regimului juridic al conflictului de interese în materie penalã de cãtre Ciochină Vasile, director al Direcției Administrarea Piețelor, Parcãrilor și Cimitirelor din cadrul Primãriei Bârlad. În calitate de director al aceste direcții, Vasile Ciochină a aprobat și a semnat documente (72 note de fundamentare și 37 de comenzi/note de comandã), în baza cãrora DAPPC a achiziționat produse de la S.C. Gecco Com S.R.L. (societate în cadrul cãreia acesta a deținut funcția de contabil în perioada 01 septembrie 2005 – 02 decembrie 2013) în cuantum de 131.468, 64 lei)”, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției Est News, de către ANI.

Inspectorii de Integritate mai arată că, în plus, Ciochină a semnat documentele privind achitarea facturilor emise de S.C. Gecco Com S.R.L., adică 61 ordine de platã și 12 dispoziții de platã.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad fost sesizat de ANI cu privire la suspiciunea comiterii infracțiunii de conflict de interese și va verifica indiciile prezentate de inspectorii de Integritate.

Ciochină: ”Iac-așa! Nici nu știu dacă sunt funcționar public”ciochina_vasile-jpg

Contactat de reporterii Est News, Vasile Ciochină a spus că este la curent cu această situație, dar nu se consideră vinovat.

”Mie tot timpul mi s-a spus că sunt personal contractual, iar ăștia interpretează că aș fi funcționar public”, ne-a declarat Ciochină.

Întrebat concret ce calitate are în cadrul administrației publice locale Bârlad, directorul DAPPC Bârlad a răspus: ”Dar știe cineva ce sunt? Întrebați-mă ca să vă întreb. Eu nu am reușit să aflu nici până acum. Tot ce știu este că niciun angajat din cadrul DAPPC Bârlad nu este funcționar public. Da, e adevărat, am avut un contract cu Gecco de două ore. Am încercat să fac un ban cinstit. Alții fac bani la negru, eu am vrut să-i fac cinstit… și uite unde s-a ajuns. Iac-așa…!”.

Ce riscă Ciochină

În cazul în care procurorii vor confirma că sunt întrunite condițiile punerii sub acuzare a lui Ciochină, acesta va fi trimis în judecată riscând pedeapsa cu închisoarea.

Infracțiunea comisă de Ciochină se încadrează, potrivit inspectorilor ANI, la articolul 301 din Codul Penal: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul sãu, pentru o rudã ori pentru un afin pânã la gradul II inclusiv sau pentru o altã persoanã cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncã în ultimii 5 ani sau din partea cãreia a beneficiat ori beneficiazã de foloase de orice naturã, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitãrii dreptului de a ocupa o funcție publicã”.

Deputații au legalizat conflictul de interese! Primarii vasluieni declarați incompatibili au scăpat de brațul legii

Pe ultima sută de metri înainte de alegerile parlamentare, politicienii le salvează fotoliile aleșilor locali aflați în situații de incompatibilitate. Deputații au modificat, alaltăieri, legea prin care Agenția Națională de Integritate (ANI) nu mai are voie să-i deranjeze pe primarii, viceprimarii, consilierii locali și județeni, precum și pe președinții și vicepreședinții consiliilor județene, atunci când aceștia se vor afla în conflict de interese.

Așadar, primari precum Aurelian Miler (Voinești) sau Maricel Gâfu (Pogana) vor avea voie să facă parte din ce consilii de administrație vor avea chef! Nimeni nu va mai putea să le ceară să aleagă între funcțiile incompatibile pe care le ocupă.

ANI a reacționat în urma deciziei deputaților. Într-un comunicat de presă remis și pe adresa redacției noastre, reprezentanții instituției protestează împotriva eliminării unora dintre cele mai întâlnite situații de incompatibilitate.

În cazul primarilor, viceprimarilor, președinților sau vicepreședinților consiliilor județene, deputații au eliminat incompatibilitatea generată de deținerea acestor funcții simultan cu calitatea de reprezentant în adunările generale ale acționarilor la societăți comerciale, precum și cu calitatea de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local, pe de o parte, și cu calitatea de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național, pe de altă parte.

În cazul consilierilor locali, a fost eliminată incompatibilitatea generată de deținerea calității de consilier local simultan cu calitatea de reprezentant în adunarea generală a acționarilor la regiile autonome și societățile comerciale de interes județean ori înființate sau aflate sub autoritatea consiliului județean sau cu calitatea de reprezentant în adunarea generală a acționarilor la regiile autonome și societățile comerciale de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

În cazul consilierilor județeni, aceștia își vor putea ocupa și funcțiile în care au fost aleși, dar vor putea să dețină simultan și calitatea de reprezentant în adunarea generală a acționarilor la regiile autonome și societățile comerciale de interes local ori înființate sau aflate sub autoritatea consiliului local sau cu calitatea de reprezentant în adunarea generală a acționarilor la regiile autonome și societățile comerciale de interes național care își au sediul sau care dețin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Consecința acestei modificări legislative este, după cum apreciază ANI, dezastruoasă în ceea ce privește respectarea condițiilor de integritate: ”Agenția consideră că, prin eliminarea situațiilor de incompatibilitate menționate, această propunere legislativă creează premise pentru generarea unor conflicte de interese și, evident presupune eludarea principiilor care guvernează prevenirea conflictului de interese în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, principii instituite imperativ de lege. Considerăm că modificările legislative nu au nicio justificare”.

La nivel național, decizia deputaților aruncă în aer aproximativ 347 de cazuri, atât dosare aflate în procedură de evaluare precum și dosare finalizate, aflate pe rolul instanțelor de judecată.

Candidatura primarului comunei Vetrișoaia, contestată în instanță

de Marian MOCANU

Deși a fost descoperit în două rânduri de Agenția Națională de Integritate ca fiind incompatibil, Vasile Puiu, primarul comunei Vetrișoaia, candidează pentru un nou mandat. Contracandidatul liberal a contestat în zadar la Biroul Electoral de Circumscripție și apoi în instanță candidatura lui Puiu. Teoretic, primarul ar fi trebuit demis de către prefectul județului Vaslui după ce, în ianuarie 2016, a pierdut definitiv procesul cu ANI privind existența unui conflict de interese în materie administrativă și penală, precum și acuzații de abuz în serviciu contra intereselor publice și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Corneliu Stângă, candidatul liberal la conducerea primăriei Vetrișoaia, a contestat candidatura depusă pentru un nou mandat a actualului primar a comunei, Vasile Puiu. În contestația sa, Stângă a făcut referire la faptul că, în cazul lui Vasile Puiu, există o sentință definitivă și irevocabilă privind acuzații de conflict de interese în materie administrativă și penală, precum și acuzații de abuz în serviciu contra intereselor publice și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor făcute de Agenția Națională de Integritate. Biroul Electoral de Circumscripție a respins contestația făcută de Corneliu Stângă, drept pentru care acesta a deschis acțiune în instanță, inițial la Judecătoria Huși și apoi când nu a primit satisfacție, la Tribunalul Vaslui. Ieri, judecătorii Tribunalului Vaslui au dat soluția: „Respinge contestația formulată de petentul STÎNGĂ CORNELIU împotriva Hotărârii nr. 1/21.04.2016, emisă de Biroul Electoral de Circumscripție Vetrișoaia, pe care o păstrează. Definitivă”. Motivul pentru care contestația a fost respinsă se pare că este faptul că, prin decizia ANI din iunie 2012, lui Vasile Puiu i s-ar fi putut aplica sancțiunea de interdicție de a mai ocupa o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a raportului. Ori, perioada de trei ani de interdicție a expirat la jumătatea anului trecut.

Vasile Puiu a fost declarat de către ANI, în două rânduri, ca fiind în stare de incompatibilitate. Prima dată, în 2012, s-a constatat că primarul Puiu a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă și penală, precum și pe cel privind infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, edilul încheiase două contracte privind închirierea unei suprafețe agricole între Consiliul Local Vetrișoaia și Asociația Crescătorilor de Animale (ACA) „Zimbrul Moldovei” Vetrișoaia, deși era administrator unic la această societate. În plus, tot ca primar, Puiu a încheiat, emis și aprobat mai multe acte juridice și administrative prin care a obținut o serie de beneficii patrimoniale. Puiu a atacat în instanță această decizie a inspectorilor ANI, însă a pierdut, sentința rămânând definitivă în urma unei hotărâri a Curții de Apel Iași pronunțată la începutul acestui an. Conform legii, „fapta persoanei cu privire la care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție, precum și interdicția de a mai ocupa o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a raportului, ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementărilor aplicabile demnității și funcției respective”, se menționa în comunicatul remis de ANI. Dealtfel, un alt comunicat al ANI, din 12 iunie 2015, anunța că „Raportul de evaluare în cauză, nu a fost contestat de persoana evaluată și a rămas definitiv începând cu luna februarie 2012, însă Puiu Vasile exercită și în legislatura 2012 – 2016, contrar legii, aceeași funcție eligibilă față de care a fost stabilit conflictul de interese. Astfel, Puiu Vasile se afla în situația nerespectării interdicției de 3 ani de la data încetării de drept a mandatului, fiind decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, respectiv aceeași funcție eligibilă, interdicție prevăzută de dispozițiile art. 25, alin. (2) din Legea nr. 176/2010, ca urmare a existenței conflictului de interese”. La această decizie a făcut referire candidatul liberal Corneliu stângă când a contestat candidatura primarului Puiu. Anul trecut, Vasile Puiu a fost descoperit iarăși ca fiind în stare de incompatibilitate, datorită unui nou conflict de interese, pentru că și-ar fi angajat soția la primăria pe care o conducea.

