Home / Tag Archives: arest

Tag Archives: arest

Bârlădean arestat după ce a sustras un telefon mobil dintr-o locuință

Un tânăr de 18 ani, din Bârlad, a fost arestat pentru furt calificat.

La data de 6 octombrie, polițiștii bârlădeni au fost sesizați de un tânăr din municipiul Bârlad, cu privire la faptul că, persoane necunoscute, i-au sustras din locuință un telefon mobil, în valoare de 1.500 lei.

„În urma cercetărilor efectuate, polițiștii au stabilit faptul că, un tânăr bănuit de comiterea furtului, în vârstă de 18 ani, a pătruns în cursul nopții de 05/06.10, în curtea locuinței persoanei vătămate, prin escaladarea gardului împrejmuitor, după care, printr-o ușă lăsată descuiată, a pătruns în locuință și, din camera în care dormea victima a sustras un telefon mobil.”, a precizat conducerea IPJ Vaslui.

Prejudiciul a fost recuperat integral fiind restituit persoanei vătămate. Hoțul a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore, iar în data de 8 octombrie acesta a fost prezentat Judecătoriei Bârlad, care a dispus arestarea sa preventivă pentru o perioadă de 30 zile. (A.P.)

Fostul subprefect Sergiu Marian rămâne după gratii. Eliberat de Judecătorie, refuzat de Tribunalul Vaslui

Fostul subprefect Sergiu Marian va rămâne în continuare după gratii pentru ispășirea pedepsei din cel de-al doilea dosar de corupție în care a fost condamnat, în toamna anului trecut, la cinci ani de închisoare, chiar dacă Judecătoria Vaslui admisese cererea de eliberare condiționată. Însă, contestată de procurorii DNA, hotărârea primei instanțe a fost întoarsă de judecătorii Tribunalului Vaslui.

Magistrații Tribunalului Vaslui nu au fost prea îngăduitori cu fostul subprefect Sergiu Marian. Aceștia au admis, miercuri, contestația procurorilor DNA la hotărârea de eliberare condiționată a fostului demnitar local dată de Judecătoria Vaslui pe 10 ianuarie 2019. În consecință, Sergiu Marian va mai sta după gratii încă cel puțin patru luni, așa cum reiese din minuta Tribunalului Vaslui: ”Respinge ca nefondată propunerea Comisiei de liberare condiționată din cadrul Penitenciarului Vaslui privind liberarea condiționată a persoanei condamnate M. S. anterior executării integrale a pedepsei de 5 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 115/2017 a Tribunalul Vaslui, mandat de executare nr. 131/2018. Stabilește un termen de 4 luni pentru reiterarea cererii de liberare condiționată începând cu data rămânerii definitive a prezentei”.

Hotărârea magistraților vasluieni este ieșită din tipar, dacă ținem cont că demnitari cu rang mult mai înalt, majoritatea cu condamnări asemănătoare, au părăsit penitenciarul cu acordul Tribunalului Vaslui. Este cazul foștilor miniștri Relu Fenechiu și Gabriel Berca, precum și a fostului președinte al Camerei de Comerț a României, Mihail Vlasov.

Sergiu Marian a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Iași, la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupție, instanța reținându-i nu mai puțin de opt infracțiuni pe care le-a contopit într-un singură, obligându-l să execute pedeapsa cea mai grea, de patru ani, la care i-a adăugat un spor de un an. Ca și în speța pentru care a mai stat la închisoare în perioada ianuarie 2015 – iulie 2017, fostul subprefect a fost condamnat pe motiv că, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, i-ar fi favorizat fratelui său achiziționarea de terenuri la prețuri sub cele ale pieței. După pronunțarea Curții de Apel Iași în 19 octombrie 2018, Sergiu Marian s-a reîntors după gratii și, având în vedere cei doi ani și jumătate petrecuți deja în pușcărie în urma condamnării din primul dosar de corupție, i s-a permis eliberarea condiționată după numai trei luni de temniță.

Însă, decizia Judecătoriei Vaslui nu este definitivă și, așa cum s-a întâmplat în toate celelalte spețe de eliberări condiționate în dosare de corupție, procurorii DNA vor face contestație la Tribunalul Vaslui, mai ales că s-au opus inclusiv în timpul procesului de joi. (Ionuț PREDA)

Fostul subprefect Sergiu Marian, eliberat condiționat în cel de-al doilea dosar de corupție în care fusese condamnat la cinci ani de închisoare

Fostul subprefect Sergiu Marian a fost eliberat condiționat, ieri, în cel de-al doilea dosar de corupție în care a fost condamnat, în toamna anului trecut, la cinci ani de închisoare, pentru nu mai puțin de opt infracțiuni. Însă, fostul șef de la județ nu va părăsi, deocamdată, Penitenciarul Vaslui până când sentința nu va rămâne definitivă.

Judecătoria Vaslui a decis eliberarea condiționată a fostului subprefect Sergiu Marian, ajuns, în toamna anului trecut, pentru a doua oară după gratii, pentru fapte de corupție. Decizia judecătorilor vasluieni a fost luată la propunerea de eliberări condiționate a Penitenciarului Vaslui după ce s-a constatat că fostul demnitar local îndeplinește condițiile stabilite de lege. Sergiu Marian a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Iași, la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupție, instanța reținându-i nu mai puțin de opt infracțiuni pe care le-a contopit într-un singură, obligându-l să execute pedeapsa cea mai grea, de patru ani, la care i-a adăugat un spor de un an. Ca și în speța pentru care a mai stat la închisoare în perioada ianuarie 2015 – iulie 2017, fostul subprefect a fost condamnat pe motiv că, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, i-ar fi favorizat fratelui său achiziționarea de terenuri la prețuri sub cele ale pieței. După pronunțarea Curții de Apel Iași în 19 octombrie 2018, Sergiu Marian s-a reîntors după gratii și, având în vedere cei doi ani și jumătate petrecuți deja în pușcărie în urma condamnării din primul dosar de corupție, i s-a permis eliberarea condiționată după numai trei luni de temniță.

Însă, decizia Judecătoriei Vaslui nu este definitivă și, așa cum s-a întâmplat în toate celelalte spețe de eliberări condiționate în dosare de corupție, procurorii DNA vor face contestație la Tribunalul Vaslui, mai ales că s-au opus inclusiv în timpul procesului de joi. (Ionuț PREDA)

Două persoane reținute și 6.000 de țigarete confiscate în urma perchezițiilor de ieri

Ieri, in urma unei acțiuni desfășurate de polițiști de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice pentru prevenirea și combaterea contrabandei, au fost ridicate în vederea confiscării 6.000 de țigarete, fără timbru de accizare. Două persoane au fost reținute de polițiști pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Vaslui, în colaborare cu polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, cu sprijinul Inspectoratului Județean de Jandarmi Vaslui și al Brigăzii Mobile de Jandarmi Bacău au pus în executare ieri 32 de mandate de percheziție domiciliară. Acestea au avut loc pe raza municipiilor Vaslui, Bârlad precum și pe raza comunelor Puiești, Zorleni și Coroiești. De asemenea, au fost puse în aplicare și 14 mandate de aducere în vederea audierii unor persoane, bănuite de săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

Cu ocazia derulării activităților sus-menționate au fost descoperite și ridicate 6.000 de țigarete fără timbru de acciză, în vederea continuării cercetărilor.

Față de un bărbat în vârstă de 33 de ani și o femeie de 64 de ani, ambii din municipiul Bârlad, s-a luat măsura reținerii pentru 24 de ore. Urmează ca în cursul acestei zile, cei doi să fie prezentați Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, cu propunerea de dispunere a unei măsuri preventive. (G.P)

Pedofilul care a încercat să o violeze pe fetița prietenilor săi rămâne în arest

Costel Șoșu, bărbatul în vârstă de 45 de ani, din satul Armășoaia, care a încercat să violeze o copilă de șase ani, păcălind-o că îi cumpără o înghețată dacă merge cu el, rămâne în arest. Marți, magistrații Tribunalului Vaslui au prelungit arestul preventiv împotriva pedofilului cu încă 30 de zile, acesta fiind acuzat de tentativă de viol.

La mijlocul lunii iulie, Costel Șoșu a fost prins de bunica fetei, înainte ca acesta să o violeze. Femeie trecea întâmplător prin acea zonă și a avut un șoc în momentul în care și-a văzut nepoata dezbrăcată în brațele bestiei.

Costel era bun prieten cu familia fetiței, din această cauză copila a avut încredere în el, să meargă la magazin ca să îi cumpere o înghețată.

”Nepoata mea il stia foarte bine de la noi din curte, avea incredere in el si a spus ca ea merge. Pe drum, l-am vazut pe drum, intr-o parte si chiar m-am gandit: uite, pacatosul asta iar s-a imbatat. Si mi-am vazut de drumul meu. Cand m-am apropiat, am inlemnit. Am vazut capul fetei. Era in bratele lui, dezbracata. Ii pusese o mana la ochi si cu cealalta…nu va pot spune! Am inlemnit. Am tras fata din bratele lui si l-am facut in tot felul. Am mers la magazin, unde ne-am intalnit cu tatal fetei si copila s-a agatat de gatul lui. Abia acasa am povestit nurorii mele ce vazusem. Eram socata. Socata! Auzi la televizor, la altii, dar sa vezi cu ochii tai …e cumplit. Nora s-a dus la magazin dupa fiul meu si a sunat la politie. Nu ne-am imaginat asa ceva. El era pe lângă casa noastra. Se purta frumos, nu ne-a dat de banuit nimic. Bea, e adevarat, dar nu parea capabil de asa ceva. Lua copiii in brate, se juca, fetitei ii spunea Ciufulici, ii era draga si uite ce i-a facut lui Ciufulici! Am intrebat fata de ce nu tipa si a spus ca ii punea mana la gura”, ne-a povestit Maria Prisoschi, bunica fetitei, în ziua în care a trăit șocul de a-și vedea nepoțica pe cale de a fi violată. (Crina BUTA)

Violatorul adolescentei de 17 ani rămâne după gratii

Violatorul adolescentei de 17 ani din Vaslui va rămâne după gratii cel puțin pe toată perioada mandatului de 30 de zile, după ce Tribunalul Vaslui a respins contestația tânărului la decizia luată de prima instanță. Avocații apărării au încercat să-i convingă pe magistrați să-l lase pe clientul lor în libertate pe motiv că nu ar fi probe suficient, invocând în acest sens cazul celor doi frați suspecți în cazul dublei crime din Capitală.

Magistrații Tribunalului Vaslui nu au fost înduplecați de avocații tânărului de 30 de ani, acuzat de violarea unei adolescente de 17 ani într-o scară de bloc din municipiul Vaslui. Avocații au încercat, prin diverse tertipuri, să-i convingă pe judecători să-i dea drumul clientului lor. Apărătorii lui Simon Angel Flavian Vidineac au invocat faptul că nu s-ar fi consumat în fapt un act sexual între clientul său și adolescentă. În acest sens, avocații au spus că nu sunt probe concludente, la fel ca în cazul celor doi frați din județul Vaslui, principalii suspecți în cazul dublei crime din Capitală. Totodată, au încercat să-l disculpe pe tânăr și de acuzația de tâlhărie, după ce acesta i-ar fi smuls victimei din mână telefonul. În susținerea celor afirmate, apărătorii au spus că mobilul ar fi fost găsit în iarbă în zona cartierului 13 Decembrie.

În consecință, după mai multe ore de judecată și deliberări, judecătorii Tribunalului Vaslui au respins cererea de repunere în libertate a lui Simon Angel Flavian Vidineac. (Ionuț PREDA)

(VIDEO) Unul dintre violatorii de la Văleni a ieșit din pușcărie

Unul dintre cei șapte tineri din Văleni care, în 2015, au fost condamnați la închisoare după ce au sechestrat și violat o elevă de 18 ani, a ieșit din pușcărie, fiind eliberat condiționat de către Judecătoria Vaslui. Așteptat de către o persoană mai în vârstă, Alin Dumitru Rotaru a refuzat să facă vreo declarație la ieșirea din penitenciar, acolo unde a stat închis efectiv jumătate din pedeapsa de șase ani și jumătate pe care o avea de ispășit.

Magistrații vasluieni au dat startul eliberărilor condiționate în cazul celor șapte violatori de la Văleni. Primul care părăsit pușcăria înainte de ispășirea integrală a pedepsei este Alin Dumitru Rotaru, cel care avea de executat șase ani și jumătate de închisoare. Însă, în urma analizei făcută de Comisia de liberări condiționate din cadrul Penitenciarului Vaslui, s-a considerat că acesta poate părăsi mai devreme închisoarea, punându-i-se, însă, în vedere o serie de obligații pe care le are de îndeplinit pe perioada termenului de supraveghere.

Pune în vedere condamnatului dispozițiile art. 100 alin. 5 și art. 104 al. 2 Cod penal referitoare la conduita sa viitoare și consecințele la care se expune, dacă va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere”, se arată în sentința instanței.

Dată la mijlocul săptămânii trecute, decizia judecătorilor vasluieni nu a fost contestată de către procurori în termenul legal de trei zile, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Ioan Surleac, condamnat în același dosar. Ceea ce a cântărit, cel mai probabil, în decizia magistraților a fost achitarea de către Alin Rotaru a daunelor morale stabilite prin sentința din 2015, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul lui Surleac.
Așteptat de către o persoană mai în vârstă, Alin Dumitru Rotaru a refuzat să facă vreo declarație la ieșirea din penitenciar, acolo unde a stat închis efectiv jumătate din pedeapsa de șase ani și jumătate pe care o avea de ispășit. (Ionuț PREDA)

Deținuți din Penitenciarul Vaslui, scoși la club pentru a învăța despre prevenția consumului de droguri

Mai mulți deținuți de la Penitenciarului Vaslui au fost scoși din unitate și duși într-un club din municipiul reședință unde specialiști în domeniu le-a spus despre ceea ce înseamnă prevenția consumului de droguri.

Clubul ”Prietenia” Vaslui a fost gazda unei activități intitulate ”Prevenția ține la distanță detenția – Învață din greșelile altora!”, tema abordată fiind despre ceea ce înseamnă prevenirea consumului de droguri. Pe lângă cei cinci deținuți, la acțiuni au participat și 35 elevi de la de la diferite licee din Vaslui, membri ai Clubului KIWANIS Vaslui, cinci profesori coordonatori, specialiști CPECA Vaslui,  reprezentanți ai Inspectoratului de Poliție al Județului, specialiști din penitenciar.

Activitatea directă cu deținuții a presupus analiza psihologică a consecințelor consumului de droguri, prezentarea unor lecții de viață prin conștientizarea alegerilor greșite și integrarea pierderilor suferite prin identificarea și accesarea emoțiilor, a resurselor personale sau ale grupului, exersarea capacităților de autodezvăluire sau autoprezentare.

Participanții la activitate au avut posibilitatea de a interacționa, de a se autoprezenta, de a expune experiențe personale relevante din perspectiva asumării, conștientizării și promovării de atitudini proactive în ceea ce privește menținerea și dezvoltarea sănătății emoționale, a stării de bine și prevenirii unor comportamente disfuncționale, de a face schimb de opinii, de a-și completa cunoștințele și experiența învățând de la ceilalți, de a descifra mesaje cu conținut terapeutic. De asemenea, au fost utilizate metode și procedee, precum exerciții de intercunoaștere, prezentarea unor istorii sau experiențe personale, recomandări pentru deținuți, expunerea și problematizarea relației cogniție – emoție – comportament.

Deținuții au dovedit bune capacități de însușire a bagajului noțional transmis, de autodezvăluire verbală, de conștientizere a resurselor personale, de autoajutor în gestionarea emoțiilor, au sugerat elevilor direcții de alegere pozitivă. Lecțiile de viață prezentate au întărit mesajul activități într-o manieră nondirectivă și au avut rolul de a sensibiliza și încuraja participanții să adopte o atitudine deschisă, bazată pe necesitatea cunoașterii de sine și de alții, menținerii echilibrului psihic prin dozarea așteptărilor, conștientizarea resurselor personale-reinventarea, restructurarea ori regenerarea psihică”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

Atât deținuții cât și celelalte persoane participante la activitate au fost sprijinite să își analizeze propriile alegeri, să conștientizeze nevoia de dezvoltare a abilităților de comunicare a problemelor personale, de contactare și colaborare cu instituții specializate, să își dezvolte noi abilități de interacțiune socială, să atingă un nivel optim de control emoțional în situații de impas existențial.

Derularea unei activități psihologice pe această temă, cred reprezentanții Penitenciarului Vaslui, este o oportunitate, atât pentru persoanele private de libertate, cât și pentru membrii societății libere, în cazul de față elevi, de a conștientiza efectele consumului de droguri asupra sănătății psihofizice, importanța controlului asupra factorilor negativi de influențare a deciziilor personale, sensibilizarea și conștientizarea cu privire la pierderile suferite  în condiții de detenție sau și în libertate, aspecte care întăresc necesitatea acceptării intervențiilor de specialitate din partea specialiștilor. (Ionuț PREDA)

Avocat din Vaslui, arestat preventiv după ce ar fi primit ilegal 3.400 de euro și 400 de lei

Un avocat din Baroul Vaslui a fost arestat preventiv pentru trafic de influență în formă continuată. El este acuzat că, împreună cu o altă persoană, ar fi primit suma totală de 3.400 de euro și 400 de lei pentru a-și folosi influența pe care o avea asupra unor angajați ai instituțiilor statului.

Un avocat din Baroul Vaslui a fost arestat preventiv pentru trafic de influență în formă continuată. Neculai Horobeț este acuzat că, împreună cu o altă persoană, ar fi primit suma totală de 3.400 de euro și 400 de lei pentru a-și folosi influența pe care ar avea la unii angajați ai instituțiilor statului. Potrivit procurorilor DNA, avocatul vasluian, împreună cu un alt bărbat, au pretins de la o persoană suma de 2.400 de euro pentru a-i determina pe angajați ai Serviciului Public Comunitar Regim de Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Vaslui să-i elibereze pe numele acesteia un permis de conducere fără a susține examenul auto. Cei doi ar fi primit din suma pretinsă 1.900 de euro și 400 de lei.

Într-un context asemănător, în perioada septembrie–octombrie 2017, inculpatul Horobeț Neculai a pretins și primit de la o persoană, martor în cauză, direct sau prin intermediul celuilalt inculpat, în mai multe tranșe, suma totală de 1.500 euro, pentru a-și trafica influența pe care a pretins că o are asupra polițiștilor din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui,  Serviciul Rutier. Concret, inculpatul a promis persoanei respective, care era cercetată cu privire la săvârșirea unor infracțiuni la regimul circulației rutiere, că-i va determina pe polițiști să-i restituie permisul de conducere”, se arată într-un comunicat al DNA.

În aceeași speță, procurorii anticorupție au dispus măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, pe numele persoanei, care l-a ajutat pe avocat la comiterea celor două infracțiuni de trafic de influență. (Ionuț PREDA)

Bătrână din Huși, tâlhărită de 40.000 de lei de către doi indivizi necunoscuți

O bătrână de 87 de ani a fost tâlhărită de 40.000 de lei în casa sa din Huși, bani pe care femeia i-ar fi agonisit din pensie. Cei doi bărbați care au lăsat-o pe bătrână fără economii sunt căutați de polițiști.

Doi bărbați pot spune că au dat o adevărată lovitură chiar de sărbători, după ce au reușit să-i ia unei bătrâne, în urma unei tâlhării, suma de 40.000 de lei. Indivizii au intrat în casa bătrânei, situată pe o stradă din municipiul Huși, pe un ochi de geam, după care au început să răscolească printre lucruri în căutarea banilor. Pentru că nu găseau nimic, indivizii au început să o bată pe femeia de 87 de ani pentru a spune unde și-a ascuns economiile. În cele din urmă, tâlharii au găsit 40.000 de lei ascunși într-un sac, ulterior părăsind locuința.

A doua zi dimineață, bătrâna a strigat după ajutor la un vecin, acesta sunând la numărul de urgență 112.

Polițiștii au găsit-o pe victimă în locuința sa, fiind solicitată intervenția unei ambulanțe. La spital, medicii au stabilit că bătrâna are nevoie de una-două zile de îngrijiri medicale”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției Județene Vaslui, Silvia Manta.

În prezent, polițiștii îi caută pe autorii tâlhăriei, care vor fi cercetați pentru tâlhărie calificată. Femeia de 87 de ani locuia singură de mai mulți ani, fără a avea rude care să o viziteze. (Ionuț PREDA)

Tânărul din Portari care și-a băgat sora de 12 ani și mama, de negăsit de poliție

Tânărul din Portari care și-a bătut sora de 12 ani și mama care, apoi, a ajuns la spital din cauza leziunile suferite, este de negăsit, deși polițiștii îl caută de patru zile. Portăreanul de 23 de ani este cunoscut ca o fire foarte violentă, fiind cercetat de poliție în mai multe dosare penale, în care victime sunt, cu precădere, rudele acestuia.

Polițiștii continuă căutările tânărului din localitatea Portari care și-a băgat sora de 12 ani și mama în spital și apoi a fugit. Cunoscut pentru comportamentul său violent, portăreanul nu a mai revenit la domiciliu de la comiterea agresiunilor, respectiv sâmbătă seara. Totuși, se pare că tânărul este în viață, deși amenințase, la numărul 112, după comiterea actelor de violență, că se va spânzura.

Autorul agresiunii a fost contactat telefonic, la solicitarea poliției, de către un cetățean de bună credință. Tânărul a spus că este într-un bar din cartierul 13 Decembrie din Vaslui, unde consumă o bere, refuzând să se întâlnească cu persoana care l-a sunat pe motiv că l-ar fi pus polițiștii să-l contacteze. Acțiunile de căutare a agresorului vor continua pentru prinderea acestuia”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției Județene Vaslui, Silvia Manta.

Portăreanul căutat de poliție este cercetat în mai multe dosare penale, în special pentru violență. De altfel, tânărul obișnuiește să-și bată sora și mama, iar apoi să fugă de acasă. (Ionuț PREDA)

Octogenară din Bârlad bătută și tâlhărită de doi adolescenți

Polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale Bârlad efectuează cercetări față de doi tineri, în vârstă de 17 ani, ambii cu domiciliul în municipiul Bârlad, bănuiți de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Victima infracțiunii este o femeie în vârstă de 80 de ani, tot din Bârlad.

În seara de 11 noiembrie,, cei doi tineri au pătruns în imobilul femeii, au lovit-o și i-au sustras suma de 10.000 de lei. Indivizii au fost reținuți de polițiști pentru o perioadă de 24 de ore, iar ulterior au fost prezentați la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, respectiv Judecătoria Bârlad. Pe numele lor a fost dispusă măsura arestării preventive. (G.P.)

(VIDEO) Un descreierat care în tinerețe și-a ucis soția și i-a ascuns trupul în grădină, arestat aseară după ce și-a violat cu sălbăticie mătușa septuagenară

Un recidivist din județul Vaslui, Constantin Bulgaru, s-a întors după gratii, după ce, cu o violență ieșita din comun, și-a violat și bătut mătușa, bătrâna fiind transportată în stare gravă la Spitalul de Neurochirurgie Iași. Aseară, judecătorii vasluieni au emis pe numele bărbatului de 59 de ani mandat de arestare preventivă pentru următoarele 30 zile.

În cursul zilei de vineri, Bulgaru Constantin a mers în satul Arșița, din comuna Bogdana, la mătușa lui, în vârstă de 73 de ani, sub pretextul de a o ajuta pe aceasta la treburile gospodărești. Nu a reușit să termine tot ce avea de făcut în curtea femeii, așa că a rămas să doarmă în casa bătrânei, el fiind din localitatea Fântâna Blănarului. În cursul nopții, cu mințile tulburi de alcool, s-a năpustit asupra mătușii sale și a violat-o, fără să țină cont de rugămințile și de lacrimile acesteia.

Bătrâna a încercat din răsputeri să se apere, iar asta l-a scos din minte pe “musafir”. A lovit-o cu sălbăticie și și-a dus la capăt planul îngrozitor. Mai mult moartă decât vie, femeia a ajuns în grija medicilor de la Spitalul de Neurochirurgie Iași, cu răni grave.

Deși inclusiv vecinii le-au spus anchetatorilor că el e vinovat pentru starea precară de acum a bătrânii, Bulgaru nu recunoaște nici în ruptul capului că și-a zdrobit mătușa. După 24 de ore petrecute în arest, aseară, suspectul a fost prezentat la Judecătoria Vaslui cu propunere de arestare preventivă pentru viol.

 

 

“Nu i-am făcut eu nimic! Nu am bătu-o! Eu am plecat!”, a declarat acesta la intrarea în sala de judecată. Probele strânse până acum la dosar sunt însă de nezdruncinat, așa ca Bulgaru, deși a cerut măsura controlului judiciar, s-a întors după gratii.

În anul 1992, individul a fost arestat pentru lovituri cauzatoare de moarte, după ce și-a ucis soția și i-a îngropat trupul în grădină. Teribila descoperire a fost făcută de anchetatorii brașoveni abia după un an de zile. Blândețea magistraților și a legilor românești a făcut ca patru ani mai târziu, criminalul să fie eliberat.

Bărbatul condamnat după ce și-a violat nepoata de 13 ani ar fi încercat să-și abuzeze sexual o altă nepoată bolnavă și fiica vitregă

Bărbatul din Sârbi condamnat la 11 ani de închisoare după ce și-a violat nepoata de 13 ani cu retard mintal care apoi a și născut ar fi încercat să-și

Catalin Baciu

abuzeze sexual și o altă nepoată bolnavă, în vârstă de 14 ani la momentul respectiv, și fiica vitregă, de 17 ani. Totul a ieșit la iveală după ce judecătorii au dat sentința pentru Cătălin Baciu, părinții fetei violate în repetate rânduri făcându-și curaj și povestind despre ”apucăturile animalice” ale celui care ”i-au înnebunit de tot” fiica. Elevă la școala din Sârbi, copila are, periodic, excese de furie, aruncând cu diverse obiecte prin casă, supărată că mama sa i-ar fi vândut copilul făcut cu violatorul și care acum se află în grija unui asistent maternal profesionist.

Detalii înfiorătoare ies la iveală în cazul violatorului de 37 de ani, din satul Sârbi. Părinții și-au făcut curaj și au mărturisit despre comportamentul deviant al celui care, în opinia lor, i-au nenorocit pe viață fiica de 14 ani. Atât mama cât și tatăl copilei susțin că unchiul fetei a mai avut ”apucături animalice” în trecut, încercând să abuzeze sexual pe o altă nepoată de a sa, din Huși, precum și pe fiica sa vitregă, de 17 ani.

Acum vreo patru ani, când era la Huși, Cătălin a încercat să o violeze pe fiica de 14 ani a unui alt frate de-al nostru, bolnavă și aia. Nu a reușit, căci fata a început să țipe și atunci a apărut tatăl copilei. Nu l-a reclamat la poliție, însă i-a dat un hârleț pe spate ca să-l liniștească pe viitor”, ne-a declarat Cristian Baciu, fratele violatorului.

Mutat de la Huși în localitatea Sârbi, acolo unde și-a găsit o femeie cu care a trăit până a fi luat la pușcărie, Cătălin Baciu se pare că a încercat să-și satisfacă pofta de sex și cu fiica sa vitregă, acum în vârstă de 17 ani. Totul s-ar fi consumat în perioada în care bărbatul a violat-o și pe nepoata sa. ”A încercat să se culce chiar și cu fiică-sa vitregă. Spunea el că a greșit patul. Cum am putea crede acum că este adevărat? Ca și nepoata de la Huși, fata a scăpat că a început să strige după ajutor. Când se îmbăta, era jale cu el”, susține Carmen Stan, mama fetei violate.

Ca și în cazul nepoatei de la Huși, Cătălin Baciu nu a fost reclamat la poliție și a scăpat de o anchetă pentru tentativă de viol.

Mi-a spus că a violat-o unchiul său când am văzut că-i crește burta”

Fata violată nu a avut curaj să le spună părinților că a fost violată de unchiul său. Probabil, crede mama sa, i-a fost frică de răzbunarea agresorului sexual. Totul a ieșit la iveală în momentul în care femeia a observat că fiicei sale începe să-i crească burta și are lactație. În consecință, a luat-o pe fată și s-a dus la medic la Spitalul Bârlad, specialist care, în urma ecografiei, i-a confirmat ceea ce bănuia: fiica sa era gravidă la vârsta de 13 ani.

Sarcina avea patru luni și jumătate. Evident, am început să-mi fac griji, având în vedere vârsta pe care o avea și, mai ales, boala. Am întrebat-o cu cine s-a culcat și, în cele din urmă, mi-a mărturisit că este cumnatul meu. M-am dus imediat la poliție și l-am reclamat. Au făcut anchetă și au spus că nu au dovezi suficiente. El nu a recunoscut nimic. Dimpotrivă, l-a acuzat pe bărbatul meu, că el este cel care s-a culcat cu fiică-sa”, ne-a spus mama fetei.

Fără dovezi concludente, anchetatorii au clasat dosarul de viol într-o primă fază. Însă, Cătălin Baciu nu a scăpat pentru că, după ce victima sa a născut în luna ianuarie a acestui an, s-au prelevat probe ADN care au putut fi comparate cu cele ale bărbatului. Astfel, în urma analizelor, s-a demonstrat că este tatăl copilului și, în consecință, anchetatorii au redeschis dosarul și l-au prezentat pe violator în instanță, cu propunerea de arestare preventivă. Inexplicabil, cu dovezile clare pe masă, magistrații Judecătoriei Bârlad l-au lăsat în libertate pe Cătălin Baciu. Abia în urma recursului procurorilor, Tribunalul Vaslui a emis mandat de arestare preventivă.

După ce a născut, fiică-mea a înnebunit de tot. Zicea că se omoară, că i-am vândut copilul”

Nașterea la o vârstă foarte fragedă și retardul mintal de care suferea au afectat-o foarte mult pe copila în vârstă acum de 14 ani. Drept dovadă sunt excesele de furie pe care le are periodic, momente în care aruncă cu obiecte prin casă și țipă la cei din jur. Însă, cea mai puternică criză de nervi a avut-o după ce a adus pe lume băiețelul, atunci spărgând geamurile de la casă.

După ce a născut, fiica mea a înnebunit de tot. Zicea că se omoară, că i-am vândut copilul pe care, de fapt, îl luaseră cei de la Protecția Copilului. A devenit foarte agresivă. La școală avem noroc că atunci când se enervează o ajută doamna director, care este cumătra mea pentru că mi-a botezat pe băiatul mic, de patru ani”, afirmă Carmen Stan.

Pentru a evita o tragedie, femeia a mers cu fiica sa în repetate rânduri la controale pentru tratament, inclusiv la Spitalul de Psihiatrie ”Socola” Iași. Mama copilei nu ne-a putut spune dacă și-a mai revenit, având în vedere că trauma prin care a trecut a marcat-o foarte mult.

În fața judecătorilor, violatorul a spus că nu știa că nepoata sa are 13 ani și probleme psihice pe motiv că merge la școală

Ajuns în fața instanței de judecată, Cătălin Baciu a recunoscut că și-a violat nepoata. Însă, declarațiile sale au fost halucinante cu privire la gestul său. Bărbatul a spus că nu știa vârsta fetei și, mai ales, că este bolnavă psihic, deși o abuzase sexual în repetate rânduri.

În fața judecătoarei, cumnatul meu a spus că nu știa că fata avea 13 ani și nici că-i cu retard mintal, pe motiv că merge la școală. Totuși, a avut curajul și a recunoscut că s-a culcat cu ea. Însă, nimeni nu știe de câte ori a făcut-o. Însă, la concluzii, când judecătoarea i-a dat voie la pledoaria finală, a spus că-i pare rău de ce a făcut”, susține mama copilei violate.

Părinții copilei nu au putut spune nici când anume s-au petrecut abuzurile sexuale la care a fost supusă fiica lor. Însă, ei bănuiesc că fata a căzut pradă lui Cătălin Baciu atunci când ei erau plecați la muncă, în special pe timpul nopții, la o fermă de pui din satul învecinat. De altfel, odată a și fost surprins de fratele femeii, care locuiește în același imobil, când ieșea, fără nicio justificare, din casa în care se aflau doar cei patru copii ai familiei Baciu.

11 ani de pușcărie este prea puțin. O să fac apel”

Pedeapsa de 11 ani de pușcărie primită de către Cătălin Baciu este considerată prea mică de către mama copilei. Femeia a aflat de la reporterii Libertatea ce pedeapsă a primit cumnatul său și a spus că va face apel la sentința dată de Judecătoria Bârlad.

Nu știam ce pedeapsă a primit, însă 11 ani de pușcărie este prea puțin pentru ceea ce a făcut, pentru că mi-a nenorocit fata pentru tot restul vieții. Tot timpul o jignea pe fiică-mea. Bine măcar că a dat instanța daune morale. Să le plătească nevastă-sa, că are de unde, pentru că lucrează la o fabrică de pui din Banca (n.red.-satul învecinat). Maică-sa a venit în sat, a trecut prin fața porții noastre și nu a avut bunul simț să intre să vadă ce face fata noastră. Nu pot să-i iert. O să fac apel la sentință”, a spus Carmen Stan.

Cătălin Stan

Fratele femeii crede, la rândul său, că judecătorii au fost prea indulgenți cu violatorul nepoatei sale. ”Cum să-i dea numai 11 ani de pușcărie? Trebuia să-i dea cel puțin 20 de ani de închisoare, să-i putrezească oasele acolo. Nu s-a gândit că-i nepoată-sa, că-i și sângele lui? Să plătească cu vârf și îndesat pentru răul pe care ni l-a făcut la toți”, este de părere Cătălin Stan.

Fata este elevă în clasa a VII-a, iar fiul ei a ajuns la un asistent maternal

Cu câteva luni înainte de a naște, fata s-a retras de la școală. Pe 8 ianuarie anul acesta, a adus pe lume un băiețel care, în urma unei evaluări făcută de către specialiștii Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui, a ajuns în grija unui asistent maternal profesionist. ”Încă de la naștere, copilul a fost preluat în sistemul de protecție. Nu s-a impus internarea într-un centru de specialitate având în vedere că nu avea nevoie de asistență medicală permanentă. La rândul său, mama a beneficiat după naștere de consiliere psihologică, un program la care a participat și mama minorei”, a declarat purtătorul de cuvânt al DGASPC Vaslui, Irina Cîmpeanu.

Din primăvara acestui an, fata de 14 ani și-a reluat cursurile, în prezent fiind în clasa a VII-a la Școala Sârbi. Copila ne-a mărturisit în momentul în care a plecat către unitatea de învățământ cu ghiozdanul în spate că-i place la școală și că iubește toate materiile. Acesta a fost și motivul pentru care nu a renunțat la școală, chiar dacă a trecut prin acea cumpănă a vieții sale.

Tânăr de 21 de ani, din Bârlad, reținut pentru tâlhărie

Un tânăr de 21 de ani, bănuit de comiterea infracțiunii de tâlhărie calificată, a fost identificat și reținut de polițiști din cadrul Poliției Municipiului Bârlad.

Pe 15 iulie a pătruns într-o sală de jocuri de noroc din municipiul Bârlad și, prin amenințare, a sustras un telefon mobil de la o femeie de 21 de ani, supraveghetor la sala respectivă.

Polițiștii au probat activitatea infracțională a bărbatului și l-au reținut pentru o perioadă de 24 de ore. Ieri a fost prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad cu propunerea de dispunere a unei măsuri preventive. (G.P)

 

 

Primarul PSD de la Poienești, arestat la domiciliu pentru fapte de corupție, suspendat din funcție și înlocuit cu un viceprimar de la PSRo

Primarul comunei Poienești, arestat la domiciliu pentru fapte de corupție, a fost suspendat din funcție de Prefectura Vaslui în urma comunicării făcută de către Curtea de Apel Iași cu privire la măsura preventivă dispusă împotriva sa. Viceprimarul comunei, Ovidiu Flocea (PSRo), a preluat conducerea primăriei.

Prefectura Vaslui a dispus eliberarea din funcție a primarului comunei Poienești, Nelu Manole Caragață, după ce acesta a fost arestat la domiciliu pentru fapte de corupție. Decizia luată de către reprezentantul guvernului în teritoriu vine ca urmare a comunicării făcută de către Curtea de Apel Iași, conform căreia edilul Caragață va rămâne în arest la domiciliu cel puțin până la mijlocul lunii viitoare.

De asemenea, prin același ordin de prefect, viceprimarul comunei Poienești, Ovidiu Flocea (PSRo), a fost desemnat să preia atribuțiile de primar interimar al comunei.

Primarul comunei Poienești, Nelu Manole Caragață, a fost arestat la domiciliu pentru luare de mită după ce, în urmă cu două luni, ar fi pretins de la patronul firmei Gemini Stalker SRL Vaslui, Marius Chariton, suma de 12.000 de lei pentru atribuirea directă a unui contract de furnizarea de mobilier necesar dotării unei grădinițe din comună. Valoarea contractului era de 45.000 de lei, iar mita ar fi urmat să fie dată edilului de către omul de afaceri în momentul livrării mărfii.

La rândul său, omul de afaceri Marius Chariton a fost arestat pentru 30 de zile printre altele și pentru dare de mită în aceeași cauză. De asemenea, patronul firmei vasluiene de mobilă Gemini Stalker SRL este acuzat de procurorii Direcției de Investigare de Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de constituire de grup infracțional organizat și evaziune fiscală. Pe timpul cercetărilor, anchetatorii au stabilit că Marius Chariton a făcut compensări ilegale de TVA în perioada 2014 – 2017, pe exporturi fictive de mobilier în Republica Moldova. Prejudiciul estimat de către procurori se ridică la aproximativ 60.000 de lei.

Reținerea inițială a primarului Nelu Manole Caragață s-a făcut în urma a 23 de percheziții desfășurate de procurorii DIICOT la sediile firmelor vizate în dosar, la locuințele unor persoane precum și la mai multe instituții ale statului, respectiv Primăria Poienești, Centrul Medico-Social Codăiești și Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui. În final, 20 de persoane au fost audiate ore întregi de către procurorii DIICOT, trei persoane fiind reținute la final. (Ionuț PREDA)

Pedagog de la un liceu din Huși, arestat preventiv după ce și-a bătut și sechestrat soția în unitatea de învățământ

Un pedagog de la un liceu special din Huși a fost arestat preventiv pentru violență în familie după ce și-a bătut și sechestrat soția în cabinetul medical al unității de învățământ. Cei doi soți au fost găsiți de către asistentul medical, care a anunțat conducerea școlii, ulterior fiind sesizată poliția.