Maricel Gîfu, primarul comunei Pogana, a alergat după două ciolane și s-a ales cu dosar la ANI!

de Marian MOCANU

Agenția Națională de Integritate a anunțat starea de incompatibilitate în care a fost descoperit Maricel Gîfu, primarul comunei Pogana. Chiar dacă faptele reținute nu sunt grave, această acuzație ar putea afecta viitorul posibil mandat de primar al lui Gîfu.

Cu aproape două luni înaintea alegerilor locale, Agenția Națională de Integritate a anunțat, printr-un comunicat, starea de incompatibilitate, existența conflictului de interese de natură administrativă precum și indicii privind posibila săvârșire a infracțiunii de fals în declarații sau conflict de interese în cazul a 40 foști sau actuali aleși locali. Printre acești aleși locali se numără și un vasluian, Maricel Gîfu, primarul comunei Pogana. Motivul pentru care Gîfu a fost declarat în stare de incompatibilitate este faptul că, după alegerea sa ca primar, a fost numit membru în cadrul Consiliului de administrație al școlii gimnaziale nr. 1 Pogana, lucru interzis de lege. El a deținut această funcție timp de doi ani, până în luna iulie 2014.

„De asemenea, GÎFU MARICEL deține începând cu data de 25 iunie 2012 simultan cu funcția de primar și calitatea de agent persoană fizică, încălcând, astfel, dispozițiile legale”, se mai arată în comunicatul ANI.

Nu este pentru prima dată când un primar vasluian are probleme cu ANI pentru că făcea parte din Consiliul de administrație al unei școli din comună. Este cazul, de exemplu, al primarilor Gheorghe Poede, de la Poienești, sau a lui Aurelian Miler, de la Voinești, care, din aceleași motive, au fost declarați incompatibili. Chiar dacă faptele reținute în sarcina lui Maricel Gîfu nu sunt grave, acesta riscă totuși să aibă probleme în special dacă va fi ales din nou primar. Conform legii, persoana față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. Asta dacă Gîfu nu va contesta în instanță decizia inspectorilor ANI. Și, normal, dacă nu va câștiga procesul!

Cutremur la Palat – fosta șefă contabilă a Consiliului județean Vaslui, trimisă în judecată pentru conflict de interese.

de Marian Mocanu

Ecaterina Safir, fosta contabilă șefă a Consiliului Județean Vaslui, a fost trimisă în judecată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, pentru conflict de interese. În cursul anului 2014 Agenția Națională de Integritate a acuzat-o pe aceasta că ar fi semnat două contracte derulate de CJ Vaslui cu firma de construcții deținută de fiul său. Ancheta a fost preluată de procurori, care au confirmat acuzațiile. În ultimii ani, SC Conbetas SRL, firma familiei Safir, a fost client permanent al lucrărilor plătite din bani publici, inclusiv în cazul lucrărilor de reabilitare a străzilor din municipiul Vaslui, finanțate cu fonduri europene.

În 2014, Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui privind existența unui posibil conflict de interese în care se afla Ecaterina Safir, pe atunci contabilă șefă a consiliului Județean Vaslui. Ea era acuzată că a semnat două contracte de lucrări, în valoare totală de peste un milion de lei, pentru firma SC Conbetas SRL, societate condusă chiar de fiul ei, Ciprian Safir. Conform comunicatului ANI, Ecaterina Safir a încălcat dispozițiile legale, potrivit cărora „funcționarul public este în conflict de interese dacă se află în una din următoarele situații (…) interesele sale patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice; În cazul existenței unui conflict de interese, funcționarul public este obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și să-l informeze de îndată pe șeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a funcției publice, în termen de cel mult trei zile de la data luării la cunoștință”. Imediat după sesizarea ANI, Ecaterina Safir a ieșit la pensie, după ce condusese, aproape 30 de ani, serviciul contabilitate a Consiliului Județean Vaslui. Ulterior, ea a dat în judecată ANI, însă procesul a fost suspendat, până la soluționarea plângerii penale formulate împotriva fostei contabile a CJ Vaslui.

Cercetările au confirmat decizia ANI, astfel că luni, 7 martie, Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui au dispus trimiterea în judecată a Ecaterinei Safir, sub acuzația de conflict de interese. În cazul în care va fi găsită vinovată, fosta contabilă șefă ar putea fi condamnată la o pedeapsă cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Familia Safir este binecunoscută în județ în domeniul construcțiilor, soțul fostei contabile șefe, Neculai, și fiul acesteia, Ciprian, conducând unele dintre cele mai mari firme din domeniu, SCIR SA, Conbetas SRL și Star Construct SRL. Cei doi au acaparat, în ultimii ani, piața construcțiilor în zonă, în special în municipiul Vaslui, câștigând mai toate licitațiile organizate de Consiliul Județean Vaslui sau Primăria municipiului Vaslui. Printre lucrările importante realizate de SCIR SA din bani publici se numără sediul Finanțelor Publice Vaslui, blocul ANL de vis-a-vis, la parterul căruia se află Serviciul de Pașapoarte, ori Teatrul de Vară, inclusiv parcul din apropiere. SCIR SA a început, acum opt ani, construcția campusului școlar de la liceul „Ștefan Procopiu”, proiect în valoare de peste 25 milioane de lei, care nu a fost finalizat din lipsă de finanțare din partea Ministerului Educației. Anul trecut, SCIR SA a acționat în instanță Primăria municipiului Vaslui pentru plata sumei de 700.000 lei, din cele 1,1 milioane lei investite până acum în acest proiect.

ciprian safirFirmele lui Ciprian Safir au avut și ele comenzi „grase”, printre care Piața agroalimentară Traian, stațiile de tratare și epurare din Vaslui, în curs de finalizare, a căror finanțare este asigurată din fonduri europene printr-un proiect implementat de Consiliul Județean Vaslui, sau lucrările de reabilitare a zonei centrale a municipiului Vaslui din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, plătite tot cu bani europeni. Ciprian Safir este implicat într-un scandal cu fonduri europene, fiind trimis în judecată de procurorii DNA în cazul unui proiect ce viza modernizarea și reabilitarea unui drum județean în comuna Mironeasa, județul Iași. El a fost acuzat de instigare la fals intelectual și complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, în baza cărora au fost obținute fonduri europene pe nedrept, pentru încasarea, pe nedrept, a unei sume de peste 1,8 milioane de lei în contul unor lucrări nefinalizate la termen. Nu este singura problemă a acestuia. Anul trecut, SC Star Construct SRL a fost somată de Agenția Națională de Administrare Fiscală să plătească suma de circa patru milioane euro, ce reprezintă obligații fiscale pe care firma ar fi trebuit să le achite statului. Este vorba de impozitul pe venit și alte obligații aferente salariilor mascate în diurne acordate muncitorilor societății, detașați pe șantiere din Germania. Firmele lui Ciprian Safir sunt vizate și de o anchetă a DNA. În luna august 2015, când procurorii anticorupție au „descălecat” la Consiliul Județean și alte instituții vasluiene, au ridicat documente, inclusiv de la sediul celor două firme de construcții. Din câte se pare, sunt în curs de instrumentare două cauze penale ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni în săvârșite în perioada 2011-2015 la Consiliul Județean Vaslui, fapte asimilate celor de corupție și a unor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene. S-ar putea, dealtfel, ca cele două anchete, cea care o privește pe Ecaterina Safir, finalizată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, și cea demarată de procurorii DNA, să fie concurente.

Noi acuzații la adresa lui Liviu Butnaru, fostul șef al ARR Vaslui

de Marian MOCANU

Liviu Butnaru, fost director al Agenției județene Vaslui a Autorității Rutiere Române (ARR), a intrat în vizorul Agenției Naționale de Integritate (ANI) pentru existența unui posibil conflict de interese, de natură penală. Acesta ar fi semnat mai multe documente prin care s-a obținut un folos patrimonial de către S.C. Agetrans S.R.L., societate în cadrul căreia soacra fostului director deține calitatea de asociat și funcția de administrator.