Judecătoria Huși a emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile, pentru violență în familie, pe numele unui tânăr de 31 de ani, pedagog la Liceul Tehnologic ”Sfânta Ecaterina” Huși, după ce și-a agresat soția în unitatea de învățământ. Incidentul s-a petrecut în cabinetul medical al școlii, acolo unde femeia, angajată tot ca pedagog în aceeași instituție, dormise în cursul nopții de 27 spre 28 mai, se pare tot din cauza problemelor existente în familie. În jurul orei 6.15, bărbatul a intrat peste soția sa în cabinetul medical, unde a lovit-o, a amenințat-o cu acte de violență și ar fi tras-o de păr în momentul în care a încercat să iasă din camera în care se aflau. Cei doi au fost găsiți de către asistentul medical în momentul în care acesta a venit la serviciu, fiind anunțată conducerea liceului. Ulterior, directorul unității de învățământ a sesizat incidentul la Poliție, care a demarat o anchetă în acest caz.

În dimineața de 28 mai, pe fondul unor conflicte intrafamiliale, bărbatul și-a lovit soția, i-a adresat amenințări cu acte de violență și s-a opus, prin folosirea violenței, atunci când femeia a intenționat să părăsească camera în care se afla. Polițiștii hușeni au emis pe numele bărbatului ordonanță de reținere pentru 24 de ore, iar ulterior acesta a fost prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huși, cu propunerea de dispunere a unei măsuri preventive. Procurorii și-au însușit solicitarea și au efectuat demersurile legale către Judecătoria Huși, care a emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției Județene Vaslui, Iulian Petre.

Incidentul dintre cei doi pedagogi nu a fost văzut de către elevi, care nu se aflau la cursuri la ora la care s-a petrecut acesta.

Conducerea liceului a decis: anchetă internă și suspendarea contractului de muncă

Ieri, conducerea Liceului ”Sfânta Ecaterina” Huși a decis suspendarea contractului de muncă a pedagogului respectiv. Totodată, s-a dispus efectuarea unei anchete interne pentru a se stabili cum de a fost posibil ca un astfel de incident să se petreacă în unitatea de învățământ. În acest sens, Consiliul de Administrație al școlii va desemna o comisie de cercetare disciplinară, care va prezenta la finalul anchetei interne un raport cu privire la eveniment.

Conducerea școlii ne-a comunicat raportul de incident, așa cum s-a petrecut acesta în dimineața de 28 mai. Într-o primă fază, până la finalizarea anchetei interne, s-a luat deja decizia suspendării contractului de muncă a pedagogului pe perioada cercetărilor. De asemenea, mai mulți martori, angajați ai liceului, au fost chemați la Poliția Huși pentru a da declarații”, ne-a precizat inspectorul pentru management școlar din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Vaslui, Constantin Turcu. (Ionuț PREDA)

Creatorul de modă Andrei Spiridon, condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare, după ce a sechestrat și violat o elevă olimpică

Creatorul de modă Silvian Andrei Spiridon, care a urmat o școală de specialitate la Milano, a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru lipsire de libertate în mod ilegal, după ce ar fi sechestrat și abuzat sexual o elevă olimpică internațional. Atât designerul cât și victima sa vor trebui să plătească cheltuieli judiciare de peste 5.000 de lei fiecare.

Curtea de Apel Iași l-a condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pe creatorul de modă bârlădean Silvian Andrei Spiridon, acuzat că, în prima noapte de Crăciun din anul 2015, ar fi sechestrat și apoi violat o elevă olimpică în vârstă de 17 ani. În fapt, magistrații ieșeni au menținut pedeapsa stabilită inițial de către Judecătoria Bârlad, instanță care a dispus, în ianuarie 2017, încetarea procesului penal pentru viol, în condițiile în care victima și-a retras plângerea în urma împăcării cu designerul de 31 de ani. În schimbul renunțării la acuzația de viol, adolescenta a primit de la Silvian Andrei Spiridon 50.000 de lei și un autoturism. Pe de altă parte, judecătorii ieșeni au admis apelul celor doi cu privire la reducerea cheltuielilor judiciare, de la 37.500 de lei fiecare la 5.415 lei, în cazul creatorului de modă, și la 5.015 lei în ceea ce o privește pe fosta elevă olimpică internațional. Tot prin sentința dată de Judecătoria Bârlad și menținută de Curtea de Apel Iași, Silvian Andrei Spiridon nu va avea voie, după ce va ieși din închisoare, să comunice cu fosta sa victimă și nici să se apropie la o distanță mai mică de 100 de metri de fosta elevă, totul pe perioadă de trei ani.

Potrivit rechizitoriului procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, eleva de 17 ani a fost abuzată sexual, în cursul nopții de 25 spre 26 decembrie 2015, de către creatorul de modă în mașina acestuia, undeva în afara municipiului Bârlad. Victima a fost luată de către tânăr dintr-un club din oraș, oferindu-se să o conducă acasă. În drum spre locuința elevei, Silvian Andrei Spriridon i-a propus acesteia să întrețină relații sexuale, însă a fost refuzat. În consecință, susțin anchetatorii, designerul a blocat ușile mașinii și a condus-o în afara orașului, unde a abuzat-o sexual pe adolescentă. Întreaga activitate infracțională a tânărului, mai arată procurorii în rechizitoriu, a durat patru ore.

A doua zi, eleva a depus plângere la Poliție și, în urma cercetărilor desfășurate, anchetatorii au decis, pe 6 ianuarie 2016, să-l rețină pe Silvian Andrei Spiridon. Ulterior, după împăcarea la mediator, tânărul a fost eliberat, însă, pe 13 ianuarie, a fost plasat în arest la domiciliu până pe 4 august 2016. Atunci, magistrații au decis cercetarea și, apoi, judecarea lui Silvian Andrei Spiridon sub control judiciar. (Ionuț PREDA)

Trei bărbați căutați de polițiști în țară, dar și în Italia, au ajuns după gratii

În cadrul activităților desfășurate în această săptămână de polițiști, au fost puse în aplicare trei mandate de executare a pedepsei cu închisoarea. Unul din mandate a fost emis de autoritățile italiene pe numele unui bărbat cu dublă cetățenie.

Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Vaslui au fost sesizați de către polițiștii de frontieră cu privire la faptul că l-au identificat, la intrarea în țară, pe Gheorghe B., de 26 de ani, bărbat cu dublă cetățenie, româno-moldovenească. Pe numele acestuia, autoritățile judiciare italiene au emis mandat european de arestare, bărbatul fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri. Bărbatul fost prezentat ieri la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, care a dispus, în baza semnalării emise de Biroul SIRENE Italia din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, reținerea acestuia pentru 24 ore. Acesta urmează să fie prezentat la Curtea de Apel Iași.

Polițiștii Secției 3 Poliție Rurală Bârlad l-au identificat pe raza comunei Fruntișeni pe Ion V., de 48 de ani, din aceeași localitate. Pe numele acestuia Judecătoria Bârlad a emis mandat de executare a pedepsei de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de distrugere. Bărbatul a fost condus în vederea încarcerării la Penitenciarul Vaslui.

De asemenea, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Vaslui au pus în aplicare mandatul de executare emis de Judecătoria Bârlad pe numele lui Andrei S., de 28 de ani, din municipiul Bârlad. Bărbatul a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate. S. Andrei a fost condus la Penitenciarul Vaslui, în vederea executării pedepsei dispuse. (G.P)

Percheziții domiciliare vizând infracțiuni cu violență, la Bârlad

de Simona MIHĂILĂ

Câteva zeci de echipaje de politie au declanșat în urma cu o jumătate de ora, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, o ampla acțiune de percheziții domiciliare vizând infracțiuni de violență.

“Este vorba de 18 percheziții efectuate pe raza municipiului Bârlad și a comunelor limitrofe. Vizate sunt persoane bănuite de săvârșirea de infracțiuni cu violenta: loviri, distrugeri, amenințări”, a declarat pentru Est News Iulian Petre, purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui.

Surse din politie ne-au spus ca sunt căutate obiecte folosite la agresiuni, care vor proba activitatea infracțională a persoanelor bănuite. Până în acest moment din cele 18 persoane vizate a fost adusă una singură la Poliția Bârlad, audierea acesteia fiind în desfășurare.

Vom reveni cu amănunte.

Bărbat arestat pentru tentativă de viol după ce a încercat să abuzeze sexual o fată de opt ani, pe care a ademenit-o cu dulciuri

Un bărbat de 64 de ani, din Fălciu, a fost arestat de Judecătoria Bârlad pentru tentativă de viol, după ce a încercat să abuzeze sexual o fată de opt ani, pe care a ademenit-o cu dulciuri. Copila a fost salvată de către părinți, care au găsit-o pe fiica lor dezbrăcată în casa vecinului lor, și acesta în pielea goală.

Bătrânul ar fi încercat să o violeze pe copila de opt ani, fiica unor vecini, în locuința sa din localitatea Fălciu. Fata a fost luată de către Adrian Țuțu din fața porții casei părinților, acolo unde se juca cu alți copii, după ce a ademenit-o cu dulciuri. Ajunsă cu fata în casa sa, bărbatul a dezbrăcat-o, cu intenția de a o abuza sexual. Însă, în acel moment, în locuință au intrat părinții copilei, îndrumați de către copiii cu care fiica lor se aflase anterior la joacă. Alertați de către părinței fetei prin numărul de urgență 112, polițiștii au intervenit și l-au reținut pe bărbatul de 64 de ani.

În urma sesizării primită, polițiștii Secției 5 Murgeni efectuează cercetări sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad pentru comiterea infracțiunii de tentativă de viol”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției Județene Vaslui, Alina Tonică.

Adrian Țuțu a fost prezentat în instanță, la Judecătoria Bârlad, iar magistrații au emis mandat de arestare preventivă pentru tentativă de viol. (Ionuț PREDA)

Scandalagiii din Ivănești au ajuns după gratii!

de Răzvan CĂLIN

Toți cei patru agresori din satul Gologofta, comuna Ivănești, care aproape au omorât în bătaie un localnic, au sfârșit prin a ajunge după gratii. După audieri care s-au întins până aproape de orele serii, oamenii legii au decis ieri (1 martie) ca scandalagii să fie reținuți pentru 24 de ore. Frații Ionuț și Tudorel Plopu, alături de mama lor Nina Plopu și concubinul acesteia, Teofil Filimon, vor fi prezentați în cursul zilei de astăzi (2 martie) la Tribunalul Vaslui cu propunerea emiterii unor mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile. Toți sunt acuzați de comiterea infracțiunii de tentativă de omor.

Între timp, victima lor – Daniel Măciucă – (internat în stare gravă într-un un spital din Iași) și-a mai revenit în simțiri, procurorii reușind să-i ia acestuia o primă depoziție. El a povestit anchetatorilor sălbăticia cu care membrii familiei Plopu au tăbărât pe el în cursul zilei de 28 februarie.

”Pe fondul unor tensiuni mai vechi, cei patru au atacat victima lovind-o în repetate rânduri cu cu furci și răngi. Au lovit victima în zona capului cu furcile și răngile, aplicîndu-i lovituri chiar și după ce aceasta a căzut la pământ”, a declarat pentru Est News procurorul Alice Ruja, care coordonează ancheta în acest caz.

Anchetatorii au mai stabilit că cei din familia Plopu se aflau într-o stare conflictuală cu aproape toți localnicii din Gologofta. Practic, localnicii au povestit oamenilor legii că cei patru indivizi erau extrem de agresivi cu mai toată lumea din sat și că mențineau în permanență o stare de teroare. De altfel, acesta a fost unul din aspectele care i-a făcut pe procurorii vasluieni să dispună reținerea agresorilor. În același timp, se speră că judecătorii vasluieni vor ține cont de gravitatea faptelor și vor decide cercetarea suspecților în stare de arest.

Doi hoți au fost puși sub control judiciar!

de Răzvan CĂLIN

Polițiștii vasluieni au reușit să depisteze doi indivizi care pe parcursul lunii ianuarie au comis cinci infracțiuni de furt. Primul este un bârlădean în vârstă de 61 de ani – Toader I. – care în luna ianuarie a comis trei furturi.

Polițiștii Biroului de Investigații Criminale Bârlad au stabilit, ca și ”modus operandi”, că individul a sustras, la diferite intervale de timp, produse alimentare direct de pe rafturile a trei magazine ce aparțin unor societăți comerciale din localitate. La scurt timp după ce polițiștii bârlădeni au reușit să-i probeze activitatea infracțională, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore. Ulterior, a fost prezentat de către polițiști la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad cu propunere de luare a unei măsuri preventive. Finalmente, împotriva acestuia a fost dispusă măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile.

Al doilea caz îl are în prim plan pe Daniel G., în vârstă de 29 de ani, din municipiul Vaslui. Acesta făcea obiectul a două dosare de cercetare penală pentru comiterea infracțiunilor de furt și furt calificat, însă de ceva timp se sustrăgea anchetatorilor. A fost nevoie ca polițiștii de investigații criminale vasluieni să organizeze o acțiune specifică pentru a-l depista pe individ și pentru a-l aduce în fața legii.

În urma cercetărilor efectuate, polițiștii au stabilit faptul că Daniel G., la sfârșitul lunii ianuarie 2017, a acostat un tânăr pe care-l cunoștea. Sub pretextul că dorește să îi vadă telefonul mobil, bărbatul i-a sustras acestuia aparatul în valoare de aproximativ 2.100 lei și a fugit din zonă. De asemenea, individul este bănuit că la începutul lunii ianuarie a.c., în timpul nopții, a pătruns prin escaladare în curtea unei locuințe din municipiul Vaslui, de unde a sustras un cazan de cupru în valoare de aproximativ 6.000 lei. Ulterior, bărbatul l-a tăiat și l-a valorificat la un centru de colectare a fierului vechi”, ne-a declarat agentul principal Loredana David, purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui.

În urma probatoriului administrat de către polițiști, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui a dispus împotriva bărbatului măsura preventivă a controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile.

Mama bebelușului aruncat la container va petrece Crăciunul și Revelionul după gratii!

de Răzvan CĂLIN

Cristina Petriman, bârlădeanca în vârstă de 34 de ani, al cărei nou-născut a fost descoperit mort într-un container de gunoi, va petrece și sărbătorile de iarnă după gratii. Recent, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad au solicitat instanței prelungirea mandatului de arestare preventivă pentru încă 30 de zile.

”Femeia este cercetată în continuare, în stare de arest, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă. Ancheta încă nu este finalizată. S-a formulat o solicitare pentru pentru prelungirea arestării cu încă 30 de zile”, ne-a declarat procuror Andreea Obreja, purtătorul de cuvânt al Parchetului Bârlad.

În urmă cu aproximativ o lună, opinia publică din Bârlad (și nu numai) era de-a dreptul oripilată după ce niște persoane care scotoceau prin containerele de gunoi din zona de nord a orașului au descoperit trupul neînsuflețit al unui bebeluș. În scurt timp, ancheta declanșată de polițiștii și procurorii bârlădeni avea să descopere că bebelușul fusese adus pe lume de Cristina Petriman, tot ea fiind și cea care l-a aruncat la container ca pe o bucată de cârpă. Încet, încet, a ieșit la lumină întreaga poveste cutremurătoare care stă în spatele acestei tragedii.

Tânăra a povestit în fața anchetatorilor că a adus pe lume băiețelul singură, în garsoniera pe care o avea închiriată într-un bloc din nordul Bârladului. Acolo, vreme de câteva ore bune, și-a înăbușit în pernă strigătele pricinuite de durerile facerii. Când copilul a ieșit, Cristina Petriman a luat foarfecele pe care și le pregătise dinainte și a tăiat cordonul ombilical. Femeia a povestit că se aștepta să moară, căci se simțea extrem de rău și avea hemoragie. A fost în această stare întreaga noapte care a urmat. În tot acest timp, fără a fi hrănit, copilul a plâns. Au stat unul lângă celălalt până dimineață, când femeia a primit un telefon de la o colegă de serviciu care i-a cerut să îi țină locul la dispeceratul de taxi unde lucra de mai mulți ani.

Bebelușul a murit sufocat de perna grea pe care femeia a pus-o peste el ca să-i înăbușe scâncetele!

Acesta a fost momentul în care tânăra a luat o decizie ce avea să fie fatală micuțului pe care abia îl adusese pe lume. Cum copilul se trezise și fiind flămând, a început să plângă. Spre disperarea femeii care ținea cu tot dinadinsul ca nu cumva vecinii săi să audă scâncetele copilului și să realizeze că ea a adus pe lume un suflet. Cum nici colegei de la servici nu putea să-i spună că nu poate veni să-i țină locul deoarece a născut, aceasta neștiind nici măcar că fusese însărcinată, Cristina Petriman a luat o pernă și a pus-o peste copil. În acest fel, s-a gândit ea, atenua din urletele și plânsetul bebelușului. După care a plecat, fără să ia în calcul un amănunt care va fi aflat abia ulterior, în timpul anchetei: perna pe care o pusese peste copil avea 2,6 kilograme. Îndeajuns de grea cât să-l sufoce pe micuț. Când a revenit acasă, după circa șase ore, a văzut că bebelușul era vânăt la față. L-a luat și l-a băgat în cada cu apă caldă, dar când a realizat că acesta nu mai respiră, l-a pus în pat. Femeia susține că a dormit așa cu bebelușul mort în pat vreme de vreo două zile. După care l-a pus într-un sac menajer și l-a scos pe balcon. Cristina Petriman susține că vreme de vreo 40 de zile a ținut trupul neînsuflețit al copilului său în sacul de gunoi de pe balcon. Într-un târziu, a decis să plece la București, la fratele său, care nici acesta habar nu avea că sora sa adusese pe lume un copil.

Înainte de a pleca, femeia a decis să predea apartamentul închiriat. În sacii de gunoi pe care i-a strâns când a părăsit locuința, a pus și cadavrul bebelușului, printre alte deșeuri menajere, inclusiv facturi, chitanțe, bonuri fiscale. În zilele care au urmat, Cristina Petriman a monitorizat presa locală pe internet pentru a vedea mersul anchetei. Credea că se află la adăpost, dar chitanțele și bonurile din sacii menajeri în care își pusese pruncul ucis au dat-o de gol. Poliția îi dăduse de urmă. A fost chemată la Poliția municipiului București pentru un motiv oarecare. Așa a fost prinsă și adusă la Bârlad.

Totuși, încă nu s-a stabilit dacă mărturia Cristinei Petriman este reală sau nu. Avocata sa din oficiu, Carmen Dima, a pus totul pe seama unei depresii postpartum, o boală gravă care, potrivit statisticilor, afectează sufletul și judecata celor mai multe dintre femeile care dau naștere și care sunt predispuse acestei afecțiuni. Cert este că, în urma necropsiei bebelușului a reieșit că acesta ar fi avut vârsta de o lună – o lună și jumătate și că era mort de 4 – 7 zile, în momentul în care a fost descoperit în container. Una peste alta, medicii au mai apreciat și că era bine îngrijit. Nici vorbă, așadar, că au avut de-a face cu un nou-născut mort la cel mult două zile de la naștere, și nicidecum că de la momentul morții trecuseră mai mult de 40 de zile. Singurul aspect comun dintre concluzia medicilor legiști și declarația mamei ucigașe este că bebelușul a murit prin asfixie. Rezultatele certe vor apărea după examenul histopatologic.

Bărbat arestat după ce a sechestrat și violat, timp de zece zile, o femeie cu probleme psihice dispărută din Spitalul Bârlad

Un bărbat de 64 de ani a fost arestat preventiv după ce a sechestrat și violat, timp de zece zile, o femeie cu probleme psihice care a dispărut din Spitalul Bârlad, acolo unde ajunsese în urma unei tentative suicid. Autorul a eliberat victima și a abandonat-o pe drum abia după ce a aflat din presă că este căutată de polițiști.

Judecătoria Bârlad a emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele lui Viorel Halîngă pentru viol și lipise de libertate, după ce a sechestrat, bătut și abuzat sexual o femeie de 45 de ani, din Giurcani, care a dispărut din Spitalul de Urgență Bârlad, acolo unde ajunsese în urma unei tentative de suicid. Decizia încarcerării bărbatului de 64 de ani a fost luată la propunerea procurorilor, care au stabilit, pe bază de probe, că victima a fost violată timp ce zece zile, ulterior fiind abandonată pe un drum din apropiere de orașul Murgeni.

Femeia a fost acostată de către suspect în timp ce se afla pe o stradă din Bârlad, ulterior fiind condusă la locuința sa din oraș, unde a fost lovită și constrânsă să întrețină relații sexual. În momentul în care a aflat din presă că victima este dată dispărută și căutată de poliție, bărbatul a condus-o pe un drum din Murgeni, unde a abandonat-o”, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, Andreea Obreja.

După ce a fost eliberată de bârlădeanul de 64 de ani, femeia a ajuns la locuința sa din Giurcani, familia sesizând Poliția din cauza numeroaselor leziuni de pe corp pe care le avea victima. În urma cercetărilor, anchetatorii au reușit să-l identifice pe autorul violului care, într-o primă fază, a fost reținut pentru 24 de ore. În baza probelor, bărbatul a fost prezentat în instanță, care a emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Femeia a ajuns cu ambulanța la Spitalul de Urgență Bârlad la sfârșitul lunii noiembrie, în urma unei tentative de suicid. După câteva ore, pacienta a fost lăsată de către cadrele medicale să părăsească spitalul, pe propria semnătură, cu toate că se afla în evidențe cu probleme psihice grave. Conducerea spitalului a declanșat o anchetă în acest caz pentru a stabili dacă au fost respectate protocoalele de către cadrele medicale. (Ionuț PREDA)

Dosarul Microsoft: Dorin Cocos, Gheorghe Stefan si Dumitru Nicolae “Niro” s-au predat la Politie. Gabriel Sandu a fost ridicat de politisti din trafic

Dorin Cocos, Gheorghe Stefan si Nicolae Dumitru s-au predat la Politie dupa ce magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au dispus joi, definitiv, majorarea pedepselor primite pe fond de cei 3 inculpati in dosarul Microsoft. Fostul ministru al Comunicatiilor, Gabriel Sandu, a fost depistat de catre politistii prahoveni in trafic, luni seara, in apropierea orasului Mizil, unde Sandu are domiciliul legal, fiind ridicat de catre agenti pentru a fi dus la penitenciar, anunta News.ro.

Dorin Cocos s-a predat primul la Politia Capitalei si urmeaza ca politistii Serviciului de Investigatii Criminale, Biroul de Urmariri sa il transporte la Penitenciarul Bucuresti – Rahova unde va intra intr-o perioada de 21 de zile de carantina. La finalul acestei perioade se va stabili daca va fi incadrat intr-un regim de detentie de maxima siguranta, semideschis sau deschis.

La scurt timp s-au predat si omul de afaceri Nicolae Dumitru si Gheorghe Stefan la Inspectoratul de Politie al Judetului Ilfov.

In momentul in care s-a predat politistilor, Gheorghe Stefan a spus ca, in afacerea Microsoft sunt peste o suta de oameni implicati iar “adevaratii hoti au baut sampanie in Bamboo”.

“Am acceptat banii, cand mi s-a propus, pentru campania electorala. Sa finanteze campania. Sa ia materiale promotionale, cum se facea. Pentru campania prezidentiala, in 2009. (…) Daca eu eram condamnat pentru ca am acceptat banii pentru partid era o condamnare corecta pentru trafic de influenta politica. Sa stiti ca in dosarul asta sunt o suta de implicati! O suta! Va spun, sunt frustrat ca adevaratii hoti, care au furat banii din Microsoft, sunt liberi si au baut sampanii in Bamboo”, a spus Gheorghe Stefan in momentul in care s-a predat la Inspectoratul de Politie al Judetului Ilfov.

Fostul ministru al Comunicatiilor Gabriel Sandu, a fost depistat de catre politistii prahoveni, luni seara, in apropierea orasului Mizil, unde Sandu are domiciliul legal, fiind ridicat de catre agenti pentru a fi dus la penitenciar. Masina in care se afla Gabriel Sandu a fost oprita, luni seara, la intrarea in orasul Mizil, de un filtru al Politiei care se afla in zona de mai mult timp si care nu fusese instituit special in acest scop, potrivit unor surse din Politia Prahova.

In contextul in care, la Inspectoratul de Politie Judetean Prahova au ajuns, luni dupa amiaza, documentele privind condamnarea definitiva a fostului ministru al Comunicatiilor la inchisoare cu executare si avand in vedere ca acesta are domiciliul in orasul Mizil din judetul Prahova, politistii l-au ridicat pe fostul demnitar.

Acesta a fost dus la sediul Politiei pentru efectuarea documentelor si a procedurilor necesare in vederea incarcerarii in penitenciar. Gabriel Sandu va fi dus la Penitenciarul Margineni, pentru executarea pedepsei.

Inalta Curte a majorat luni pedepsele dispuse in dosarul Microsoft, cea mai grea sentinta fiind pronuntata in cazul lui Gheorghe Stefan ‘Pinalti’, care a primit 6 ani de inchisoare. Gabriel Sandu a primit 3 ani de inchisoare cu executare, iar Dumitru Nicolae “Niro” si Dorin Cocos au fost condamnati amandoi la cate 2 ani si 4 luni de inchisoare cu executare.

Sursa: hotnews.ro

Grupare de contrabandiști hușeni, arestată înainte de Paște

de Marian MOCANU

Nu mai puțin de opt hușeni au fost arestați preventiv vineri, 29 aprilie, sub acuzația de colectare, deținere, transport, preluare, depozitare, predare, desfacere și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă. Capul grupării este o tânără în vârstă de 26 de ani, Alina Mădălina Idriceanu, care a mai avut probleme cu justiția, fiind implicată în Italia într-un dosar de prostituție.

Înaintea Paștelui mai mulți hușeni au încercat să dea lovitura, aducând și oferind spre vânzare în apropierea piețelor marfă de contrabandă, în special țigări, aduse din Republica Moldova. Dealtfel, cei opt erau binecunoscuți în Huși că se ocupau cu astfel de lucruri, activitatea lor intrând în vizorul polițiștilor încă de la începutul anului. În urma unei razii, Alina Mădălina Idriceanu, Cristinel Romășcanu, Ionuț Răzvan Zota, Andrei Gruia, Viorel Degeratu, Florin Margină, Bogdănel Adobroaiei și Mihai Cristinel Faur au fost reținuți de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși și prezentați instanței cu propunerea de arestare preventivă. Judecătorii hușeni au aprobat arestarea lor, pentru 30 de zile, cu toate că toți cei opt contrabandiști au cerut clemență și aplicarea unei măsuri neprivative de libertate, respectiv arest la domiciliu sau control judiciar. Capul grupării de contrabandiști se pare că este o tânără în vârstă de 26 de ani, Alina Mădălina Idriceanu, școlită în închisorile italiene după ce a fost implicată anul trecut într-un dosar de prostituție cu minore. Ea lucra mână în mână cu un sicilian în vârstă de 63 de ani, ce deținea un bordel în apropiere de Bologna. Hușeanca se ocupa de procurarea de „carne tânără” din România, promițând unor fete sărace că le va găsi de muncă la un bar: în loc de aceasta, fetele erau sechestrate, bătute și obligate să se prostitueze.

Toți agenții de la Rutieră Reghin au fost reținuți

Toți cei șapte agenți de la Poliția Rutieră Reghin, ridicați, săptămâna trecută, de colegii lor, au fost reținuți pentru 24 de ore. 

Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș a formulat, miercuri, propunere de arestare preventivă în cazul celor șapte agenți ai Poliției Rutiere Reghin, față de care a fost pusă în mișcare acțiunea de urmărire penală pentru infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și fals intelectual sau complicitate la aceste infracțiuni, toate în formă continuată.

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș, cei șapte agenți de poliție au fost reținuți în urmă cu o zi, șase dintre aceștia pentru luare de mită, abuz în serviciu și fals intelectual toate în formă continuată, iar unul pentru luare de mită în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu în formă continuată și complicitate la fals intelectual în formă continuată.

În data de 18 aprilie, ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA) – Serviciul Județean Anticorupție (SJA) Mureș, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș au efectuat 11 percheziții, dintre care una la sediul Poliției Municipiului Reghin, pentru probarea unor infracțiuni de luare de mită, abuz în serviciu și fals intelectual.

Potrivit unui comunicat de presă dat publicității la acea dată de DGA-SJA Mureș, în cauză erau vizați șapte agenți de poliție din cadrul Biroului de Poliție Rutieră, asupra cărora exista suspiciunea că, din 2015 și până în prezent, ar fi pretins și primit diverse sume de bani de la conducători auto pentru a nu aplica măsurile legale în cazul unor abateri constatate în trafic.

Sursa: money.ro

Instructorul-auto reținut pentru că lua mită de la cursanți nu mai vrea la “mititica”

de Marian MOCANU

Instructorul auto Cristian Coman, din Vaslui, a fost reținut pentru trafic de influență, după ce ar fi primit sume de până la 4.000 de lei de la cursanți sau diverși tineri, cu promisiunea că-i va ajuta să obțină ilegal permisul auto sau viza medicală necesară admiterii în structurile MApN. Arestat preventiv, el a contestat, fără succes, la Curtea de Apel Iași, această măsură. Cristian Coman este acuzat de comiterea a opt infracțiuni de trafic de influență.

Săptămâna trecută, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui l-au reținut pentru 24 de ore pe Cristian Coman, instructor auto și profesor de legislație rutieră al unei școli de șoferi din municipiul Vaslui. Ulterior, el a fost arestat preventiv, sub acuzația de trafic de influiență, după ce ar fi primit de la opt tineri bani, cu promisiunea că-i va ajuta fie să obțină ilegal permisul fie viza medicală pentru admiterea în structurile MApN. Tariful pe care l-ar fi practicat instructorul auto era cuprins între 2.000 și 4.000 de lei. Instructorul a contestat, la Curtea de Apel Iași, arestarea preventivă dar cererea sa a fost respinsă.

În schimbul banilor, instructorul auto lăsa să se creadă că are influență asupra funcționarilor publici din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor Vaslui și asupra polițiștilor examinatori, pentru ca persoanele în cauză să fie declarate admise la susținerea examenului auto, fără îndeplinirea condițiilor legale. De asemenea, suspectul a pretins și primit de la un număr de patru persoane de pe raza județului Vaslui sume de bani cuprinse între 2.000 lei și 4.000 lei, lăsând să se creadă că are influență asupra medicilor din cadrul Spitalului Militar Galați, mai exact din cadrul comisiei de examinare medicală în vederea admiterii în structurile Ministerului Apărării Naționale”, se arată în comunicatul remis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui. Culmea este că, în 2015, elevii lui Coman aveau un procent de promovabilitate de doar 25%, doar 7 din cei 28 de cursanți instruiți de țepar luând carnetul de șofer, iar în anul 2016, chiar mai slab, de doar 17%, conform datelor aflate pe un site de specialitate!

Bârlădean condamnat pentru pornografie infantilă. Bărbatul este cercetat și pentru furt de ulei de la Mândra SA, unde era angajat

de Marian MOCANU

Ionel Daniel Simiciuc, în vârstă de 37 de ani, a fost condamnat la un an și patru luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei și efectuarea a 60 de zile de muncă în folosul comunității pentru comiterea infracțiunii de pornografie infantilă. Chiar dacă, deocamdată, a scăpat de închisoare, bârlădeanul ar putea ajunge totuși după gratii, el fiind cercetat și în alt dosar, al furtului de ulei de la ”Mândra” SA.

La începutul anului trecut, Ionel Daniel Simiciuc, în vârstă de 37 de ani, din Bârlad, s-a pomenit acasă cu procurorii DIICOT, interesați de conținutul calculatorului personal. Bărbatul era monitorizat de ceva vreme de polițiștii Biroului de Combatere a Criminalității Organizate Vaslui, în a căror sarcină este urmărirea accesărilor site-urilor specializate în pornografie cu minori. La percheziție, în calculatorul bărbatului au fost descoperite trei filme pornografice cu minori. Asta în ciuda faptului că Simiciuc, bărbat însurat, avea chiar el un copil mic.

Trimis în judecată pentru comiterea a trei infracțiuni de pornografie infantilă în formă continuată, Ionel Daniel Simiciuc și-a aflat ieri sentința. Judecătorii Tribunalului Vaslui l-au condamnat la un an și patru luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei și efectuarea a 60 de zile de muncă în folosul comunității. Sentința nu este definitivă, ea putând fi contestată în termen de 10 zile de la comunitare.

Chiar dacă, deocamdată, a scăpat de închisoare, bârlădeanul ar putea ajunge totuși la închisoare. El mai este judecat într-un alt dosar, în care, împreună cu alte zece persoane, este acuzat de furt calificat și constituire de grup infracțional organizat. Cei unsprezece au fost prinși la începutul anului trecut de către polițiștii bârlădeni că furau ulei și srot de floarea soarelui chiar de la fabrica la care erau angajați, Mândra SA Bârlad. Gruparea acționa în schimbul de noapte când, după ce acopereau cu o salopetă camerele de supraveghere video, încărcau tone de ulei într-o autoutilitară strecurată ilegal în curtea fabricii. De această dată, este de așteptat ca judecătorii să nu mai fie atât de blânzi, dat fiind gravitatea acuzațiilor Simiciu et comp ar putea petrece până la șapte ani în spatele gratiilor. Sentința în dosarul „Mândra” ar putea fi dată la începutul lunii aprilie.

Radian Cojocaru, șeful bandei de hoți din Bârlad, condamnat definitiv

de Marian MOCANU

Judecătorii Curții de Apel Iași au respins apelul formulat de Radian Cojocaru împotriva sentinței date de judecătorii bârlădeni. Cel considerat unul din șefii bandei de hoți și tâlhari din Bârlad, care au terorizat municipiul, va executa trei ani de închisoare pentru furt și tâlhărie calificată.

În luna august a anului trecut polițiștii bârlădeni au reușit să-l prindă pe Radian Cojocaru, un tânăr de etnie rromã, recidivist, care ajunsese să tâlhărească, fără nici o jenă, oamenii pe stradă. Pe 2 august, după – amiaza, Cojocaru a furat mai multe bunuri de la un bărbat pe care, după comiterea faptei l-a amenințat cu bătaia, lovind și o altă persoană care a încercat să intervină în apărarea victimei. În urma cercetărilor, polițiștii au stabilit că individul face parte dintr-o adevărată grupare de hoți și tâlhari, formată din zece persoane cu vârste între 18 și 44 de ani. Aceștia, unii dintre ei recidiviști, au pătruns în mai multe societăți comerciale și locuințe de pe raza municipiului Bârlad și din Epureni, de unde au furat tot ce au găsit. Lista lucrurilor furate este lungă și diversă, de la telefoane mobile, turbojet, sistem home-cinema, televizoare LCD, lanterne, aragaz, ceasuri radio sau telecomenzi, unelte electrice, lanțuri, pompe, case de marcat, ciocane, cafea, alimente, vin, țigări sau ochelari de soare, până la sârmele din exteriorul balcoanelor, ori becurile de la stâlpii de iluminat stradal ale comunei Epureni. În total, daunele provocate de banda de hoți depășește 30.000 de lei.

La începutul lunii decembrie a anului trecut, judecătorii bârlădeni au dat primele sentințe în acest caz, pentru patru dintre hoți, care și-au recunoscut faptele. Radian Cojocaru, unul din cei considerați capul grupării, a fost condamnat la o pedeapsă cu executare de trei ani de închisoare, în timp ce celălalt șef la bandei, Costel Cosmin Vaishutt a primit nu mai puțin de cinci ani și zece luni de închisoare. Alți doi membri ai rețelei au fost achitați, după ce s-au împăcat cu victimele lor care și-au retras plângere.

Radian Cojocaru a contestat sentința, la Curtea de Apel Iași, iar vineri, 25 martie, magistrații au dat sentința definitivă: „Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C.R. împotriva sentinței penale nr. 392/22.12.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 4290/189/2015, pe care o menține”. În aceste condiții, Cojocaru va rămâne după gratii în următorii doi ani, dat fiind faptul că, din pedeapsă se va scade perioada petrecută de acesta în arest preventiv, circa șapte luni.

Războinicii – traficanți de droguri din Bârlad rămân în arest preventiv!

de Marian MOCANU

Bârlădenii Tiberiu Ștefăniță, Radu Ciprian Costea și Octavian Tomescu vor rămâne în arest preventiv încă cel puțin 30 de zile. Cei trei au fost arestați pe data de 24 de februarie când au fost prinși în flagrant de ofițerii DIICOT având asupra lor un colet, primit din Italia, cu aproape jumătate de kilogram de hașiș. La perchezițiile ulterioare, la domiciliul acestora a fost găsit un adevărat arsenal: două pistoale, o pușcă semiautomată și sute de cartușe.

Magistrații Tribunalului Vaslui au prelungit vineri, 18 martie, măsura arestului preventiv formulată de bârlădenii Tiberiu Ștefăniță, Radu Ciprian Costea și Octavian Tomescu, acuzați, primul, de introducere în țară de droguri de risc, iar ceilalți doi de complicitate la această infracțiune. Cei trei au fost arestați pe 24 februarie, în urma unui flagrant organizat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul teritorial Vaslui, împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Serviciului Combatere a Criminalității Organizate Vaslui și ai BCCO Iași. Tinerii abia ce intraseră în posesia unui colet, trimis din Italia, care conținea cantitatea de 488,6 g droguri de risc, de tip rezină de cannabis – hașiș. Drogurile, ascunse în interiorul unui cozonac, fuseseră procurate de Tiberiu Ștefăniță și urmau să fie transportate la el acasă, cu ajutorul celorlalți doi. Ulterior, la perchezițiile domiciliare făcute de procurorii DIICOT, a fost descoperit un adevărat arsenal, format din două pistoale marca BBM, model 315, calibrul 8 mm, unul cu glonț și altul cu gaz, o pușcă semi-automată marca Ruger model 1022 carabine, sute de cartușe, materiale de confecționat cartușe de vânătoare, inclusiv obiecte destinate confecționării artizanale a acestora și nu mai puțin de 2.171 capse Genofix.

Cei trei au fost arestați preventiv. La ședința de judecată de vineri, 18 martie, traficanții au cerut, fără succes, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu una mai ușoară, respectiv arest la domiciliu.

Bucuria lui Iulian Munteanu a durat doar două zile Fostul șef al Biroului Rutier Vaslui rămâne în arest pentru încă o lună

Fostul șef al Biroului Rutier Vaslui, Iulian Munteanu, va rămâne în arest preventiv la subsolul Poliției pentru încă 30 de zile, au decis magistrații Curții de Apel Iași, instanță care, astfel, nu a fost de acord cu hotărârea inițială a Tribunalului Vaslui, care, în urmă cu două zile, a dispus plasarea în arest la domiciliu a lui Munteanu.