Agenția Naționalã de Integritate a constatat existența indiciilor privind  posibila încãlcare a regimului juridic al conflictului de interese în materie penalã de Liviu Butnaru, fost șef al Autoritãții Rutiere Române – Agenția Teritorialã Vaslui, în perioada 24 mai 2012 – 20 octombrie 2013. Acesta este acuzat că ar fi semnat mai multe documente prin care s-a obținut un folos patrimonial de S.C. Agetrans S.R.L., societate în cadrul căreia soacra fostului director deține calitatea de asociat și funcția de administrator. Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui în vederea verificării indiciilor privind săvârșirea de către fostul director al ARR Vaslui a infracțiunii de conflict de interese.

Conform comunicatului de presă publicat pe site-ul ANI, „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Nu este pentru prima dată când Liviu Butnaru este cercetat pentru fapte penale săvârșite pe vremea când era director al ARR  – Agenția Vaslui. Alocarea, „pe ochi frumoși”, și după interese politice, a unor trasee de transport intrajudețean de persoane în județul Vaslui, în perioada 2010 – 2012, a făcut obiectul unui dosar instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Actorii principali ai acelui dosar sunt Liviu Butnaru, director pe atunci a filialei județene Vaslui a Autorității Rutiere Române (ARR), Vasile Mihalachi, pe atunci președinte a Consiliului Județean Vaslui, actualmente vicepreședinte a aceleiași instituții, și alți doi funcționari publici, trimiși în judecată pentru fapte de corupție. Practic, aceștia ar fi trucat niște licitații făcute de Consiliul Județean în vederea acordării de licențe de transport persoane pe teritoriul județului. Prin aceasta, au fost favorizate mai multe firme, inclusiv cea a consilierului PNL Cătălin Dogaru, în defavoarea altor transportatori. Faptele s-au întâmplat în anul 2008. Pentru a-și servi clienții politici, Mihalachi și Butnari au încălcat prevederile legale în vigoare, comisia paritară constituită în acest sens la nivelul CJ Vaslui neavând nici măcar regulament de organizare și funcționare.

Conform procurorilor DNA, prejudiciul se ridică la peste 2,65 milioane lei, reprezentând sume obținute de transportatori prin atribuirea ilegală de trasee. Dosarul a avut un traseu sinuos, inițial dosarul lui Mihalachi, Butnaru & company ajungând la Judecătoria Vaslui. După mai bine de jumătate de an, timp în care au fost făcute inclusiv audieri ale martorilor, instanța a descoperit brusc că nu are competență în acest caz, transferând dosarul la Tribunalul Vaslui. Au urmat noi termene și noi tergiversări, pentru ca Consiliul Județean Vaslui, parte responsabilă civilmente, să aloce bani pentru plata avocaților apărării lui Vasile Mihalachi. Ulterior, acuzații au cerut strămutarea, la Tribunalul Iași, a procesului, motivând „interesul deosebit al presei vasluiene pentru acest dosar”. După mai bine de un an și jumătate de la strămutarea dosarului, procesul este departe de a avea un final, fiind făcute nenumărate cereri de amânare pentru depunerea de înscrisuri lipsă de apărare sau cereri de amânare pentru întocmirea de expertize contabile care să probeze adevăratul prejudiciu.

Următorul termen de judecată în acest dosar este programat pentru data de 7 martie. Imediat după trimiterea sa în judecată, Liviu Butnaru și-a dat demisia din funcția de director a ARR Vaslui.

Se îngroașă rău gluma la Primăria Deleni – Și contabila a intrat în vizorul Agenției de Integritate

de Marian MOCANU

Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat incompatibilitatea în cazul unui funcționar public al comunei Deleni. Referenta superioară Georgeta Filip, care lucra în serviciul contabilitate al primăriei, a fost, timp de patru ani, și administratorul financiar a școlii din comună, lucru interzis de lege. Acum, contabila riscă să fie dată afară de la primărie și să se aleagă cu dosar penal. Nu este singura persoană din Primăria Deleni care a avut probleme cu ANI, primarul comunei, viceprimarul și secretarul primăriei sunt inculpați într-un dosar penal pentru fapte de corupție, în urma unor sesizări a aceleiași instituții.

Georgeta Filip a fost, în perioada 2009 – 2013, administrator financiar la școala din localitate dar și contabilă la primărie. Cazul a intrat în atenția Agenției Naționale de Integritate (ANI), care a constatat starea de incompatibilitate în care s-a aflat referenta superioară. Conform comunicatului de presă postat pe site-ul instituției, Georgeta Filip a încălcat prevederile legale potrivit căroraf uncționarii publici nu pot deține alte funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice.

Contabila a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare. În cazul în care decizia ANI rămâne definitivă, Georgeta Filip „nu va mai avea dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadã de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivã sau a încetării de drept a mandatului”, se arată în comunicatul ANI. Nu sunt singurele probleme de la primăria Deleni. Primarul Vasile Zanfir a fost acuzat de conflict de interese administrativ și penal de către ANI. Inspectorii de integritate au constatat că, odată cu realegerea sa, în anul 2012, Zanfir și-ar fi păstrat, prin suspendare, postul de funcțional public, respectiv secretar al primăriei, în cadrul instituției pe care o conduce. Vasile Zanfir a contestat în instanță decizia ANI.

Tot anul trecut, în urma unei sesizări a ANI, Zanfir a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu și fals în înscrisuri. Împreună cu el au mai fost acuzați colegii din conducerea Primăriei Deleni, viceprimarul Tănase Roman și secretarul Sandu Dandeș, dar și deputatul PSD Dan Bordeianu. Conform procurorilor DNA, Vasile Zanfir ar fi decontat către firma familiei parlamentarului 17 facturi reprezentând lucrări de reabilitare a unui drum, fără ca lucrările să fi fost efectuate în totalitate și fără a respecta proiectului. Dosarul este pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Un consilier de la DSP Vaslui trebuie să justifice suma de peste 40.000 de euro

Sfârșit de an plin de surprize neplăcute pentru Ofelia Mihaela Păiș, consilier în cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vaslui: va trebui să le explice inspectorilor Agenției Naționale de Integritate (ANI) existența în conturile sale a sumei de 191.576 de lei, adică peste 43.000 de euro.

Potrivit unui comunicat remis de ANI, suma reprezintă diferența nejustificată între averea dobândită și veniturile realizate în perioada 13 ianuarie 2003 și 31 decembrie 2010, de către Ofelia Mihaela Păiș împreunã cu soțul sãu.
Inspectorii ANI au sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Iași în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către soții Păiș, în intervalul de timp mai sus menționat.
În comunicat se mai menționează că Ofelia Mihaela Păiș a fost informatã despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiazã, adică de a fi asistatã sau reprezentatã de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le considerã necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Consilierul DSP Vaslui a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere. (S.M.)

Primarul din Deleni, incompatibil pentru a doua oară!

de Marian MOCANU

Agenția Națională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui cu privire o posibilă infracțiune de conflict de interese în cazul primarului comunei Deleni. Este a doua oară în jumătate de an când Vasile Zanfir a fost declarat incompatibil de ANI. În luna august, în urma sesizării venite din partea instituției, Zanfir a fost trimis în judecată alături de deputatul PSD Dan Bordeianu pentru abuz în serviciu și fals în înscrisuri.

Ieri, Agenția Națională de Integritate a publicat pe site-ul instituției un comunicat de presă privind 30 de foști și actuali aleși locali aflați într-o posibilă stare de incompatibilitate sau care au săvârșit o posibilă infracțiune de conflict de interese. Printre cei nominalizați este și Vasile Zanfir, primarul comunei Deleni, județul Vaslui. Acesta este acuzat de conflict de interese administrativ și penal, pentru că odată cu realegerea sa Zanfir și-ar fi păstrat, prin suspendare, postul de funcțional public în cadrul primăriei pe care o conduce.

La data de 12 Iulie 2012, a semnat, în calitate de primar, dispoziția prin care și-a prelungit suspendarea de drept a raportului de serviciu din calitatea de funcționar public de execuție în aparatul de specialitate al Primăriei Comunei Deleni (ca urmare a validării alegerii acestuia în funcția de Primar al Comunei Deleni) pe întreaga durată a mandatului de 4 ani cât îndeplinește funcția de primar (iunie 2012 – iunie 2016), asigurându-și pentru sine un folos material, constând în menținerea postului de funcționar public până la revenirea acestuia în funcția publică. Persoana evaluată a încălcat, astfel, dispozițiile art. art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003 și art. 75, lit. a) din Legea nr. 393/2004”, se arată în comunicatul ANI.

Practic, Vasile Zanfir a blocat postul de funcționar public pe durata mandatului de primar, lucru dealtfel obișnuit în cazul multor aleși locali sau chiar parlamentari. Amintim numai cazul fostului primar al comunei Gherghești, Mihai Stoica, care a blocat postul de director al școlii, funcție pe care a revenit după ce a pierdut alegerile din anul 2012. În cazul primarului de la Deleni, acesta ar putea fi trimis în judecată sub acuzația de conflict de interese.

Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, Județul Vaslui, în vederea verificării indiciilor privind posibila săvârșire a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 din Codul Penal al României”, se mai arată în comunicat.

Este a doua oară în acest an când Vasile Zanfir a intrat în „colimatorul” ANI. În urma unei sesizări a acestei instituții, Zanfir a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu și fals în înscrisuri. Împreună cu el au mai fost acuzați colegii din conducerea primăriei Deleni, viceprimarul Tănase Roman și secretarul Sandu Dandeș, dar și deputatul PSD Dan Bordeianu. Conform procurorilor DNA, Vasile Zanfir ar fi decontat către firma familiei parlamentarului 17, facturi reprezentând lucrări de reabilitare a unui drum, fără ca lucrările să fi fost efectuate în totalitate și fără a respecta proiectului. Dosarul este pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Nevasta și cumnatul, cu simbrie la cabinetul lui dom’ Cărare

de Marian MOCANU

32 de foști sau actuali parlamentari sunt acuzați de conflict de interese de către Agenția Națională de Integritate pentru că, în mandatul anterior, și-ar fi angajat rude la birourile parlamentare. Printre ei se află și un fost deputat PDL vasluian, Viorel Cărare, care și-ar fi angajat soția și cumnatul, care, împreună ar fi fost retribuiți cu aproape 45.000 lei. Viorel Cărare nu a dorit să dea nici un fel de declarații, în așteptarea unei hârtii oficiale de la ANI din care să ia cunoștință de acuzațiile aduse.

Agenția Națională de Integritate a postat pe site-ul oficial un comunicat prin care constată încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă în cazul a 32 foști sau actuali parlamentari. Este vorba de încălcări a legii prin angajarea, la birourile parlamentare, de rude a parlamentarilor, lucru care poate fi interpretat drept posibilă săvârșire a infracțiunii de conflict de interese. Dintre aceștia, în cazul a trei foști deputați și a unui senator, ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru deschiderea de dosare penale. Între cei 14 actuali deputați, 17 foști deputați și un senator acuzați de conflict de interese se află și un fost deputat de Vaslui, Viorel Cărare, pe atunci membru al Partidului Democrat.

Conform comunicatului ANI, Viorel Cărare se află în postura de conflict de interese administrativ și penal: „Acesta, în calitate de deputat, a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile și un contract individual de muncă prin care și-a angajat cumnatul și soția în cadrul propriului birou parlamentar, încălcând, astfel, dispozițiile art. 70 și art. 71 din Legea nr. 161/2003. Soția persoanei evaluate a beneficiat, în baza contractelor civile încheiate, de venituri salariale în cuantum total de 31.933 lei, iar cumnatul său a beneficiat, în baza contractului individual de muncă, de venituri salariale în cuantum total de 12.768 lei. Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea verificării indiciilor privind posibila săvârșire a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301, alin. (1) din Codul Penal al României, întrucât acesta și-a angajat soția în cadrul propriului birou parlamentar, motiv pentru care aceasta a obținut, în baza unuia dintre contractele civile încheiate, venituri salariale în cuantum de 9.508 lei”.

„Nu avem nici un comentariu de făcut la acest moment. Nu cred că este corect să fim acuzați de niște infracțiuni fără ca măcar să fim anunțați de o posibilă anchetă, ori să fim audiați. Așteptăm să primim o înștiințare oficială din partea Agenției Naționale de Integritate. Ulterior, vom apela la instanță pentru lămurirea acestui aspect”, ne-a declarat Mirela Cărare, soția fostului deputat PDL.

În perioada 2011 – 2015, Agenția Națională de Integritate a constatat alte 22 de cazuri de membri ai Parlamentului care și-au angajat rudele la cabinetele parlamentare, încălcând astfel regimul juridic al conflictelor de interese de natură penală și administrativă. Dintre acestea, în 17 cazuri, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a dispus deja condamnarea la închisoare cu suspendarea pedepsei și interzicerea unor drepturi.

ANI a gasit in conturile din Israel ale lui Radu Mazare 779.057 de euro nedeclarati

Agentiei Nationale de Integritate (ANI) anunta intr-un comunicat ca a gasit suma de 779.057 euro in conturile din Israel ale lui Radu Mazare, bani care nu apareau in declaratiile de avere ale fostului primar de Constanta. Banii au fost gasiti intr-un cont din Netanya. ANI a cerut Comisiei de cercetarea a averilor de pe langa Curtea de Apel Constanta sa extinda controlul asupra lui Mazare in privinta averii sale.

Comunicatul integral al Agentiei Nationale de Integritate (ANI):

Agenția Naționalã de Integritate a solicitat Comisiei de cercetare a averilor de pe lângã Curtea de Apel Constanța extinderea acțiunii de control cu privire la diferența nejustificatã între averea dobânditã și veniturile realizate de cãtre RADU ȘTEFAN MAZÃRE, având în vedere suma identificatã de inspectorii de integritate, în cuantum de 779.057 euro, reprezentând mai multe depozite într-un cont deschis de cãtre acesta la o unitate bancarã de pe teritoriul statului Israel, sucursala Netanya.

De asemenea, depozitele bancare în cuantum de 779.057 euro nu au fost menționate în declarațiile de avere completate de cãtre RADU ȘTEFAN MAZÃRE în perioada 2008-2012.

Precizãm cã aceastã sumã cu caracter nejustificat a fost identificatã în același dosar în care Agenția Naționalã de Integritate a solicitat, la data de 23 iunie 2015, Comisiei de cercetare a averilor de pe lângã C.A. Constanța,  începerea acțiunii de control cu privire la o diferențã nejustificatã în cuantum de 137.570 Euro și 143.818 Lei, între averea dobânditã si veniturile realizate în perioada exercitãrii mandatelor de primar (iunie 2008 – mai 2015) de cãtre RADU ȘTEFAN MAZÃRE (Comunicat oficial aici).

Astfel, în urma datelor și a informațiilor transmise de instituțiile competente pânã în prezent, diferențele cu caracter nejustificat raportate la averea dobânditã și veniturile realizate de cãtre RADU ȘTEFAN MAZÃRE totalizeazã 916.627 euro și 143.818 Lei.

SUrsa: hotnews.ro

Ex-primarul Constantin Constantinescu, scos basma curată

de Simona MIHĂILĂ

Surprinzator: Agenția Națională de Integritate a hotărât clasarea dosarului în care fostul primar al Bârladului era cercetat pentru conflict de interese. Inspectorii de integritate au considerat că semnarea de catre acesta a documentelor prin care doua firme, foste partenere de afaceri în trecut cu firma lui, erau declarate castigatoare intr-un proiect cu finantare europeana, nu prezenta niciun risc de a-i aduce fostului primar vreun folos material. În consecință, Ministerul Dezvoltării Regionale a deblocat finanțarea lucrărilor de asfaltare ce faceau obiectul proiectului european cu pricina, finantare care fusese blocata in iulie, din cauza acestei anchete.

Răsturnare spectaculoasă de situație în cazul conflictului de interese pentru care Constantin Constantinescu, primarul demisionar al Bârladului, era cercetat. Deși în fața procurorilor anticorupție a recunoscut el însuși că s-a făcut vinovat de această infracțiune în momentul în care a semnat Raportul de atribuire a lucrărilor de asflatare unor firme cu care, în trecut, firma sa facuse afaceri, Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a declarat nevinovat.
Zilele trecute, ANI a decis clasarea dosarului, motivul fiind faptul că prin semnarea acelor documente, ex-primarul nu a avut nimic de câștigat personal, așa încât legea nu a fost încălcată: “Nu au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă, întrucât, prin încheierea contractului de lucrări nr. 17/04.04.2012, nu s-a produs un folos material pentru sine, pentru soțul sau pentru rudele de gradul I”.
Le reamintim cititorilor că este vorba despre contractul prin care firmelor Urban Proiect SA și Transmir SRL li s-au atribuit lucrările de asfaltare a străzilor din cartierele Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești, Complex Școlar și Trestiana, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Procurorii anticorupție au considerat că, prin semnarea acelui document, ex-primarul “a efectuat acte prin care se produce un folos material pentru cele două societăți comerciale cu care s-a aflat anterior în relații comerciale și din partea cărora a beneficiat de foloase materiale prin intermediul SC Construcții Consult, societate la care a fost asociat și administrator”.
Întrucât Constantinescu a achiesat acestei acuzații și, in februarie, a semnat cu procurorii un acord de recunoastere a vinovăției, a fost condamnat la închisoare de un an cu suspendare. La cateva zile dupa semnarea acestui acord, a demisionat.
Acum, inspectorii de integritate infirmă că a fost vorba de conflict de interese. În Raportul de Evaluare întocmit, ANI  arată că nu a fost identificat niciun contract între municipiul Bârlad și Construcții Consult, în contextul implementării proiectului de asfaltare.
Tot în acest raport, inspectorii de integritate arată: “Conflictul de interese reprezintă orice situație care are sau care poate avea ca efect compromiterea executării acestui contract de către părți, în mod obiectiv și imparțial. Astfel de situații pot apărea ca rezultat al intereselor economice, afinităților politice sau emoționale, ori al altor legături de familie sau emoționale, sau interese comune”.