Bucuria celui care a condus ani de zile Biroul Rutier Vaslui, că ar putea ajunge în arest la domiciliu, a durat exact două zile. După ce magistrații Tribunalului Vaslui au fost mai îngăduitori și au decis, pe 14 martie, plasarea în arest la domiciliu a comisarului-șef Iulian Munteanu, instanța superioară a întors hotărârea instanței vasluiene. Astfel, fostul șef al Biroului Rutier Vaslui va rămâne în „beciul domnesc” al Poliției pentru încă 30 de zile, potrivit deciziei de miercuri a Curții de Apel Iași, care este una definitivă. Aceeași măsură a fost dispusă și pentru complicele lui Munteanu în dosarul de corupție în care va fi judecat, respectiv comisarul-șef Mihai Axente, din cadrul IGPR. În fapt, judecătorii Curții de Apel Iași au acceptat contestația procurorilor Direcției Naționale Anticorupție la hotărârea dată inițial de Tribunalul Vaslui.

În schimb, instanța a fost mai îngăduitoare cu fostul șef al Serviciului Poliției Rutiere, Ioan Vîrlan, căruia i-a fost revocată măsura controlului judiciar. Paradoxal, Tribunalul Vaslui îi respinsese acestuia cererea judecată în urmă cu trei zile. (Ionuț PREDA)

Fostul director al SISEE Moldova, Marchidan Ion, eliberat de judecătorii vasluieni după ispășirea a jumătate din pedeapsă

de Marian MOCANU

Condamnat la șase ani de închisoare, în același dosar în care a fost condamnat și fostul ministru Relu Fenechiu, Ion Marchidan, fost director al SISEE Moldova, a fost eliberat de judecătorii vasluieni după doar doi ani de detenție. Prejudiciul în dosarul „Transformatorul”, dosar în care au fost date nu mai puțin de șase condamnări, este de circa 7,6 milioane de lei (1,7 milioane de euro).

Fost ministru a transporturilor, Relu Fenechiu, a fost deținut de lux al Penitenciarului Vaslui, după ce a primit o condamnare de cinci ani de închisoare, cu executare, pentru fapte de corupție. Încet, încet, acoliții săi, condamnați în același dosar – „Transformatorul”, sunt eliberați, înainte de termen. Este cazul lui Ion Marghidan, fost director general al SISEE Moldova în perioada 2004 – 2005, condamnat la șase ani de închisoare, sentință rămasă definitivă în urma deciziei 702/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României -Secția Penală. Pe 3 martie, după executarea a mai puțin de jumătate din sentință, judecătorii Tribunalului Vaslui au admis contestația formulată de fostul director general Marchidan împotriva sentinței dată de Judecătoria Vaslui pe 22 decembrie 2015, de respingere a eliberării condiționate. Astfel, Ion Marchidan a fost eliberat condiționat „anterior executării integrale a pedepsei de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 702/2013 a Înaltei Curți de Justiție și Casație-Secția Penală, mandat de executare nr. 126/2014 emis de către Tribunalul București-Secția I Penală”, așa cum se arată în sentința dată de judecătorii vasluieni.

Ion Marchidan a fost acuzat de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, nu mai puțin de 15 acte materiale, și abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, în forma continuată – alte 7 acte materiale. Conform procurorilor DNA, „în perioada 2002 – 2005, în calitatea lor de directori generali ai SISEE Moldova, respectiv de director comercial, inculpații Turbatu Ioan, Mărghidan Ion și Andronache Petru și-au îndeplinit, cu știință, în mod defectuos atribuțiile de serviciu cu privire la efectuarea unor tranzacții cu componente ale sistemului energetic (transformatoare de putere, întrerupătoare etc.), cu firmele La Roca, Fene Grup, Euro Plus și Tehnorom. Toate firmele sunt din Iași și îi au ca asociați sau administratori pe inculpații Fenechiu Relu, Fenechiu Lucian și Damian Mihai Bogdan. Astfel, în urma unor proceduri de achiziție publică fictive, cu complicitatea inculpaților Fenechiu Relu, Fenechiu Lucian și Damian Mihai Bogdan, s-ar fi acceptat livrarea de produse pentru sistemul energetic necorespunzătoare calitativ, fiind vechi, uzate, de proveniență incertă, iar prețul de achiziție era aproximativ similar cu cel al unui produs nou. Potrivit rechizitoriului, prejudiciul total este de circa 7,6 milioane de lei (1,7 milioane de euro) și reprezintă valoarea echipamentelor necorespunzătoare achiziționate, aflate, în proporție de 99%, și acum pe stoc”.

Fostul șef al Biroului Rutier Vaslui, Iulian Munteanu, plasat în arest la domiciliu

Fostul șef al Biroului Rutier Vaslui, Iulian Munteanu, a fost plasat în arest la domiciliu, după trei luni de arest preventiv. Decizia a fost luată ieri de Tribunalul Vaslui, însă nu este definitivă.

După trei luni de stat în arestul poliției pentru că ar fi comis zeci de fapte de corupție, fostul șef al Biroului Rutier Vaslui ar putea ajunge în arest la domiciliu. Iulian Munteanu a trecut de un prim hop, Tribunalul Vaslui, însă mai are de așteptat câteva zile, până când Curtea de Apel Iași se va pronunța definitiv pe această speță. Aceeași măsură a arestului la domiciliu a fost luată de magistrații vasluieni și în cazul lui Mihai Axente, ofițerul din cadrul IGPR care a ajuns după gratii odată cu fostul șef al Biroului Rutier Vaslui, respectiv la mijlocul lunii decembrie 2015.

Schimbarea măsurii preventive într-una mai blândă a fost decisă de Tribunalul Vaslui odată cu trimiterea în judecată, la sfârșitul săptămânii trecute, a celor doi ofițeri, alături de alți nouă polițiști, printre care și fostul comandant al Poliției Județene Vaslui, Mihai Carp, care s-a pensionat medical luna trecută.

În schimb, instanța nu a fost la fel de îngăduitoare cu fostul șef al Serviciului Poliției Rutiere, Ioan Vîrlan, căruia i-a respins cererea de revocare a controlului judiciar.

Munteanu este acuzat că, în perioada 2013-2015, ar fi determinat mai mulți agenți de poliție din subordinea sa, cercetați în aceeași cauză, să aplice sancțiuni mai blânde decât s-ar fi impus, mergând de la reducerea cuantumului amenzii până la înlocuirea cu avertisment, ori chiar să evite aplicarea vreunei sancțiuni.

În unele situații, Iulian Munteanu a pretins de la conducătorii auto favorizați foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, respectiv baterie auto, lemne de foc, 12 metri cubi de scândură la preț redus pentru acoperișul unui imobil aparținând unui superior de-al său, 400 de bucăți de scândură cu model. Totodată, i-a determinat pe subordonați, printre care inculpații Cernat Irinel-Ioan, Roman Andrei și Guralivu Constantin, să falsifice procesele verbale de constatare, în unele situații chiar prin suprascriere, pe baza cărora s-a stabilit natura sancțiunii. Alt conducător auto care a primit o sancțiune contravențională mai blândă, respectiv un avertisment, a fost și inculpatul Safir Ciprian (n.r.-administratorul unei firme de construcții), care a semnat procesul-verbal de sancțiune contravențională falsificat, atestând în fals aplicarea de către agentul constatator a sancțiunii contravenționale principale a avertismentului, în loc de sancțiunea contravențională principală a amenzii”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.

Anchetatorii îl mai acuză, printre altele, pe fostul șef al Biroului Poliției Rutiere Vaslui că a „deturnat realitatea” în cazul unui accident de circulație în care au fost implicați un polițist și un patron, în sensul că l-a scos vinovat pe colegul său de serviciu, pe care l-a amendat, deși vinovat era respectivul om de afaceri. De asemenea, procurorii DNA susțin că Iulian Munteanu ar mai fi primit mită materiale de construcții, sticle cu șampanie și obiecte de îmbrăcăminte, după ce ar fi intervenit la un angajat de la RAR pentru urgentarea unei inspecții tehnice și la un coleg din alt județ pentru ca polițistul de acolo să soluționeze cu celeritate un dosar penal. (Ionuț PREDA)

Criminalul din Pribești, trimis în judecată în stare de arest preventiv după ce și-a omorât soția cu cârja

de Marian MOCANU

Ieri, judecătorii Tribunalului Vaslui au dispus începerea judecății în cazul lui Gheorghe Mititelu, din Pribești, acuzat că, la beție, și-a ucis nevasta cu cârja cu care se ajuta la mers. Bărbatul în vârstă de 65 de ani va rămâne în continuare în arest preventiv dat fiind gravitatea acuzației: omor asupra unui membru a familiei.

La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, Gheorghe Mititelu, în vârstă de 65 de ani, din Pribești, și-a ucis consoarta, Melentina, fapt pentru care a fost arestat preventiv pentru comiterea infracțiunii de omor asupra unui membru a familiei. Este încă un caz care ilustrează efectele devastatoare ale consumului excesiv de alcool: cei doi, după ce au băut bine, s-au luat la ceartă, moment în care Gheorghe Mititelu a lovit femeia în cap cu cârja metalică pe care o folosea pentru a se deplasa. Chiar dacă a fost transportată de urgență la spital, victima a decedat a doua zi, motiv pentru care bărbatul arestat preventiv.

Bărbatul era cunoscut în Pribești ca un om care obișnuia să bea și se se certe deseori cu femeia cu care trăia. Deși și-a recunoscut fapta, „nea Ghiță”, așa cum era cunoscut de săteni, nici măcar nu și-a adus aminte de la ce a pornit cearta în urma căreia și-a omorât consoarta.

Ieri, judecătorii au constatat legalitatea sesizării instanței, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și au dispus începerea judecății. Primul termen în acest dosar va fi pe data de 8 martie. Judecătorii au mai decis menținerea măsurii arestării preventive luate, încă de acum trei luni, împotriva lui Gheorghe Mititelu, ucigașul din Pribești.

Miercurea neagra. Patru institutii, ingenuncheate

Presedintele Klaus Iohannis a luat apararea Antenei 3. Camera Deputatilor i-a facut scapati pe Madalin Voicu si Nicolae Paun. Senatul a actionat aproape la unison in apararea lui Dan Voiculescu si a trustului sau. Premierul Ciolos a criticat ANAF pentru un presupus abuz la notificarea Antenei 3. Toate s-au intamplat miercuri, la doar doua zile dupa ce presedintele Comisiei Europene dadea sperante politicienilor romani ca UE ar putea elimina MCV in cativa ani.

Miercuri a fost o zi dura pentru justititia din Romania. Camera Deputatilor i-a facut scapati pe Madalin Voicu si Nicolae Paun. Dupa ce l-au salvat pe Madalin Voicu de la retinere si arestare preventiva, deputatii au apucat doar sa incuviinteze retinerea lui Paun, intrucat la votul care s-a dat separat pentru cererea de arestare preventiva au mai fost doar 178, adica mai putin decat jumatate plus unu din cati deputati sunt in total.

Si Senatul a actionat azi ca o institutie decuplata de la valorile democratice.Senatorii au acceptat aproape in corpore sa participe la o sedinta de infierare a premierului Ciolos si a ANAF, sedinta convocata urgent de pe o zi pe alta de presedintele Calin Popescu Tariceanu. Tariceanu s-a remarcat de altfel prin actiunile sale impotriva justitiei.

A urmat premierul Ciolos, care a dat mesaje contradictorii in fata Parlamentului.Dupa un prim discurs in care a explicat ca ANAF a aplicat legea, Ciolos a revenit cu un mesaj dur la adresa ANAF, acuzand presupuse abuzuri ale agentilor care au notificat Antena 3. Premierul a revenit totusi seara cu un mesaj pe Facebook in care a intarit sprijinul pentru actiunea ANAF. Ramane un semn de intrebare legat de rapiditatea cu care el a raspuns chemarii la ordine din partea lui Tariceanu. Ciolos a recidivat miercuri seara, pe pagina sa de facebook, facand o serie de precizari cu privire la pozitia sa in cazul Antena 3 – ANAF. Ciolos afirma ca sustine in continuare fondul interventie ANAF, atat in cazul Antena 3 cat si in general, dar ca regreta modul in care a actionat ANAF in acest caz, “prin descindere in forta care poate fi interpretata ca intimidare”. (vezi si editorialul lui D. Tapalaga, “Condamn lasitatea premierului Ciolos“)

Ziua s-a incheiat cu declaratia socanta a presedintelui Iohannnis, care a criticat ANAF, a victimizat Antena 3 , a sugerat ca decizia definitiva a instantei reprezinta “banale motive administrative” si a anuntat ca vor fi gasite solutii convenabile (vezi si editorialul lui C. Pantazi, “Presedintele Antenei 3: Ziua horror in care Iohannis i-a luat apararea lui Voiculescu si a calcat pe justitie“)

Reamintim ca presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, declarase luni dupa o intalnire cu premierul Ciolos ca e convins ca ROmania va scapa de MCV in timpul mandatului sau. Ramane de vazut daca evenimentele de miercuri vor avea o influenta asupra MCV.

Sursa: hotnews.ro

Fostul șef al Biroului Rutier Vaslui rămâne în arest. Comisarul-șef Mihai Axente, plasat în arest la domiciliu

Fostul șef al Biroului Rutier Vaslui, comisarul-șef Iulian Munteanu, va rămâne în arest preventiv pentru încă 30 de zile, în a treia lună consecutiv, în timp ce comisarul-șef Mihai Axente, cercetat în același dosar, va fi plasat în arest la domiciliu.

Magistrații Tribunalului Vaslui nu au fost înduplecați de avocații fostului șef al Poliției Rutiere de la nivelul municipiului Vaslui pentru a-l elibera din arestul preventiv. În consecință, comisarul-șef Iulian Munteanu va rămâne în continuare după gratii, pentru a treia lună consecutiv, după ce judecătorii au acceptat în acest sens solicitarea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție. În schimb, comisarul-șef Mihai Axente, cercetat în același dosar de corupție, va înlocuia celula cu arestul la domiciliu de la locuința sa din orașul Pantelimon.

Fostul șef al Poliției Rutiere a municipiului Vaslui a fost arestat preventiv pe 19 decembrie, după ce ar fi comis 26 de infracțiuni de corupție, printre care dare și luare de mită, trafic de influență, fals intelectual, fals în înscrisuri oficiale și abuz în serviciu.

Printre infracțiunile imputate lui Munteanu sunt și cele legate de oferirea, drept mită, a unor produse comisarului-șef Mihai Axente pentru ca acesta să treacă cu vederea peste mai multe nereguli descoperite la Biroul Rutier Vaslui în urma unui control desfășurat anul acesta.

Potrivit procurorilor DNA Iași, din 2013 până în prezent, Iulian Munteanu, în calitate de șef al Biroului Rutier Vaslui, ar fi determinat mai mulți agenți de poliție din subordinea sa să aplice sancțiuni pentru contravenții prevăzute de Codul rutier mai blânde decât care s-ar fi impus, mergând de la reducerea cuantumului amenzii până la înlocuirea cu avertisment, ori chiar să evite aplicarea vreunei sancțiuni. În unele situații, Munteanu a pretins de la conducătorii auto favorizați foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, cum ar fi baterie auto, lemne de foc, 12 metri cubi de scândură la preț redus pentru acoperișul unui imobil aparținând unui superior de-al său, 400 de bucăți de scândură cu model. Totodată, susțin anchetatorii, i-a determinat pe subordonați să falsifice procesele verbale de constatare, în unele situații chiar prin suprascriere, pe baza cărora s-a stabilit natura sancțiunii.

De asemenea, la data de 11.06.2015, Iulian Munteanu, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului în legătură cu un accident rutier în care a fost implicată o persoană din anturajul ofițerului de poliție și un agent de poliție, denaturând realitatea și împrejurările în care s-a produs evenimentul. În acest sens, l-a sancționat contravențional cu suspendarea permisului de conducere pe agentul de poliție, deși vinovată de producerea accidentului a fost cealaltă persoană. (Ionuț PREDA)

Doctorița Botez a uitat să se prezinte la poliție

de Marian MOCANU

Judecată sub control judiciar pentru luare de mită și alte fapte de corupție, doctorița Simona Botez a uitat să se prezinte la poliție la termenul stabilit. Din această cauză, ea riscă, dacă va mai greși, să se întoarcă în arest preventiv. Procesul în care aceasta, alături de Doina Andrei și Adrian Tănăsescu, este acuzată, va continua pe 25 februarie, cu audierea altor opt martori, din care doi sunt citați cu mandat de aducere.

Continuă procesul doctorilor ginecologi șpăgari de la Spitalul Județean de Urgență Vaslui. La ultimul termen, doi dintre martorii ce trebuiau audiați nu s-au prezentat, urmând a fi citați cu mandat de aducere. Singurul lucru notabil a fost sesizarea făcută de polițiștii Biroului de Supravegheri Judiciare făcută judecătorilor în legătură cu una din acuzate, doctorița Simona Botez, care nu s-a prezentat la programul de supraveghere, așa cum ar fi trebuit. Doctorița a lipsit nemotivat în ziua de 26 ianuarie și nici nu a anunțat instanța sau serviciul desemnat cu supravegherea sa. Luată prin surprindere de sesizarea polițiștilor, Simona Botez nu a reușit să găsească nici o scuză pentru lipsa sa de la programul de control judiciar impus. La ieșirea din sala de judecată, acuzata i-a explicat apărătorului ei că, pur și simplu a uitat că trebuie să semneze condica! Judecătorul i-a atras atenția că, în cazul în care situația se va repeta, va dispune revocarea măsurii controlului judiciar și înlocuirea acesteia cu o măsură preventivă mai dură, respectiv arestul la domiciliu sau arestul preventiv.

Simona Botez, alături de Doina Andrei și Adrian Tănăsescu au fost arestați preventiv la jumătatea lunii februarie a anului trecut, în urma unui flagrant organizat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Ei au fost acuzați în total de nu mai puțin 49 de infracțiuni de luare de mită, dar și de fals intelectual sau întreruperi ilegale de sarcină. Dacă Adrian Tănăsescu a fost cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, Doina Andrei și Simona Botez au fost arestate preventiv aproape jumătate de an, măsura fiind preschimbată, în luna septembrie a anului trecut, în arest la domiciliu. Ulterior, la începutul lunii ianuarie, dat fiind faptul că începuseră deja audierile martorilor din dosar, judecătorii au considerat că cele două doctorițe șpăgare pot fi judecate în libertate, sub control judiciar. Acest lucru presupune mai multe obligații din partea acuzaților, inclusiv cea de a se prezenta la Poliția municipiului Vaslui conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori sunt chemați. În plus, nu au voie să părăsească fără încuviințarea instanței, limitele municipiului Vaslui, să anunțe schimbarea domiciliului. Cel mai grav, nu au voie să intre în Spitalul Județean de Urgență, unitatea unde au profesat ca medici ginecologi și unde au și luat șpagă, în schimbul serviciilor medicale pe care trebuiau să le asigure pacienților.

Procesul celor trei medici va continua pe 25 februarie, cu audierea altor opt martori, din care doi sunt citați cu mandat de aducere.

Prostia și hoția se plătesc

de Marian MOCANU

Hoțul de lemne de la Tăcuta, care, prins asupra faptului, s-a răzbunat pe pădurar, va rămâne după gratii, au decis judecătorii vasluieni. Acuzat de tâlhărie calificată și ultraj, Puiu Vizitiu are șanse mari să facă închisoare pentru o căruță de lemne care nu costă mai mult de 400 lei.

Arestat chiar pe 1 ianuarie, după ce a fost prins la furat lemne în Ajunul Anului Nou, Puiu Vizitiu, din Tăcuta, a sperat că va fi eliberat din arest preventiv. Având în vedere faptele, judecătorii bârlădeni au prelungit, cu alte 30 de zile, mandatul de arestare, decizie întărită și de magistrații Tribunalului Vaslui, care au respins vineri contestația formulată de arestat.

Acuzat de tâlhărie calificată și ultraj, Puiu Vizitiu are șanse mari să facă închisoare pentru o căruță de lemne care nu costă mai mult de 400 lei. El a fost descoperit de pădurarul din zonă, având căruța plină de lemne furate din pădurea din apropiere. În momentul în care a fost somat să meargă la cantonul silvic pentru a i se întocmi documentele de constatare și știind că, pe lângă amendă, riscă să i se confiște și căruța, hoțul a sărit la bătaie la pădurar. I-a smuls acestuia toporul din mână, după care l-a lovit, provocându-i leziuni la mâna cu care pădurarul a încercat să se apere de lovituri. Ulterior, individul a plecat liniștit din pădure cu tot cu căruță, fără ca măcar să constientizeze gravitatea faptei săvârșite. Pădurarul i-a anunțat imediat pe polițiști, care l-au descoperit pe hoțul de lemne și i-au întocmit dosar penal pentru tâlhărie calificată și ultraj, motiv pentru care a fost reținut.

Recidivist, acuzat de ultraj, ar fi vrut în libertate

de Marian MOCANU

Judecătorii Tribunalului Vaslui au respins ieri contestația formulată de Gabriel Gheorghiță Cujbă, din Hoceni, care, supărat că polițiștii nu-i dau drumul fratelui său, care a fost prins la furat de un vecin, s-a apucat să-i amenințe cu moartea. Ambii frați sunt recidiviști, fiind condamnați, în 2006, pentru comiterea unei tâlhării. 

Pe motiv că a rămas fără bani după ce și-a serbat onomastica, Mihai Cujbă, un tânăr de 26 de ani din satul Deleni, comuna Hoceni a intrat luni, 8 noiembrie, în curtea unui vecin cu intentia de a fura ce găsea mai de valoare. Prins asupra faptului a fost dus la poliție pentru audieri. Supărat foc, fratele său mai mare cu un an, Gabriel Gheorghiță Cujbă, care se afla pe drum în momentul în care fratele sau era condus la postul de poliție, a început să țipe la oamenii legii, cerând imperios ca fratele sa-i fie eliberat. Scandalul a continuat și la secția de poliție, unde Gabriel a devenit recalcitrant și a început să-i insulte și să-i amenințe cu moartea pe polițiști. Nu s-a mărginit la atât, a rupt scândurile dintr-un gard și a încercat să-l lovească pe unul din oamenii legii.

Gabriel Gheorghiță Cujbă a fost imobilizat, ulterior fiind reținut de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj. El a fost arestat preventiv, cu atât mai mult cu cât ambii frați sunt recidiviști, fiind condamnați, în 2006, în același dosar, pentru comiterea unei tâlhării.

Pe 15 ianuarie, magistrații Judecătoriei Huși i-au prelungit mandatul de arestare, Gabriel Gheorghiță Cujbă fiind acuzat de comiterea a două infracțiuni de ultraj. Având „școala vieții” din pușcărie, Gabriel Gheorghiță Cujbă a contestat fără succes decizia judecătorilor hușeni. El a cerut să fie cercetat în stare de libertate, argumentând că a avut iâun moment de rătăcure și ar vrea să se bucure de libertate, cu atât mai mult cu cât, înaintea comiterii faptelor, abia fusese eliberat din penitenciar. Judecătorii Tribunalului Vaslui nu au plecat urechea la argumentele inractorului recidivist și au respins contestația acestuia. Pentru sătenii din Hoceni este o veste bună, cei doi frați fiind cunoscuți în comunitate ca fiind recalcitranți și bătăuși, iscând scandaluri din orice.

Furnizorul de droguri care se infiltrase în liceele vasluiene, ”alergic” la gratii

de Marian Mocanu

Judecătorii tribunalului Vaslui au prelungit mandatul de arestare a lui Costin Bașag, traficantul botoșănean de droguri care-și făcuse o rețea de distribuție a stupefiantelor prin liceele vasluiene. Bașag a fost prins în flagrant la sfârșitul lui noiembrie, chiar în timp ce ridica de la Poștă un colet cu droguri trimis din Spania.

O anchetă a Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate (SCCO) Vaslui a dus la arestarea unui cunoscut interlop, considerat una dintre cele mai importante surse de droguri de pe piața Moldovei. La propunerea procurorilor, Costin Bașag a fost arestat vineri, 28 noiembrie, de judecătorii Tribunalului Vaslui sub acuzația de trafic de droguri de risc în formă continuată și introducere în țară de droguri de risc. Atunci, Bașag și-a recunoscut faptele în fața judecătorilor, însă, cu tupeu, a cerut să nu fie arestat. Motivul – ar fi dorit să petreacă sărbătorile de iarnă în familie.

Ieri, magistrații de la Tribunalul Vaslui i-au prelungit mandatul de arestare cu încă 30 de zile.

De loc din orașul Săveni, Botoșani, Costin Bașag locuiește de mai mulți ani în Iași, unde a pus la punct o adevărată rețea de desfacere a drogurilor de risc și mare risc, rețea cu ramificații și în județul Vaslui. De altfel, Bașag era cunoscut în muncipiul Vaslui ca fiind bun prieten cu interlopii din zonă, afișându-se deseori cu Ciprian Gentimir, zis Șchiopu, sau Adrian Croitoru, zis Carolică. El a fost arestat după ce a preluat de la poștă un colet, trimis din Spania. În colet, polițiștii au descoperit pulbere de Alfa PVP și MDMD, niște droguri ieftine, dar foarte periculoase, pentru că produc repede dependență și au un efect devastator asupra sistemului nervos al consumatorului.

Bașag era monitorizat de multă vreme de polițiști, după ce, în luna mai, o adolescentă elevă a unui liceu din Vaslui, a ajuns în comă la spital în urma consumului de droguri. Ulterior arestării, polițiștii de Crimă Organizată din Iași și Botoșani, precum și de trupe ale Serviciului de Acțiuni Speciale (SAS), lucrătorii SCCO Vaslui, împreună cu procurorii Biroului Teritorial Vaslui al DIICOT, care au coordonat ancheta, au descins în locații din mai multe județe, în căutarea intermediarilor lui Bașag și a consumatorilor de droguri, majoritatea studenți din campusurile universitare ieșene. Printre cei ridicați de mascați și duși la sediul SCCO Vaslui s-au numărat și zece studenți, consumatori de droguri, dintre care unul student la medicină, care cumpărau stupefiantele de la Costin Bașag. Traficantul și-a recunoscut faptele, în speranța unei reduceri a pedepsei pe care o va primi, pedeapsă care poate ajunge până la zece ani de închisoare.

 

Comisarul-șef Iulian Munteanu rămâne după gratii încă 30 de zile

Comisarul-șef Iulian Munteanu, fostul șef al Biroului Rutier al Poliției Municipale Vaslui, va rămâne după gratii încă 30 de zile pentru fapte de corupție, după ce magistrații Tribunalului Vaslui au decis menținerea măsurii de arest preventiv, la propunerea procurorilor DNA.

Magistrații Tribunalului Vaslui nu au fost deloc îngăduitori cu cel care a condus Poliția Rutieră la nivelul municipiului reședință. Astfel, după câteva ore de judecată, instanța a decis să mențină măsura de arest preventiv pentru încă 30 de zile pentru comisarul-șef Iulian Munteanu. Tot la propunerea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, alături de fostul șef de la Rutieră va rămâne după gratii și comisarul-șef Mihai Axente, din cadrul Inspectoratului General al Poliției Rutiere, cel acuzat că ar fi primit de la Iulian Munteanu un pat confecționat artizanal.

Fostul șef al Poliției Rutiere a municipiului Vaslui a fost arestat preventiv pe 19 decembrie, după ce ar fi comis 26 de infracțiuni de corupție, printre care dare și luare de mită, trafic de influență, fals intelectual, fals în înscrisuri oficiale și abuz în serviciu.

Printre infracțiunile imputate lui Munteanu sunt și cele legate de oferirea, drept mită, a unor produse comisarului-șef Mihai Axente pentru ca acesta să treacă cu vederea peste mai multe nereguli descoperite la Biroul Rutier Vaslui în urma unui control desfășurat anul acesta.

Potrivit procurorilor DNA Iași, din 2013 până în prezent, Iulian Munteanu, în calitate de șef al Biroului Rutier Vaslui ar fi determinat mai mulți agenți de poliție din subordinea sa să aplice sancțiuni pentru contravenții prevăzute de Codul rutier mai blânde decât care s-ar fi impus, mergând de la reducerea cuantumului amenzii până la înlocuirea cu avertisment, ori chiar să evite aplicarea vreunei sancțiuni. În unele situații, Munteanu a pretins de la conducătorii auto favorizați, foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, cum ar fi baterie auto, lemne de foc, 12 metri cubi de scândură la preț redus pentru acoperișul unui imobil aparținând unui superior de-al său, 400 de bucăți de scândură cu model). Totodată, susțin anchetatorii, i-a determinat pe subordonați să falsifice procesele verbale de constatare, în unele situații chiar prin suprascriere, pe baza cărora s-a stabilit natura sancțiunii.

De asemenea, la data de 11.06.2015, Iulian Munteanu, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului în legătură cu un accident rutier în care a fost implicată o persoană din anturajul ofițerului de poliție și un agent de poliție, denaturând realitatea și împrejurările în care s-a produs evenimentul. În acest sens, l-a sancționat contravențional cu suspendarea permisului de conducere pe agentul de poliție, deși vinovată de producerea accidentului a fost cealaltă persoană.

La data de 30.12.2014, Munteanu l-a determinat pe șeful unei instituții să îndeplinească în mod defectuos un act constând în coordonarea activității utilajelor de deszăpezire pe raza municipiului Vaslui, respectiv să trimită un utilaj de deszăpezire, atât la proprietatea sa, la proprietatea unui superior și la spălătoria unei cunoștințe, mai spun procurorii.

În cursul lunii august 2015, în schimbul intervenției la un angajat de la Registrul Auto Român Vaslui pentru a urgenta inspecția tehnică periodică a unui autovehicul și eliberarea cu celeritate a cărții tehnice a autoturismului, Munteanu a pretins pentru sine materiale de construcție. De asemenea, a promis unei persoane că va determina un lucrător de poliție judiciară din cadrul poliției unui alt oraș să soluționeze cu celeritate un dosar penal în care era cercetată persoana respectivă, iar în schimb a pretins și primit obiecte de îmbrăcăminte.

La data de 6 februarie 2015, Munteanu a dispus folosirea în interes personal a unuia dintre autoturismele din dotarea Biroului Rutier Vaslui pentru deplasarea, pe raza municipiului Vaslui, a unei persoane din anturajul său, iar la data de 4 septembrie 2015, a falsificat prin alterare conținutul unei autorizații de reparație emise de Biroul Rutier Vaslui pentru un autoturism, astfel încât proprietarul să beneficieze de o despăgubire mai mare, potrivit DNA. (Ionuț PREDA)

Banda de tineri tâlhari din Bârlad rămâne după gratii

de Marian Mocanu

Cinci tineri de etnie romă din Bârlad au format o adevărată bandă, specializată în furturi și tâlhării. Prinși de polițiștii bârlădeni după comiterea mai multor fapte de acest gen, cei cinci au fost arestați preventiv, mandat care a fost prelungit zilele trecute de către judecătorii bârlădeni. Indivizii au contestat decizia judecătorilor bârlădeni, însă în zadar!

Timp de mai bine de o jumătate de an, o gașcă de tineri romi au terorizat municipiul Bârlad, tâlhărind mai multe persoane și spărgând magazine. Ionel Dacian Lupu, de 18 ani, Denis Lorică Bâlhac, de 15 ani, Andrei Cristian Mihai, de 16 ani, Radu Ionuț Toma, de 15 ani, și Eduard Andrei Dura, de 17 ani, erau specializați pe furtul de telefoane mobile, dar și a altor bunuri scumpe, ochelari de soare, încălțăminte, ceasuri sau bani. De multe ori, fie singuri, fie în gașcă, atacau, chiar și în amiaza mare și în locuri publice, tineri pe care-i deposedau prin violență de bunurile pe care le aveau asupra lor. Când nu găseau victime facile, cei cinci nu se dădeau în lături nici de la spargerea de magazine, căutând în mod special telefoane mobile de ultimă generație.

Prinși de polițiștii Biroului de Investigatii Criminale Bârlad, șefii grupării, Radu Ionuț Toma și Eduard Andrei Dura, au ajuns în arest preventiv, judecătorii considerând că, în ciuda vârstei fragede, ei sunt un adevărat pericol public. Ceilalți trei au fost plasați în arest la domiciliu. Săptămâna trecută, judecătorii bârlădeni au prelungit mandatele de arestare preventivă, respectiv de arest la domiciliu, pentru tinerii tâlhari. Măsura a fost contestată fără succes de Toma și Dura la Tribunalul Vaslui, magistrații respingând contestațiile.

Radu Toma este acuzat de nu mai puțin de șapte infracțiuni de furt și trei infracțiuni de tâlhărie, săvârșite singur sau împreună cu alți complici. Eduard Dura este acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de furt și o infracțiune de tâlhărie. În martie, Eduard Dura a participat, împreună cu Denis Bâlhac, la sustragerea unui telefon mobil din incinta unei societăți comerciale din Bârlad. În luna aprilie, individul a sustras două perechi de adidași dintr-un magazin, iar în luna august, împreună cu Radu Toma și Andrei Mihai, au deposedat prin violență un tânăr de un telefon mobil.

Ca un amănunt care arată felul în care acționa gașca de tâlhari, Andrei Mihai, unul dintre tinerii aflați momentan în arest la domiciliu, nu s-a dat în lături să fure, dintr-o farmacie, banii colectați din donațiile efectuate de cumpărători.

Condamnat iarasi pentru evaziune fiscală, patronul Vasconstruct va rămâne totuși în libertate

de Marian Mocanu

După ce, în 2009, Dumitru Iordan a fost condamnat de judecătorii Tribunalului Vaslui la șase ani de de închisoare cu executare pentru înșelăciune, pedeapsă redusă ulterior la patru ani de închisoare, patronul fostei societăți Vasconstruct a primit o nouă condamnare, de doi ani de închisoare, pentru evaziune fiscală. Dat fiind că cele două fapte erau concurente, datând din 2005, judecătorii Tribunalului Vaslui au decis contopirea pedepselor, rezultând astfel o pedeapsă totală tot de patru ani de închisoare. În aceste condiții, patronul Vasconstruct, eliberat condiționat în octombrie anul trecut, va rămâne liber, însă Iordan tot nu a fost multumit: a contestat decizia.

La începutul anilor 2000, Vasconstruct era una din cele mai mari firme de construcții civile și industriale, una dintre dovezi fiind evidenta si acum – imensa bază construită în zona industrială a municipiului Vaslui. Dumitru Iordan a cumpărat Vascontruct în 1999, de la Fondul Proprietății de Stat. Cotată ca fiind una dintre cele mai mari societăți de construcții din județ, cunoscută înainte de 1989 ca fosta Antrepriză de Construcții Industriale, cu peste 1.000 de muncitori, Vasconstruct avea să ajungă în pragul colapsului în doar câțiva ani.

Dumitru Iordan, patronul societății a fost prins cu diverse inginerii fiscale, lucru care l-a costat nu doar firma, ci și libertatea. În 2009, a fost condamnat la șase ani de de închisoare cu executare pentru înșelăciune în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave și delapidare. El a fost găsit vinovat de emiterea, în 2005, de file CEC fără acoperire către o societate din Galați și alta din Constanța. Instanța l-a obligat pe Iordan să achite celor două societăți păgubite aproape 2,5 miliarde de lei vechi. După mai multe apeluri și contestații, făcute inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție, Dumitru Iordan a beneficiat de schimbările survenite în Codul Penal, astfel că, în aprilie anul trecut, sentința i-a fost redusă la doar patru ani de închisoare cu executare.

A fost eliberat condiționat, însă problemele sale cu justiția nu au luat sfârșit. În aceeași perioadă în care Iordan beneficia de reducerea pedepsei, el ajungea din nou în atenția procurorilor, de această dată pentru niște fapte de evaziune fiscală săvârșite tot în anul 2005. După un an de procese, în luna mai a acestui an judecătorii Tribunalului Vaslui l-au condamnat la 2 ani de închisoare cu executare și plata a aproape 60.000 lei către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Chiar dacă, în urma acestei noi condamnări, nu va face nici o zi de închisoare, pentru că judecătorii au contopit cele două pedepse, rezultând una tot de patru ani de închisoare, considerată deja executată în mare parte, Dumitru Iordan a contestat totuși sentința, considerându-se nevinovat. Asta in ciuda faptului că, pe parcursul procesului, fostul patron a achitat cea mai mare parte a sumelor incriminate de ANAF ca reprezentând dobânzi și penalități, recunoscându-și astfel parțial vina!

Vineri, judecătorii Curții de Apel Iași au respins contestația formulată de Dumitru Iordan, asa incat sentința dată de judecătorii vasluieni a rămas definitivă. Chiar dacă nu va mai face nici o zi de închisoare, dacă nu va primi vreo altă condamnare pentru fapte penale în perioada cât este eliberat condiționat, Iordan nu mai are dreptul de a fi director, împuternicit, asociat ori beneficiar real al unor societăți comerciale sau împuternicit al acestora, în țară sau în străinătate. 

Doi tineri care fugeau de închisoare, prinși de polițiști

Doi tineri de 21 și 23 de ani, care fugeau de închisoare după ce fuseseră condamnați definitiv pentru tulburarea ordinii publice și furt calificat, au fost prinși de polițiști și încarcerați pentru ispășirea pedepselor de trei ani și jumătate, respectiv patru ani de închisoare.

Primul, de 23 de ani, din municipiul Bârlad, a fost identificat de polițiști alaltăieri. El este condamnat la patru ani de închisoare pentru tulburarea liniștii și ordinii publice. În fapt, în octombrie 2013, în timp ce se afla într-un local din municipiul Bârlad împreună cu niște prieteni, persoana în cauză a provocat scandal public, în urma căruia au fost distruse bunuri din localul respectiv.
Cel de-al doilea vasluian a fost prins de polițiștii criminaliști în cursul nopții trecute, pe raza comunei Scânteia, din județul Iași. Tânărul de 21 de ani, din comuna Rebricea, a fost condamnat de Judecătoria Vaslui la trei ani și jumătate de închisoare pentru furt calificat, fiind dat în urmărire națională în cursul lunii trecute. În urmă cu aproape un an individul a intrat prin efracție în incinta unui magazin din Draxeni, după ce a escaladat un perete. Ajuns în interior, vasluianul a furat suma de 4.000 de lei. Cei doi tineri au fost urcați în duba Poliției și duși la Penitenciarul Vaslui, unde își vor ispăși pedepsele. (Ionut PREDA)

Tupeu de violator

de Marian Mocanu

Magistrații Tribunalului Vaslui nu au avut „milă” de violatorul unei septagenare din Pogana, care va rămâne cel puțin încă 30 de zile în arest preventiv. Cu toată gravitatea faptelor de care se face vinovat, viol și violare de domiciliu, Cătălin Petrică Topală a avut totuși tupeul să conteste decizia de prelungire a măsurii arestării preventive luate de judecătorii bârlădeni.