Finanțarea lucrărilor de asfaltare a fost deblocată

ANI a făcut cunoscut și Primăriei Bârlad conținutul Raportului de Evaluare. La rândul lor, edilii locali au informat Ministerul Dezvoltării Regionale, care, în iulie suspendase finanțarea lucrărilor de asfaltare până la finalizarea anchetei, și au cerut deblocarea finanțării.
Săptămâna trecută, reprezentanții ministerului au dat undă verde reluării lucrărilor, așa încât, în zilele urmatoare, asfaltarea străzilor din cartierele de case ale Bârladului va reintra în linie dreaptă.
Supranumit de localnici și “marea asfaltare”, acesta este cel mai costisitor proiect european derulat la Bârlad, valoarea totală fiind de 16, 3 milioane de euro, adică peste 730 de miliarde de lei vechi (din care mai bine de 650 de miliarde de lei sunt dați de UE).
Este vizată asfaltarea și modernizarea a 56 de străzi (însumând peste 25 de kilometri) toate situate în unele dintre cele mai vitregite cartiere ale orașului, toate ridicate după 1990.

Încă un primar vasluian, declarat incompatibil de ANI

de Marian MOCANU

Petrică Simiuc, primarul comunei Todirești, a fost declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate (ANI). Conform instituției, Simiuc ar fi fost, în perioada 2012 – 2014, și primar și om de afaceri, conducând în acest timp două societăți comerciale. Primarul Simiuc neagă acuzațiile, spunând că s-ar fi retras de la cele două societăți ale sale încă de când și-a depus candidatura, în iunie 2012.

Conform unui comunicat de presă postat vineri, 28 august, pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, Petrică Simiuc, primarul comunei Todirești, s-ar afla în incompatibilitate cu funcția publică deținută. Funcționarii ANI au descoperit că acesta ar fi deținut, pe lângă funcția de edil, și funcția de comerciant persoană fizică la societatea Simiuc Petru, PFA, dar și, până în luna iunie 2014, la o altă societate administrată de primar, SC Masimpet SRL. În aceste condiții, Petrică Simiuc se află în stare de incompatibilitate, deoarece a încălcat prevderile legale, susține ANI.

Primarul Simiuc neagă aceste acuzații, și declară că, cel puțin până acum, nu a primit încă decizia ANi cu privire la pretinsa sa incompatibilitate. „Este adevărat, am fost anunțat că sunt în evaluarea celor de la ANI, iar eu le-am trimis documente prin care arăt că am renunțat la calitățile mele în cadrul celor două societăți, Simiuc Petrică PFA și Masimbet SRL. Mai mult, eu am renunțat la a conduce cele două firme încă înainte să fiu confirmat în funcția de primar, odată cu depunerea candidaturii. Aștept și eu hârtia oficială și voi contesta în instanță această decizie. Nu aș fi nici primul, nici ultimul primar care este declarat incompatibil pentru ca, în instanță, să se infirme acest lucru”, ne-a declarat Petrică Simiuc, primarul comunei Todirești.

Trebuie spus faptul că, potrivit legii, persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau demnitate publică timp de trei ani. În plus, dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, ea nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.

În județul Vaslui sunt mai multe cazuri de primari sau consilieri locali declarați incompatibili de către Agenția Națională de Integritate, aceștia contestând în instanță aceste decizii. În cele mai multe cazuri, procesele sunt pe rol la diverse instanțe din țară, cu excepția primarului comunei Stănilești, Găbișor Tofan. Acesta a fost eliberat din funcție prin ordin al prefectului Județului Vaslui după ce, pe data de 10 iunie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o decizie definitivă prin care a respins ca nefondat recursul declarat de Găbișor Tofan împotriva sentinței nr. 49 din 17 februarie 2015 a Curții de Apel Iași.

Primarul de Todirești, găsit incompatibil de ANI

de Alex SAVA

Petrică Simiuc, primarul comunei Todirești, a fost declarat incompatibil de Agenția Națională de Integritate (ANI), după ce, în ultimii trei ani, concomitent cu calitatea de edil, a fost și factor de decizie în cadrul unui PFA care îi poartă numele.

De asemenea, în perioada 18 iunie 2012 – 20 iunie 2014, a fost și administrator al SC MASIMPET SRL, timp în care și-a exercitat și calitatea de primar.

„Persoana evaluată a încălcat, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/ 2003, potrivit căruia ‘Funcția de primar (…) este incompatibilă cu (…) funcția de administrator la societățile comerciale’, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/ 2003, potrivit căruia ‘Funcția de primar (…) este incompatibilă cu (…) calitatea de comerciant persoană fizică’, și dispozițiile art. 91, alin. (3), teza I din Legea nr. 161/ 2003, potrivit căruia ‘Alesul local poate renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate, în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție. Persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. SIMIUC PETRICĂ a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare”, se arată într-un comunicat de presă remis de ANI.

Aleșii pregătesc o nouă lovitură în Parlament

Nouă parlamentari vor să modifice legea ANI care sancționează incompatibilitățile și conflictele de interese. Astfel, aleșii vor ca interdicția de ocupare a unei poziții publice timp de trei ani să funcționeze doar pentru funcțiile în care au fost găsiți incompatibili. De exemplu, un deputat care a fost în incompatibilitate pe vremea când era primar, ar trebui să rămână în continuare deputat și să nu mai aibă dreptul de a fi primar. Judecătorii constituționali au dat deja o hotărâre în care au stabilit că incompatibilii nu mai au acces în nicio altă funcție publică.

Cei nouă deputați care vor să-i scape pe toți aleșii de interdicția de a obține o funcție publică după un proces de incompatibilitat sunt de la PSD, UDMR și minorități. Ei spun că unui parlamentar, spre exemplu, găsit incompatibil, ar trebui să-i fie ridicată interdicția ocupării altor funcții în afară de cea de parlamentar. Și este, spun inițiatorii, doar o clarificare a sensului sintagmei „aceeași funcție” din prevederile legii ANI. Sintagma face referire la sancțiunea pentru incompatibili, fără vreo diferență între tipul funcțiilor.

„Pentru mine ca maghiar e foarte interesant că românii nu înțeleg ce sens are cuvântul aceeași. Pentru mine este clar că aceeași funcție este aceeași funcție. Adică dacă eu sunt deputat, nu poate fi vorba de o funcție de a mea de acum 24 de ani de consilier local. Cel puțin pentru mintea mea, așa cum am învățat eu limba română”, a declarat pentru Digi24 Marton Arpad, deputat UDMR.

Incorectă vede legea actuală și senatorul conservator Cristiana Anghel:

Multe, multe legi și multe articole au trecut uite așa, ridicând degetul și oamenii necitind ce scriu acolo. Nu există niciun termen. Adică o instituție precum A.N.I se poate întoarce și cu 20 de ani înapoi. Nu se poate așa ceva. Adică în Legea judecătorilor avem prescripție un an de zile și aici ajungi până la 1990. Că te găsește că ai fost, că ai făcut o chestie în ’91 să zicem, da? Și vine și spune că ești incompatibil. Păi e posibil așa ceva? Dar în momentul în care tu ai intrat în Parlament, când ți-a fost validat mandatul, deci nu mai există chestia aceea. Sunt mulți care, spre exemplu, au și uitat că au o societate, au uitat pur și simplu”, a declarat pentru Digi24 senatorul PC Cristiana Anghel.

Ambele proiecte vor intra în dezbaterea deputaților, primii sesizați cu această problemă.

Sursa: money.ro

Primarul de Puiești dat pe mâna justiției de ANI!

de Răzvan CĂLIN

Agenția Națională de Integritate (ANI) îl acuză pe Costel Moraru, primarul comunei Puiești, că a comis infracțiunea de conflict de interese. Pe scurt, Moraru a vrut să fie și primar și secretar al comunei, în același timp.

ANI lovește din nou printre funcționarii publici din județul Vaslui și de această dată l-a luat la țintă pe Costel Moraru, primarul comunei Puiești. Acesta este acuzat că a comis infracțiunea de conflict de interese.

Concret, în 2012, Moraru a emis și semnat propria dispoziție de numire în funcția publică de conducere de secretar al comunei Puiești. Mai mult decât atât, în calitate de primar, a semnat adresa transmisă la data de 11 ianuarie 2012 Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP), solicitând avizarea pentru demararea procedurilor de organizare a concursului respectiv, premeditând, astfel, participarea sa la concurs. Astfel, Moraru s-a făcut vinovat de încălcarea dispozițiilor art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

În consecință, ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad în vederea verificării indiciilor privind săvârșirea de către Costel Moraru a infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 301 din Codul Penal al României.
Contactat telefonic, primarul de Puiești ne-a declarat, printre altele, că a atacat raportul și decizia ANI la Curtea de Apel Iași: ”Concursul a fost organizat pe 12 martie 2012. Eu pe atunci eram tot primar al comunei, dar nu luasem încă hotărârea de a mai candida pentru un nou mandat. Așa că m-am gândit că dacă tot nu mai candidez pentru fotoliul de primar al comunei, atunci să merg pe postul de secretar al comunei, fiindcă tot era vacant. Am avut ghinionul, să spunem, de a fi singurul candidat înscris la concurs. L-am susținut și am câștigat. Totuși, nu am apucat să-mi exercit atribuțiile de secretar și nici nu am fost plătit pentru că imediat după concurs m-am decis să candidez pentru un nou mandat ca primar. Așa că am delegat ca atribuțiile de secretar să fie preluate de agentul fiscal Constantin Carp, care ocupă funcția și în momentul de față. Dacă eu nu aș fi avut voie să mă înscriu la concurs, trebuia să-mi fi spus ANFP, să-mi respingă dosarul din prima! Oricum, eu am depus contestație împotriva raportului ANI la Curtea de Apel Iasi pe 20 martie și acum aștept să se stabilească primul termen”.

Primarul de Voinești, declarat incompatibil de ANI

de Marian MOCANU

Agenția Națională de Integritate a constatat că primarul comunei Voinești, Aurelian Miler, se află în stare de incompatibilitate începând cu data de 11 octombrie 2010, întrucât deține, simultan cu funcția de primar, și calitatea de comerciant persoană fizică, având o înteprindere individuală.

„Sunt încălcate, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. g) din Legea nr. 161/2003. De asemenea, s-a aflat în stare de incompatibilitate și în perioada 06 ianuarie 2010 – 18 mai 2011, întrucât, simultan cu funcția de primar, a deținut și funcția de administrator al SC AGROMILER SR., încălcând, astfel, dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003”, se arată într-un comunicat remis de Agenția Națională de Integritate.

Horia Georgescu demisionează de la conducerea ANI, după ce a fost reținut de procurorii DNA

Horia Georgescu demisionează de la conducerea Agenției Naționale de Integritate (ANI), după ce a fost reținut de procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, în dosarul privind retrocedarea unor imobile supraevaluate, de către Comisia din ANRP din care a făcut parte, a declarat avocatul Cristian Ene.

Avocatul Cristian Ene a declarat, pentru MEDIAFAX, că urmează să depună marți dimineață, la Senat, demisia lui Horia Georgescu din funcția de președinte al Agenției Naționale de Integritate.

Ene a precizat că Horia Georgescu i-a dat demisia luni seară, pentru a o duce la Senat în numele său.

Horia Georgescu a fost reținut luni, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, care îl acuză de trei fapte de abuz în serviciu, pe care le-ar fi săvârșit în perioada în care era membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).

Georgescu va fi dus marți la instanța supremă, care va judeca propunerea procurorilor de arestare preventivă a acestuia pentru 30 de zile.

În același dosar a fost reținută, luni, și fosta consilieră a lui Gabriel Oprea, Ingrid Mocanu Popa, ea fiind suspectată că a participat, alături de alți membri al Comisiei ANRP, la acordarea unor despăgubiri supraevaluate cu 75 de milioane de euro.

De asemenea, fostul președinte al ANRP Ingrid Zaarour a fost pusă sub control judiciar, după ce a fost audiată la DNA.

Și deputatul PNL Theodor Cătălin Nicolescu, vicepreședintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, a fost audiat luni la DNA, unde a fost dus cu mandat, la fel ca și Horia Georgescu.

Georgescu, Mocanu Popa și Zaarour, alături de alți foști membri ai Comisiei ANRP, ar fi aprobat despăgubiri pentru trei imobile pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerințele legii, supraevalând aceste bunuri cu aproximativ 75 de milioane de euro.

Potrivit ordonanței de reținere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare.

În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte și Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experții evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experților evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

“Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnați nu au purtat o corespondență cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agențiile imobiliare etc. privind tranzacțiile deja efectuate/certe cu proprietăți imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanța de reținere.

Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnați au utilizat, în cadrul metodei comparației directe, “comparabile” constând în anunțuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondență cu deținătorii de informații privind tranzacțiile certe cu proprietăți imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina prețul real al pieței imobiliare”.

“Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor și nici prevederile art. 10 alin. 6 și 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obținerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii și cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat Direcția Națională Anticorupție, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerințele Standardelor Internaționale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piață a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curții de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

Curtea de Conturi a obligat atunci președintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depășea valoarea de 500.000 de lei, susțin sursele citate.

În baza deciziei Curții de Conturi și în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită inițial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

Sursele citate au precizat că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a sesizat DNA după ce fosta șefă a DIICOT Alina Bica și foști membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimiși în judecată în dosarul în care sunt acuzați de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, este președinte al Agenției Naționale de Integritate din aprilie 2012.

În perioada 15 august 1993 – 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Brașov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigații financiare în domeniul protecției intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat – președinte la Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii.

În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiției (iulie 2007 – noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului – detașat cu atribuții de secretar general la Agenția Națională de Integritate.

Începând din noiembrie 2008 și până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.

Horia Georgescu are o casă de 356 de metri pătrați în Brașov, precum și două apartamente în Brașov și în București, potrivit declarației sale de avere, în care menționează și o datorie de 250.000 de euro către nașii săi.

Potrivit ultimei sale declarații de avere din iunie 2014, șeful Agenției Naționale de Integritate (ANI) are un teren agricol în suprafață de 2,5 hectare în Lehliu, județul Călărași, obținut prin donație în anul 2007.

De asemenea, el are un apartament de 140 de metri pătrați în Brașov, cumpărat în anul 2007, precum și o casă tot în Brașov, în suprafață de 356 metri pătrați cumpărată, de asemenea, în anul 2007.

În declarația de avere, șeful ANI mai menționează un apartament în suprafață de 69,93 de metri pătrați în Sectorul 1 al Capitalei, cumpărat în anul 2011, pe numele Alinei Calborean.

Horia Georgescu are și un autoturism Volkswagen, cumpărat în anul 2008.

El are un cont curent de 3.310,77 de lei, deschis în 2007 și declară, de asemenea, două conturi în lei pe numele Alinei Calborean, în valoare de peste 136.000 de lei, aceasta având în cont și 5.108 de euro.

Șeful ANI a trecut în declarația de avere, la capitolul ”datorii”, și mai multe carduri de credit cu valori de 25.200 de lei, 26.000 de lei, 10.000 de lei și 56.645 de euro. La aceeași rubrică, el menționează și mai multe carduri de credit pe numele Alinei Calborean.

De asemenea, Horia Georgescu precizează în declarația de avere și un împrumut de 250.000 de euro luat în anul 2007 de la Marian și Carmen Petcu, scadent în anul 2027.

În ceea ce privește veniturile realizate, Horia Georgescu precizează că a încasat în anul fiscal precedent suma de 105.431 de lei din salariul de la ANI, în timp ce Alina Calborean a încasat 119.634 de lei ca notar public. De asemenea, șeful ANI menționează în declarația de avere că a încasat 25.317 de lei din închirierea terenului din Lehliu și a apartamentului din Brașov.

Potrivit unor informații prezentate de Antena 3 în 2012, Horia Georgescu spunea că a cumpărat vila din Brașov și cele două apartamente, unul în Brașov și celălalt în București, pe Bulevardul Magheru, de la părinții săi, cu bani împrumutați de la nașii săi, Marian și Carmen Petcu. Georgescu spunea atunci că, petnru a returna împrumutul, îl mai ajută și părinții săi.

Sursa: mediafax.ro

Polițistul bogătaș rămâne la datorie

Răzvan CĂLIN

Agentul șef Marius Robert Dediu, din cadrul Biroului de Poliție Rutieră Bârlad, va rămâne la datorie, deși face obiectul unei anchete a inspectorilor din cadrul Agenției Naționale de Integritate, întrucât nu poate justifica o avere de peste 270.000 de euro.

Deși nu poate justifica o avere de peste 11 miliarde de lei vechi, agentul-șef Marius Robert Dediu își vede nestingherit de treabă pentru că, cel puțin deocamdată, nu s-a impus luarea vreunui măsuri de ordin intern.

„Cel puțin pentru moment, nu se poate pune problema de luare a vreunei măsuri împotriva domnului agent-șef de poliție Dediu. Conform legislației în vigoare, actualmente trebuie să așteptăm definitivarea anchetei ANI. Abia ulterior, în funcție de concluziile și rezultatul anchetei vom putea vorbi de luarea unor eventuale măsuri împotriva acestuia. Dar, deocamdată, trebuie să avem răbdare să vedem cum se finalizează ancheta celor de la ANI”, ne-a declarat subcomisar Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Vaslui.