Se cunoaște prea bine impactul pe care l-a avut asupra opiniei publice eliberarea sub control judiciar după mai bine de cinci luni de arest preventiv a celor șase tineri violatori din Văleni. Cu toate acestea și alți indivizi care au săvârșit asemenea fapte vor cu tot dinadinsul să fie eliberați, chiar dacă este posibil ca acest lucru ar putea stârni iar oprobiul opiniei publice. Este cazul lui Cătălin Petrică Topală, în vârstă de 23 ani, care, la începutul lunii octombrie, băut fiind, a intrat cu forța în casa unei vecine ce putea să-i fie bunică și a violat-o. Pe 29 octombrie magistrații Judecătoriei Bârlad au prelungit mandatul de arestare preventivă luat asupra sa, dar Topală a contestat această decizie la Tribunalul Vaslui. El și-a susținut cererea de a fi plasat în arest la domiciliu sau, de ce nu, eliberat sub control judiciar motivând că era beat și nu știa ce face, dar el, de fapt, este băiat cuminte și muncitor și nu are antecedente penale. Judecătorii nu s-au lăsat impresionați și au respins contestația.

Faptele s-au petrecut Pogana în noaptea de 3 spre 4 octombrie. Cătălin Petrică Topală a petrecut la discoteca din localitate până la ora 2.00 dimineața, apoi, beat fiind, a plecat spre casă. Pe drum, l-au apucat „poftele” și a intrat peste o pensionară în vârstă de 68 de ani, ce locuia în apropiere de casa părintească. Nu a contat nici faptul că ușa de la intrare era încuiată, nici că vecina sa, ce putea să-i fie bunică s-a opus, individul a sărit pe femeie, i-a acoperit gura cu o mână, apoi a forțat-o să întrețină relații sexuale. După ce a fost anunțat evenimentul, polițiștii Secției Poliție Rurală Iana 8 n-au avut nici o greutate să-l rețină pe violator, dat fiind că acesta fusese recunoscut de victimă. Acum, tânărul, care nu are antecedente penale, este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de viol și violare de domiciliu, fapte pentru care poate primi până la zece ani de închisoare.

Elena Udrea poate fi URMĂRITĂ PENAL și reținută, nu și arestată. Fostul ministru, după votul din Parlament: Aștept cătușele ca să fie circul complet. E strigător la cer!

Elena Udrea va putea fi urmărită penal și reținută, în condițiile în care rezultatul final al votului Camerei Deputaților privind cererea de reținere a fost de 123 de voturi pentru și 119 împotrivă, în timp ce solicitarea de arestare a fost respinsă. 

Elena Udrea a declarat, după vot, că este strigător la cer, că ceea ce s-a întâmplat ”este circ, și nu justiție”, adăugând: ”Au dat-o ca la rabin: una pentru procurori, una pentru Udrea”.

Întrebată cum comentează votul colegilor săi deputați, Udrea a spus că aceștia ”se poartă exact așa cum este imaginea despre Parlament”.

”Ei au nevoie de curaj pentru a recunoaște lucrurile despre care știm toți că se întâmplă, abuzurile care se întâmplă, se poartă exact așa cum este imaginea despre Parlament, deci până la urmă ne merităm. Eu v-am spus că ceea ce mi se întâmplă mie e o poveste de destin, luați-o ca atare”, a declarat Udrea.

Ea a mai spus că este strigător la cer ceea ce i se întâmplă.

”Nu am crezut că se va vota a treia arestare pentru că e strigător la cer. Ce justiție e asta care face arestări preventive fără niciun motiv, ce pericol sunt eu acum dacă din mai o instanță m-a lăsat în libertate și a constatat că nu sunt un pericol social, ce pericol sunt eu pentru fapte care sunt presupus săvârșite acum cinci – șase ani. Ăsta-i circ, nu e justiție. Imaginea Parlamentului nu din cauza unor dosare penale are de suferit, ci din modul în care se aplică justiție și din modul în care se trimit aceste cereri la Palament, cu circul de rigoare care se face în jurul lor. Eu vreau să fiu reținută și vreau să port din nou cătușe. Dacă e circ, să fie până la capăt. Eu cred că au dat-o ca la rabini – hai să fie una și pentru procurori, una și pentru Udrea, cred că așa au dat-o pentru că e imposibil să nu fi fost voturi anulate, știm toți că au fost”, a mai spus Udrea.

Întrebată dacă va contesta decizia deputaților, ea a spus că nu va contesta nimic.

”Nu merg să vorbesc cu nimeni, dacă procurorii au ceva să mă întrebe, mă pot cita. Eu vă rog să mă urmăriți de mâine încolo”, a adăugat Elena Udrea.

Votul privind reținerea, cu probleme după ce unii deputați au introdus mai multe bile în aceeași urnă

Cererea privind începerea urmării penale în cazul Elenei Udrea a fost aprobată, miercuri, de Camera Deputaților, cu 193 de voturi “pentru”, 106 “împotrivă”, alte șase voturi fiind anulate.

Votul a fost secret, cu bile.

Anunțul privind decizia finală a deputaților în privința reținerii și arestării a venit însă după o oră și jumătate de deliberări ale comisiei de numărare a voturilor. Potrivit procesului verbal prezentat în plenul Camerei, în cazul cererii de reținere a deputatului Elena Udrea și-au exprimat votul 242 de deputați, din care 123 s-au pronunțat pentru reținere și 119 împotrivă.

În cazul solicitării DNA de arestare a deputatului Elena Udrea și-au exprimat opțiunea 220 de deputați, din care 115 voturi “pentru” arestarea prevenitvă și 105 “împotrivă”. Pentru încuviințarea solicitării erau necesare 122 de voturi.

Inițial, surse din Comisie au anunțat că cererea privind încuviințarea reținerii Elenei Udrea a fost respinsă de Camera Deputaților, fiind înregistrate 142 de voturi împotriva acestei solicitări și 119 “pentru”. Ulterior, aceleași surse au precizat că s-a decis ca voturile să fie renumărate întrucât au fost cazuri în care unii parlamentari au introdus mai multe bile în aceeași urnă.

Deputatul Elena Udrea a intrat la comisia de numărare a voturilor privind cererea DNA de reținere și cea de arestare a sa, deputatul declarând la ieșire că nu s-a lămurit în privința rezultatului.

“Nu am aflat nimic, nu m-am lămurit”, a spus Udrea, care a acuzat faptul că este o situație fără precedent și că, în opinia ei, soluția nu ar fi reluarea votului în ceea ce privește solicitarea de reținere și cea de arestare.

“Nu s-a mai votat niciodată așa (…) Nu neapărat reularea votului ar fi soluția, ci să ajungem ca parlamentarii să aibă curajul să voteze cum le dictează conștiință”, a mai susținut deputatul.

Udrea, în fața colegilor: Va veni și rândul vostru

În intervenția sa la dezbaterile din Camera Deputaților, Elena Udrea a spus că nu a cerut și nu a luat niciodată “vreun leu sau vreun euro” de la Bogdan Buzăianu.

“Cât privește faptul că și acest dosar pleacă de la un denunț al deja celebrei doamne Topoliceanu, lucru acesta îmi dă ocazia să spun că modul în care denunțătorii sunt tratați astăzi de procurori în lumina noului Cod Penal, faptul că ei rămân liberi și dacă este cazul chiar cu banii furați (…) dă ocazia să vedem nu doar incredibile delațiuni, ci și incredibila mizerie morală a societății”, a mai spus Elena Udrea.

“V-aș fi scutit poate de acest moment dacă doamna procuror m-ar fi audiat înainte de a face solicitarea de arestare preventivă pentru că spre deosebire de celelalte două dosare, față de noile acuzații cunosc lucruri și le voi spune când sunt întrebată”, a mai arătat Udrea.

Adresându-se deputaților, Elena Udrea a mai spus că “va veni și rândul lor” indiferent “cât de parteneri cu sistemul” se consideră.

“Dragi colegi de la putere sau din opoziție, indiferent cât de parteneri cu sistemul vă considerați, fiți convinși că va veni și rândul vostru, va veni vremea când vor exploda acuzații la adresa voastră așa cum mi se întâmplă mie acum. (…) Atunci când nu veți mai folosi sistemului pentru a pune mâna și pe guvernare va trebui să alegeți: plecați de bună voie acasă sau plecați la pușcărie”, a declarat deputatul.

“Cei care mă ascultă ar putea spune că orice metodă este bună pentru a scoate din politică niște oameni care au greșit, aș fi de acord poate cu ei, dincolo de riscul instituirii unei dictaturi prin anularea statului de drept, dacă toți cei acuzați chiar ar fi vinovați și dacă cei care ar veni în loc ar fi oameni fără de pată. Vor veni, însă, doar cei care sunt pe placul sistemului, care vor fi gata să execute ordine și să lase sistemul să conducă în locul lor”, a adăugat fostul ministru.

Deputatul a susținut că DNA “se amestecă în lupta politică sacrificând imaginea României”, aducând în discuție dosarul în care premierul Victor Ponta este judecat și susținând că se încearcă schimbarea Guvernului Ponta “prin folosirea procurorilor”.

“Vă spun un adevăr pe care îl veți recunoaște cu toții în perioada următoare: vor mai face politică și vor mai candida în alegerile de anul viitor doar cei agreați de sistem, cei care se lasă manipulați și conduși și care sunt gata să execute ordinele sistemului. Ceilalți vor fi reduși la tăcere cu cătușele la mâini sau doar speriați cu dosare penale”, a declarat fostul ministru.

Udrea a mai spus că România este singura țară din Europa în care prim-ministrul a fost pus sub acuzare, adăugând că justiția și DNA “se amestecă în lupta politică sacrificând chiar imaginea României”.

“Suntem singura țară din Europa unde primul-ministru în funcție a fost pus sub acuzare. Nu contest motivele acuzării, pentru că nu cunosc detaliile dosarului. Ba, mai mult, ca om politic, de multe ori m-am referit, în ultimii 5-6 ani, la relația de avocat a domnului Ponta cu Turceni și Rovinari, dar punerea sub acuzare a primului-ministru în timpul exercitării funcției pentru fapte vechi de 7-8 ani, pe care, așa cum am spus, mulți dintre cei care am fost adversari lui Victor Ponta l-am folosit ca argument public în lupta electorală, deci erau general cunoscute, arată că justiția în general și DNA în special se amestecă în lupta politică sacrificând chiar imaginea României. Este evident că se încearcă schimbarea Guvernului Ponta prin folosirea procurorilor” a arătat Elena Udrea.

Ea a adăugat că opoziția, cea care are dreptul să-și dorească să formeze Guvernul, cu atât mai mult cu cât au și câștigat alegerile prezidențiale, nu ar trebui să accepte să preia puterea “prin astfel de manevre”, pentru că odată distrus jocul democratic, acum în folosul lor, “mâine li se va întâmpla la fel când sistemul va considera că nu sunt suficienți de obedienți și că trebuie schimbați”.

Prima înscrisă pe ordinea de zi a fost solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ referitoare la formularea cererii de urmărire penală față de fostul ministru al Dezvoltării regionale și Turismului, urmată de cererea ministrului Justiției, însoțită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului Elena Udrea.

Comisia juridică a Camerei a avizat, vineri, cererea DNA pentru începerea urmăririi penale a Elenei Udrea, înregistrându-se 19 voturi “pentru”, 2 “împotrivă” și un vot anulat.

Cererile privind încuviințarea reținerii și arestării preventive nu au întrunit în comisie numărul de voturi necesar pentru aviz. La cererea privind reținerea au fost înregistrate 11 voturi “pentru”, opt “împotrivă”, 2 abțineri și un vot anulat, iar la cea privind arestarea preventivă – 11 voturi”pentru”, 7 “împotrivă”, 3 abțineri și un vot anulat. La ședința comisiei au fost prezenți 22 de deputați, iar pentru aviz ar fi fost necesare 12 voturi favorabile.

DNA a cerut ministrului Justiției să solicite Camerei Deputaților încuviințarea urmăririi penale, a reținerii și arestării preventive a deputatului Elena Udrea, într-un nou dosar în care aceasta este acuzată de luare de mită, trafic de influență, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu și fals în declarații.

Elena Udrea este acuzată de procurorii DNA că a primit suma de 520.000 de lei, reprezentând valoarea unor lucrări de renovare a unei vile din Eforie Sud, care a fost trecută în patrimoniul privat și scoasă la vânzare la un preț subevaluat.

De asemenea, Elena Udrea este suspectată că, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, având influență asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei și SC Hidroelectrica SA, a cerut unui om de afaceri, prin intermediar, suma de 5 milioane de dolari pentru a asigura firmei controlate de acesta derularea, în continuare, a contractului de vânzare – cumpărare de energie electrică cu SC Hidroelectrica SA. Elena Udrea este acuzată de procurorii DNA că a primit de la acest om de afaceri suma de 3,8 milioane de dolari.

Sursa: mediafax.ro

Au fost prinse bestiile care au violat-o și desfigurat-o cu bătaia pe bătrâna din Văleni

de Marian Mocanu

Cei doi indivizi căutați de polițiștii vasluieni pentru că duminică noaptea au bătut și violat o femeie în vârstă de 66 de ani au fost identificați după două zile de căutări asidue, la care a participat și un câine de urmă. Cele două bestii cu chip de om sunt doi tineri, care locuiesc în același sat, Văleni, din comuna Pădureni, în vârstă de 20, respectiv 32 ani. Făptașii, Gigel Stan și Mircea Dumitru Baciu au primit mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pentru tâlhărie calificată și viol.

Duminică seara, chiar în preajma zilei în care ar fi trebuit să-și serbeze onomastica, Mircea Dumitru Baciu din satul Văleni, comuna Pădureni, a rămas fără țigări. Băut bine, împreună cu un prieten, Gigel Stan, s-au gândit să fure banii unei vecine în vârstă de 66 de ani, despre care știau că locuiește singură. Cei doi au intrat peste femeie în casă, au luat-o la bătaie și i-au cerut banii, știind că aceasta tocmai primise pensia. Femeia le-a arăta o geantă, în care agresorii au găsit doar 100 de lei. Înfuriați, au luat iar la bătaie victima, pur și simplu desfigurând-o, după care au și violat-o. Spre dimineață, femeia a reușit să ajungă la o vecină căreia i-a povestit cele întâmplate. Aceasta a anunțat poliția.

Din cauza loviturilor primite, victima nu a reușit să-i identifice pe violatori, astfel că polițiștii au audiat zeci de persoane din localitate și au luat la puricat ulițele satului. Inițial, bănuielile polițiștilor s-au îndreptat către un vecin al victimei, proaspăt eliberat din închisoare după ce ispășise o pedeapsă tot pentru viol. Abia după două zile, lucrătorii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul IPJ Vaslui, ajutați de polițiștii secției 4 Rural Huși au reușit să-i identifice pe cei doi violatori. Cei doi bătăuși violatori au fost audiați de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși și au fost deferiți instanței cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile. Ei sunt acuzați de comiterea infracțiunilor de viol și cea tâlhărie calificată, infracțiuni pedepsite de lege cu pedepse de 5 la 12 ani, respectiv 3 – 10 ani de închisoare.

Victima lor se află în continuare internată la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, diagnosticată cu multiple traumatisme, traumatism cranio-cerebral și un traumatism facial sever

Condamnare în dosarul doctorițelor spăgare – Închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu

Ieri, magistrații de la Tribunalul Vaslui au condamnat-o pe fosta șefă a Secției Obstetrică Ginecologie a Spitalului Județean de Urgență Vaslui, doctor Gabriela Rusu, la un an de închisoare cu suspendare, sub supraveghere. În plus, judecătorii au decis că medicul mai trebuie să efectueze 91 de zile de muncă în folosul comunității.

Gabriela Rusu a fost găsită vinovată de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, după ce trei medici subordonați au fost acuzați de fapte de corupție și avorturi ilegale. Avocații medicului au solicitat judecătorilor schimbarea încadrării juridice din abuz în serviciu în neglijență în serviciu, însă solicitarea a fost respinsă. Procurorii au cerut condamnarea Gabrielei Rusu la o pedeapsă cu privare de libertate, arătând că aceasta a dat dovadă de “gravă neglijență” în exercitarea funcției. Sentința nu este definitivă, părțile având posibilitatea să o atace cu apel.

La sfârșitul lunii septembrie, când a avut loc primul termen pe fondul cauzei, după ce dosarul a trecut de camera preliminară, medicul Gabriela Rusu a semnat un acord de vinovăție și și-a exprimat regretul că în secția pe care a condus-o s-au întâmplat fapte grave, făcute de colegi.

După ce la începutul anului doctorițele Simona Botez și Doina Andrei au fost arestate pentru fapte de corupție și efectuarea de avorturi ilegale, iar medicul Adrian Tănăsescu a fost pus sub control judiciar, fiind cercetat pentru fapte similare, Gabrielei Rusu i s-a imputat faptul că nu ar fi verificat documentele întocmite de cei trei medici din subordinea ei. Ulterior, ea a demisionat din funcția de șef de secție.Simona Botez și Doina Andrei sunt acuzate de luare de mită, internări fictive și avorturi ilegale, ancheta stabilind că acestea își numeau pacientele care nu plăteau pentru serviciile medicale “vaci”, “proaste” și “scroafe gravide”, în timp ce bebelușii erau “draci”, potrivit convorbirilor telefonice interceptate de anchetatori. Doctorițele vorbeau, de asemenea, la telefon despre sumele pe care urmau să le primească de la paciente, negociind cu bolnavele prețurile pentru intervenții. (M.M.)

Fostul premier moldovean Vlad Filat a fost REȚINUT, după ce a rămas fără imunitate parlamentară. Percheziții la sediul central al PLDM și la domiciliul lui Filat

Fostul premier moldovean Vlad Filat a fost reținut joi și a ajuns la Centrul Național Anticorupție, la scurt timp după ce Legislativul a decis ridicarea imunității sale parlamentare, în urma acuzației de implicare în fraudele de la Banca de Economii, relatează site-ul Moldova.org. 

UPDATE 20:47 – Percheziții la sediul central al PLDM și la domiciliul lui Vlad Filat

Procurorii Centrului Național Anticorupție din Republica Moldova au descins, joi seară, la sediul central al Partidului Liberal-Democrat (PLDM) și la domiciliul fostului premier Vlad Filat, reținut într-o anchetă privind fraude, informează Unimedia.

Procurorii Centrului Național Anticorupție s-au prezentat joi seară la sediul PLDM din Chișinău, unde efectuează percheziții.

În paralel, au loc percheziții și în casa deputatului liberal-democrat.

Deputatul Vlad Filat a fost ridicat de la sediul Parlamentului și escortat la sediul CNA, de ofițerii instituției, cu un automobil Skoda.

Liderul prorus al Partidului Nostru (PN), Renato Usatîi, și susținătorii săi îl așteptau în jurul Parlamentului, însă acesta a reușit să plece neobservat. Potrivit lui Usatîi, Filat este reținut pentru 72 ore.

UPDATE 17:30 – Intrările Parlamentului moldovean, blocate de protestatari pentru a-l împiedica pe Filat să plece

Sute de membri și simpatizanți ai Partidului Socialiștilor (PSRM) și ai Partidului Nostru (PN) pichetează clădirea Parlamentului de la Chișinău, blocând intrările pentru a-l împiedica pe fostul premier Vlad Filat să plece, după ce i-a fost ridicată imunitatea parlamentară, relatează site-ul IPN.md.

Liderul PN, Renato Usatîi, a declarat că protestatarii vor acționa în funcție de deciziile și de demisiile de joi. Totodată, Usatîi a dat indicații ca automobilele care pleacă de la Parlament să fie verificate, astfel încât liderul Partidului Liberal Democrat (PLDM), Vlad Filat, să nu fie lăsat să plece.

Manifestanții de la PSRM și PPPN au mărșăluit joi dimineață pe străzile capitalei, cerând demisia guvernării și restituirea miliardului furat de la băncile moldovene. Deși au ales același traseu, manifestanții s-au deplasat în coloane diferite, la o diferență de jumătate de oră. Ambele coloane au pornit din fața Academiei de Studii Economice, pe strada Bănulescu-Bodoni, blocând circulația parțial sau total, și s-au îndreptat pe bulevardul Ștefan cel Mare, în fața Parlamentului, unde avea loc prima ședință din această sesiune.

În preajma manifestanților se află zeci de polițiști care asigură ordinea publică. Totodată, sediul Legislativului a fost înconjurat de polițiști înarmați cu scuturi și bastoane.

În scuarul Legislativului au fost amplasate ecrane pe care era transmisă în direct ședința Parlamentului. Totodată, manifestanții au uract pe scena amplasată în scuarul Parlamentului și au ținut discursuri în fața mulțimii.

UPDATE 16:22 – Fostul premier moldovean Vlad Filat a rămas fără imunitate parlamentară

Parlamentul moldovean a votat joi pentru ridicarea imunității parlamentare a fostului premier Vlad Filat, acuzat de implicare în fraudele de la Banca de Economii (BEM), relatează site-ul Unimedia.info.

Pentru ridicarea imunității deputatului Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat (PLDM), au votat 79 din totalul de 101 parlamentari.

UPDATE 14:22 – Filat: Instituțiile Republicii Moldova sunt controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc

“Am fost pregătit pentru un asemenea scenariu. De mai mult timp se vorbea prin oraș cum se pregătește și cum se va veni într-o manieră triumfalistă, pe de o parte cu Usatîi în fața Parlamentului și pe de altă parte cu acest discurs al procurorului general privind scoaterea imunității mele de deputat. Acest show a fost prea scump și mult timp pregătit. Este adevărat pe parcursul activității mele am făcut foarte multe greșeli. Îmi asum responsabilitatea pentru ele”, a declarat Vlad Filat, relatează Jurnal de Chișinău în ediția online.

“Sistemul din Republica Moldova este unul putred din simplu motiv că este controlat de o singură persoană. Această persoană nu este altcineva decât Plahotniuc care încearcă prin farse, forțându-l pe acest Shor să semneze o dispoziție, să se eschiveze de la responsabilitate. Până în ultimul moment am crezut că se poate. Oamenii vor ca cei vinovați să plătească. Dar oamenii au nevoie de o țară. O țară în care instituțiile funcționează legal și nu în interesul unei singure persoane. Sunt grave probleme în sistemul bancar, în sectorul energetic. Și aici sunt nevoit să accept că instituțiile statului sunt acaparate”, a adăugat el.

“Spuneam în debutul ședinței de azi, ca replică lui Voronin, care este și el folosit de Plahotniuc când este nevoie, că eu nu am nevoie de imunitate parlamentară. Se va face procedura respectivă. Mesajul meu către colegii din comisie a fost să se voteze pentru ridicarea imunității ca să nu se creadă că doresc să mă eschivez. Sper că procesul va fi echitabil și că voi putea să-mi demonstrez nevinovăția. Sper ca jertfa care este adusă pe altar va provoca destrămarea acestui sistem odios care duce la putrefacție țara în care trăim”, a adăugat liderul PLDM.

“Mă adresez către cei care-l servesc pe Plahotniuc: CNA, PG, presa: pentru mine lucrul acesta contează mult, dar mai puțin pentru fiecare dintre voi – atât timp cât Plahotniuc va mai fi prezent în viața publică, țara asta nu are viitor. Spun lucrul acesta nu din răzbunare, dar în cunoștință de cauză”, a spus Filat.

Liderul PLDM nu exclude că Plahotniuc are o înțelegere cu liderul prorus al Partidului Nostru, Renato Usatîi, și cu liderul comunist Vladimir Voronin privind provocarea alegerilor anticipate, prin care să urmărească deturnarea parcursului european al Republicii Moldova.

“Nu exclud că, împreună cu rușii, el o să organizeze alegeri și după alegeri poate să schimbe și parcursul țării, pentru că el în Europa nu are cum să supraviețuiască”, a conchis Filat, care la finalul discursului și-a cerut iertare de la întreg poporul Republicii Moldova.

Liderul Partidului Liberal Democrat (PLDM), Vlad Filat, este implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, a declarat joi procurorul general Corneliu Gurin, de la tribuna centrală a Parlamentului.

Procurorul general a cerut Legislativului ridicarea imunității parlamentare a lui Filat, pentru ca acesta să poată fi anchetat.

“Vin cu o solicitare care nu a mai fost în istoria Republicii Moldova, privind punerea în învinuire a deputatului PLDM, Vladimir Filat. Avem probe concludente despre implicarea lui Filat în comiterea fraudelor de la Banca de Economii, prejudiciul fiind estimat la sute de milioane de euro. Este o crimă deosebit de gravă, fiind implicat și în distrugerea probelor”, a spus Corneliu Gurin.

Totodată, liderul PLDM este învinuit că în perioada în care a îndeplinit funcția de premier, a primit 60 de milioane de dolari de la directorul Dufremol, Ilan Shor. Potrivit sesizării, exercitând funcția de premier, Filat ar fi primit de la Ilan Shor bunuri pentru a înceta controalele la Dufremol, pentru a-l numit consul onorific în Federația Rusă, dar și pentru a acorda dreptul de comercializare a produselor petroliere.

De asemenea, Vlad Filat ar fi pretins bunuri și mijloace bănești în valoare de peste 190 de milioane de dolari de la Shor, pentru a determina funcționarii publici din Guvern, dar și din alte structuri de stat, să ia decizii și să adopte acte normative necesare asigurării emisiei suplimentare de acțiuni de la BEM, fără participarea statului, fapt ce a generat diminuarea pachetului de acțiuni a statului până la 33,3%, plus o acțiune și preluarea controlului asupra BEM de către Ilan Shor.

“Ținând cont de gravitatea faptelor cercetate, există bănuiala rezonabilă că Vladimir Filat, făcând uz de imunitatea parlamentară deținută, va întreprinde acțiuni de împiedicare a procesului de administrare a probelor prin influențarea martorilor, distrugerea sau tăinuirea probelor, a materialelor relevante cazului sau sustragerea cu rea-voință de a se prezenta organului de urmărire penală”, se menționează în sesizare.

Cererea privind ridicarea imunității urmează să fie examinată de Comisia parlamentară pentru Numiri și Imunități.

Sursa: mediafax.ro

Încă un condamnat se sustrage pedepsei

de Marian MOCANU

Liderul unei grupări infracționale ce avea drept scop introducerea de țigări de contrabandă în România a fugit în străinătate după ce a fost condamnat în primă instanță la opt ani și două luni închisoare, fiind găsit vinovat pentru constituire de grup infracțional organizat, contrabandă și dare de mită. Vasile Iordachi era sub control judiciar până la pronunțarea sentinței definitive la Curtea de Apel Iași. Este al doilea caz de condamnat la sentințe mari, după proxenetul Viorel Ursu, care se sustrage executării pedepsei pronunțate de judecătorii vasluieni. În acest context, măsura arestării preventive a violatorilor de la Văleni imediat după sentința pronunțată în primă instanță parcă începe să capete sens.

La sfârșitul anului 2013 era destructurată, de procurorii DNA, o rețea de traficanți de țigări din rândul cărora făceau parte mai mulți moldoveni, printre care și șeful Punctului de Trecere a Frontierei Leova, comisarul Ivan Musteață și adjunctul acestuia, Iurie Volceanov. Rețeaua organizată de moldoveanul Vasile Iordachi avea chiar și un informator de la poliția de frontieră română, ofițerul Valentin Badiu, cel care îi anunța pe membrii rețelei cu privire la eventualele controale de pe fâșie, dar și despre anchetele derulate de procurorii DNA. Vasile Iordachi a încercat să-l corupă pe șeful Punctului de Frontiera Berezeni, Ionel Lascu, pentru ca acesta să permită transportul unor importante cantități de țigări de contrabandă. Lascu și-a anunțat superiorii cu privire la tentativa de mituire, ulterior fiind făcute mai multe capturi importante de țigări. După ce Badiu și-a exprimat față de șeful grupării, Vasile Iordachi, bănuiala că Lascu ar fi „trădat”, comisarul de la Berezeni a primit mai multe amenințări din partea grupării infracționale, făcute inclusiv la adresa familiei sale. În urma denunțului lui Ionel Lascu, dar și a activității de supraveghere efectuate de procurorii DNA în colaborare cu SRI, membrii grupării au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv. Ulterior, după aproape un an de la arestare, spre finalul procesului derulat la Tribunalul Vaslui, judecătorii au considerat că o parte dintre cei arestați preventiv pot fi judecați în stare de control judiciar sau arest la domiciliu. La sfârșitul lunii mai au fost date sentințele, cea mai aspră condamnare fiind aplicată liderului grupării, Vasile Iordachi – opt ani și două luni de închisoare. Acesta a contestat la instanța superioară, Curtea de Apel Iași, pedeapsa primită. Înainte însă de a începe procesul, Iordachi, care avea domiciliu ales în Bârlad, nu s-a mai prezentat la poliție potrivit programului, astfel că a fost dat în urmărire internațională. Pe numele său a fost emis un mandat de arestare în lipsă. În cazul în care va fi găsit, acesta va intra direct după gratii, în arest preventiv, cel puțin până la pronunțarea sentinței.

Nu este primul caz în care un infractor condamnat în primă instanță de judecătorii Tribunalului Vaslui se sustrag executării unei pedepse înaintea pronunțării instanței superioare, hotărâre ce este definitivă și trebui pusă de îndată în executare. Este cazul proxenetului Viorel Rusu, acuzat, alături de un cunoscut al lumii interlope de trafic de minore. Rusu a fost condamnat în primă instanță la o pedeapsă de 10 ani de închisoare, sentință pe care acesta a contestat-o. Pentru că Rusu mai era implicat într-un alt dosar, cel al „fetițelor pentru fotbaliști” tot de proxenetism și trafic de minori, acesta a profitat de faptul că era judecat în stare de libertate sub control judiciar și a fugit din țară, fiind dat în urmărire internațională. În aceste condiții, decizia magistraților Judecătoriei Vaslui de a impune arestarea preventivă a celor șapte tineri de la Văleni condamnați în primă instanță la ani grei de închisoare pentru că au violat o elevă în vârstă de 18 ani capătă tot mai mult sens. Ce ar fi fost, în condițiile în care, pe plan național, s-a format un adevărat curent de opinie publică cu privire la fapta celor șapte tineri violatori, ca aceștia să rămână liberi, sub control judiciar, până la pronunțarea unei decizii definitive și în acest timp unii dintre ei să fugă în străinătate?

Gurguță – violatorul de octogenare, va depana frumoase amintiri tot dupa gratii

de Marian MOCANU

Arestat pentru că a violat și bătut o bătrână în vârstă de 89 de ani, Ionuț Gurguță, din Solești, ar vrea totuși să fie liber. El a contestat fără succes decizia de arestare preventivă luată de magistrații Judecătoriei Vaslui. Ancheta a durat aproape o jumătate de an, pentru că a fost nevoie de efectuarea unei expertize psihiatrice pentru a se vedea dacă avea descernământ la momentul producerii faptei, violatorul vârstă de 26 de ani având handicap auditiv din naștere.

Tânărul din Solești care a tâlhărit, bătut și violat o vecină care are de aproape patru ori vârsta lui va rămâne în arest preventiv. Individul, în vârstă de 26 de ani, a făcut contestație cu privire la sentința Judecătoriei Vaslui de arestare preventivă a sa pentru 30 de zile, contestație respinsă ieri de judecătorii Tribunalului Vaslui.

Ionuț Gurguță a fost arestat săptămâna trecută pentru comiterea infracțiunii de viol, pentru o faptă petrecută în lun aprilie a acestui an. Atunci, Gurguță a intrat noaptea în casa unei femei din Solești, cu 60 de ani mai bătrâne decât el, cerându-i bani și băutură. Nemulțumit de ceea ce a primit, a luat bătrâna la bătaie, după care a forțat-o să întrețină relații sexuale cu el. Dimineața, femeia a alertat vecinii, care, la rându-le, au anunțat evenimentul la numărul de urgență 112. Tânărul violator a fost anchetat, însă din pricina că suferă de un handicap auditiv (Gurguță este surdomut) s-a impus efectuarea unei expertize medico legale pshiatrice, necesară pentru a se stabili dacă acesta avea discernământ la momentul producerii faptei. După aproape jumătate de an de la începerea anchetei, a sosit și rezultatul expertizei, care arată că violatorul era în deplinătatea facultăților mintale atunci când și-a bătut joc de o femeie ce poate să-i fie străbunică! Dacă va fi găsit vinovat, Gurguță riscă o pedeapsă cuprinsă între trei și zece ani de închisoare.

Escrocul „Geo” rămâne după gratii!

de Răzvan CĂLIN

Judecătorii vasluieni au respins cererea bârlădeanului Gelu Lazarciuc de a fi cercetat în stare de arest la domiciliu. Acesta este acuzat că a escrocat mai mulți oameni de afaceri locali.

Bârlădeanul Gelu Lazarciuc, în vârstă de 32 de ani, autorul mai multor escrocherii, va mai sta în continuare după gratii, deși el a solicitat instanței de judecată să fie cercetat în timp ce este arestat la domiciliu.

Într-o primă fază, individul a solicitat la Judecătoria Bârlad preschimbarea măsurii de arest preventiv în cea de arest la domiciliu. Surprinzător este faptul că judecătorii bârlădeni au decis să dea curs cererii lui Lazarciuc, astfel încât acesta a fost cât pe ce să părăsească Penitenciarul Vaslui, acolo unde se afla în arest preventiv, dosarul său fiind pe rolul instanței de fond. Numai că procurorii ai făcut imediat contestație la Tribunalul Vaslui, care în ședința publică de ieri a decis să mențină starea de arest preventiv a individului. În consecință, Lazarciuc, cunoscut și sub apelativul de „Geo”, va rămâne în continuare după gratii, unde are toate șansele să „lâncezească” vreo câțiva ani buni.

Lazarciuc a ajuns după gratii încă din luna mai a anului curent, fiind cercetat pentru comiterea mai multor infracțiuni de înșelătorie. Individul a convins mai mulți oameni de afaceri din Bârlad, pe care îi cunoștea, că le poate face rost de motorină la un preț mai mult decât modic. După ce a luat banii de la oameni, Lazarciuc pur și simplu dispărea din peisaj, mințindu-i pe păgubiți că se duce să le aducă motorina promisă. Bineînțeles că nu s-a mai întors și de fiecare dată s-a ales cu plângere penală din partea celor țepuiți. Plus că oamenii îl cunoșteau foarte bine pe individ, ba chiar știau și unde locuiește.

De altfel, oamenii legii l-au dibuit chiar de acasă, unde se ascunsese sub pat, de frica lor. Culmea este că până și tatăl individului a depus plângere împotriva sa după ce fiul său i-a furat cartea de identitate și a contractat mai multe credite bancare în numele acestuia.

Tâlharul din Dănești rămâne în arest

de Marian MOCANU

Marian Cărăușu, tâlharul din Dănești care a încercat să deposedeze un tânăr în vârstă de 16 ani de un mânz, va rămâne în arest preventiv. După ce magistrații Judecătoriei Vaslui au respins cererea lui Marian Cărăușu de înlocuire a măsurii arestului preventiv, decizia lor a fost întărită ieri de judecătorii Tribunalului Vaslui.

Doi frați din comuna Dănești, Marian Cărăușu, în vârstă de 21 ani și Ionuț Cărăușu, de 16 ani, ambii din satul Bereasa, comuna Dănești, sunt acuzați de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă comisă în această lună pe raza localității de domiciliu.

Cei doi erau acasă, în dimineața zilei de miercuri, 12 august, când au observat un tânăr în vârstă de 16 ani, din comună care trecea cu o căruță însoțită de un mânz. În momentul în care minorul a trecut prin fața locuinței celor doi frați, aceștia l-au oprit și i-au reproșat unele datorii pe care le avea tatăl minorului față de ei. Tânărul de 21 ani l-a lovit pe minor cu pumnul în zona feței, iar apoi i-a cerut fratelui său să prindă mânzul. Ulterior, cei doi frați au luat mânzul și l-au dus acasă, spunându-i victimei că îl vor înapoia când își vor plăti datoriile.

Marian Cărăușu a fost reținut de polițiști pentru o perioadă de 24 ore, iar ulterior judecătorii au dispus arestarea lui preventivă pentru 20 de zile săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Tânărul, care este are antecedente penale, a făcut cerere la Judecătoria Vaslui de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o alta neprivativă de libertate, cerere care a fost respinsă de judecători. Ulterior, împotriva acestei decizii, Marian Cărăușu a făcut contestație. Judecătorii Tribunalului Vaslui au decis ieri respingerea, ca nefondată, a contestației. În consecință, tâlharul va rămâne după gratii. Fratele său Ionuț, este cercetat sub control judiciar. controlului judiciar.

Avocata mafiei a scăpat de arest preventiv

de Marian MOCANU

Avocata Alina Scafaru, arestată la sfârșitul lunii aprilie pentru că a încercat să-i transmită iubitului ei, închis în Penitenciarul Iași, cartele telefonice și băuturi alcoolice, a scăpat de arestul preventiv, urmând a fi cercetată în stare de arest la domiciliu. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au admis joi, 10 septembrie, contestația formulată de avocata din Negrești împotriva deciziei magistraților ieșeni de prelungire a arestului preventiv.

La sfârșitul lunii aprilie, tânăra avocată Alina Scafaru a încercat să-i strecoare iubitului ei, iubitului ei, Florin Rotariu, zis „Cap de porc”,  deținut în Penitenciarul Iași, opt telefoane mobile și băuturi alcoolice prin intermediul unui gardian. Rotariu, unul dintre cei mai notorii interlopi ieșeni, cunoscut ca un locotenent al Cordunenilor, execută în prezent o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru trafic de persoane. Acesta a făcut presiuni asupra unui gardian din penitenciar să-i remită telefoanele, promițând în acest sens suma de 1.000 euro, „marfa” și banii urmând să fie dați de Alina Scafaru.

Gardianul a anunțat conducerea Penitenciarului, care, împreună cu procurorii DNA au organizat un flagrant. Avocata, și un apropiat al iubitului ei, Aurel Craiu, cel care ar fi trebuit să transmită coletul gardianului, a fost acuzată de procurorii DNA pentru dare de mită și „instigare la introducerea, în mod ilicit, de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor și alcool într-un penitenciar, centru de reținere și arestare preventivă, centru de arestare preventivă, centru educativ și centru de detenție, în scopul folosirii lor de către deținuți”.

Conform procurorilor DNA, avocata a împrumutat suma de o mie de euro de la mama sa și a cumpărat telefoanele mobile de la o casă de amanet din Iași. Ulterior, Alina Scafaru s-a întâlnit cu Craiu în afara Iașului, pentru a înmâna coletul.

Ea fost arestată preventiv, judecătorii curții de apel Iași prelungind în mai multe rânduri mandatul de arestare. Așa s-a întâmplat și pe data de 4 septembrie, Alina Scafaru contestând această decizie la instanța superioară, respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție, care a admis contestația. În consecință, avocata a fost eliberată din penitenciar, urmând să rămână în arest la domiciliu cel puțin următoarele 30 de zile.

Procesul avocatei va începe efectiv pe data de 2 octombrie, la Curtea de Apel Iași, când judecătorii urmează să verifice legalitatea actului de sesizare a instanței. Dacă va fi găsită vinovată, pe lângă cariera de avocat care va fi terminată, Alina Scafaru riscă până la șapte ani de închisoare.

Alina Mihaela Scafaru, fiica omului de afaceri Liviu Scafaru din Negrești, este membră a Baroului Vaslui din anul 2003, având cabinetul de avocatură în orașul natal. Pe lângă faptul că este iubita lui Florin Rotariu, zis „Cap de porc”, unul din locotenenții Cordunenilor, ea a apărat în mai multe rânduri membri ai acestei grupări infracționale.

În plus, alți membri ai familiei sale au avut probleme cu legea, fratele acesteia, Marius, fiind arestat în anul 2006 pentru trafic de droguri, faptă pentru care a primit o condamnare de un an și jumătate de închisoare. Ulterior, în anul 2010, Marius Scafaru a mai primit o condamnare de doi ani și șapte luni cu suspendarea executării pedepsei, pentru faptul că, după ce a provocat un accident, a refuzat prelevarea de probe biologice și a fost agresiv cu polițiștii. Anul trecut, Marius Scafaru a comis-o din nou, fiindu-i întocmit un nou dosar penal pentru vătămare corporală, după ce trei copii au căzut din betoniera condusă de negreștean.

La rândul său, Liviu Scafaru, tatăl avocatei, a fost acuzat în anul 2012 de mai mulți săteni dintr-o comună vasluiană că i-ar fi amenințat cu un pistol, doar pentru că nu a suportat criticile aduse de aceștia. La acel moment, Liviu Scafaru era în plină campanie electorală, candidând pentru fotoliu de deputat în colegiul Negrești din partea PPDD.

Sorin Oprescu, acuzat de luare de mită, a fost ARESTAT PREVENTIV. Primarul Capitalei a contestat măsura arestării

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, reținut de procurorii anticorupție după ce ar fi primit mită 25.000 de euro, a fost arestat preventiv, mandatul de arestare pentru 30 de zile fiind emis, duminică noapte, de magistrații Tribunalului București.

Avocatul Victor Mocanu a declarat, la scurt timp de la emiterea mandatului de arestare pe numele primarului Capitalei, că acesta nici nu a luat mita de 25.000 de euro, așa cum susțin procurorii DNA, și nici nu a cerut-o.

“Am văzut că se discută că ar fi primit mită un milion de euro. Sunt doar susțineri nereale ale denunțătorului. Domnul Oprescu a dat declarație amplă în fata judecătorului deși este nedormit de peste 40 de ore”, a spus apărătorul lui Oprescu, precizând că primarul Capitalei nu a fost prins în flagrant.

Potrivit avocatului, Sorin Oprescu a contestat decizia de arestare preventivă și are încredere în actul de justiție.

Întrebat de jurnaliști dacă Sorin Oprescu ia în calcul o răzbunare, avocatul Viorel Mocanu a spus: “Nu discutăm de răzbunări”.

Apărătorul a explicat că doar un singur denunț din cele patru din dosar face referire la primarul Sorin Oprescu, iar celelealte trei denunțuri și înregistrările făcute de anchetatori vizează alți șapte inculpați cercetați în acest caz.

Întrebat dacă primarul Capitalei a refuzat să dea declarații în fața procurorilor DNA, Mocanu a menționat că acesta nu a făcut nicio precizare în fața procurorilor pentru că a așteptat să vină avocatul ales, însă la instanță a explicat pe larg acuzațiile care îi sunt aduse.

De asemenea, referitor la aparatul pentru bruierea telefoanelor mobile, avocatul lui Oprescu a menționat că sunt afirmații nereale ale denunțătorului.

“Nu s-a găsit aparatul la percheziția care a fost efectuată la domiciliul din Ciolpani. Din nou afirmații nereale ale martorului denunțător, așa cum, deși astăzi mai bine de jumătate de zi parchetul din această casă a fost scos, căutându-se milionul de euro. Nu s-a găsit nicio sumă de bani”, a precizat avocatul Viorel Mocanu, la ieșirea de la Tribunalul București.

Ordonanța de reținere a primarului urma să expire la ora 00.30, iar mandatul de arestare preventivă a fost emis cu câteva minute înainte de miezul nopții.

Decizia magistraților Tribunalului București, care au emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele lui Sorin Oprescu, nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel București.

Sorin Oprescu va fi dus în arestul Politiei Capitalei

Până la ora transmiterii acestei știri, în acest dosar au mai fost reținuți Cristian Stanca, fostul șofer al lui Sorin Oprescu, directoarea Centrului Cultural “Palatele Brâncovenești”, Ruxandra Petroi Avasiloae, adjunctul acesteia, Florin Șupeală, și directorul economic al Primăriei, Mircea Octavian Constantinescu.

Audierile la DNA continuă în acest dosar.

Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, primarul general al Capitalei ar fi primit banii prin intermediul șefului unei instituții din Primărie, de la patru denunțători.

Conform surselor citate, 5.000 de euro din banii primiți mită de Sorin Oprescu ar fi fost găsiți asupra sa, iar o parte la locuința acestuia, din Ciolpani, unde pe parcursul zilei au avut loc percheziții în prezența edilului.

Procurorii DNA spun că, în baza unei înțelegeri prealabile cu șeful unei instituții publice din subordinea primăriei și cu o persoană de încredere a primarului, Sorin Oprescu ar fi primit de la primul 25.000 de euro din 60.000 de euro pretinși de cei doi, pentru edil, de la patru denunțători.

Procurorii arată că, în perioada 2013-2015, un grup bine organizat, la care a aderat și Sorin Oprescu, a înființat în administrația locală din București un sistem prin care firmele care doreau să primească contracte din partea instituțiilor publice aflate în subordinea primarului trebuia să remită o parte din profitul brut realizat din execuția acelor contracte, cu titlul de mită, unor factori de decizie din cadrul aparatului primarului.

Astfel, firma executantă păstra pentru sine între 30 și 33 la sută din profitul brut, iar diferența era remisă funcționarilor din aparatului primarului municipiului București, cu titlul de mită. O parte de 10 la sută din valoarea contractului era cerută pentru Sorin Oprescu, potrivit DNA.

Alexandru Chiciu, avocatul primarului Sorin Oprescu, a declarat că a fost mandatat de edil să precizeze că acesta nu a cerut niciodată bani nimănui, nici direct, nici prin intermediari, apărătorul arătând și că acuzațiile de luare de mită ale procurorilor DNA sunt nefondate.

“La o primă analiză a dosarului, pot spune că acuzațiile DNA sunt nefondate. Ele se bazează pe «deducții » ale unor persoane, fapt inacceptabil într-o asemenea situație. Clientul meu m-a mandatat să vă spun că niciodata nu a cerut bani, direct sau indirect, prin intermediari, de la nimeni. Banii nu au fost primiți de la denunțători, iar domnul Oprescu nu știa proveniența lor. Era de datoria DNA să clarifice mai bine acest dosar, nu să arunce în arest un om, doar pe vorbele aruncate de alți inculpați”, a declarat avocatul Alexandru Chiciu pentru MEDAFAX.

El a mai precizat că nu este momentan în țară, dar de apărarea primarului general al Capitalei se ocupă trei avocați din echipa sa.

Sorin Oprescu, născut în 1951, este primar al Capitalei din iunie 2008. El a absolvit Facultatea de Medicină Generală București, fiind medic specialist chirurg. Membru al PDSR și apoi al PSD, el a fost, din iulie 2006, președintele PSD București, funcție din care a demisionat după câteva luni, după ce a pierdut în fața lui Mircea Geoană competiția pentru funcția de președinte al partidului. În aprilie 2008 a demisionat din PSD pentru a candida ca independent pentru funcția de primar general al municipiului București, iar din iunie 2008 este primar general al Capitalei.

Sursa: mediafax.ro

Speranțe spulberate pentru violatorii din Văleni

de Marian MOCANU

Celor șapte tineri din Văleni condamnați în primă instanță la ani grei de închisoare pentru că au violat o elevă li s-a respins cererea de strămutare la altă instanță de judecată a procesului. Dacă respectiva cerere ar fi fost aprobată de judecătorii Curții de Apel Iași, cei șapte tineri ar fi putut rejudecarea dosarului finalizat de Judecătoria Vaslui la jumătatea lunii august. În aceste condiții, până la judecarea apelului, cei șapte violatori vor rămâne în continuare după gratii, așa cum au cerut procurorii vasluieni.

Judecătorii Curții de Apel Iași au respins ca nefondată cererea de strămutarea procesului formulată de trei dintre cei șapte violatori din Văleni. În aceste condiții, sentința dată de judecătorii vasluieni, de condamnare a celor șapte tineri din Văleni la pedepse cuprinse între cinci ani și opt luni și opt ani și patru luni de închisoare, chiar dacă nu este definitivă, rămâne valabilă.

Pe data de 17 august, în ciuda opoziției apărătorilor, magistrații Judecătoriei Vaslui au pronunțat sentința în cazul celor șapte tineri din Văleni care, în luna nopiembrie 2014, au violat o elevă în vârstă de 18 ani. Anterior, pe data de 29 iulie, trei dintre inculpați, Ovidiu Silviu Burada, Silviu Avădăni și Petrică Ionuț Bolboceanu dormulaseră, la Curtea de Apel IAși, o cerere de strămutare a procesului. În cererea de strămutare, cei trei pretindeau că, din cauza presiunii opiniei publice, la Judecătoria Vaslui nu s-ar putea înfăptui un act de justiție corect. În așteptarea judecării cererii de strămutare, ultimul termen de judecată a fost unul plin de evenimente, apărătorii celor șapte tineri acuzați de viol încercând să amâne procesul. În acest scop, ei au recuzat de nu mai puțin de patru ori judecătorul de ședință, sperând ca astfel să fie acordat un nou termen de judecată după data de 2 septembrie, când se judeca la Iași cererea de strămutare.

Ulterior, după pronunțarea sentinței, cei șapte fiind condamnați la un total de 47 de ani de închisoare cu executare, aceștia sperau că judecătorii ieșeni vor admite cererea de strămutare. În acest caz, s-ar fi putut ajunge la desființarea hotărârii pronunțate pe data de 17 august de judecătorii vasluieni și reluarea procesului la altă instanță din aria de competență a Curții de Apel Iași.

Mai mult decât atât, cei șapte condamnați ar fi putut chiar și eliberați, dat fiind faptul că judecătorii au admis cererea procurorilor de rearestare preventivă a celor șapte violatori și menținerea lor după gratii până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Cei șapte tineri, Silviu Burada, Silviu Avădăni, Paul Andrei Burlacu, Petrică Ionuț Bolboceanu, Ionuț Boicu, Alin Rotaru și Ioan Surleac sunt în prezent închiși la Penitenciarul Vaslui, în curând urmând a fi scoși din sectorul de carantină și cazați împreună cu ceilalți deținuți din instituție. Singura lor șansă pentru a mai petrece câteva zile de libertate înaintea condamnării definitive ar fi ca, în momentul judecării apelului, judecătorii ieșeni să fie de acord cu înlocuirea măsurii arestului preventiv cu altă măsură preventivă mai ușoară.

Tatăl incestuos a ajuns după gratii!

de Răzvan CĂLIN

Claudiu Nistor, tânărul acuzat de propria sa fiică că a violat-o, a primit un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Magistrații vasluieni au luat deja o primă măsură împotriva individului din comuna Iana – Claudiu Nistor, în vârstă de 31 de ani- care a fost acuzat chiar de fiica sa că a violat-o în repetate rânduri: a fost emis pe numele său un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Infracțiunea de care este acuzat este cea de viol și riscă să rămână după gratii vreme de maxim 18 ani.

Cazul a ajuns în atenția autorităților sâmbătă dimineață, când fiica în vârstă de 13 ani a lui Nistor a sunat disperată la 112 și a reclamat că tatăl ei a violat-o în repetate rânduri. Fata locuiește doar cu tatăl său întrucât mama ei este plecată la muncă în Italia.

Imediat, pe fir au intrat atât polițiștii, cât și cei de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui, care au aflat din gura copilei ce calvar trăiește de câteva luni bune. Se pare că în primăvara acestui an individul ar fi încercat pentru prima oară să întrețină relații sexuale cu propria sa fiică. Încă de atunci, fata ar fi spus totul mamei sale, însă, culmea, totul a fost trecut sub tăcere pentru simplul motiv că femeia nu i-a dat crezare fetei. La vremea respectivă, fata a fost supusă unui control ginecologic și a reieșit că este virgină, fapt ce ar fi convins-o pe mama copilei să nu-i dea crezare.

Numai că, ulterior, lucrurile au degenerat și tatăl fetei a continuat să-i facă avansuri și s-o preseze până când a trecut efectiv la fapte. Și mai trist este că de multe ori actele sexuale s-au consumat sub privirile unei alte fete, în vârstă de numai 9 ani, care este sora mai mică a mamei victimei. Altfel spus, este mătușa victimei. Fetița de 9 ani le-a povestit anchetatorilor ce a văzut și a recunoscut că nu a spus nimic de teamă să nu aibă și ea aceeași soartă. În cele din urmă, totul a ieșit la iveală din cauză că victima și-a luat inima în dinți și a alertat autoritățile.

„Amândouă fetele au fost securizate încă de sâmbătă seara și aduse într-un centru de specialitate din Bârlad. Mă refer atât la victima directă a abuzului sexual – fata de 13 ani – cât și victima indirectă, fetița de 9 ani care a asistat la aceste scene. În momentul de față se lucrează la acest caz, iar ambele fete au fost incluse deja într-un program de consiliere și terapie de specialitate”, ne-a declarat Irina Câmpeanu, purtătorul de cuvânt al DGASPC Vaslui.

Între timp, atât mama fetiței violate a fost anunțată de autorități și urmează să sosească în țară în cel mia scurt timp posibil. La fel stau lucrurile și în cazul bunicii victimei, care este de asemenea plecată în Italia la muncă și care a anunțat că va reveni rapid în țară.

Acest nou caz cutremurător de violență sexuală a ajuns și în atenția Avocatului Poporului. Conform unui comunicat de presă, instituția s-a sesizat din oficiu și a declanșat o anchetă proprie în acest caz: ”Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu și a dispus efectuarea unei anchete în legătură cu informațiile apărute în presă, conform cărora un bărbat de 31 de ani din județul Vaslui ar fi întreținut relații sexuale în mod repetat cu fiica sa vitregă, în vârstă de 13 ani, uneori și în prezența unei fetițe de 9 ani. Potrivit relatărilor din mass-media, polițiștii l-au ridicat pe vasluian și au declanșat o anchetă în acest caz. Conform acelorași surse, bărbatul a fost prezentat magistraților judecătoriei Bârlad, care au emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele său, pentru viol”. Totodată, în vederea identificării unor posibile încălcări de drepturi și libertăți cetățenești, Avocatul Poporului, prin Biroul Teritorial Iași al instituției, a dispus efectuarea unei anchete, urmând ca rezultatele să fie făcute publice la finalizarea cercetărilor.

”Gașca” de la E-ON, la mila judecătorilor!

de Răzvan CĂLIN

În momentul de față, indivizii acuzați că au organizat o rețea infracțională ce fura curent electric așteaptă decizia judecătorilor bârlădeni dacă vor fi cercetați în stare de libertate sau vor ajunge în scurt timp după gratii.

Rețeaua infracțională descoperită chiar în interiorul E-ON Bârlad continuă să suscite interesul anchetatorilor și nu numai. După acțiunea de amploare de la sfârșitul săptămânii trecute, oamenii legii continuă să lucreze la acest dosar care se pare că are toate șansele să devină cel mai amplu și mai complicat caz din ultimii ani cu care s-au confruntat polițiștii și procurorii bârlădeni. Cu fiecare zi care trece, anchetatorii descoperă noi elemente care arată ce amploare luase acest fenomen ilegal generat chiar de angajați ai furnizorului de energie electrică. De altfel, încă din timpul acțiunii de duminică, 23 august, când au fost operate nu mai puțin de 80 de percheziții domiciliare, anchetatorii au realizat că au de a face cu o rețea bine pusă la punct al cărei singur scop era consumul fraudulos de energie electrică. Nu atât ei, cât mai ales diferite persoane fizice sau agenți economici dornici să-și diminueze cât mai mult costurile legate de consumul de curent electric și chiar, dacă se poate, să nu plătească nici un sfanț.
După ce nouă suspecți au fost au fost reținuți pentru 24 de ore, actualmente aceștia sunt cercetați în stare de libertate. Însă, practic, ei sunt la mâna judecătorilor bârlădeni, căci aceștia trebuie să hotărască în scurt timp dacă vor decide emiterea unor mandate de arestare preventivă pe numele suspecților. Așa se face că în momentul de față toți cei vizați de anchetă sunt liberi, dar nu se știe pentru cât timp.
Trebuie spus că din totalul de 40 de persoane audiate, s-a evidențiat un grup format din nouă indivizi: trei sunt angajați ai E-ON Bârlad, trei sunt salariați ai unor firme care au contracte de colaborare cu furnizorul de energie electrică, iar alți trei sunt foști angajați ai E-ON. Aceștia sunt, se pare, „mințile luminate” din fruntea acestei rețele infracționale, cei care au gândit și au pus în practic tot felul de „inginerii” menite să asigure un flux constant de energie electrică la prețuri infime pentru cei doritori să-și diminueze drastic cheltuielile la acest capitol. Bineînțeles că totul se făcea contra unui „comision” pe măsura „serviciului” prestat. Până la urmă, cine n-ar vrea să consume curent electric de ordinul megawaților și să plătească doar doi – trei kilowați, așa de ochii lumii.

Lovitură grea de imagine pentru E-ON!

La rândul lor, cei de la E-ON România așteaptă să vadă cum va decurge ancheta în acest dosar care s-a dovedit a fi extrem de incomod pentru companie. Dincolo de prejudiciul cauzat în valoare de 400.000 de lei (la o primă evaluare), vorbim aici și de niște pierderi mult mai mari în ceea ce privește capitalul de imagine al firmei. Imagine care, cel puțin în zona Bârladului, a avut mult de suferit mai ales din cauza deselor pene în alimentarea cu energie electrică, fenomen care i-a adus la exasperare pe bârlădeni. Iar dosarul ”băieților deștepți” de la E-ON Bârlad care ofereau doritorilor curent electric la prețuri mai mult decât avantajoase nu a făcut altceva decât să stârnească și mai mult nemulțumirea consumatorilor bârlădeni. În aceste condiții, e lesne de înțeles de ce cei de la E-ON adoptă o atitudine rezervată față de acest caz, deși e limpede că așteaptă cu sufletul la gură deznodământul.

Contactat telefonic, Corneliu Zaiț, coordonator mass-media al E-ON, ne-a transmis că firma își menține același punct de vedere pe care ni l-a transmis în urmă cu câteva zile. Punct de vedere care, printre altele, spune că în interiorul companiei se face o analiză a situației de la Bârlad și că E-ON va coopera în continuare cu anchetatorii. În funcție de rezultatele anchetei derulate de oamenii legii, cei de la E-ON vor lua deciziile de rigoare, cu respectarea legislației muncii în vigoare, bineînțeles.

Un dosar complex despre o rețea infracțională bine pusă la punct!

40 de suspecți și 80 de percheziții domiciliare, toate efectuate pe parcursul unei singure zile (duminica trecută, 24 august), sunt doar câteva cifre care arată complexitatea acestui dosar. Mai bine de jumătate din efectivele Poliției Bârlad, alături de procurori, au petrecut nu mai puțin de 23 de ore lucrând pe acest dosar, de duminică dimineață până a doua zi. Au fost audiate zeci de persoane implicate într-un mod sau altul în această rețea infracțională, au fost prelevate diverse probe și inventariate, s-au ridicat teancuri întregi de documente precum și arhive computerizate, pe scurt, vorbim de un material probatoriu impresionant ca volum și număr. Trebuie spus că ancheta în acest dosar a început în urmă cu aproape un an, iar de atunci și până în prezent oamenii legii au lucrat în permanență în încercarea de a ține cât mai aproape de suspecți pentru a vedea exact cum acționează. Mai pe românește, „băieții deștepți” de la E-ON Bârlad au recurs la tot felul de „scheme” pentru a-și atrage o cât mai numeroasă „clientelă” amatoare de curent electric „moca”. Suspecții sunt acuzați că au efectuat citiri eronate ale indecșilor, racordări ilegale, au modificat sau înlocuit sigiliile plombelor metrologice, au înlocuit contorii etc. În sarcina lor s-a reținut comiterea mai multor infracțiuni: furt, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și deteriorarea, modificarea fără drept sau blocarea funcționării echipamentului de măsurare a energiei electrice livrate ori modificarea fără drept a componentelor instalațiilor energetice privind energia electrica și gazele naturale.
În timpul cercetărilor la acest caz, anchetatorii au mai descoperit că patru indivizi – Marian F., de 26 de ani, Andrei C., de 20 de ani, Petronel I., de 18 ani și Constantin M., de 16 ani, au participat, în diverse moduri, la sustragerea unor stâlpi metalici zincați și a altor componente de de susținere a stâlpilor (cabluri și întinzători) care aparțineau unei societăți comerciale din Iași. Prejudiciul cauzat este în valoare de 182.320 de lei.

Violatorii din Văleni rămân după gratii

de Marian MOCANU

Judecătorii Tribunalului Vaslui au respins azi contestațiile formulate de cei șapte tineri din Văleni cu privire la înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura de arestare preventivă. În aceste condiții, violatorii din Văleni vor rămâne în continuare după gratii, la Penitenciarul Vaslui.

Condamnați în primă instanță, la Judecătoria Vaslui pentru viol și lipsire de libertate, Silviu Avădanei, Petrică Bolboceanu, Paul Andrei Burlacu, Ionuț Bogdan Boicu, Alin Dumitru Rotaru, Ioan Surliac și Silviu Burada au fost, prin aceeași sentință, arestați preventiv. Împotriva acestei decizii, de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu măsura de arestare preventivă, cei șapte au făcut contestație, care a fost judecată ieri la Tribunalul Vaslui. Judecătorii au respins ca inadmisibilă contestația, astfel că cei șapte tineri vor rămâne în continuare oaspeții penitenciarului Vaslui.

Azi, la Tribunalul Vaslui, măsurile de siguranță au fost sporite. Mai mulți jandarmi și polițiști, inclusiv agenți ai poliției rutiere au fost masați în afara și înăuntrul instituției. Probabil autoritățile se așteptau la noi demonstrații ale vasluienilor care condamnă fapta tinerilor de a viola în grup o elevă de 17 ani. Astăzi însă, cu excepția rudelor tinerilor și a reprezentanților mass-media nimeni nu a mai fost să asiste la lucrările instanței de judecată.

În ceea ce privește contestația cu privire la condamnările primite, judecarea acesteia, la curtea de Apel Iași, mai are de așteptat, cu atât mai mult cu cât motivarea sentinței judecătorilor nici nu a fost încă redactată și comunicată. Conform procedurilor, judecătorii au obligația motivării sentinței și comunicarea către părți în 30 de zile de la pronunțarea sentinței. Cei șapte tineri vor rămâne în arest preventiv întreaga perioadă până la intrarea pe rolul Curții de Apel Iași a dosarului. În aceste condiții, s-ar putea ca, până la pronunțarea unei sentințe definitive să se scurgă cele 21 de zile cât sunt în carantină, iar violatorii din Văleni să fie mutați în aceleași celule cu deținuții.

Pedepse exemplare pentru violatorii din Văleni

de Marian MOCANU
Judecătorii vasluieni au dat sentința în cazul celor șapte tineri din Văleni acuzați de viol și lipsire de libertate. Au fost date condamnări cuprinse între cinci ani și opt luni și opt ani și patru luni de închisoare, cea mai aspră pedeapsă fiindu-i dată lui Silviu Burada, inițiatorul violului și cel mai vehement contestator al elevei violate. În fața judecătoriei, zecile de vasluieni aveau păreri împărțite, unii fiind mulțumiți de sentințele acordate, alții cerând chiar și „jugănirea” (castrarea) violatorilor. La doar două ore după pronunțarea sentinței, cei șapte violatori din Văleni au fost ridicați de acasă și transportați în arestul IPJ Vaslui, conform deciziei judecătorilor, de „arestare de îndată”.
La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, o fată în vârstă de 18 ani, din Muntenii de Sus, elevă a unui liceu din Vaslui, a fost luată cu forța de pe stradă și violată de șapte tineri din Văleni. Cazul nu doar că a făcut înconjurul României și a lumii, dar, mai mult, a atras atenția opinie publice, care și-a manifestat oprobiul cu privire la astfel de fapte. La mai bine de nouă luni, judecătorii vasluieni au dat sentința: pedepse cuprinse între opt ani și patru luni și cinci ani și opt luni de închisoare pentru fiecare din tinerii acuzați de viol și lipsire de libertate. Cea mai gravă pedeapsă i-a fost aplicată lui Silviu Burada, în vârstă de 21 de ani, cel care a luat tânăra de pe stradă, cu promisiunea că o duce acasă și cel care și-a chemat „prietenii” să profite de nurii fetei. Tot Burada este și cel care, prin intermediul familiei și prietenilor, a exercitat presiuni asupra victimei, în speranța că aceasta își va retrage plângerea. Alți trei partticipanți la viol au fost condamnați la 6 ani de închisoare pentru viol în formă agravantă și 3 ani de închisoare pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Instanța a aplicat un spor de 1 an închisoare la pedeapsa cea mai mare, de 6 ani, urmând ca inculpații să execute, în final, 7 ani de închisoare cu executare. Este vorba de Silviu Avădanei (22 de ani), Petrică Bolboceanu (23 ani) și Paul Andrei Burlacu (28 ani). Ceilalți trei acuzați, care au mers pe care recunoașterii faptelor în fața judecătorilor, respectiv Ionuț Bogdan Boicu (21 ani), Alin Dumitru Rotaru (19 ani), și Ioan Surliac (20 ani), au fost condamnați la o pedeapsă totală de câte cinci ani și opt luni de închisoare cu executare.
Chiar dacă sentința nu este definitivă, aceasta putând fi contestată la o instanță superioară, judecătorii au dispus arestarea preventivă a celor șapte. Tot ieri mandatele de arestare au și fost puse în practică de către polițiștii vasluieni, cu sprijinul lucrătorilor de la Jandarmerie. Trebuie menționat că ieri, la pronunțarea sentinței, nici unul dintre acuzați nu a fost prezenți în sala de judecată, astfel că mandatele de arestare preventivă au fost puse în aplicare la locuințele celor șapte violatori din Văleni.
Conform deciziei judecătorilor, victima violatorilor urmează să primească suma de 50,000 lei drept daune morale, sumă mai mică chiar decât cea oferită inițial de familiile acuzaților. Aceștia, în luna aprilie, au chemat fata la un notar din Negrești, oferindu-i o sacoșă cu nu mai puțin de 100.000 lei, bani cu care ar fi vrut să-i cumpere onoarea fetei și libertatea tinerilor violatori din Văleni.
După ce, timp de două luni, victima violului a primit consiliere psihologică, aceasta s-a prezentat ieri pentru susținerea probelor orale din cadrul examenului de bacalaureat, examen pe care, din cauza șocului și a presiunilor exercitate de membrii familiilor și a prietenilor violatorilor, îl ratase în prima sesiune, cea din iulie.
Vasluienii, nemulțumiți de sentință!
foto violatori 1Ca și vineri, atunci când, timp de nouă ore, s-a scris ultimul act din procesul violatorilor din Văleni și ieri, în fața Judecătoriei Vaslui, sute de vasluieni s-au adunat pentru a-și manifesta dezaprobarea cu privire la faptele tinerilor vălenari. La aflarea sentinței, o parte din cei circa două sute de vasluieni au răsuflat ușurați, convinși că justiția și-a făcut datoria. Alții însă au fost nemulțumiți de pedepsele prea mici acordate.
„Nu credeam că vor primi nici măcar atât! Mi se pare corectă decizia judecătorilor, dacă au greșit, să plătească. Chiar dacă sunt foto violatori 3băieți tineri, nu trebuie avut milă, între cinci și șase ani de închisoare mi se pare o pedeapsă corectă pentru ceea ce au făcut. Ei nu s-au gândit la fată, la părinții acesteia, când au luat-o cu forța de pe stradă? Și părinții sunt vinovați, cum și-au crescut ei băieții? Săracii părinți, au muncit numai ei știu cum, și le-au dat bani copiilor, și drept răsplată, iată ce au făcut!”, era de părere o vasluiancă.
„Trebuiau să le dea pedeapsa maximă, 12 ani de închisoare!. Am și eu nepoată, și să pățească ea așa ceva… Judecătorii au fost prea blânzi, dar așa e legea. Nici închisoarea pe viață nu ar fi prea puțin pentru animalele acestea, care și-au bătut joc dce o biată fată”, ne-a declarat un alt vasluian, în timp ce un altul considera că „Nici jugănirea (castrarea) nu este destul pentru animalele acestea. Ar trebui să putrezească în închisoare. Nu doar pentru fapta lor, dar ne-au făcut județul de rușine. Părinții lor sunt oameni gospodari, dar nu și-au crescut bine copiii”.
Sentința dată azi de judecătorii vasluieni nu este definitivă, ea poate fi contestată la Curtea de Apel Iași.

Pedofilul din Munteni de Jos rămâne în arest preventiv

de Marian MOCANU

Judecătorii Tribunalului Vaslui au respins, ieri, contestația formulată de Gigel Moroșanu cu privire la arestarea sa preventivă pentru viol. Moroșanu, în vârstă de 57 de ani, este acuzat de viol și perversiuni sexuale asupra unei fetițe în vârstă de 13 ani, aflată în plasament familial sub îngrijirea soției sale.

După ce, vinerea trecută, magistrații Judecătoriei Vaslui au aprobat cererea procurorilor de arestare preventivă, Gigel Moroșanu a făcut contestație împotriva acestei decizii. Ieri, judecătorii Tribunalului Vaslui au respins această contestație, astfel că pedofilul din Muntenii de Jos va rămâne după gratii timp de cel puțin 30 de zile, pe durata cercetărilor.

Gigel Moroșanu a fost acuzat chiar de propria soție de faptul că acesta ar fi întreținut relații sexuale cu o minoră în vârstă de 13 ani, aflată în plasament familial. Femeia, observând că minora își schimbase comportamentul, devenind mai sfioasă și mai temătoare, dar și faptul că soțul ei îi arunca copilei priviri suspecte, a luat fata la întreebări, aflând astfel că soțul ei ar fi forțat-o să întreșțină relații sexuale. Imediat, femeia a raportat cele aflate la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului care a început o anchetă, luându-se și măsura scoaterii din familia respectivă a minorei și internarea temporară a acestea în Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Copii Fălciu.

După mai multe zile de verificări, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui au dispus joi, 30 iulie, începerea urmăririi penale a lui Gigel Moroșanu sub aspectul săvârșirii infracțiunii de viol, și reținerea preventivă a acestuia.

Doi criminali, în arest preventiv

de Marian MOCANU

De la nimica toată, la începutul acestui an, doi vasluieni – unul din Stănilești, altul din Albești – și-au ucis semenii. De atunci, cei doi sunt arestați preventiv, magistrații Tribunalului Vaslui prelungindu-le, ieri, mandatele de arestare.

La jumătatea lunii februarie, Vasile Aciu, din comuna Stănilești, și-a ucis într-un moment de furie vecinul, pe Valeriu Orzoi, în vârstă de 44 de ani. Cei doi, după ce cei doi fuseseră împreună la muncă, la tăiat la vie, au băut împreună la magazinul din sat, după care au mers acasă la ucigaș. Acolo se pare că au fost ceva discuții în urma banilor câștigați peste zi, iar Aciu a pus mâna pe un cuțit pe care l-a înfipt în spatele victimei. Valeriu Orzoi a reușit să iasă până în stradă, după care s-a prăbușit într-o baltă de sânge, nu înainte de a-i spune nevestei numele ucigașului.

O lună mai târziu, un caz asemănător s-a întâmplat în altă comună vasluiană. Tragedia s-a întâmplat la jumătatea lunii martie pe un drum din Corni Albești, unde victima, Viorel Popica, s-a întâlnit cu vecinul său, Viorel Sandu, în vârstă de 50 de ani, cu care s-a luat la ceartă. La un moment dat, nervos, Sandu și-a lovit vecinul cu muchia unei securi în piept, lovitură în urma căreia Viorel Popica s-a prăbușit la pământ.

Scena a fost observată de fratele victimei, care a chemat ambulanța, medicii sosiți la fața locului, după ce au efectuat mai multe încercări de resuscitare a bărbatului, au trebuit să declare decesul. Din câte se pare, Sandu avea ceva de reproșat vecinului său pe motiv că acesta ar fi făcut declarații după ce, în anul 2009, a fost arestat pentru furt. Atunci, individul ar fi sustras câțiva șpalieri dintr-o vie din localitatea Târzii, faptă pentru care a fost condamnat la cinci luni de închisoare, cu suspendare.

În ambele cazuri, judecătorii Tribunalului Vaslui au menținut ieri măsurile de arestare preventivă a celor doi ucigași.

Andrei Chiliman, REȚINUT de DNA pentru trafic de influență. Edilul a părăsit încătușat sediul instituției, după opt ore. El este vizat în dosarul cumnatului premierului

Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, a fost reținut, joi seară, de procurorii DNA, după mai mult de patru ore de audieri, în dosarul în care este acuzat de trafic de influență, cauză în care este cercetat și Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

UPDATE: Primarul Chiliman și consilierul Ion Brad, scoși încătușați de la DNA, după opt ore de audieri

Primarul Sectorului 1 al Capitalei, Andrei Chiliman, a fost scos în cătușe, joi seară, din sediul DNA Ploiești, după aproximativ opt ore de audieri, alături de edil fiind scos și consilierul local Ion Brad, ambii fiind acuzați de constituire de grup infracțional și trafic de influență.

La ieșirea din sediul DNA Ploiești, Chiliman a spus că nu comenteaza ”în niciun fel” acuzațiile aduse de procurori.

Totodată, întrebat dacă i s-au cerut bani pentru PNL, Chiliman a răspuns negativ.

Chiliman și Brad vor fi duși la Câmpina, în arestul Poliției Județene Prahova, urmând ca vineri să fie prezentanți instanței supreme cu propunere de arestare preventivă.

La ora transmiterii acestei știri, la sediul DNA Ploiești sunt în continuare audiați fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu și consilierul personal al primarului, Ioana Costescu.

UPDATE – Surse judiciare au declarat că pe numele primarului Andrei Chiliman a fost emisă, la ora 20.10, ordonanță de reținere pentru 24 de ore, sub acuzația de trafic de influență.

La ora transmiterii acestei știri, la DNA Ploiești mai sunt audiați consilierul local Ion Brad și Ioana Costescu, aceasta fiind consilierul personal al primarului Chiliman.

Ioana Costescu a fost adusă la sediul DNA Ploiești, joi seară, cu o mașină a Ministerului Administrației și Internelor. Anterior, la Ploiești fusese adus și consilierul Ion Brad de la Consiliul Local sector 1.

UPDATE Andrei Chiliman a fost adus la sediul DNA Ploiești, unde va fi audiat

Andrei Chiliman a fost adus la DNA Ploiești, în jurul orei 15.50, cu o dubă a Jandarmeriei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Chiliman a intrat în sediul DNA fără să facă declarații, el spunând doar că va discuta cu jurnaliștii la ieșire.

UPDATE Andrei Chiliman, ridicat de procurorii DNA de pe aeroport

Întrebat, la ieșirea din aeroport, despre acuzațiile care îi sunt aduse de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Chiliman a răspuns: “Nu am făcut niciodată așa ceva”.

Întreabat dacă se așteaptă să fie reținut, Chiliman a răspuns: Orice e posibil.

Andrei Chiliman a fost urcat apoi într-o dubă a Poliției, cu care va fi dus la DNA Ploiești, pentru a fi audiat în dosarul în care este suspectat de trafic de influență și de alte fapte de corupție, în aceeași cauză fiind cercetat și Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

Primarul Sectorului 1 a venit, joi, de la Bruxelles, unde a participat la ceremonia de decernare a premiului “Roger Léron 2015”, acordat pentru contribuția adusă la dezvoltarea surselor de energie durabilă în UE, edilul fiind unul dintre cei nominalizați, alături de reprezentanții Austriei, Suediei și Irlandei. Premiul, decernat de către Federația Europeană a Agențiilor și Regiunilor pentru Energie și Mediu (FEDARENE), la care s-au înscris 12 state UE, a fost câștigat de reprezentantul Austriei.

Liberalul Andrei Chiliman este vizat de o anchetă a DNA Ploiești, procurorii anticorupție făcând percheziții, joi, la sediul primăriei, la locuința edilului și la locuințele altor trei suspecți din acest dosar, printre care Vlad Moisescu și Ioana Costescu, aceștia fiind cunoscuți ca apropiați ai edilului.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că primarul Sectorului 1 este suspectat de trafic de influență și de alte fapte de corupție în același dosar în care este cercetat Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

Numele comun din acest dosar, care face legătura între cazul privind canalizarea de la Comarnic și activitatea Primăriei Sectorului 1, este al omului de afaceri Gheorghe Boeru, audiat și reținut săptămâna trecută de DNA, alături de fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova Adrian Semcu.

Conform surselor citate, firma controlată de Boeru, Romair Consulting, ar fi avut contracte și cu Primăria Sectorului 1, pentru consultanță în activități precum lucrări de asfaltare și anvelopări de blocuri. Angajați ai Primăriei, inclusiv primarul, ar fi cerut 10% din valoarea acestor contracte.

Potrivit surselor judiciare, în acest dosar sunt suspectate, alături de primarul Chiliman, trei persoane cu putere de decizie în Primăria Sectorului 1.

Direcția Națională Anticorupție a arătat, într-un comunicat de presă, că Serviciul Teritorial Ploiești face cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind infracțiuni asimilate celor de corupție și infracțiuni de corupție comise în perioada 2006 – 2015, în cauză fiind făcute șapte percheziții în București, dintre care una la sediul unei instituții publice.

În 18 februarie, Iulian Herțanu a fost arestat preventiv, alături de omul de afaceri Vladimir Ciorbă, în dosarul vizând fraudarea de fonduri europene pentru lucrări de canalizare la Comarnic, executate de firma sa, SC Grossman Engineering Group. În 23 aprilie, Iulian Herțanu a fost plasat în arest la domiciliu, în urma unei decizii a instanței supreme, aceeași măsură fiind luată și în cazul lui Vladimir Ciorbă.

Miercuri, la DNA Ploiești s-au prezentat mai mulți inculpați din acest dosar, inclusiv Iulian Herțanu, în privința căruia procurorii au dispus înlocuirea arestului la domiciliu cu controlul judiciar, măsură dispusă și pentru alți doi inculpați din acest dosar.

În același dosar, sunt cercetați sub control judiciar deputatul Sebastian Ghiță, deputatul PSD Vlad Cosma și tatăl acestuia, președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, directorul de producție al Hidro Prahova, Virgiliu Iuliu Roman, precum și omul de afaceri Liviu Munteanu. De asemenea, în dosar este cercetat și Ilie Drăgan, om de afaceri care are legături cu firmele implicate în derularea proiectului de extindere a canalizării de la Comarnic.

Potrivit anchetatorilor, Virgiliu Roman, Sebastian Ghiță, Vlad și Mircea Cosma au sprijinit grupul infracțional din care făcea parte Iulian Herțanu ca să acceseze și să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a rețelei de canalizare din orașul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro.

Procurorii susțin că, în perioada 2011 – 2015, președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, fost președinte al filialei județene a PSD, a făcut demersuri (intervenții pentru numirea în funcții a unor persoane, obținerea de informații confidențiale – activități derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcționari ai SC Hidro Prahova și a exercitat presiuni (amenințări cu privire la înlocuirea din funcție) asupra directorului general al societății, pentru ca aceștia să atribuie ilegal asocierii SC Grossmann Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea rețelei de canalizare în orașul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuție și efectuarea ilegală de plăți.

Proiectul privind extinderea rețelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ zece milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârșitul anului trecut.

În dosarul privind fraudarea de fonduri europene, la sfârșitul lunii februarie, au fost audiate la DNA Ploiești atât mama premierului Victor Ponta, Cornelia Naum, cât și sora acestuia, Alexandra Herțanu.

Cornelia Naum, mama premierului Ponta, este asociată, alături de ginerele său, Iulian Herțanu, în firma “Hertanu Projects” SRL. Herțanu mai este asociat în firma Liquid Studios SRL, unde are doi asociați, în timp ce soția sa, Alexandra Florina Herțanu, sora premierului Victor Ponta, este asociată în firma SC Exfin 2000 SRL, unde deține 49 % din acțiuni, iar o altă persoană, Natalia Maier, deține 51 % din acțiunile firmei.

Firma Hertanu Projects SRL, al cărei asociat principal este Iulian Herțanu, a fost înregistrată în anul 2004, cu sediul social în București și are ca principal domeniu de activitate specific agențiilor de publicitate. Herțanu deține 95% din această firmă, al cărei administrator este, în timp ce mama lui Victor Ponta, Cornelia Niculina Naum, are restul de 5%.

SC Hertanu Projects are, de asemenea, trecute la Registrul Comerțului alte câteva zeci de activități secundare, de la editarea ziarelor la “activități de servicii suport pentru învățământ” sau intermedieri în comerțul cu animale.

În urmă cu o săptămână, directorul SC Hidro Prahova, Adrian Semcu, și omul de afaceri Gheorghe Boeru au fost reținuți de procuorii DNA Ploiești, fiind suspecți tot în dosarul în care sunt inculpați Iulian Herțanu, Sebastian Ghiță, Vlad Cosma și Mircea Cosma. Ulterior, instanța supremă a decis ca Semcu și Boeru să fie plasați în arest la domiciliu.

În stenogramele din documentele procurorilor care instrumentează acest dosar, obținute de MEDIAFAX, apar numele unor politicieni importanți, precum Victor Ponta sau Crin Antonescu.

Astfel, într-o interceptare din 21 ianuarie 2011, dintre Adrian Semcu și fostul viceprimar al municipiului PloieștiNicoleta Catalina Bozianu, cei doi fac referire la fostul lider PNL Crin Antonescu și la președintele PSD Victor Ponta, care discută despre încheierea contractului de “Asistență tehnică pentru managementul proiectului, proiectare, supervizare lucrări” din cadrul proiectului cu fonduri europene. Din discuții rezultă că Antonescu știa despre “toate dedesubturile” lui Sebastian Ghiță, iar acesta din urmă ar fi vorbit cu Victor Ponta.

Fostul președinte PNL Crin Antonescu declarat pentru MEDIAFAX că nu este implicat în niciun fel în dosar și că discuțiile cu Victor Ponta erau politice și vizau strict stabilirea candidaților USL pentru alegerile locale.

Andrei Chiliman, membru al PNL, este primar al Sectorului 1 București din iunie 2004, fiind la al treilea mandat. El a fost și deputat de București timp de două legislaturi: 1996-2000 și 2000-2004.

Potrivit declarației de avere din iunie 2014, Andrei Chiliman deține 11 terenuri, în totalitate sau în parte, majoritatea moștenire de la părinți, în București, Ilfov, Constanța, Buzău, Gorj și Brașov, iar soția sa a primit moșteniere sau prin donație patru terenuri. Cei doi copii ai săi au la rândul lor în proprietate șase terenuri, primite prin donație de la Chiliman și de la verișoara primară a soției acestuia.

Andrei Chiliman mai deține jumătate dintr-un apartament cu mansardă și dintr-o casă din București, primite moștenire de la mama sa, în timp ce soția sa a dobândit o casă și un sfert dintr-o casă din București. Copiii dețin un apartament în București și trei case în București, Buzău și Brașov, având aceeași proveniență. Majoritatea acestor proprietăți erau naționalizate și restituite sau recuperate în justiție.

Chiliman mai are un autoturism Audi, cumpărat în 2005, iar soția sa are un Renault din 1972, moștenit de la mama ei. Primarul Sectorului 1 deține bijuterii evaluate la 13.000 – 20.000 de euro și obiecte de artă a căror valoare este estimată la 70.000 – 150.000 de euro.

Primarul Andrei Chiliman are conturi de 49.132 de lei, 70.299 de euro, 60.096 de dolari și 10.034 de franci elvețieni, în timp ce soția are în conturi 129.977 de lei, 17.572 de euro și 7.693 de dolari. Totodată, el și-a împrumutat fratele cu 15.000 de euro. În schimb, edilul nu are datorii care să depășească 5.000 de euro.

În anul fiscal precedent, Chiliman a încasat un venit net de 50.068 de lei din indemnizația de primar și 2.673 din chirii. Soția sa a încasat o pensie de 32.316 lei, 7.141 de lei din activitatea de arhitect, 146.280 de lei din chirii, 126.495 din dividente la acțiunile deținute la Fondul Proprietatea și 209.124 de lei din vânzarea de acțiuni către Fondul Proprietatea.

Sursa: mediafax.ro

Primarul suspendat din Miercurea Ciuc, trimis în judecată de DNA, a demisionat din funcție

Primarul suspendat al municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert-Kalman, trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu și alte infracțiuni, după ce ar fi aprobat în mod ilegal emiterea de documente și efectuarea unor plăți nejustificate din bugetul local, a demisionat din funcție. Avocatul lui Raduly, Milu Timoce, a declarat că edilul a demisionat “din onoare și moralitate”.

“Dânsul mi-a comunicat că, începând de astăzi (miercuri – n.r.) și-a depus demisia din calitatea de primar al municipiului Miercurea Ciuc, apreciind că este un gest de onoare și de moralitate în contextul în care DNA a dispus trimiterea în judecată pentru presupuse fapte de corupție”, a declarat avocatul.

El a adăugat că a discutat cu Raduly despre demisie încă de săptămâna trecută, când primarul i-a spus că indiferent ce se va întâmpla cu dosarul va pleca din funcție.

La rândul său, viceprimarul Antal Attila a declarat că un reprezentant al familiei Raduly a depus, miercuri, la Primărie “un înscris” de o pagină și jumătate, pe care încă nu l-a citit.

În decembrie 2013, Raduly declara, într-un interviu acordat portalului de știri în limba maghiară “Szekelyhon.ro” că “orice om trebuie considerat nevinovat până la probarea culpabilității sale, dar o persoană publică, atunci când este trimisă în judecată, trebuie să își dea demisia”, referindu-se la președintele Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, care tocmai fusese trimis în judecată.

Atribuțiile primarului Raduly Robert-Kalman, dar și ale viceprimarului Szoke Domokos, și el trimis în judecată, au fost preluate, începând din 14 mai, de viceprimarul Antal Attila.

Procurorii DNA au dispus, miercuri, trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a lui Raduly Robert-Kalman, primar al municipiului Miercurea Ciuc, la data faptelor, pentru trei infracțiuni de abuz în serviciu și conflict de interese și a lui Szoke Domokos, viceprimar al municipiului Miercurea Ciuc, la data faptelor, pentru patru infracțiuni de abuz în serviciu și instigare la fals material în înscrisuri oficiale.

În rechizitoriu, procurorii arătau că, în perioada septembrie-octombrie 2014, în calitate de primar, Raduly Robert-Kalman a aprobat ilegal o autorizație de construcție pe baza unor documentații incomplete, aferente reabilitării/modernizării unui imobil în care își desfășoară activitatea filiala din Miercurea Ciuc a Universității Sapientia.

Acest lucru s-a produs și ca urmare a relațiilor dintre Raduly și conducerea instituției de învățământ, primarul fiind și cadru didactic la filiala din municipiu a universității respective.

Conform sursei citate, în perioada 2007-2011, primarul Raduly Robert-Kalman și viceprimarul Szoke Domokos au aprobat efectuarea de plăți nejustificate, în mai multe tranșe, în favoarea SC Topo Service SA în lipsa recepției legale a lucrărilor de cadastru general făcute de această firmă. Plățile nejustificate s-au făcut în baza unui contract încheiat între Primăria Miercurea Ciuc și SC Topo Service SA, în care s-a menționat inițial prețul de 640.904 de lei, majorat la 961.304 de lei prin act adițional.

Actele întocmite de SC Topo Service SA, pentru care aceasta a primit sumele de bani menționate în contractul și actul adițional întocmit, nu au avut ca rezultat deschiderea cărților funciare ori realizarea unei evidențe actualizate de cadastru și publicitate imobiliară în municipiul Miercurea Ciuc, fiind prejudiciat bugetul local cu sumele de bani achitate pentru lucrări lipsite de valoare juridică și finalitate, potrivit procurorilor DNA.

Totodată, în rechizitoriu se arăta că, în cursul anului 2014, viceprimarul Szoke Domokos a determinat modificarea ilegală, în favoarea unui om de afaceri, a unui contract de închiriere ce avea ca obiect închirierea de către o societate comercială a unui spațiu comercial proprietate privată a administrației locale Miercurea Ciuc, utilizat de societate ca punct de lucru.

În 22 iunie 2014, Szoke Domokos a fost solicitat de persoana respectivă să altereze conținutul contractului de închiriere, pentru a permite chiriașului să subînchirieze parte din imobil, încălcându-se astfel prevederile contractuale inițiale, adoptate printr-o hotărâre a Consiliului Local.

În acest sens, Szoke a dat ordin unei subordonate din cadrul Compartimentului de evidență a patrimoniului, concesionări și închirieri, să modifice ilegal paragraful care făcea referire la interdicția subînchirierii, lucru pe care aceasta din urmă l-a și făcut.

Ulterior, în 2 iulie 2014, Szoke Domokos, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu și în mod nelegal, a aprobat două contracte de subînchiriere încheiate de firma omului de afaceri cu două societăți comerciale, arată sursa citată.

De asemenea, conform procurorilor, în cursul anului 2011, Szoke Domokos, în calitate de președinte al Comisiei de evaluare a ofertelor depuse la o licitație organizată de Primăria Miercurea Ciuc pentru atribuirea unui contract de lucrări de amenajare a unei zone verzi, în valoare estimată de 1.320.170 de lei, a acceptat și a declarat câștigătoare o ofertă neconformă depusă de către SC Garden Center Grup SRL din București, iar ulterior a semnat acte administrative pe baza cărora au fost aprobate decontări ilegale în favoarea firmei, în temeiul unei documentații neconforme realității care atesta lucrări pentru o suprafață de teren mai mare decât cea reală.

În perioada 2014-2015, Raduly Robert-Kalman și Szoke Domokos au folosit câte un autoturism de serviciu, din dotarea Primăriei, pentru a se deplasa strict în interes personal de la domiciliile lor din Miercurea Ciuc în diferite locații din țară. Cheltuielile cu combustibilul, imputate Primăriei Miercurea Ciuc, constituie prejudiciu material cauzat instituției publice, se mai arăta în comunicatul DNA.

În cauză, a fost instituită măsura asigurătorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin lui Raduly Robert-Kalman și Szoke Domokos.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Harghita, cu propunerea de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

În 14 mai, primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, și viceprimarul Szoke Domokos, arestați la domiciliu în dosarul în care sunt suspectați de fapte de corupție, au fost suspendați din funcții, prin ordine ale prefectului județului Harghita.

Ordinele de suspendare a primarului Raduly Robert Kalman și a viceprimarului Szoke Domokos au fost emise de către prefectul județului Harghita, Jean-Adrian Andrei, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, a comunicat că față de cei doi s-a dispus măsura arestului la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile.

La sfârșitul lunii aprilie, anchetatorii i-au dus pe Raduly Robert Kalman și pe Szoke Domokos la audieri, la DNA Structura Centrală, după ce au făcut percheziții la locuințele acestora și la sediul Primăriei Miercurea Ciuc. Ulterior, primarul municipiului Miercurea Ciuc a fost reținut de procurorii DNA pentru abuz în serviciu, instigare la infracțiunea de abuz în serviciu și conflict de interese, iar viceprimarul, pentru abuz în serviciu și instigare la fals material în înscrisuri oficiale. Tribunalul București a decis apoi ca Raduly Robert Kalman și Szoke Domokos să fie cercetați în arest la domiciliu.

Sursa: mediafax.ro

CONDAMNĂRI în Dosarul Carom: Tender, condamnat definitiv la 12 ani și 7 luni de închisoare, Marian Iancu – 14 ani/ Ovidiu Tender, ridicat de polițiști de la locuința sa din județul Timiș

Ovidiu Tender a fost condamnat, luni, la 12 ani și șapte luni de închisoare, iar Marian Iancu a primit o pedeapsă de 14 ani de închisoare, în dosarul Carom, în care sunt acuzați de înșelăciune și spălare de bani, decizia luată de Curtea de Apel București (CAB) fiind definitivă.

UPDATE Tender, ridicat de polițiști de la locuința sa din județul Timiș

Omul de afaceri Ovidiu Tender a fost ridicat de polițiști, luni, de la locuința acestuia din comuna Dumbrăvița, județul Timiș, surse din cadrul Poliției spunând că va fi încarcerat la Penitenciarul Timișoara.

Ovidiu Tender se afla, luni, la locuința sa din comuna Dumbrăvița, aflată la marginea Timișoarei, iar după anunțarea deciziei Curții de Apel București polițiștii s-au prezentat la domiciliul acestuia, în jurul orei 16.00, așteptând doar mandatul de executare a pedepsei pentru a-l putea ridica, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Mandatul a sosit în jurul orei 18.00, după care polițiștii i l-au prezentat lui Ovidiu Tender și l-au ridicat, după aproximativ o jumătate de oră.

Soția lui Ovidiu Tender a declarat presei că acesta este nevinovat, iar motivul pentru care a fost condamnat are legătură cu faptul că a denunțat-o pe Alina Bica.

“A avut cinci intervenții pe cord, soțul meu e nevinovat și a vrut să participe la acest simulacru de proces, fără martori, fără probe, fără experize. Consider că este o mascaradă și un genocid. O să mă lupt pentru soțul meu, atât aici, cât și în străinătate. Motivul pentru care a fost condamnat este faptul că a denunțat-o pe Alina Bica. Dacă ar putea să mă aresteze pe mine în locul lui, m-aș duce, pentru că eu sunt sănătoasă, el nu e”, a declarat femeia.

De asemenea, după aflarea deciziei, avocatul lui Ovidiu Tender a declarat că omul de afaceri nu se va opune în executarea ei, dar, în continuare, apărarea va încerca să obțină anularea acestei hotărâri.

“Este o decizie a unei instanțe, o să ne luptăm în continuare în justiție să încercăm să obținem anularea acestei aberante decizii, să încercăm să ajungem în fața unei instanțe care să asculte de probele pe care trebuie să le facem. Am văzut la televizor opinii cum că acest caz seamănă cu cel al domnului Voiculescu. Vreau să vă spun că este un caz care a fost juduecat într-un mod mult mai absurd decât cazul domnului Voiculescu. Dacă în dosarul Voiculescu s-au dat termene de două, de trei zile, de o săptămână, aici, singurul termen acordat în dosar pe judecata pe fond a fost de 12 ore, de la 1.00 noaptea, până a doua zi la ora 13.00. Este aberant”, a mai spus avocatul.

Potrivit unor surse din cadrul Poliției Timiș, Ovidiu Tender ar urma să fie încarcerat la Penitenciarul Timișoara.

UPDATE Instanța a mai decis condamnarea lui Toader Găurean la nouă ani și zece luni de închisoare cu executare.

Decizia anunțată luni de completul de judecători de la Curtea de Apel București este definitivă.

Ovidiu Tender urmează să fie încarcerat, după ce instanța trimite Poliției mandatul de executare a pedepsei. De asemenea, urmează să fie încarcerați și ceilalți inculpați care au primit pedepse cu executare.

Marian Iancu se află în închisoare, după ce a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București, în 14 octombrie 2014, la 12 ani de închisoare în dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani cunoscut ca “Rafo”. Procesul a durat în acest caz opt ani.

Decizia Curții de Apel București vine cu doar o zi înainte de a se prescrie faptele de care sunt acuzate persoanele implicate în acest dosar.

În 20 mai, judecătorii cărora le-a fost repartizat dosarul “Carom” au fost recuzați de inculpați, motiv pentru care cei doi magistrați din complet, Daniel Donțete și Camelia Bogdan, au fost înlocuiți cu judecătoriu Mihai Mihalcea și Georgiana Tudor. Prin aceeași decizie s-a constatat că măsurile procesuale dispuse în acest dosar “sunt lovite de nulitate”.

În acest proces, magistrații Camelia Bogdan și Daniel Donțete au dispus extinderea sechestrului asupra averilor lui Ovidiu Tender și Marian Iancu, măsura asiguratorie ce ar fi trebuit pusă pe conturile bancare, pe acțiunile firmelor pe care le dețin, dar și asupra conturilor soțiilor sau ale fostelor soții.

Judecătorii au decis extinderea sechestrului care fusese pus pe mai multe bunuri ale inculpaților din acest proces, dispuse de procurori în 12 ianuarie 2005, în 19 ianuarie 2006, în 17 și 18 aprilie 2006, în 23 iunie 2006 și în 4 iulie 2006. Având în vedere decizia de Curții de Apel, prin care s-a dispus recuzarea judecătorilor, aceste măsuri nu au mai fost luate.

Tribunalul București îi condamnase, în decembrie 2014, pe Ovidiu Tender la 11 ani și patru luni de închisoare și pe Marian Iancu la 13 ani și opt luni de închisoare, în dosarul Carom. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel București, care luni a dat o decizie definitivă.

În acest dosar, Ovidiu Tender și Marian Iancu au fost trimiși în judecată în 2006, rechizitoriul fiind întocmit de fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, trimisă recent în judecată, în stare de arest, în dosarul despăgubirilor pentru un teren supraevaluat.

Tender și Iancu sunt acuzați că au preluat ilegal controlul companiei Carom SA Onești și au prejudiciat-o cu 1.400 de miliarde de lei vechi, sumă stabilită la nivelul anului 2003.

Înainte de 1990, Carom SA a făcut parte din Platforma Petrochimică Onești. Cei doi oameni de afaceri sunt acuzați că au drenat resursele Carom prin intermediul unui circuit financiar complex.

În același dosar au fost trimiși în judecată Cicilia Dumitrescu, Marin Badea, Toader Găurean și Bogdan Sălăjan.

“Se poate constata că avem de-a face cu un grup infracțional bine definit, în care fiecare persoană are un rol structurat și determinat, urmărind îndeplinirea unor activități punctual stabilite de către inițiatorii grupului, inculpații Iancu AlAlexandru Mariani Tender Ovidiu Lucian”, au notat anchetatorii, în rechizitoriu.

Sursa: mediafax.ro

Radu Mazăre rămâne în arest. ICCJ a admis contestația procurorilor

Radu Mazăre va fi cercetat în continuare în arest, în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit în obținerea de autorizații, după ce instanța supremă a admis contestația DNA la înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu.

Instanța supremă a admis, pe 22 mai, cererea fostului primar al municipiului Constanța, Radu Mazăre, de înlocuire a arestului preventiv cu cel la domiciliu. Decizia a fost contestată de procurorii DNA.

Miercuri, ICCJ a admis contestația procurorilor, astfel că Mazăre va rămâne în arest.

Tot Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, marți, să respingă propunerea procurorilor DNA de a prelungi arestarea preventivă în cazul lui Radu Mazăre și al lui Sorin Strutinsky, dispunând ca fostul edil și omul de afaceri să fie arestați la domiciliu.

Decizia a fost contestată de procurori, judecătorii urmând să stabilească joi dacă vor prelungi arestul preventiv pentru Mazăre și Strutinsky.

Radu Mazăre a fost arestat în 2 aprilie, în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit în obținerea de autorizații. Tot atunci a fost emis un mandat de arestare și pentru Strutinsky, însă acesta era deja arestat preventiv într-un alt dosar.

Radu Mazăre este acuzat că, în perioada 2006 – 2009, beneficiind de ajutorul lui Strutinsky, a solicitat și primit circa două milioane de euro de la reprezentanții a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri în Constanța.

Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanții societății respective cu o firmă controlată de Mazăre, atât direct, cât și prin intermediul lui Strutinsky, potrivit procurorilor.

Mazăre mai este acuzat că, în perioada 2008 – 2014, tot cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comercială, peste șapte milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orașului. În același timp, între firma respectivă și primărie a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 de lei (335 milioane de euro).

Și în acest caz, mita ar fi fost primită prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între societatea respectivă și aceeași firmă controlată de cei doi inculpați, susțin procurorii.

Din analiza procedurii de achiziție care a precedat semnarea acestui contract au rezultat o serie de încălcări ale legislației aplicabile, imputabile lui Mazăre, referitoare la: impunerea condiției ca ofertanții să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje și echipamente în orice locație de pe teritoriul municipiului Constanța, în perioada desfășurării procedurii, utilajele și echipamentele urmând a fi prezentate, staționate, pe toată perioada menționată, sub sancțiunea descalificării ofertanților, modul de estimare a valorii contractului, alegerea modalității de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanța prin gestiune delegată, inexistența numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de două oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim trei participanți, și tariful de salubritate.

Ca urmare a acestor acțiuni a fost produs un prejudiciu în sumă de 112.557.288 de lei (circa 26 de milioane de euro), sumă care constituie în același timp un folos necuvenit obținut de societatea comercială beneficiară a contractului, mai spun procurorii.

Mazăre mai este acuzat că, în perioada noiembrie 2006 – 2013, în calitate de primar al municipiului Constanța, a participat la încheierea a 12 contracte între primărie și societatea controlată de el și Strutinsky, în valoare totală de peste 6 milioane de lei. În perioada noiembrie 2008 – 2012, în aceeași calitate, Mazăre a mai semnat 13 contracte, acorduri cadru și contracte subsecvente încheiate între Primăria Municipiului Constanța și o societate comercială la care era asociat Strutinsky, în valoare totală de peste 23 milioane lei.

Aceste contracte au vizat, printre altele, achiziția unor servicii artistice desfășurate cu diverse ocazii, organizarea unor spectacole artistice, serviciul de pază a bunurilor publice și private aparținând municipiului Constanta, serviciul de protecție a funcționarilor Primăriei Constanța aflați în exercițiul funcțiunii în perioada 15 februarie 2009 – 15 februarie 2012.

În ambele cazuri, au fost obținute foloase atât pentru sine, prin societatea pe care o controla și cu care Mazăre s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii cinci ani înainte de comiterea faptei, cât și pentru Sorin Strutinsky, au mai arătat anchetatorii.

Potrivit unor documente ale procurorilor, obținute de MEDIAFAX, cercetările în acest dosar au la bază sesizarea făcută de Agenția Națională de Integritate, care cerea DNA să îl verifice pe Radu Mazăre pentru conflict de interese, după ce Primăria Constanța a acordat contracte în valoare de aproape 4,6 milioane de euro firmelor Conpress Holding și Soti Cable Neptun, al căror asociat, Sorin Strutinsky, este în relații comerciale cu Mazăre în opt societăți.

În prezent, omul de afaceri este arestat și judecat în dosarul de trafic de influență în care este acuzat că a primit aproximativ două milioane de euro ca să intervină la instituții publice pentru plata unor lucrări.

Radu Mazăre a fost suspendat în 6 aprilie din funcția de primar al municipiului Constanța, pe care o ocupă de 15 ani. Ordinul de suspendare a fost dat atunci de prefectul Constantin Ion.

Radu Mazăre a fost trimis în judecată, în 3 aprilie, de DNA Constanța, într-un alt dosar în care este cercetat pentru vânzarea unor terenuri din Mamaia la prețuri subevaluate, procurorii stabilind că în acest caz bugetul Primăriei Constanța a fost prejudiciat cu peste patru milioane de euro.

Radu Mazăre este primar al Constanței din anul 2000, când a candidat ca independent, reușind să-l învingă în turul al doilea pe candidatul PSDR, Tudor Baltă, cu 66% din sufragiile electoratului constănțean. A fost singura dată când Mazăre a avut nevoie de un al doilea tur de scrutin pentru a fi ales primar. Începând cu 2004, el a câștigat din primul tur toate alegerile pentru Primăria Constanța, ajungând acum la cel de-al patrulea mandat.

Sursa: mediafax.ro

Adrian Sârbu va fi plasat în arest la domiciliu. Decizia instanței este definitivă

Adrian Sârbu, care se află în arest preventiv din 3 februarie, va fi plasat în arest la domiciliu, au decis definitiv, marți, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).

Potrivit deciziei ICCJ, Adrian Sârbu va fi plasat în arest la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.

Pe durata arestului la domiciliu, Adrian Sârbu are obligația să se prezinte în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat și să nu comunice, direct sau indirect, cu ceilalți inculpați, cu martorii din dosar și cu expertul desemnat de Parchet în acest caz.

ICCJ a menținut, astfel, decizia luată în urmă cu o săptămână de magistrații Curții de Apel București, care au admis solicitarea făcută de Adrian Sârbu, de revocare a arestării preventive și de înlocuire cu o măsură preventivă mai ușoară, dispunând plasarea acestuia în arest la domiciliu.

În motivarea deciziei de plasare în arest la domiciliu, magistrații Curții de Apel București arătau că ”această măsură preventivă este suficientă la acest moment procesual pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal”. De asemenea, magistrații mai spun că ”menținerea în stare de arest preventiv nu se justifică nici din perspectiva definitivării urmăririi penale și a situației probatoriului administrat în cauză, în condițiile în care se așteaptă finalizarea expertizei financiar-contabile, astfel că nu există riscul afectării bunei desfășurări a procesului penal”.

În 2 februarie, Adrian Sârbu a fost reținut pentru 24 de ore, în baza unei ordonanțe emise de procurorii Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție. O zi mai târziu, magistrații Curții de Apel București au emis pe numele acestuia un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile, sub acuzațiile de instigare la evaziune fiscală, spălare de bani și instigare la delapidare, decizia nefiind definitivă. În 11 februarie, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut decizia Curții de Apel București, de arestare preventivă.

Sursa: mediafax.ro

Senatul adoptă amendamentul la Codul Penal ce înlocuiește suspiciunile rezonabile cu probe temeinice la arestarea preventivă. Ponta: Am văzut un singur lucru-majoritate de 88 la 20

Plenul Senatului a adoptat, luni, amendamentul la Codul Penal și cel de Procedură penală inițiat de Ioan Chelaru, Cristiana Anghel și Ovidiu Donțu, prin care ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice”, înlocuind sintagma de ”suspiciuni rezonabile” din actuala lege.

Amendamentul, semnat de senatorii Cristiana Anghel (PC), Ovidiu Donțu și Ioan Chelaru (PSD) la proiectul pentru modificarea și competarea legii nr. 286/2009, privind Codul Penal și a legii nr. 135/2010, privind Codul de Procedură penală- L95/2015 a fost adoptat de plenul Senatului, după ce săptămâna trecută legea a primit raport de admitere în comisia juridică.

Potrivit amendamentului, alineatul 1 al Articolului 202 din actuala lege, care prevede că ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă ”suspiciunea rezonabilă” că o persoană a săvârșit o infracțiune”, s-a modificat, prin amendament, cu următoarea formulare: ”măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă că o persoană a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală”.

Potrivit motivației senatorilor care au inițiat amendamentul, noua formulare este ”mai apropiată de principiul de drept, consacrat, conform căruia cercetarea în stare de libertate este regula, iar dispunerea unor măsuri de arest să fie excepția.

Senatorii mai consideră că, în vechiul Cod de procedură penală, măsura arestării preventive față de un acuzat putea fi luată numai ”dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală”, iar în noul Cod de procedură penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014 9 articolul 233) condiția de probe și indicii temeinice a fost înlocuită cu cea de suspiciuni rezonabile.

”Așa se face că de la începutul anului trecut, arestarea a devenit, dintr-o măsură excepțională, o regulă, fiind suficientă existența unui simplu denunț ca ea să poată fi luată. De aici, plimbarea cu cătușe a acuzațiilor în fața presei a devenit ceva cotidian, neexistând sancțiuni pentru încălcarea prezumției de nevinovăție prin afectarea imaginii persoanei”, se menționează în motivație.

Art 202 din Codul de Procedura Penala prevede, în varianta aflată în vigoare la acest moment, că ”măsurile preventive (reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu, arestarea preventivă, n.red.) pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni”.

Raportul Comisiei Juridice cu amendamente a fost adoptat cu 91 voturi pentru si 25 impotriva, iar proiectul de lege cu 88 voturi pentru si 26 impotriva.

Proiectul de lege va ajunge în dezbaterea Camerei Deputaților, în calitate de for decizional.

Ponta: Am văzut un singur lucru-majoritate de 88 la 20

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, după adoptarea de către Senat a modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală, că în legătură cu acest proiect a văzut votul unei “majorități covârșitoare”, de 88 la 20, ceea ce “înseamnă că toate grupurile parlamentare au votat pentru”.

“Am văzut un singur lucru, că o majoritate covârșitoare, 88 parcă, la 20… Deci înseamnă că toate grupurile parlamentare au votat pentru, ce se va întâmpla la Cameră vă vom spune când va ajunge la Cameră”, a declarat premierul Ponta după votul dat în Senat.

Sursa: mediafax.ro

Elena Udrea, în arest la domiciliu. Declarații la ieșirea din închisoare: Mulțumesc celor care au crezut în mine, în special lui Băsescu

Fostul ministru Elena Udrea a fost eliberată joi din Penitenciarul Târgșor și va fi plasată în arest la domiciliu, după ce instanța supremă a decis definitiv înlocuirea măsurii arestului preventiv, în dosarul “Gala Bute”. Elena Udrea a declarat, la ieșirea din Penitenciarul Târgșor, că faptul că a putut ieși astăzi din închisoare arată că justiția are o șansă, că există profesioniști, oameni curajoși care pot face ca justiția să fie dreaptă, ea mulțumindu-le celor care au avut încredere în ea, în special lui Traian Băsescu.

UPDATE Udrea a plecat de la Secția 14, la adresa de reședință

Udrea a plecat, cu puțin timp în urmă de la secția de poliție, unde a fost însoțită de avocatul său Alexandru Chiciu.

Judecătorii instanței supreme au stabilit ca Elena Udrea să execute arestul la domiciliul scris în buletin, însă locuința de la acea adresă a fost închirită de fostul ministru. Astfel, grefierul instanței a trebuit să modifice decizia de joi, astfel încât Udrea să poată merge la apartamentul în care ea locuiește.

UPDATE Udrea nu poate pleca de la poliție. Adresa la care va executa arestul la domiciliu trebuie modificată

Elena Udrea, plasată joi în arest la domiciliu, nu poate pleca de la Secția 14 Poliție, întrucât în decizia de înlocuire a arestului preventiv cu cel la domiciliu nu a fost trecută adresa la care ea locuiește, ci cea scrisă în buletin, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din Poliție.

Elena Udrea nu poate pleca de la secția de poliție, întrucât așteaptă ca avocatul să se întoarcă la instanță, pentru a fi îndreptată eroarea materială existentă în decizie.

Mai exact, judecătorii au stabilit ca Elena Udrea să execute arestul la domiciliul scris în buletin, însă locuința de la acea adresă a fost închiriată de fostul ministru unor chiriși. Astfel, grefierul instanței trebuie să modifice decizia de joi, astfel încât Udrea să poată merge la apartamentul în care ea locuiește.

UPDATE “Faptul că eu, Elena Udrea, am putut ieși astăzi pe poarta penitenciarului arată că justiția are o șansă, că există oameni profesioniști, curajoși și corecți, care pot face ca justiția să fie dreaptă”, a declarat, joi după-amiază, Elena Udrea, la ieșirea din închisoarea de femei de la Târgșor, județul Prahova.

Ea a cerut iertare celor care au fost lângă ea și au susținut-o și cărora nu le-a fost ușor, întrucât este mai greu pentru cei din afară decât pentru cei închiși.

Întrebată ce va face în continuare și dacă va rămâne în politică, Elena Udrea a răspuns: “Voi rămâne în politică pentru că sunt foarte multe lucruri de schimbat și de îndreptat. Faptul că Elena Udrea a fost arestată, nu înseamnă că s-a făcut justiție, așa cum vor unii să spună. Cred că este nevoie de justiție, dar justiția nu trebuie să se facă ca o răzbunare, ci să fie în conformitate cu legea și cu dreptatea”, a spus Udrea.

Întrebată dacă în dosarul disjuns din dosarul Gala Bute va da declarații împotriva lui Vasile Blaga, a lui Traian Băsescu, dar cine a folosit banii din campanie, Udrea a răspuns: “Haideți să lăsăm dosarul acela să curgă mai departe și să vedem care este adevărul în ceea ce privește modul în care s-a finanțat campania PDL din 2012 pentru alegerile locale”.

La întrebarea dacă va mai face vreun denunț, Elena Udrea a răspuns că a făcut unul singur, dar acela a fost respins.

“Sunt fericită că există magistrați curajoși. Nu trăim vremuri normale, din păcate pot accepta că am stat aproape trei luni în arest, așa cum am spus, cred că este destinul meu, dar nu cred că este firesc să folosim acest instrument al arestului preventiv în modul acesta excesiv și abuziv, pentru că nu vorbim doar de oameni politici. M-am întâlnit în arest cu femei care erau acuzate de infracțiuni economice: contabile, directoare economice luate la grămadă, luni de zile femei care nu au fost o dată chemate să dea declarații, femei care aveau copii acasă și care plângeau în fiecare noapte că stăteau acolo și nu înțelegeau de ce nu pot sta măcar acasă, alături de copiii lor. Ar trebui să fim mult mai atenți la modul în care aplicăm legea și la instrumentele pe care le folosim”, a afirmat Udrea.

Întrebată dacă Traian Băsescu are ușa deschisă dacă vine în vizită la locuința sa în perioada în care este în arest la domiciliu, Udrea a spus că acesta este un moment bun să le mulțumească celor care au avut încredere în ea, au susținut-o și au vorbit cu onestitate despre situația în care se află.

“Am văzut și oameni care nu au fost de partea mea, oameni din presă, vectori de opinie, jurnaliști, prezenți în emisiuni în care nu m-au susținut, dar au avut puterea să dezbată acest caz în mod principial și corect. Nu mă așteptam și nu o să dau nume acum, poate în viitor. În același timp, le mulțumesc celor care și-au exprimat în continuare încrederea în mine și în mod spe3cial președintelui Traian Băsescu care a continuat să creadă în mine”, a spus Udrea.

Întrebată dacă în perioada arestului preventiv a sunat-o Traian Băsescu, Elena Udrea a spus că acesta nu avea cum să sune, ci doar ea putea să facă acest lucru, și nu a făcut-o.

Udrea a mai declarat, la ieșirea din penitenciar, că a fost “destinul” său să treacă prin experiența lipsirii de libertate și că multă vreme a ignorat soarta celor aflați în arest și a acuzat că “justiția care astăzi se întâmplă de multe ori și cu abuzuri”.

“Cred că a fost destinul meu să trec prin această experiență, pentru că foarte multe lucruri nu le-am știut, le-am tratat superficial. Am văzut oameni care avut puterea să treacă peste resentimente și să abordeze principii după cum am văzut oameni care vorbesc despre justiție, despre arest, despre ce se întâmplă în penitenciare fără să cunoască și fără să dorească să cunoască. Așa am fost și eu. Nu mi-a păsat, am considerat că sunt lucruri despre care nu ar trebui să discută. Cred că a fost destinul meu să cunosc această experiență, pentru că astăzi sunt zeci de mii oameni (…) care își pun speranța că ieșind de aici voi putea să fac ceva pentru ei, pentru justiția care astăzi se întâmplă de multe ori și cu abuzuri dar și pentru ce se întâmplă în penitenciare, în arest, pornind de la condițiile în care sunt cazați cei care ajung aici din greșeala lor, din greșeala justiției, până la legile care ar trebui schimbate”, a spus Elena Udrea.

Ea a adăugat că femeile din penitenciarul Târgșor “merită să trăiască decent și merită o șansă când ies pe poarta acestui penitenciar”.

Fostul ministru Elena Udrea a precizat că nu a fost surprinsă de ceea ce i s-a întâmplat în ultima perioadă în legătură cu acțiunile din justiție care o privesc.

“Eu nu am fost surprinsă. Eu știam ce mă așteaptă de ani. De un an și ceva, nu? Sunt parte a clasei politice și știu foarte  bine ce se poate întâmpla atunci când o parte măcar din justiție se lasă controlată dacă nu de politic, știu eu, poate de orgolii, de lupte personale”, a mai spus Udrea.

Întrebată unde va merge prima dată de la Penitenciarul Târgșor, Elena Udrea a spus că mai întâi va merge acasă, nu la secția de Poliție care se ocupă de supravegherea sa.

La ieșirea din Penitenciarul Târgșor, Elena Udrea a fost așteptată de către mama sa, care i-a adus și un buchet de flori, precum și de prietena sa Ruxandra Dragomir.

La ieșirea din Penitenciarul Târgșor, Elena Udrea a fost așteptată de către mama sa, care i-a adus și un buchet de flori, precum și de prietena sa Ruxandra Dragomir.

La finalul declarațiilor, Udrea s-a urcat într-o mașină cu care a plecat la locuința sa din București, unde va sta în arest la domiciliu.

Fostul ministru Elena Udrea a fost eliberată din Penitenciarul Târgșor și plasată în arest la domiciliu, după ce instanța supremă a decis definitiv, joi, înlocuirea măsurii arestului preventiv, în dosarul “Gala Bute”.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a mai dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu și în cazul fostului președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja și a lui Tudor Breazu.

“Admite contestațiile formulate de inculpații Udrea Elena Gabriela, Obreja Rudel și Breazu Liberiu Tudor împotriva încheierii din 23 aprilie 2015, pronunțată în dosarul nr. 1532/1/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală. În baza art. 348 din Codul de procedură penală coroborat cu art. 207 din Codul de procedură penală cu referire la art. 242 alin. 2 raportat la art. 218 din Codul de procedură penală, înlocuiește măsura arestului preventiv a inculpaților Udrea Elena Gabriela, Obreja Rudel și Breazu Liberiu Tudor cu măsura arestului la domiciliu, judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, urmând să verifice periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile măsurii preventive a arestului la domiciliu”, se arată în decizia ICCJ.

Instanța a dispus punerea în libertate de îndată a lui Udrea, Obreja și Breazu, dacă nu sunt reținuți sau arestați în altă cauză, aceștia urmând să fie plasați în arest la domiciliu la locuințele lor din București. Elena Udrea era arestată preventiv, în dosarul “Gala Bute”, din 25 februarie, Rudel Obreja a stat în arest din 5 februarie, iar Tudor Breazu din 8 februarie.

Decizia este definitivă și urmează să fie comunicată unităților de detenție în care se află cei trei, respectiv Penitenciarul Târgșor pentru Elena Udrea, Penitenciarul Rahova pentru Rudel Obreja și Arestul Secției 19 Poliției pentru Tudor Breazu.

Pe durata arestului la domiciliu, Udrea, Oreja și Breazu trebuie să nu părăsească imobilul unde locuiesc fără permisiunea instanței, să se prezinte în fața organelor judiciare ori de câte ori sunt chemați, să nu comunice cu ceilalți coinculpați și cu martorii din dosarul “Gala Bute”.

De asemenea, aceștia sunt obligați să informeze unitatea de poliție care îi va lua în supraveghere și instanța, în situația în care părăsesc imobilele în care stau în arest la domiciliu, pe o durată de timp strict necesară, în cazuri urgente și pentru motive întemeiate.

Elena Udrea a fost transferată în 30 aprilie la Penitenciarul de la Târgșor, județul Prahova, din Arestul central al Poliției Capitalei, unde a fost încarcerată din 25 februarie.

Procurorii DNA au trimis dosarul “Gala Bute” în instanță în 21 aprilie, iar la primul termen, judecătorii ICCJ au menținut măsura arestului preventiv pentru Udrea, Obreja și Breazu. Decizia a fost contestată, iar joi, un alt complet de la ICCJ a decis definitiv plasarea lor în arest la domiciliu.

Fostul ministru Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului Gala Bute de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și respectiv de luare de mită în legătură cu finanțarea de către același minister a mai multor contracte.

Alături de Udrea, au fost trimiși în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ștefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naționale de Investiții Ana Maria Topoliceanu și Dragoș Botoroagă.

Potrivit DNA, între 2010 și 2011, Elena Udrea și fostul director al Companiei Naționale de Investiții Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menționată în baza contractelor încheiate cu CNI.

Anchetatorii au mai stabilit că Ștefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiți lui Tudor Breazu. Plățile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societății Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanță. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei și o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

În 2011, Udrea ar fi cerut și primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plățile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA și SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanției că finanțările vor fi aprobate la timp.

După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările față de Elena Udrea pentru infracțiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL București, sub aparența unor contracte de donație fictive, întocmite pentru a disimula originea infracțională a banilor.

Elena Udrea este urmărită penal și în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanța a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

Sursa: mediafax.ro

​ALERTA Penalii fac legea in Parlament. Val de modificari propuse la Codul de Procedura Penala menite sa puna frana procurorilor si sa-i sperie cu inchisoarea

Zece deputati, noua de la PSD si unul de la minoritati, au depus la Senat un proiect de modificare a Codului de Procedura Penala care lasa procurorii fara o serie de instrumente de ancheta, ingreuneaza obtinerea denunturilor, face mai dificila arestarea si retinerea, reduce teremenele de prescriptie si introduce o noua infractiune: abuzul de putere al organelor judiciare.  Proiectul a fost inregistrat in procedura de urgenta acum o luna, pe data de 2 aprilie, la Senat si se afla inca in stadiu incipient, de avizare. Modificarile propuse – in total cateva zeci – sunt insa, potrivit unor specialisti in drept consultati de HotNews.ro, extrem de grave si au un dublu scop: ingreunarea muncii procurorilor si intimidarea lor.

  • Din cei zece initiatori, patru sunt cercetati cercetati penal, ca Marius Manolache, finul premierului Ponta, trimisi in judecata sau chiar condamnati.

Cine sunt initiatorii

1. Bogdan Gheorghe-Danut – deputat PSD

Marian Ghiveciu
Marian Ghiveciu
Foto: Camera Deputatilor


2. Ghiveciu Marian – deputat PSD.
Ghiveciu a fost trimis in judecata, in decembrie 2011, de procurorii DNA, sub acuzatia de “instigare la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial – in forma calificata”.


Marius Manolache
Marius Manolache
Foto: Camera Deputatilor

3. Manolache Marius – deputat PSD. Manolache este urmarit penal de DNA in dosarul Realitatea Media, potrivit unui comunicat al DNA din octombrie 2013. Procurorii anticoruptie il acuza pe parlamentarul social-democrat de fals in acte. In acelasi dosar au mai fost pusi sub invinure, Oana Mihaela Schwartzenberg – cumnata lui Elan Schwartzenberg -, sindicalistul Liviu Luca si administratorul special al Realitatea Media Florin Bercea, alaturi de alte patru societati comerciale. In acest moment nu avem informatii despre stadiul dosarului. Marius Manolache a declarat intr-o emisiune la B1 TV ca este finul lui Ponta.

Florin Costin Paslaru
Florin Costin Paslaru
Foto: Camera Deputatilor

4. Mocanu Adrian – deputat PSD. Este fiul fiul baronului de Buzau, Victor Mocanu, trimis in judecata pentru coruptie.
5. Ciprian Nica – deputat PSD.
Este vicepresedinte la Comisia Juridica, deputat de Vrancea, apropiat si omul lui Marian Oprisan. A semnat in martea neagra raportul
6. Paslaru Florin-Costin – deputat PSD.
  Paslaru a fost condamnat in martie 2015 de Inalta Curte pentru conflict de interese, judecatorii aplicand in cazul sau o amenda penala de 2.000 de lei, pentru ca si-a angajat fiul la biroul sau parlamentar, in perioada 2009-2012.  Decizia luata de Inalta Curte de Casatie si Justitie poate fi contestata. Florjn Paslaru a fost trimis in judecata de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) pentru conflict de interese in 7 ianuarie 2014.

7. Paun Nicolae – deputat PRPE (minoritati)

Catalin Marian Radulescu
Catalin Marian Radulescu
Foto: Camera Deputatilor


8. Radulescu Catalin-Marian – deputat PSD.
Radulescu a fost trimis in judecata in 18 aprilie 2014 de procurorii DNA, el fiind acuzat de dare de mita si efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia si dare de mita. Potrivit unui comunicat al DNA, in perioada ianuarie 2013 ￯ februarie 2014, Catalin Radulescu, concomitent cu ocuparea functiei de deputat, s-a ocupat si de administrarea efectiva a societatii comerciale SC Concordia Con. Strade SRL, controland activitatea acesteia prin exercitarea activa a parghiilor de director general.

9. Traicu Rodin – deputat PSD

10. Uricec Eugen Constantin – deputat PSD

Care sunt cele mai importante modificari, argumentele initiatorilor si efectele lor in realitate

1. Condamnari mai greu de obtinut.
Alineatul (2) al articolui 103 se modifica si va avea urmatorul cuprins: “(2) In luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala.”

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “In textul actual, magistratul trebuie sa constate “dincolo de orice indoiala rezonabila” ca fapta exista, constitutie infractiune si a fost savarsita de inculpat, aceasta insemnand ca inca are dubii, dar totusi pronunta o condamnare, trecand peste acete dubii care genereaza indoieli”

3. Nota redactiei: “Initiatorii revolutioneaza dreptul european. Beyond a reasonable doubt – este expresia consacrata in dreptul european si standardul care trebuie atins de procurori in cadrul acuzarii. Daca judecatorul nu are dubii asupra vinovatiei cuiva, sau daca gradul de indoiala este nerezonabil, atunci se poate spune ca procurorul a dovedit vinovatia cuiva “dincolo de orice dubiu rezonabil”. Asta nu inseamna ca nu exista dubii asupra vinovatiei cuiva, ci ca nu exista nici un dubiu rezonabil din probele administrate. Or, a introduce sintagma “dincolo de orice indoiala” la modul absolut face mai dificila pronuntarea unei condamnari, intrucat orice dubiu, oricat de mic si de nerezonbil, ar putea fi exploatat de inculpati pentru a evita o condamnare”.

1. Extinderea regimului nulitatii, dosare mai usor de distrus
La art 106 dupa alineatul 3, se introduc doua noi alineate, alin. (4) si (5) cu urmatorul cuprins: “(4) In cursul urmaririi penale, sub sanctiunea nulitatii, audierea si activitatea de consemnare a declaratiilor supsectului, inculpatului, persoanei vatamate si martorilor se inregistreaza cu mijloace tehnice aduio-video. Suportul electronic sau magnetic ce contine inregistrarea reprezinta proba la dosar, iar la sfarsitul audierii va fi introdus intr-un plic ce va fi sigilat si semnat de organul de urmarire sau cercetare penala. De asemenea, va fi semnat si de persoana audiata si a aparatorului, tutorelui sau reprezentantului legal al acesteia, dupa caz. Plicul sigilat va fi anexat declaratiei persoanei audiate. Cand situatia impune, organul judiciar, in interesul cauzei, poate desigila plicul ce contine suportul electronic sau magnetic numai in fata persoanelor prevazute in prezentul alineat. Atunci cand inregistrarea nu este posibila, audierea se va amana pana la obtinerea mijloacelor tehnice specifice inregistrarii audiovideo, acest lucru consemnandu-se intr-un proces verbal”.
(5) In cursul urmaririi penale, sub sanctiunea nulitatii, este interzis organelor judiciare sa procedeze la ascultarea, audierea sau consemnarea de declaratii ale suspectului sau inculpatului pana la sosirea aparatorului ales sau desemnat din oficiu”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “La art. 106 “Reguli speciale privind ascultarea” pentru a se evita eventuale abuzuri fie ale organelor judiciare, fie ale subiectilor procesuali initiatorul a gandit completarea actului procesual in sensul obligativitatii inregistrarii cu mijloace audiovideo, sub sanctiunea nulitatii, a audierii, consemnarii declaratiilor suspectului, inculpatului, persoanei vatamate si a martorului.”

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor in drept penal consultati de HotNews.ro, un dosar penal va fi mai usor de distrus. Prin introducerea aliniatelor 4 si 5 se modifica regimul unor nulitati. Sunt trecute din sfera nulitatilor relative in sfera celor absolute chestiuni ce tin de acte de procedura, respectiv audieri, expertize.Aceasta nu se justifica, sanctiunea pentru nulitatile relative fiind refacerea actului, pe cand pentru cele absolute sanctiunea este inlaturarea actului din ansamblul probator.”

1. Arestare preventiva “pe probe”, nu pe “suspiciuni”
Alineatul (1) al articolului 202 se modifica si va avea urmatorul cuprins: “Masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe concrete din care rezulta dincolo de orice indoiala ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecta ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: Motivul pentru care s-a propus modificarea sus mentionata a rezultat din faptul ca masurile preventive au un caracter exceptional si de aceea trebuie dispuse numai in conditiile aratate mai sus. Inlocuirea sintagmelor “indicii temeinice” si “suspiciune rezonabila” cu sintagma “dincolo de orice indoiala” este necesara avand in vedere ca organul judiciar, in baza probelor din dosar, nu trebuie sa aiba dubii in momentul in care propune sau dispune luare unei asemenea masuri exceptionale. Vechile sintagme intra in contradictie cu caracterul exceptional al masurilor preventive, permitand luarea unor asemenea masuri numai pe baza de indicii si suspiciuni. Totul graviteaza in jurul probelor concrete, in baza carora procurorul sau judecatorul sa isi formeze convingerea ca dincolo de orice indoiala, o persoana a savarsit o infractiune iar aplicarea masurii preventive este necesara”.

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor in drept penal consultati de HotNews.ro, se limiteaza posibilitatea de a dispune masuri preventive doar pe baza de probe, nu de suspiciuni. Or, scopul masurilor preventive este unul de a inlatura o stare de pericol pentru ordinea publica si/sau desfasurarea procesului penal (inclusiv pentru strangerea de probe) nu unul punitiv. Arestarea preventiva nu este asadar o pedeapsa ci, exact cum ii spune, o masura preventiva luata in unele cazuri inclusiv pentru a putea fi conservate/administrate probe. Masurile preventive se iau pe baza suspiciunilor rezonabile ca o fapta a fost comisa. Sigur ca suspiciunile trebuie sa fie ca si forta aproape la fel de puternice ca probele, dar nu sunt identice. Aici, initiatorii confunda ancheta cu actul de judecata”.

Proiectul de Lege pentru Modificarea Codului de Procedura Penala si a Codului Penal
1. Politicienii dicteaza cum pot fi folosite probele de la denuntatori
La articolul 225, dupa alineatul (8), se introduce un nou alineat, alin. (9), cu urmatorul cuprins: “La luarea hotararii asupra cererii prin care se propune arestarea preventiva a inculpatului, judecatorul de drepturi si libertati nu se va putea pronunta in senul luarii unei decizii in functi de denuntul facut de inculpat altor persoane care au savarsit fapte ce nu au legatura cu obiectul cererii”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “Judecatorul de drepturi si libertati in luarea deciziei asupra cererii prin care se propune arestarea preventiva a inclupatului trebuie sa evalueze numai probele care au fost administrate in legatura cu persoana inculpatului si cu faptele care fac obiectul cererii. Daca magistratul judecator, in decizia pe care o va lua, ar lua in calcul si denuntul  facut de inculpat conditiile de mai sus, ar excede obiectului cererii cu care a fost investit sa judece si ar putea inclina balanta in favoarea denuntatorului, neaplicandu-i o masura preventiva sau aplicandu-i una mai usoara”.

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor in drept consulati de HotNews.ro, reglemantarea propusa incalca principiul fundamental de drept procesual penal, potrivit caruia probele nu au o valoare dinainte stabilita in procesul penal”.

1. Procurorii, amenintati ca vor plati pentru orice achitare
Alineatul (1) al articolului 542 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“In cazul in care repararea pagubei a fost acordata potrivit art.541, precum si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o alta instanta internationala pentru vreunul din cazurile prevazute de art. 538, promovarea actiunii in regres pentru recuperarea sumei achitate are caracter obligatoriu impotriva persoanei care, cu rea credinta sau din culpa grava, a provocat situatia generatoare de daune sau impotriva institutiei la care aceasta este asigurata pentru despagubiri in caz de prejudicii provocate in exercitiul functiunii”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “Initiatorul considera ca promovarea actiunii in regres trebuie sa fie obligatorie avand in vedere ca statul trebuie sa recupereze sumele platite ca urmare a condamnarii de la persoanele responsabile pentru daunele provocate, care cu rea credinta sau din culpa grava au provocat prejudiciile in exercitiul profesiei”.

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor consultati de HotNews.ro, reglementarea propusa este extrem de grava. Introduce exercitarea obligatorie a actiunii in regres fata de magistrati in situatia unei solutii de achitare. Este de departe unul din cele mai grele mijoalce de presiune, prin care se timoreaza magistratul”.

1. Scurtarea termenelor de prescriptie, mai multe sanse pentru infractori
Modificarea termenelor de prescriptie. Literele c), d) si e) ale alineatului (1) ale articolului 154 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
(c) 6 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani.
(d) 4 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani.
(e) 2 ani cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii care nu depaseste un an sau amenda.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “Initiatorul propune reducerea termenelor de prescriptie a raspunderii penale in cazurile de la litere c), d) si e) intrucat aplicarea si executarea pedepsei dupa trecerea unui interval indelungat de timp s-ar dovedi ineficienta in raport cu scopul legii penale. Realizarea acestui scop impune, intre altele, ca raspunderea penala a infractorului sa intervina cat mai aproape de momentul comiterii infractiunii, ca procesul penal sa se desfasoare cu operativitate”.

3. Nota redactiei: “Numeroase infractiuni nu vor mai putea fi anchetate de procurori din cauza termenelor de prescriptie mici, ceea ce echivaleaza cu o amnistie”.


1. Descurajarea denuntatorilor

Alineatul (3) al articolului 290 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii ei.
Alineatul (2) al articolului 292 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Faptuitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii ei”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: “Modificarea care se propune consta in completarea textului cu un termen de 6 luni, suficient pentru ca mituitorul sa se gandeasca daca face sau nu denuntul ce i-ar conferi o clauza de impunitate. Neexistenta unui asemenea termen ar duce la posibilitatea persistentei unei activitati infractionale a mituitorului (faptuitorului) constand intr-un santaj perpetuu asupra persoanei care a dat/luat mita. Este adevarat ca textul actual permite organelor judiciare descoperirea unor fapte de coruptie si tragerea la raspundere a persoanelor vinovate, dar nu se poate permite ca mituitorul sa beneficieze de o clauza de impunitate pe un timp nedeterminat. Clauza de impunitate ar putea incalca principiul caracterului echitabil al procesului penal care consacra faptul ca “orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii” si de aceea pentru a minimaliza aceste incalcari este necesara introducerea unui termen cat mai scurt de la data savarsirii faptei in interiorul caruia sa functioneze clauza de impunitate pentru mituitor/faptuitor.”

3. Nota redactiei: Initiatorii vor sa ingreuneze la maxim posibilitatea ca fapte comise in urma cu doi, cinci sau sapte ani sa mai poata fi anchetate, asa cum se intampla in prezent. Mituitorii si faptuitorii nu isi denunta aproape niciodata faptele intr-un interval atat de scurt, de sase luni, ci o fac de regula abia cand sunt convinsi ca nu se mai pot apara singuri, cand pierd puterea si nu mai au capacitatea de a intimida martori, ascunde probe etc. Din acest motiv e bine sa nu existe un termen pentru cei care vor sa denunte fapte penale si sa beneficieze, la schimb, de impunitate.

1. Amenintarea procurorilor cu inchisoarea

La capitolul II, “Infractiuni de serviciui”, dupa articolul 296 se introduce un articol nou, art 296 indice 1 intitulat “Abuzul de putere al organelor judiciare” cu urmatorul cuprins:
“Fapta lucratorului de cercetare penala, procurorului sau judecatorului care in exercitarea atributiilor de serviciu, pe parcursul procesului penal, de a promite persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului o situatie procesuala care sa duca la neluarea unei masuri preventive sau luarea ori inlocuirea unei asemenea masuri cu una mai usoara, in schimbul careia acesta sa denunte persoane care au savarsit infractiuni se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea ocuparii unei functii publice.
(2) Daca promisiunea consta in inlaturarea raspunderii penale a persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului, desi exista date si probe din care rezulta presupunerea rezonabila ca acestia au savarsit infractiuni, maximul special al pedepsei prevazut de lege se majoreaza cu o treime.
(3) Daca promisiunea ajunge in faza de executare, maximul special al pedepsei prevazut de lege se majoreaza cu jumatate.
(4) Fapta lucratorului de cercetare penala sau procurorului care, in exercitarea atributiilor de serviciu, pe parcursul procesului penal, nu solutioneaza o plangere, un denunt facute printr-unul din modurile aratate la art. 288 din Codul de procedura penala, in termen de 2 ani de la data sesizarii se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani si interzicerea ocuparii unei functii publice.
(5) Daca fapta prevazuta la alin (4) a fost savarsita cu rea credinta, se aplica pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani si interzicerea ocuparii unei functii pulblice”.

2. Argumentul initiatorilor din expunerea de motive: Desi Codul penal sanctioneaza abuzul de putere al organelor judiciare asa cum este prevazut la art 280 “Cercetarea abuziva” si art 283 “Represiunea nedreapta”, aceste incriminari nu sunt suficiente, motiv pentru care initiatorul a propus si incriminarea faptelor descrise mai sus. In acest sens, fapta prevazuta la alin (4) si forma agravanta de la alin (5) sanctioneaza abuzul organelor judiciare constand in nesolutionarea plangerilor sau denunturilor cu care au fost sesizate potrivit art. 228 din Codul de procedura penala intr-un termen rezonabil de la data sesizarii. Termenul propus este de doi ani si este suficient pentru ca organele judiciare sa solutioneze plangerea sau denuntul, indiferent de gradul de complexitate al acestora”.

3. Nota redactiei: “Potrivit specialistilor consultati de HotNews.ro, se introduce o noua infractiune cu acelasi scop si finalitate ca si reglementarea anterior citata, respectiv de a timora magistratul si de a limita posibilitatea de a obtine mijloace de proba. Or, procurorii se confrunta deja cu problema supraincarcarii cu dosare, unele mari, complexe, care necesita investigatii in mai multe tari, comisii rogatorii, care pot luat timp. Actualmente, clauza de nepedepsire aplicabila denuntatorilor prevazuta de lege este in vigoare in mai multe legislatii ale mai multor state din UE si Consiliul Europei, se numeste ‘effective regret”.

In Parlament exista deja mai multe tentative de modificare a Codului de Procedura Penala. Unele au reusit partial, cum este cazul proiectului initiat de senatorul PSD Serban Nicolae. Unele prevederi, cum ar fi cele referitoare la regimul incatusarii, au trecut de Comisia Juridica si merg in plen. Pe de alta parte, Romania se afla inca sub Mecanismul de Cooperare si Verificare. MCV prevede, intre altele, stabilitatea legislatiei anticoruptie si a sanctionat tentativele parlamentarilor de a o modifica. Legislatia penala se afla si sub monitorizarea Statelor Unite, care si-au manifestat public ingrijorarea de fiecare data cand politicienii au cautat sa ingreuneze munca procurorilor.
Expunerea de Motive la Proiectul de Lege de Modificare a Codului Penal

Sursa: hotnews.ro

 

Fostul deputat Marko Attila, urmărit internațional prin Interpol

Fostul deputat Marko Attila a fost dat în urmărire internațională prin Interpol, după ce a fost arestat preventiv în lipsă la solicitarea DNA, potrivit unor oficiali din cadrul Poliției Române.

Conform anchetatorilor, fostul deputat este urmărit din data de 29 aprilie, dată la care mandatul de arestare a ajuns la Poliția Covasna.

Potrivit procedurii, acesta a fost dat inițial în urmărire națională, după care, în condițiile în care există date certe cu privire la faptul că se află pe teritoriul Ungariei, a fost dat în urmărire internațională, iar fotografia sa a fost publicată pe pagina electronică a Poliției Române, la secțiunea “Urmăriți”.

Surse din rândul anchetatorilor au declarat, pentru MEDIAFAX, că mama lui Marko Attila le-a dat polițiștilor numărul de telefon pe care acesta îl folosește în Ungaria, dar fostul deputat nu a răspuns.

Fostul deputat UDMR, fostul șef al ANI, Horia Georgescu și parlamentarul Theodor Nicolescu au fost trimiși în judecată, în 9 aprilie, în dosarul în care sunt acuzați de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum și a patru inculpați care aveau calitatea de experți evaluatori autorizați.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Marko Attila și ceilalți inculpați au produs un prejudiciu statului român de peste 84 de milioane de euro.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, pe 29 aprilie, arestarea preventivă în lipsă a fostului deputat Marko Attila.

Solicitarea de arestare preventivă în lipsă a fost depusă de procurorii DNA, care au arătat că există date suficiente care să ateste faptul că Marko Attila s-a sustras urmăririi penale.

DNA a solicitat Camerei Deputaților, pe 26 martie, “încuviințarea reținerii și arestării preventive a lui Marko Attila, iar pe 22 aprilie a primit răspuns că acesta își depusese, din 1 aprilie, demisia din funcția de deputat. La data de 16 aprilie 2015, președintele Camerei Deputaților a luat act de această demisie, prin urmare solicitarea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a rămas fără obiect.

Sursa: mediafax.ro

Avocata Alina Scafaru, arestată preventiv

de Marian MOCANU

Avocata vasluiancă arestată ieri de procurorii DNA pentru dare de mită și introducerea de obiecte interzise în Penitenciarul Iași a fost arestată preventiv pentru 30 de zile. Odată cu ea, a fost arestat și agentul Aurel Craiu, dar și iubitul avocatei, deținutul Florin Rotariu.

Alina Mihaela Scafaru a fost reținută preventiv pentru că a plătit cu 1.000 de euro un gardian de la Penitenciarul Iași pentru a-i duce iubitului ei opt telefoane mobile, un încărcător de telefon și mai multe sticle de băutură.

Marți seara, după mai multe ore de audieri, judecătorii Curții de Apel Iași au admis cererea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași de arestare preventivă a avocatei. Și Aurel Craiu, gardianul de la Penitenciarul Iași, a primit mandat de arestare preventivă. De asemenea, în vizorul procurorilor se află și interlopul Florin Rotariu, iubitul avocatei, care este deja încarcerat pentru trafic de persoane.

Alina Mihaela Scafaru și iubitul ei, Florin Rotariu sunt acuzați de dare de mită și „instigare la introducerea, în mod ilicit, de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor și alcool într-un penitenciar, centru de reținere și arestare preventivă, centru de arestare preventivă, centru educativ și centru de detenție, în scopul folosirii lor de către deținuți”, conform procurorilor DNA.

Aurel Craiu este acuzat de complicitate la aceste fapte.

Avocata vasluiancă se pare că-și făcuse un obicei în a apăra diverși interlopi ieșeni, cu atât mai mult cu cât iubitul ei, Florin Rotariu, poreclit „Cap de porc” era unul din locotenenții Cordunenilor. Acesta este poate și motivul pentru care, în ultima perioadă, Alina Mihaela Scafaru pleda mai mult în instanțele ieșene.

Acum, pentru faptul că, la imboldul prietenului ei, a dat mită unui gardian, tânăra avocată riscă până la șapte ani de închisoare doar pentru infracțiunea de dare de mită.

Senatorii juristi au adoptat proiectul de lege prin care este eliminata incatusarea in cazul coruptiei si altor acte fara violenta/ Arestul sever, respins de Comisia Juridica

Comisia Juridica a Senatului a adoptat marti proiectul de lege de modificare a Codului de Procedura Penala al senatorului PSD Serban Nicolae prin care este eliminata incatusarea persoanelor fata de care s-a impus masura de arest preventiv si care nu au comis acte de violenta. Practic, prin aceasta modificare cei acuzati de coruptie sau trafic de influenta nu vor mai fi incatusati in momentul retinerii si arestarii preventive decat in cazul in care au fost violenti sau au incercat sa se sustraga urmaririi penale.

O alta modificare adusa Codului de Procedura Penala aprobata astazi de senatorii juristi presupune ca persoanele fata de care s-a dispus masura arestului la domiciliu, dar care locuiesc permanent in alta parte decat domiciliul din actul de identitate, sa poata opta pentru aceasta locuinta.

Modificarile adoptate de Comisia Juridica la propunerea lui Nicolae sunt urmatoarele:

  • “Persoanele fata de care s-a dispus una din masurile preventive prevazute la alin. (4) lit. a) si d), nu sunt incatusate in nicio imprejurare cu exceptia celor cercetate pentru infactiuni comise prin acte de violenta, a celor care s-au sustras urmaririi penale ori a celor care s-au opus masurii dispuse”.
  • “In cazul in care inculpatul locuieste, cu caracter permanent, intr-o alta locuinta decat cea mentionata ca domiciliu in actul de identitate, la cererea inculpatului, instanta poate dispune ca arestul la domiciliu sa se execute in respectiva locuinta”.

Serban Nicolae a declarat ca incatusarea “poate sa fie in multe situatii o forma de umilire”.Aceste doua prevederi au facut parte dintr-un proiect de lege mai amplu depus de senatorul social-democrat care a fost respins de comisie marti – cu exceptia punctelor mentionate mai sus. Una dintre prevederile care au fost respinse se referea la arestul sever, masura care ar fi fost introdusa practic in locul arestului preventiv, alternativa la masura arestului la domiciliu. In urma acestei modificari, actele de coruptie erau scoase, alaturi de alte acte non violente, din categoria arestului sever, ceea ce ar fi insemnat ca nu ar mai fi putut fi arestati preventiv cei acuzati de coruptie.

Guvernul a dat aviz negativ acestui proiect.

Serban Nicolae a declarat ca isi va sustine in continuare proiectul in plenul Senatului, prima camera sesizata. Camera Deputatilor este decizionala.

La sedinta comisiei de saptamana trecuta, referindu-se la eliminarea incatusarii, Nicolae a declarat: “Incatusarea si expunerea in catuse in spatiu public este o forma de umilire. Sunt unii oameni care vor sa isi acopere cu o haina catusele. Eu am propus o varianta, ea trebuie sa faca insa obiectul dezbateriii. Aceasta (incatusarea – n.r.) trebuie sa fie o exceptie. Daca mergeti pe strada si intrebati cand se incatuseaza o persoana, o sa vedeti ca lumea nu a inteles”.

Sursa: hotnews.ro

Escroc băgat după gratii!

de Răzvan CĂLIN

Un individ din Bârlad care a comis mai multe înșelăciuni și furturi a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

Polițiștii de la Biroul de Investigații Criminale Bârlad au reușit să depisteze un individ care a comis mai multe infracțiuni de înșelăciune și furt. Este vorba despre Gelu Lazarciuc, în vârstă de 33 de ani, din Bârlad, în sarcina căruia au fost reținute o infracțiune de înșelăciune, trei tentative de înșelăciune și două furturi.

Conform anchetei, cele trei tentative de înșelăciune au fost comise în a doua jumătate a anului trecut. Individul a încercat să convingă trei persoane din Bârlad să îi dea diverse sume de bani, iar el în schimb le va aduce combustibil la un preț avantajos. Pentru a-i convinge, Lazarciuc se dădea drept angajat al unei societăți comerciale de profil, însă, chiar și așa, nu a reușit să-i ”aburească” pe cei trei oameni, care, în schimb, i-au sesizat pe polițiști.

”Din păcate, alte două persoane din Bârlad nu au fost la fel de vigilente și au dat curs solicitărilor acestui bărbat. Una dintre acestea i-a dat 180 de lei pentru a-i aduce niște combustibil, iar altă persoană i-a dart 650 de lei în schimbul promisunii că îi va facilita efectuarea unei revizii tehnice. Bineînțeles că inidvidul nu a făcut nimic în acest sens ăi a înșelat ambele persoane. O altă infracțiune de care este suspicionat acest individ a fost săvârșită la începutul anului în curs. O persoană din Bârlad i-a încredințat o butelie de aragaz pentru a o încărca, însă individul nu a făcut acest lucru. De asemenea, la începutul lunii martie a.c., pe timp de noapte, același suspect a sustras din locuința unei persoane din Bârlad, pe care o cunoștea, două telefoane mobile, în valoare de aproximativ 350 lei, pe care ulterior le-a valorificat”, ne-a declarat comisarul Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui.

Lazarciuc a fost reținut de polițiști pentru 24 de ore, iar duminică, 26 aprilie, Judecătoria Bârlad a decis arestarea sa preventivă pentru 30 de zile.

Spărgătorul din Bârlad rămâne după gratii

de Marian MOCANU

După ce a fost prins de jandarmii bârlădeni încercând să spargă un magazin din Bârlad, Costel Cosmin Vaishutt ar fi vrut să mai fie liber, posibil pentru a continua șirul spargerilor. Magistrații Tribunalului Vaslui au respins contestația cu privire la menținerea arestării preventive decisă de judecătorii bârlădeni formulată. Individul, de loc din Epureni, împreună cu un alt recidivist din Coroiești, își făcuseră un obicei în a sparge locuințe sau magazine din Bârlad.

Costel Cosmin Vaishutt, în vârstă de 29 de ani, din Epureni, împreună cu un alt individ, Costel Năztasă, în vârstă de 26 de ani, din Coroești, autorii mai multor furturi din locuințe sau societăți comerciale din Bârlad, sunt în prezent după gratii după ce au fost prinși în flagrant. Cei doi veneau special la Bârlad și operau la adăpostul întunericului, prin forțarea geamurilor locuințelor sau a grilajelor spațiilor comerciale, de unde furau tot ce găseau. De multe ori, dădeau mai multe spargeri în aceeași noapte, după care părăseau orașul cu bunurile furate. Pe data de 28 februarie, însă, li s-a înfundat, jandarmii prinzându-i în flagrant, alertați fiind de un bârlădean ce trecea prin zonă. Cei doi au încercat să fugă, abandonând bunurile furate anterior dintr-o locuință.

Au fost arestați preventiv pe 2 martie, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de furt calificat și trei de tentativă de furt calificat, iar săptămâna trecută judecătorii bârlădeni au dispus menținerea măsurii arestării preventive.

Vaishutt a contestat această decizie, însă judecătorii Tribunalului Vaslui au respins-o ieri, dat fiind pericolul social pe care-l reprezintă faptele sale. Cei doi spărgători sunt recidiviști, Năstasă mai fiind închis pentru tâlhărie, iar Vaishutt a fost condamnat în anul 2008 pentru omor.

Tupeu de mic tâlhar

de Marian MOCANU

Arestat preventiv lunea trecută sub acuzația de tâlhărie calificată, „moțul” de doar 16 ani David Ciubotaru a contestat în van această măsură dictată împotriva sa de judecătorii bârlădeni.

Judecătorii Tribunalului Vaslui au considerat că gravitatea faptei impune ca tânărul David Ciubotaru să fie cercetat în stare de arest, respingând contestația formulată de acesta. Venit în Bârlad tocmai din județul Alba, unde locuiește, lui Ciubotaru i-a plăcut telefonul unui tânăr de aceeași vârstă astfel că i l-a smuls din mâini și a luat-o la goană. Victima, care a plecat în urmărirea hoțului, s-a ales și cu mai multe lovituri administrate de tânărul tâlhar, în dorința acestuia din urmă de a scăpa.

Identificat repede de polițiști, David Ciubotaru s-a ales cu dosar penal pentru tâlhărie calificată, riscând o pedeapsă de până la zece ani de închisoare.

Primarul Radu Mazăre, încarcerat în arestul Poliției Capitalei

Primarul Constanței, Radu Mazăre, a fost dus, vineri seară, în arestul central al Poliției Capitalei din cel al Poliției Constanța, după ce a fost arestat preventiv, joi, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 9 milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit în obținerea de autorizații.

Mazăre a stat, de joi după-amiază, după pronunțarea deciziei de arestare în cazul său, de instanța supremă, în arestul Poliției Constanța.

Vineri seară el a fost adus la arestul Poliției Capitalei, unde ar urma să își petreacă restul perioadei de detenție.

Instanța supremă a decis definitiv, joi, ca primarul Constanței, Radu Mazăre, să fie arestat preventiv pentru 30 de zile, în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro, de la firme pe care le-a sprijinit în obținerea de autorizații și respectiv câștigarea unei licitații, cu ajutorul omului de afaceri Sorin Strutinsky.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au admis, astfel, contestația procurorilor împotriva deciziei de cercetare în libertate a primarului Constanței din 18 martie.

În acest caz a fost arestat preventiv și omul de afaceri Sorin Strutinsky, care este deja încarcerat, pe numele său fiind emis un alt mandat de arestare preventivă, într-un alt dosar.

Radu Mazăre a fost trimis în judecată, vineri, de DNA Constanța într-un alt dosar, în care este cercetat pentru vânzarea unor   terenuri din Mamaia la prețuri subevaluate, procurorii stabilind că în acest caz bugetul Primăriei Constanța a fost prejudiciat cu peste patru milioane de euro.

În dosarul în care a fost arestat joi, Mazăre este acuzat că, în perioada 2006 – 2009, beneficiind de ajutorul lui Strutinsky, a solicitat și primit circa două milioane de euro de la reprezentanții a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri în Constanța.

Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanții societății respective cu o firmă controlată de Mazăre, atât direct, cât și prin intermediul lui Strutinsky, potrivit procurorilor.

Mazăre mai este acuzat că, în perioada 2008 – 2014, tot cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comercială, peste șapte milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orașului. În același timp, între firma respectivă și primărie, a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 de lei (335 milioane de euro).

Și în acest caz, notează procurorii, mita a fost primită prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între societatea respectivă și aceeași firmă controlată de cei doi inculpați.

Din analiza procedurii de achiziție care a precedat semnarea acestui contract au rezultat o serie de încălcări ale legislației aplicabile, imputabile lui Mazăre, referitoare la: impunerea condiției ca ofertanții să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje și echipamente în orice locație de pe teritoriul municipiului Constanța, în perioada desfășurării procedurii, utilajele și echipamentele urmând a fi prezentate, staționate, pe toată perioada menționată, sub sancțiunea descalificării ofertanților, modul de estimare a valorii contractului, alegerea modalității de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanța prin gestiune delegată, inexistența numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de două oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim trei participanți, și tariful de salubritate.

Ca urmare a acestor acțiuni a fost produs un prejudiciu în sumă de 112.557.288 de lei (circa 26 de milioane de euro), sumă care constituie în același timp un folos necuvenit obținut de societatea comercială beneficiară a contractului, mai spun procurorii.

Mazăre mai este acuzat că, în perioada noiembrie 2006 – 2013, în calitate de primar al municipiului Constanța, a participat la încheierea a 12 contracte între primărie și societatea controlată de el și Strutinsky, în valoare totală de peste 6 milioane de lei. În perioada noiembrie 2008 – 2012, în aceeași calitate, Mazăre a mai semnat 13 contracte, acorduri cadru și contracte subsecvente încheiate între Primăria Municipiului Constanța și o societate comercială la care era asociat Strutinsky, în valoare totală de peste 23 milioane lei.

Aceste contracte au vizat achiziția unor servicii artistice desfășurate cu diverse ocazii, organizarea unor spectacole artistice, serviciul de pază a bunurilor publice și private aparținând municipiului Constanta, serviciul de protecție a funcționarilor Primăriei Municipiului Constanța aflați în exercițiul funcțiunii în perioada 15 februarie 2009 – 15 februarie 2012, etc.

În ambele cazuri, au fost obținute foloase atât pentru sine, prin societatea pe care o controla și cu care Mazăre s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii cinci ani înainte de comiterea faptei, cât și pentru Sorin Strutinsky, arată anchetatorii.

Potrivit unor documente ale procurorilor, obținute de MEDIAFAX, cercetările în acest dosar au la bază sesizarea făcută de Agenția Națională de Integritate, care cerea DNA să îl verifice pe Radu Mazăre pentru conflict de interese, după ce Primăria Constanța a acordat contracte în valoare de aproape 4,6 milioane de euro firmelor Conpress Holding și Soti Cable Neptun, al căror asociat, Sorin Strutinsky, este în relații comerciale cu Mazăre în opt societăți. În prezent, omul de afaceri este arestat și judecat în dosarul de trafic de influență în care este acuzat că a primit aproximativ 2 milioane de euro ca să intervină la instituții publice pentru plata unor lucrări.

Sursa: mediafax.ro

Sentinte finale in dosarul Mita la PSD: Ioan Niculae, cel mai bogat roman – doi ani si sase luni de inchisoare cu executare, Bunea Stancu – trei ani

Omul de afaceri Ioan Niculae a fost condamnat joi la doi ani si sase luni de inchisoare cu executare in dosarul “Mita la PSD”, in care fostul lider PSD-ist Gheorghe Bunea Stancu a fost condamnat la trei ani de inchisoare, anunta Realitatea TV.

Gheorghe Teodorescu si Viorel Barac pedepse de cate doi ani cu sporuri de sase luni, astfel ca va executa fiecare o pedeapsa de doi ani si jumatate de inchisoare.

Instanta a mai decis confiscarea sumei de 641.000 de lei de la Ioan Niculae, potrivit agentiei Mediafax.

Potrivit topului Forbes 2015, Ioan Niculae, proprietarul InterAgro, este cel mai bogat roman, cu o avere estimata la 1,1 miliarde de dolari.

In acest dosar, in prima instanta, Judecatoria Sectorului 1 a decis, in 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeasi decizie fiind luata si in cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Barac si Gheorghe Teodorescu.

Fostul lider PSD Braila a fost acuzat de DNA ca s-a folosit de functia pe care o detine in partid pentru “a obtine pentru altul bani sau foloase necuvenite”, in campania electorala din 2009, cand Mircea Geoana a candidat la presedintia Romaniei.

Bunea Stancu i-ar fi cerut 1 milion de euro omului de afaceri Ioan Niculae, pentru a sustine campania electorala a lui Mircea Geoana. O parte din bani, aproximativ 150.000 de euro, ar fi fost platiti prin casa de sondaje INSOMAR, detinuta de Sorin Ovidiu Vintu.

In schimbul banilor, potrivit procurorilor, omul de afaceri ar fi urmat sa aiba un cuvant de spus la numirea unor persoane in functii importante din Guvern. Scopul ar fi fost ca persoanele ce ar fi urmat sa fie numite in functiile importante sa ii sustina interesele si anume sa acorde avantaje companiilor sale si sa le vanda gaz la un pret mult mai ieftin.

Astfel, in dosar, procurorii argumenteaza ca Gheorghe Bunea Stancu discuta cu omul de afaceri Cristian Burci despre cooptarea unor alti oameni de afaceri precum Ioan Niculae sau Sebastian Ghita care, in schimbul unor contributii financiare, urmau sa fie rasplatiti cu diverse functii guvernamentale.

In acest doar, procurorii DNA au inceput urmarirea penala pe 11 mai 2011, iar in 11 ianuarie 2012 i-au trimis in judecata pe Bunea Stancu, Niculae, un director de la InterAgro si un actionar de la INSOMAR.

Din rechizitoriul DNA:

– In cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu si-a folosit influenta si autoritatea rezultate din functia de presedinte al organizatiei judetene Braila a Partidului Social Democrat pentru a obtine, cu incalcarea dispozitiilor legale ce privesc finantarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC InterAgro SA, bani ce urmau sa fie folositi in campania electorala prezidentiala, desfasurata la sfarsitul anului 2009, pentru sustinerea candidatului PSD, Mircea Geoana.

– Potrivit intelegerii, sumele de bani trebuiau sa fie date indirect, in sensul ca Ioan Niculae urma sa achite plati catre diferiti furnizori de servicii ce aveau legatura cu campania electorala, inclusiv institutii implicate in realizarea de sondaje de opinie publica. In acest fel se disimula destinatia reala a sumelor de bani, ocolindu-se dispozitiile legale referitoare finantarea partidelor politic.

– In schimbul banilor oferiti, Ioan Niculae a solicitat ca, in cazul castigarii alegerilor de catre candidatul PSD, sa fie desemnate persoane care sa ii sustina interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, precum si la nivelul celor doua societati nationale ce aveau ca obiect gestionarea si distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz si SNGN Romgaz SA).

– Pe parcursul cercetarilor, procurorii au mai stabilit ca din suma de un milion de euro, s-au platit efectiv 641.730 de lei, aproximativ 150.000 de euro, folosindu-se drept paravan un contract incheiat intre societatea controlata de Ioan Niculae – InterAgro si SC INSOMAR SRL. Acest contract a fost incheiat pentru servicii fictive, tocmai pentru a se crea o acoperire aparent legala destinatiei reale a sumelor de bani, si anume finantarea unui partid politic cu incalcarea dispozitiilor legale.

-Contractul propriu-zis si actele aferente (procesul-verbal de receptie, facturi) au fost incheiate de Viorel Barac si Gheorghe Teodorescu, cu mijlocirea lui Ioan Niculae.

In dosar, procurorii argumenteaza ca Gheorghe Bunea Stancu discuta cu omul de afaceri Cristian Burci despre cooptarea unor alti oameni de afaceri precumIoan Niculae sau Sebastian Ghita care, in schimbul unor contributii financiare, urmau sa fie rasplatiti cu diverse functii guvernamentale. Iata ce se mentioneaza in dosar:

– Tot in cursul lunii iulie 2010, in urma punerii in executare a autorizatiilor dispuse de ICCJ, au fost evidentiate si mai multe convorbiri telefonice purtate de persoanele suspecte a fi implicate in activitati infractionale si care confirma intru totul aspectele avute in vedere la sesizarea din oficiu, mai ales cu privire la folosirea aceluiasi modus operandi de catre numitul Gheroghe Bunea Stancu.

– Astfel, la data de 8.07.2010, Gheorghe Bunea Stancu, de la postul telefonic […] Poarta doua discutii telefonice cu Burci Cristian iar din continutul acestor convorbiri rezulta ca, in aceeasi modalitate, folosind influenta pe care o are in formatiunea politica din care face parte, acesta ii promite lui Burci Cristian ca, la momentul in care formatiunea politica va ajunge la guvernare, il va nominaliza pentru un post important, la o “agentie sau autoritate”, ca rasplata pentru contributia sa baneasca, necesara acoperirii datoriilor partidului, activitate de care numitul Gheorghe Bunea Stancu se ocupa direct, sens in care contacteaza diferiti oameni de afaceri.

– Tot in cuprinsul acestor discutii, Gheorghe Bunea Stancu afirma ca asemenea lui Burci Cristian mai sunt si alti oameni de afaceri, care vor beneficia de functii importante, de ministri, pentru contributiile lor banesti, nominalizand in acest sens pe Ioan Niculae si pe un anume Ghita, care, in urma verificarilor a rezultat ca este Ghita Sebastian Aurelian, patron SC Asesoft SA.

– Faptul ca se discuta despre sumele de bani pe care acesti oameni de afaceri le “cotizeaza” sub diferite forme, mai mult sau mai putin “oculte”, evitand dispozitiile legale privitoare la finantarea formatiunilor politice, este intarita si de discutiile repetate purtate de Gheorghe Bunea Stancu cu diferite persoane – oameni de afaceri (Burci Cristian si altii) sau oameni politici (ex Adrian Nastase si altii) (sursa: dosar DNA)

Pentru a sustine afirmatiile de mai sus, procurorii insereaza in dosar si o interceptare a unei convorbiri telefonice dintre Gheorghe Bunea Stancu si Cristian Burci in care discutau despre numirea oamenilor de afaceri in functii guvernamentale. Citeste mai jos stenograma:

Gheorghe Bunea Stancu: Nu eu ti-am spus. Am vorbit si cu Victor dupa aia si i-am zis in masina: “bai noi trebuie sa ne apropiem trei patru oameni tu, Ghita si inca doi, probabil Niculae si inca unul.”

Cristian Burci: Normal

Gheorghe Bunea Stancu: Mai multi, nu ma bag. Nici nu poti sa ii ajuti pe toti, ca nu ai cum.

Cristian Burci: Normal, normal.

Gheorghe Bunea Stancu: Chiar daca ai vrea. Iar dupa aia, lasa, ca din aia doi o sa il punem pe Nicu si pe Cristi la o autoritate, e foarte bine. Nu o sa pun eu si cu tine sapte ministri. Ai inteles?

Cristian Burci: Da. Noi trebuie sa fim si niste oameni intelegatori ca pana la urma conteaza contextul mare. Acuma, daca se poate, da, ca, vorba aia, sunt apropiati de noi. Dar daca nu se poate, trebuie sa si…
(sursa: dosar DNA)

Sursa: hotnews.ro

Reacția ȘOC a PRO TV în privința concurentului PUȘCĂRIAȘ de la ROMÂNII AU TALENT. Ce se întâmplă acum ESTE FĂRĂ PRECEDENT

ProTV reacționează după ce criticile aduse în ultimele zile, ca urmare a participării în cadrul emisiunii Românii au talent a lui Andrei Grigoriu, un concurent care a fost condamnat la închisoare pentru complicitate la crimă, însă pe scenă a mințit că a fost pedepsit doar pentru tăinuirea unei infracțiuni.

Postul de televiziune face următoarele precizări.

“După difuzarea ediției cu numărul trei “Românii au talent”, PRO TV a aflat că Andrei Grigoriu, concurent în show, a prezentat fapte și a făcut declarații false în cadrul emisiunii, precizând faptul că a fost trimis în închisoare pentru că a tăinuit o crimă comisă de prietenul său, la care el nu a fost martor. Instanța l-a condamnat de facto pentru implicarea activă în această crimă sub acuzația de complicitate. Regretăm faptul că emisiunea noastră a fost folosită în mod abuziv de concurent în acest context. Conform regulilor show-ului, juriul și gazdele emisiunii întâlnesc concurentul pentru prima dată în momentul în care acesta urcă pe scenă. Prestația a fost evaluată luând în considerare discursul înșelător prezentat de către acesta în momentul său. Ne cerem scuze pentru această situație și am decis să îl eliminăm imediat din emisiune”, se arată în comunicatul PRO TV.

Sursa: libertatea.ro

Darius Vâlcov și Radu Mazăre, ARESTAȚI PREVENTIV.

Instanța supremă a decis, joi, arestarea preventivă a fostului ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, în dosarul în care este acuzat de trafic de influență, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri. În aceeași zi, instanța supremă a decis definitiv ca primarul Constanței, Radu Mazăre, să fie arestat preventiv, în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro, de la firme pe care le-a sprijinit în obținerea de autorizații și respectiv câștigarea unei licitații.

UPDATE 18:00 Darius Vâlcov, dus de polițiști de la DNA în Arestul Central al Poliției

Darius Vâlcov a fost dus de polițiști de la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) la Arestul Central al Poliției, după ce instanța supremă a decis, joi, emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru 23 de zile pe numele fostului ministru.

În momentul în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a emis mandatul de arestare pe numele lui Vâlcov, el se afla în sediul DNA, unde venise pentru a face noi declarații în fața anchetatorilor, după ce Senatul a avizat cea de-a doua solicitare a procurorilor de reținere și arestare a fostului ministru.

UPDATE 17:30 Primarul Radu Mazăre, adus în arestul Poliției Județene Constanța

Primarul Constanței, Radu Mazăre, a fost adus, joi după-amiază, în arestul Poliției Județene Constanța, după ce instanța supremă a decis ca acesta să fie arestat preventiv în dosarul în care este acuzat că a luat mită 9 milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit în obținerea de autorizații.

Surse din Poliție au declarat că Radu Mazăre a fost depistat, joi după-amiază, în municipiul Constanța și a fost adus în arestul Poliției Județene, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Primarul va rămâne în arestul Poliției Județene Constanța pănâ când se va stabili unde va efectua restul zilelor de arest preventiv.

  • Darius Vâlcov, arestat preventiv în dosarul în care este acuzat de trafic de influență

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis astfel contestația procurorilor DNA la decizia din 26 martie prin care s-a decis cerecetarea lui Vâlcov în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de trafic de influență.

Judecătorii au decis ca Vâlcov să fie arestat preventiv 23 de zile, între 2 și 24 aprilie.

Instanța supremă a judecat miercuri cererea DNA de arestare preventivă a fostului ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, iar joi a fost anunțată decizia judecătorilor, aceasta fiind definitivă.

Fostul ministru al Finanțelor a fost arestat la domiciliu din 26 martie, după ce judecătorul de drepturi și libertăți de la Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție de arestare preventivă a lui Vâlcov.

Anterior, Darius Vâlcov a stat 24 de ore în arestul Poliției Capitalei, după ce a fost reținut de către procurorii DNA, în urma avizului dat de Senat în 25 martie, pentru reținerea și arestarea sa.

Plenul Senatului a aprobat miercuri și cea de-a doua cerere a DNA privind încuviințarea reținerii și arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov fiind înregistrate 106 opțiuni “pentru” și 29 “împotrivă”.

DNA a cerut Senatului în 24 martie noul aviz pentru arestarea lui Vâlcov, acesta fiind suspectat și că a folosit informații obținute când a fost primar, senator și ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate și un birou de avocatură. Procurorii susțin că aceste firme erau deținute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuși. Comisia juridică a Senatului a avizat favorabil, marți, această nouă cerere a DNA.

Darius Vâlcov, care marți a fost la DNA pentru a da noi declarații în dosarul în care este acuzat de trafic de influență, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaștere a vinovației sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acțiunii penale, inculpatul și procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoașterii vinovăției de către inculpat.

“Acordul de recunoaștere a vinovăției se poate încheia numai cu privire la infracțiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult șapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influență, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obținut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripționat Renoir, un tablou inscripționat Jean Cocteau și o pictură pe lemn, inscripționată Aurel Acasandrei, precum și sumele de 90.000 de dolari și 1.323.850 de lei. Anchetatorii susțin că banii și bunurile au fost depozitate într-un seif.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanțelor.

Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, șase percheziții în localități din județul Olt, în municipiul Slatina și în București, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziționate de Darius Vâlcov, prin interpuși, de la case celebre de licitații, cu bani presupus obținuți din fapte de corupție.

În urma perchezițiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri și un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Constantin Piliuță, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

Surse judiciare au declarat, petnru MEDIAFAX, că miercuri fostul ministru al Finanțelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate și predate unui muzeu.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov intenționa să deschidă o galerie de artă în București, iar în acest scop luase un spațiu și începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov și oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenționa să o deschidă în Capitală era pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziții 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziția de tablouri, au precizat sursele citate.

Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alții, de Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ștefan Câlția, Adam Bălțatu, Aurel Băieșu, Dumitru Ghiață, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuță, Constantin Păuleț, Andy Worhol și Mihai Sârbulescu. Tot la aceeași adresă au fost găsite și obiecte decorative semnate Pablo Picasso și Victor Brauner, au precizat sursele citate.

Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov și-a anunțat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcția de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunțat la funcție câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

Din august 2014 și până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârșitul anului trecut și până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanțelor Publice.

  • Radu Mazăre, arestat preventiv, în dosarul în care este acuzat că a luat mită

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au admis, astfel, contestația procurorilor împotriva deciziei de cercetare în libertate a primarului Constanței.

Astfel, magistrații au emis, joi, un mandat de arestare preventivă de 30 de zile pe numele lui Radu Mazăre și al omului de afaceri Sorin Strutinsky.

Radu Mazăre urmează să fie dus în Arestul Poliției Capitalei. Strutinsky este deja încarcerat, pe numele său fiind emis un alt mandat de arestare preventivă, într-un alt dosar.

În 18 martie, judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța supremă a decis ca primarul Constanței să fie cercetat în libertate, în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro, de la firme pe care le-a sprijinit în obținerea de autorizații și respectiv câștigarea unei licitații, cu ajutorul omului de afaceri Sorin Strutinsky.

Tot atunci, judecătorul a respins și propunerea de arestare preventivă a omului de afaceri Sorin Strutinsky.

Decizia a fost contestată la instanța supremă, care joi a dat o decizie definitivă.

Primarul municipiului Constanța a fost reținut pentru 24 de ore, în 16 martie, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), pentru trei fapte de luare de mită, abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, și conflict de interese (două infracțiuni), potrivit unui comunicat. De asemenea, procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de omul de afaceri Sorin Strutinsky, arestat preventiv în altă cauză, cu privire la săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la luare de mită.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Strutinsky, a solicitat și primit circa două milioane de euro de la reprezentanții a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri în Constanța.

Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanții societății respective cu o firmă controlată de Mazăre, atât direct, cât și prin intermediul lui Strutinsky, potrivit procurorilor.

Mazăre mai este acuzat că, în perioada 2008 – 2014, tot cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comercială, peste șapte milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orașului. În același timp, între firma respectivă și primărie, a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 de lei (335 milioane de euro).

Și în acest caz, notează procurorii, mita a fost primită prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între societatea respectivă și aceeași firmă controlată de cei doi inculpați.

Din analiza procedurii de achiziție care a precedat semnarea acestui contract au rezultat o serie de încălcări ale legislației aplicabile, imputabile lui Mazăre, referitoare la: impunerea condiției ca ofertanții să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje și echipamente în orice locație de pe teritoriul municipiului Constanța, în perioada desfășurării procedurii, utilajele și echipamentele urmând a fi prezentate, staționate, pe toată perioada menționată, sub sancțiunea descalificării ofertanților, modul de estimare a valorii contractului, alegerea modalității de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanța prin gestiune delegată, inexistența numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de două oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim trei participanți, și tariful de salubritate.

Ca urmare a acestor acțiuni a fost produs un prejudiciu în sumă de 112.557.288 de lei (circa 26 de milioane de euro), sumă care constituie în același timp un folos necuvenit obținut de societatea comercială beneficiară a contractului, mai spun procurorii.

Mazăre mai este acuzat că, în perioada noiembrie 2006 – 2013, în calitate de primar al municipiului Constanța, a participat la încheierea a 12 contracte între primărie și societatea controlată de el și Strutinsky, în valoare totală de peste 6 milioane de lei. În perioada noiembrie 2008 – 2012, în aceeași calitate, Mazăre a mai semnat 13 contracte, acorduri cadru și contracte subsecvente încheiate între Primăria Municipiului Constanța și o societate comercială la care era asociat Strutinsky, în valoare totală de peste 23 milioane lei.

Aceste contracte au vizat achiziția unor servicii artistice desfășurate cu diverse ocazii, organizarea unor spectacole artistice, serviciul de pază a bunurilor publice și private aparținând municipiului Constanta, serviciul de protecție a funcționarilor Primăriei Municipiului Constanța aflați în exercițiul funcțiunii în perioada 15 februarie 2009 – 15 februarie 2012, etc.

În ambele cazuri, au fost obținute foloase atât pentru sine, prin societatea pe care o controla și cu care Mazăre s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii cinci ani înainte de comiterea faptei, cât și pentru Sorin Strutinsky, arată anchetatorii.

Potrivit unor documente ale procurorilor, obținute de MEDIAFAX, cercetările în acest dosar au la bază sesizarea făcută de Agenția Națională de Integritate, care cerea DNA să îl verifice pe Radu Mazăre pentru conflict de interese, după ce Primăria Constanța a acordat contracte în valoare de aproape 4,6 milioane de euro firmelor Conpress Holding și Soti Cable Neptun, al căror asociat, Sorin Strutinsky, este în relații comerciale cu Mazăre în opt societăți. În prezent, omul de afaceri este arestat și judecat în dosarul de trafic de influență în care este acuzat că a primit aproximativ 2 milioane de euro ca să intervină la instituții publice pentru plata unor lucrări.

Primarul Radu Mazăre este cercetat de DNA în mai multe dosare.

Astfel, Mazăre este cercetat de procurorii anticorupție într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câștige contractul privind construirea locuințelor sociale din cartierul “Henri Coandă” din Constanța.

Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declarațiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg. În această cauză, Radu Mazăre este sub control judiciar și are interdicție de a părăsi țara.

De asemenea, DNA l-a trimis în judecată pe primarul Radu Mazăre în 28 octombrie 2008, într-un dosar privind atribuirea nelegală a unor terenuri, în care este acuzat alături de 36 de persoane, între care Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța, foști și actuali funcționari din Primăria Constanța și din Oficiul de Cadastru, mandatari și notari publici.

Cele 37 de persoane sunt acuzate că au încălcat Legea 10/2001 privind persoanele îndreptățite la restituire, termenul de depunere a cererilor, indisponibilizarea bunurilor restituibile în natură, competența de soluționare a cererilor de restituire, întinderea suprafeței revendicate. Prejudiciul în această cauză a fost estimat la aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului și 36,16 milioane de euro în dauna municipiului Constanța, potrivit DNA.

Primarul Radu Mazăre spunea, în octombrie 2014, că pentru vânzarea terenului de sub Cazinoul din Mamaia a fost trimis în judecată în 2008 de DNA București, dar că în prezent este urmărit penal de DNA Constanța pentru vânzarea unei jumătăți din terenul respectiv, precizând că acuzațiile sunt diferite.

Mazăre preciza că DNA le-ar fi cerut evaluatorilor din Constanța toate rapoartele de evaluare din perioada 2004-2008 pentru terenuri ale Primăriei Constanța, iar notarilor, actele legate de vânzarea terenurilor Primăriei Constanța către diverse persoane în perioada 2006-2008, în acest fel fiind cău tate probe care să-l incrimineze.

Sursa: mediafax.ro

Cornel Penescu va executa cinci ani de închisoare după contopirea pedepselor. Decizia nu e definitivă

Fostul finanțator al FC Argeș Cornel Penescu, încarcerat la Penitenciarul Ploiești, care are condamnări definitive în șapte dosare penale și care a cerut contopirea pedepselor, va executa cinci ani de închisoare, după ce Tribunalul Prahova a admis cererea sa în acest sens.

Magistrații Tribunalului Prahova au admis, marți, cererea de contopire a pedepselor înaintată de Cornel Penescu, aflat în Penitenciarul Ploiești și condamnat în șapte dosare penale de mai multe instanțe, între care Înalta Curte de Casațieși Justiție, Tribunalul Prahova, Tribunalul Olt și Tribunalul Teleorman.

În urma contopirii pedepselor din cele șapte dosare penale, Tribunalul Prahova a decis să-i aplice lui Penescu pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de cinci ani de închisoare, la care a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat sau de a avea orice funcție de conducere, decizie sau control într-o societate comercială, interdicții aplicate pe o durată de zece ani după executarea pedepsei principale.

Sentința Tribunalului Prahova poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.

Cornel Penescu a petrecut mai multe luni în arest, între 13 aprilie 2009 și 29 ianuarie 2010 și între 10 mai 2010 și 21 mai 2010, iar în prezent execută o pedeapsă privată de libertate în Penitenciarul Ploiești, unde este încarcerat din 20 septembrie 2013.

Cele mai cunoscute dosare în care omul de afaceri Cornel Penescu a fost condamnat sunt ”Mită pentru arbitri”, dosarul în care fostul președinte al Consiliului Județean Argeș Constantin Nicolescu a fost condamnat pentru fraudarea fondurilor europene, dar și dosarul în care fostul primar al municipiului Craiova Antonie Solomon a fost condamnat pentru corupție.

Sursa: mediafax.ro

Miscare surpriza prin care procurorii vor sa-l infunde pe Adi Minune! Manelistul e acuzat ca nu poate justifica aproape 1.000.000 de euro! Risca 7 ani de inchisoare! Dosarul ajunge iar pe masa judecatorilor luna viitoare

Adrian Minune risca pana la 7 ani de inchisoare in cazul in care judecatorii de la Curtea de Apel vor da dreptate Agentiei Nationale de Integritate, condusa pana deunazi de celebrul Horia Georgescu.

Toate problemele i se trag manelistului dintr-o declaratie de avere pe care a completat-o in 2010, in momentul in care a fost ales consilier local in Stefanestii de Jos, Ilfov. Inspectorii de la Agentia Nationala de Integritate au verificat averea dobandita intre anii 2008 si 2010 si au stabilit tranzactii bancare suspecte in valoare de 455.323 euro, respectiv 344.208 euro. De asemenea, in aceasta perioada, Minune ar fi incalcat dispozitiile privind declararea unui teren in vederea impozitarii.

ANI a stabilit ca in perioada in care a fost consilier local, Minune si familia lui au realizat o avere mai mare decat cea declarata, asa ca a sesizat Oficiul National Pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si Agentia Nationala de Administrare Fiscala. In 2012, Adrian Minune a fost trimis in judecata, insa instantele au pasat de la una la alta raspunderea acestui dosar.

In cele din urma, Minune a obtinut o victorie importanta: Comisia de Verificare a Averilor de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a eliberat un document care atesta faptul ca averea lui Minune nu este dobandita ilicit. ANI a atacat insa aceasta decizie, iar pe 29 aprilie se va judeca un nou termen in acest dosar.

Dosarul dateaza din 2012 si e pentru a doua oara la Curtea de Apel

In cazul in care Minune va pierde procesul, manelistul risca acuzatii de coruptie, pentru care legea prevede pedepse de pana la 7 ani de inchisoare. Alaturi de el, judecatorii Curtii de Apel au citat-o si pe sotia lui, Cati, ca beneficiara a averii dobandite de Adi Minune.

Fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, reținut de DNA în dosarul în care este acuzat de trafic de influență

Fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov a fost reținut, miercuri după-amiază, de procurorii DNA, în dosarul în care este acuzat de trafic de influență, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au decis să emită o ordonanță de reținere pentru 24 de ore pe numele fostului ministru.

Judecătorii instanței supreme urmează să decidă sub ce măsură preventivă va fi cercetat în continuare Darius Vâlcov.

Fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov a venit la DNA, miercuri, în jurul orei 15.00, după ce Senatul a avizat reținerea și arestarea sa în dosarul în care este acuzat de trafic de influență.

La DNA a fost, tot miercuri, și primarul din Slatina, Minel Prina, care este cercetat în arest la domiciliu în același dosar.

Cererea DNA privind încuviințarea reținerii și arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov a fost aprobată, miercuri, de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi “pentru”, 48 “împotrivă” și cinci abțineri.
Direcția Națională Anticorupție a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reținerea și arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, pentru trafic de influență, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

DNA a cerut un nou aviz, marți, pentru arestarea lui Darius Vâlcov, acesta fiind suspectat că a folosit informații obținute când a fost primar, senator și ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate și un birou de avocatură. Procurorii susțin că aceste firme erau deținute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuși.

Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obținut, astfel, mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripționat Renoir, un tablou inscripționat Jean Cocteau și o pictură pe lemn, inscripționată Aurel Acasandrei, precum și sumele de 90.000 de dolari și 1.323.850 de lei. Anchetatorii susțin că banii și bunurile au fost depozitate într-un seif.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful în se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanțelor.

Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcția de ministru al Finanțelor, dar Ponta a precizat, inițial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunțat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunțat că a aprobat demisia lui și că va prezenta în cel mai scurt timp președintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanțelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov și cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanțelor.

DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăți comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante, pentru a câștiga licitații de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în orașele Scornicești, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări.

În final, firma omului de afaceri a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și apă uzată în județul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

“Administratorul societății și suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei și numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înțelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăți în contul societății”, potrivit procurorilor anticorupție.

În același dosar mai sunt urmăriți penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanța supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum și Lucian Petruț Sușală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanța supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracțiunea de trafic de influență, în timp ce Sușală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influență, evaziune fiscală și spălare de bani.

Anchetatorii au dispus, în același dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte și a lui Cristian Constantin Tomescu, ambii fiind suspectați de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracțiunea de trafic de influență, evaziune fiscală și spălare de bani.

În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina și omul de afaceri Lucian Petruț Sușală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i dați în tranșe cuprinse între 400.000 și un milion de lei, suspecți din dosar afirmând că au fost situații în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar și în cimitir.

Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov și-a anunțat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcția de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunțat la funcție câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

Din august 2014 și până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanțelor Publice.

Sursa: mediafax.ro

ANALIZĂ: Încuviințarea arestării lui Vâlcov, la vot de ziua lui. Voturi la Șova și Nicolescu, tot miercuri

Camera și Senatul sunt așteptate să se pronunțe miercuri asupra cererilor de încuviințare a reținerii și arestării preventive pentru deputatul PNL Theodor Nicolescu și senatorii PSD Dan Șova și Darius Vâlcov, votul urmând să fie dat, în cazul fostului ministru de Finanțe, chiar de ziua sa de naștere.

Darius Vâlcov se va prezenta în fața senatorilor pentru a-și susține punctul de vedere în ziua în care împlinește 38 de ani.

Direcția Națională Anticorupție a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reținerea și arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, pentru trafic de influență, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

Comisia juridică a Senatului nu a putut da, marți, un vot în favoarea sau împotriva cererii DNA de reținere și arestare preventivă a lui Darius Vâlcov, înregistrându-se egalitate, respectiv cinci voturi “pentru” și cinci “împotrivă”, precum și o abținere.

Darius Vâlcov a spus, după participarea la ședință, că a dat o declarație în fața comisiei și că își va susține nevinovăția în plen.

Tot marți, DNA a cerut un nou aviz pentru arestarea lui Darius Vâlcov, acesta fiind suspectat că a folosit informații obținute când a fost primar, senator și ministru, pentru a sprijini firme pe care le administrează prin interpuși.

Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obținut, astfel, mai multe bunuri, trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripționat Renoir, un tablou inscripționat Jean Cocteau și o pictură pe lemn, inscripționată Aurel Acasandrei, precum și sumele de 90.000 de dolari și 1.323.850 de lei. Anchetatorii susțin că banii și bunurile au fost depozitate într-un seif, care era lăsat spre păstrare unei persoane apropiate fostului ministru.

Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

Plenul Senatului va dezbate, miercuri, și cererea formulată de DNA în cazul lui Dan Șova.

Procurorul șef al DNA a trimis în 13 martie procurorului general al Parchetului instanței supreme referatul pentru sesizarea Parlamentului, ca acesta să încuviințeze reținerea și arestarea preventivă a senatorului PSD Dan Șova, pentru trei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu.

Anchetatorii cer încuviințarea reținerii și arestării senatorului în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni și Rovinari.

Comisia juridică a avizat miercurea trecută, cu șase voturi “pentru” și cinci “împotrivă”, solicitarea privind încuviințarea reținerii și arestării preventive a senatorului Dan Șova.

Dan Șova a declarat, după audierea în Comisia juridică, unde și-a apărat cauza în fața colegilor juriști, că nu dorește să facă declarații și că singurul lucru pe care dorește să îl transmită este că “a spus numai adevărul în comisie și în plen va face la fel”.

Și Camera Deputaților este așteptată să se pronunțe, miercuri, asupra solicitării DNA de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului PNL Theodor Nicolescu.

Direcția Națională Anticorupție a cerut aviz de la Camera Deputaților pentru reținerea și arestarea preventivă a lui Theodor Nicolescu pentru luare de mită și abuz în serviciu, în dosarul privind despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.

Comisia juridică a Camerei a aprobat luni cererile formulate de DNA, pentru cea de reținere fiind exprimate 14 voturi “pentru”, 4 “împotrivă” și unul anulat, iar în cazul arestării preventive – 13 voturi “pentru” și 3 “împotrivă”.

Nicolescu nu a fost prezent la comisie și nici avocații săi, Bogdan Ciucă arătând ca acesta a comunicat că nu vine din “considerente colegiale”, având în vedere că a facut parte din Comisia juridică.

Theodor Nicolescu era vicepreședinte al Comisiei juridice, dar și-a dat demisia din comisie.

La Senat, dezbaterile asupra cererilor formulate în cazurile lui Dan Șova și Darius Vâlcov sunt programate să înceapă miercuri dimineață, la ora 10.00.

Camera Deputaților a stabilit pentru ora 15.30 dezbaterile asupra solicitării vizându-l pe Theodor Nicolescu.

Unele dintre formațiunile politice parlamentare au anunțat deja cum intenționează să voteze în privința acestor trei cereri transmise de DNA.

Vicepreședintele liberal Theodor Atanasiu a declarat că PNL va vota pentru ridicarea imunității lui Dan Șova, Darius Vâlcov și Theodor Nicolescu, parlamentarii liberali hotărând să voteze la vedere, cu arătarea bilelor și momentul votului să fie filmat.

Liderul UNPR Gabriel Oprea a spus că partidul pe care îl conduce “va da votul pentru justiția din România”.

Președintele executiv al PSD, Liviu Dragnea a declarat, duminică, despre modul în care va vota PSD în cazul cererii pentru arestarea lui Dan Șova, la Senat, că s-a adoptat o rezoluție, dar că “nu pot sta cu pistolul la tâmpla fiecărui parlamentar”, iar fiecare va vota cum crede.

Dragnea a afirmat că PSD a adoptat rezoluția prin care interzice ocuparea funcțiilor politice sau demnităților publice numite de către membrii de partid aflați în diferite stadii de cercetare penală sau care sunt condamnați pentru cazuri de corupție și a precizat că formațiunea “nu se opune solicitărilor venite de la Parchete”.

“În schimb, nu putem sta cu pistolul a tâmplă, la fiecare parlamentar. Fiecare va vota cum crede, nu pot să dau eu un pronostic, acum”, a spus Dragnea.

El a ținut să menționeze că în Comisia juridică din Senat s-a dat aviz favorabil pentru arestarea lui Dan Șova, votul fiind unul strâns ( șase voturi în favoarea cererii de arestare și cinci voturi împotrivă, n.r.).

“Vom vedea, săptămâna asta. Este un moment dificil, este un moment delicat pentru PSD ca și pentru PSD”, a mai afirmat Dragnea.

El a continuat: “Ce pot să mai spun în plus, îmi pare rău și pentru Dan Șova și pentru Darius Vâlcov”.

Dintre solicitările primite în acest an, Parlamentul a respins, recent, două cereri de începere a urmăririi penale, în cazurile senatorului PNL Varujan Vosganian și deputatului UDMR Laszlo Borbely.

Astfel, Senatul a respins pe 12 februarie solicitarea Parchetului General de încuviințare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian cu 71 de voturi “împotrivă”, 56 de voturi “pentru”, 5 voturi fiind anulate.

Camera Deputaților a respins, pe 11 martie, cererea de încuviințare a urmăririi penale în cazul lui Laszlo Borbely, după ce Comisia juridică a avizat favorabil, acum două săptămâni, cererea Procurorului general de încuviințare a începerii urmăririi penale în cazul lui Borbely.

Președintele Klaus Iohannis, a reacționat, pe Facebook, după respingerea cererii Parchetului în cazul lui Varujan Vosganian, arătând că reînnoiește apelul adresat clasei politice de a înțelege că un Parlament tolerant cu corupția și corupții nu se va bucura niciodată de respectul cetățenilor.

“Mă așteptam ca Senatul să încuviințeze cererea DNA de începere a urmăririi penale în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian. Votul senatorilor arată că nu s-a înțeles încă pe deplin necesitatea schimbării pentru care am pledat atât la consultările cu partidele politice parlamentare, cât și în recentul discurs ținut în plenul Parlamentului”, a transmis atunci președintele Klaus Iohannis, în timp ce se afla la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European.

Ulterior, după votul din Camera Deputaților, în cazul lui Laszlo Borbely, președintele Klaus Iohannis a reacționat, din nou, pe Facebook.

“Traficul de influență, deturnarea banilor publici, evaziunea fiscală și alte forme de corupție de care se pot face vinovați demnitarii nu compromit numai persoanele în cauză, ci și clasa politică în general și credibilitatea instituțiilor statului în ochii cetățenilor. Am asistat recent la sfidarea justiției în Parlament în cazul Borbely. Acum, un membru al Guvernului întârzie să-și prezinte demisia de onoare, acuzat fiind de trafic de influență”, spunea șeful statului în postarea de pe pagina de socializare. Klaus Iohannis a transmis și un mesaj: “Nimeni nu este mai presus de lege, iar oamenii politici au o dublă responsabilitate, să-și respecte alegătorii și să întărească, prin cinste și corectitudine, instituțiile statului”.

Sursa: mediafax.ro

Elena Udrea și-ar putea petrece Paștele în arest. Măsura arestului preventiv, prelungită până pe 25 aprilie

Elena Udrea și-ar putea petrece Paștele în arest, după ce judecătorii instanței supreme au decis prelungirea măsurii arestului preventiv în cazul său, decizia putând fi contestată la aceeași instanță.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis, luni, propunerea procurorilor DNA de prelungire a arestului preventiv în cazul Elenei Udrea în dosarul “Gala Bute”.

Instanța a decis să prelungească măsura arestului și pentru fostul președinte al Federației Române de Box Rudel Obreja și Tudor Breazu, administratorul moșiei de la Nana a Elenei Udrea.

Fostul consilier al Elenei Udrea Ștefan Lungu, fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Gheoghe Nastasia și primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriță, vor fi cercetați în continurea în arest la domiciliu, a mai decis