Agentul-șef Marius Robert Dediu trebuie să justifice în fața organelor de cercetare nu mai puțin de 272.010,85 euro (echivalentul a 1.138.197 lei), bani pe care Agenția Națională de Integritate (ANI) i-a descoperit în conturile sale și a căror proveniență nu a putut-o explica. Potrivit unui comunicat al ANI, Dediu ar fi agonisit această mică avere în perioada 2002 – 2011.
„Având în vedere cele de mai sus, Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Iași în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către DEDIU MARIUS ROBERT în perioada exercitării funcției publice. DEDIU MARIUS ROBERT a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Persoana evaluată a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere”, se precizează în comunicatul remis redacției de către ANI.

După cum reiese și din comunicatul celor de la ANI, Dediu ar fi încercat să ofere o justificare pentru această mică avere, însă se pare că nu a fost prea convingător. În consecință, Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Iași a decis să declanșeze o anchetă de rigoare sau, cum s-ar spune, a început să-l ia la bani mărunți pe polițistul bârlădean.

Don Juan de Poienești, primar până la capăt?

Marian MOCANU

Judecătorii Tribunalului București au admis cererea de repunere pe rol a contestației formulate de primarul comunei Poienești, Gheorghe Poede, împotriva deciziei Agenției Naționale de Integritate (ANI), care l-a declarat incompatibil din cauza unui conflict de interese. Decizia judecătorilor bucureșteni vine după ce, în primă fază, primarul Poede uitase să timbreze plângerea împotriva ANI, lucru care a dus la anularea plângerii și, implicit, acesta risca să piardă calitatea de primar.

Gheorghe Poede, unul dintre cei mai cunoscuți primari din județul Vaslui, nu pentru că ar fi reușit implementarea unor proiecte în beneficiul comunității, ci pentru un scandal sexual petrecut vara trecută, când a fost prins de un locuitor al comunei în flagrant cu soția sa, are totuși șanse să ducă până la capăt mandatul de primar.

Declarat incompatibil de către ANI pentru faptul că a încălcat legea deținând în același timp, pe lângă funcția de primar și alte funcții, Poede a contestat avceastă decizie, însă, deși se dă drept mare cunoscător al legii, a uitat să timbreze cererea de chemare în judecată. Drept consecință, pe data de 20 ianuarie a acestui an, judecătorii Tribunalului București au anulat cererea de chemare în judecată formulată de primar, ceea ce, teoretic, ar fi dus automat la pierderea calității de primar pentru Gheorghe Poede

Cu doar câteva zile înaintea expirării termenului legal de 15 zile pentru formularea contestațiilor, Poede a deschis două noi acțiuni în instanță, tot la Tribunalul București, prima, pe 9 februarie, având ca obiect „acțiune în constatare, obligația de a face”, lucru care nu avea nimic de-a face cu dorința primarului din Poienești de a anula decizia ANI, acțiune care, de-altfel, nici nu a primit termen de judecată. A doua zi, probabil sfătuit „de bine” de un avocat, Poede a formulat o nouă cerere, înregistrată sub numărul 23.184/3/2014, care a primit acceptul procurorilor.

Dată fiind admiterea cererii de rejudecare a contestației, Gheorghe Poede are mari șanse să termine primul și singurul său mandat de primar, întrucât procesul s-ar putea lungi prin cereri de depuneri de înscrisuri sau de audieri de martori. Chiar și în cazul în care primarul Poede ar pierde procesul, există și calea Apelului, care ar trebui judecat de Curtea de Apel București, deci noi amânări, noi termene, care s-ar putea întinde pe luni bune de zile.

Astfel această primă „bătălie” câștigată în instanță de Gheorghe Poede în „războiul” cu ANI s-ar putea dovedi de fapt ca fiind cea decisivă, cu atât mai mult cu cât primarul iubăreț și-a manifestat intenția de a nu mai candida un nou mandat, pretextând vârsta sa înaintată.

Gheorghe Poede s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 1 septembrie 2012 – 31 decembrie 2013, întrucât, simultan cu funcția de primar, a deținut și funcția de membru în Consiliul de Administratie al Școlii Gimanaziale nr. 1 Poienești, încălcând, astfel, dispozițiile legale.

Ecaterina Safir i-a făcut un cadou 10 miliarde fiului său din bugetul Consiliului Județean

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui au fost sesizați de inspectorii Agenției Naționale de Integritate cu privire la faptul că Ecaterina Safir, contabilul-șef al Consiliului Județean Vaslui, a semnat două contracte de lucrări în favoarea firmei SC Conbetas SRL, al cărui acționar și administrator este fiul său, Ciprian Safir. Cele două contracte au valoare totală de peste 10 miliarde de lei vechi cu tot cu TVA.

Alex SAVA

Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat existența unui conflic de interese în ceea ce-o privește pe Ecaterina Safir, contabilul-șef al Consiliului Județean Vaslui. Ea a semnat două contracte de lucrări pentru firma SC Conbetas SRL, unde fiul ei, Ciprian Safir, este administrator și asociat. Conform inspectorilor ANI, cele două contracte au o valoare totală 854.650 lei, la care se adaugă TVA aferentă de 178.114 lei.

Astfel, Ecaterina Safir a încălcat dispozițiile art. 79, alin. (1), lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora “funcționarul public este în conflict de interese dacă se află în una din următoarele situații (…) interesele sale patrimoniale, ale soțului sau rudelor sale de gradul I pot influența deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcției publice; În cazul existenței unui conflict de interese, funcționarul public este obligat să se abțină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii și să-l informeze de îndată pe șeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparțialitate a funcției publice, în termen de cel mult trei zile de la data luării la cunoștință”.

ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, în vederea verificării indiciilor privind săvârșirea de către Ecaterina Safir a infracțiunii de conflict de interese, pedepsită de art. 301 din Codul Penal al României cu până la cinci ani de închisoare.

Încă o belea pe capul lui Poede

De parcă nu ar fi fost deajuns scandalul generat de primarul Gheorghe Poede, o nouă belea s-a abătut pe capul acestuia. Autoritatea Națională de Integritate l-a declarat incompatibil cu funcția pe care o deține.

Alexandru CROITORU

De parcă nu ar fi fost deajuns scandalul provocat de către Gheorghe Poede, primarul comunei Poienești, în urmă căruia contabila unității administrative-teritoriale și-a dat demisia paralizând astfel tot ce înseamnă plăți în primărie, inclusiv salarii, edilul se vede acum în fața unei noi acuzații. De data asta, Agenția Națională de Integritate (ANI) l-a declarat incompatibil cu funcția pe care o ocupă în prezent.

Conform unui comunicat de presă emis de instituția menționată, în perioada 01 sepembrie 2012 – 31 decembrie 2013, Poede a deținut, simultan, funcția de primar dar și pea cea de membru în Consiliul de Administrație (C.A.) al Școlii Gimnaziale nr.1, Poienești, încălcând astfel, prevederile articolului 87 din Legea nr. 161/2003. Cele două funcții nu erau compatibile pentru că, așa cum spunea legea, Gheorghe Poede, în calitate de membru al CA, ar fi putut anticipa orice decizie pe care Consiliul Local sau primăria ar fi putut-o lua legat de activitatea școlii menționate.

Și asta nu ar fi singura incompatibilitate de care poate fi acuzat Gheorghe Poede. Viceprimarul comunei Poienești a făcut o plângere la ANI în acest sens, cu ceva timp în urmă, în care arată că edilul șef este președintele Societății Agricola Poienești încă din anul 2000, pe când nu era ales primar. După ce a câștigat alegerile, edilul ar fi trebuit, conform legii, să demisioneze deoarece, prin natura funcției publice, ar fi putut să-și atribuie contracte sau alte beneficii, lucru ce nu s-a întâmplat.

În apărarea sa, Gheorghe Poede a declarat, la acea vreme, că societatea respectiveă nu a avut niciodată activitate, ea existând doar pe hârtie. Dacă la acuzația viceprimarului ANI nu a dat deocamdată nici un răspuns, se pare că funcția de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Poienești l-a adus pe primar în atenția Agenției de Integritate. Ce-I rămâne de făcut edilului? Poate contesta în instanță decizia șI judecătorii să decidă cine are șI cine nu are dreptate în toată povestea asta.

Primar versus viceprimar, o adevărată telenovelă

Despre relația tensionată dintre primar și viceprimar s-au scris și povestit multe din 2012 și până acum și credem cu tărie că, se va mai scrie încă. Cei doi se acuză reciproc de delăsare și lipsă de interese dar, acuzele vicelui Constantin Pârgaru par să aibe mai multă greutate mai ales că mare parte din ele sunt confirmate și de mulți angajați ai primăriei. Una din poveștile de pomină care circulă pe seama primarului este legată de faptul că acesta ar fi întreținut relații sexuale, pe câmp, cu o tânără de 29 de ani din comună, contracost. Se spune că femeia are 3 copii de crescut șI mare nevoie de bani și de aceea a acceptat. Povestea a ajuns și la urechile polițiștilor dar, la scurt timp după ce aceasta a deat declarații, a început să primească amenințări. Interesant este și faptul că actul sexual dintre primar și tânara lui consăteancă ar fi avut și doi imartori ocular. Povestea este negată de către edil și acesta arată cu degetul înspre viceprimar. Varianta lui Poede spune că, de fapt, “dușmanul” lui ar fi plătit pe tânără cu 300 de lei pentru a spune povestea cu aventura sexuală pe câmp. Pe lângă această poveste, Poede mai este protagonistul și altora legate de refuzul de a plăti unele servicii, reclamații și procese care au ținut multă vreme prima pagină a ziarelor.

Primar versus contabilă, ultimul episod al telenovelei

Gheorghe Poede poate fi considerat unul dintre cei mai controversați primari din județul Vaslui, implicat în diverse scandaluri cu viceprimarul comunei, consiliul local și angajați ai primăriei. Chiar dacă a pozat, încă de la începutul mandatului într-un om corect și onest, faptele aveau să-l contrazică apoi. Suspendat o data din funcție, Poede ajunge din nou la cârma comunei Poienești cu ajutorul instanțelor de judecată. Până la urmă, edilul avea să-și dea ararama pe față și multe nereguli din primărie aveau să iasă la iveală odată cu plecarea contabilei Maria Crețu, chiar dacă plecarea acesteia a dus la imposibilitatea plății salariilor angajaților primăriei. După 41 de ani de activitate, contabilul șef al primăriei Poienești (Maria Crețu), cedează presiunilor la care era supusă zilnic de către Gheorghe Poede. Vorbele grele pe care acesta le spunea la adresa dumneai, ilegalitățile pe care acesta voia să le facă sub semnătura contabilei și injuriile au dus ca, femeia să refuze să mai vină la serviciu sătulă de jigniri.Tot ea este cea care spune despre primar că nu era transparent, că o punea să facă plățI la contracte ce nu aveau toată documentația necesară în spate, că facea totul după bunul lui plac, fără să-i pese de respectarea legilor, iar în comisiile de evaluare a ofertelor sau de recepție a lucrărilor schimba membrii după bunul lui plac și-i numea doar pe cei care erau dispuși să-i facă jocurile.

“Am decis să plec și să-mi caut de sănătate decât să-mi toc nervii cu un om care confundă primăria cu propria afacere”, spunea Maria Crețu, contabil care, de-a lungul carierei a lucrat cu nu mai puțin de 11 primari și despre care, inspectorii Curții de Conturi nu au decât cuvinte de laudă despre modul în care-și făcea meseria.

Cum să votezi legi pe care să nu le respecți? Paradoxul parlamentarilor

Conform Legii 176/2010, privind integritarea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, parlamentarii trebuiau să-și depună declarațiile de avere până pe data de 15 iunie. Ambele Camere au avut competență decizională în ceea ce privește normativul specificat. Deși cei mai mulți dintre cei 13 parlamentari vasluieni erau în funcții și în legislatura trecută, când s-a aprobat legea cu pricina, doar cinci demnitari și-au depus declarațiile de avere. Restul, fie au uitat complet pentru ce au ridicat mâna în mandatul trecut, fie și-au depus declarațiile, dar nu au fost publicare pe paginile electronice ale celor două Camere. Cei care au îndeplinit această formalitate sunt deputații social-democrați Victor Cristea și Toader Dima și senatorii Doina Silistru (PSD), Nelu Tătaru (PNL) și Dan Marian (PDL). Cei care nu au depus aceste documente pot fi sancționați – numai în cazul în care se va sesiza Agenția Națională de Integritate – cu până la 2.000 de lei. Dar ce reprezintă această sumă pentru un parlamentar pentru care statul cheltuie peste 25.000 de lei lunar?

Potrivit prevederilor Legii 176/2010, privind integritarea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, parlamentarii au avut termen până la sfârșitul săptămânii trecute să depună la secretariatul instituțiilor unde lucrează declarațiile de avere și interese. Deși unii dintre parlamentarii vasluieni au state vechi în Camerele decizionale, se pare că nici acum nu s-au obișnuit cu această formalitate prin care trebuie să le comunice alegătorilor ce-au mai pus la teșcherea sau, după caz, cât și pentru ce au mai împrumutat. Acesta este cazul deputaților Dan Bordeianu și Florin Ciurariu (PNL), Tudor Ciuhodaru (PP-DD), Sergiu Vizitiu (UNPR) și Irinel Stativă (PSD), dar și al senatorului Gabriela Crețu (PSD).

Ciudat e că unii din cei mai sus menționați au fost parlamentari și în legislatura trecută, când s-a adoptat normativul menționat, la care ambele Camere au avut competențe decizionale. Presupunând că pentru un proces legislativ sănătos se impune cunoașterea proiectului supus aprobării, este de neînțeles cum cei care au reprezentat Vasluiul în Parlament în ultimii șase ani au omis să-și depună declarațiile de avere.

Cei șapte deputați și senatotul ale căror declarații nu apar pe site-urile Camerelor riscă să fie amendați, conform articolului 29, alin. (1) din Legea 176/2010, din care cităm: „Nedepunerea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege, precum și nedeclararea, în declarația întocmită potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 50 lei la 2.000 lei”.

Amendarea parlamentarilor se va întâmpla numai în cazul în care Agenția Națională de Integritate se va sesiza în acest sens, lucru care se întâmplă destul de rar.

O altă posibilitate demnă de luat în calcul este că toți parlamentarii vasluieni au fost de bună credință și și-au depus declarațiile la secretariatele Camerelor, însă nu au fost publicate pe site-uri. În acest caz, pot fi sancționați cei responsabili, conform alineatului (2) al articolului 26 din Legea 176/2010: „Nerespectarea obligațiilor prevăzute la Art. 6 de către persoanele responsabile cu implementarea prevederilor prezentei legi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei. Aceeasi sancțiune se aplică și conducătorului entității respective, dacă acesta nu îndeplinește obligațiile prevăzute de prezenta lege”.

Ce înseamnă 2.000 de lei pentru un parlamentar?

Amenda de care sunt pasibili cei care nu și-au depus declarațiile de avere nu înseamnă aproape nimic față de sumele pe care statul le cheltuie cu ei lunar, care ajuns la circa 6.500 de euro!

Astfel, pe lângă indemnizație – care poate ajunge la circa 4.800 de lei lunar, în funcție de rolul fiecărui parlamentar în Camera din care face parte – statul mai chetuie pentru un parlamentar până la 4.500 cu cazarea acestuia în capitală. Suma cheltuită anual se ridică la peste șase milioane de euro, motiv pentru care ar fi oportună construcția unui stabiliment pentru parlamentari. Această idee a fost luată în discuție la un momentdat, însă s-a renunțat la ea fără nicio justificare.

De asemenea, parlamentarii mai primesc însărcinări de la Parlament de a reprezenta instituția în diverse activități din teritoriu (altele decât activitățile specifice de circumscripție). În asemenea ocazii li se decontează cazarea și li se oferă diurnă. Parlamentarii mai primesc diurne și pentru drumurile în circumscripțiile în care au fost aleși, ori pentru călătorii în interes de sefviciu în străinătate. Sumele cheltuite în acest sens ajung, potrivit Institutului de Politici Publice, la circa 5.000 de lei pe lună. La acești bani se adaugă și suma forfetară, cu care demnitarul poate să-și întrețină cabinetul parlamentar di teritoriu, aceasta ajungând până la 10.000 de lei, potrivit aceleiași surse. La toate acestea se mai adaugă plata abonamentelor de telefonie mobilă și internet. În total, circa 25.000 de lei pe lună pentru un singur parlamentar. În aceste condiții, ce înseamnă o eventuală amendă de 2.000 de lei de la ANI? Aproape nimic..

Putere versus opoziție în declarațiile de avere

Pare-se că parlamentarii nu prosperă doar politic cât sunt la putere, ci și financiar. Cel puțin așa reiese din declarațiile demnitarilor vasluieni care au depus aceste documente.

Astfel, deputatul PSD Toader Dima și-a mai cumpărat, anul trecut, încă un teren agricol, de 1,5 ha, pe lângă cele patru pe care le avea deja. Tot el și-a făcut anul acesta încă un depozit bancar de 20.000 de euro. Colegul său de cameră și de partid Victor Cristea, și-a luat, anul trecut, un Renault în leasing.

Tot în 2013, senatoarea PSD Doina Silistru (care și-a depus declarația de avere încă de pe 2 aprilie) și-a cumpărat un teren intravilan de 1.000 mp.

Singurul parlamentar a care nu a prosperat foarte mult este democrat-liberaul Dan Marian, care fiind în opozișie nu a bifat decât 1.444,26 euro la capitolul „fonduri de investiții sau echivalente, inclusiv fonduri private de pensii sau alte sisteme cu acumulare”. În rest, el a mai bifat un credit litigios de aproape 14 miliarde de lei.

Alex SAVA

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: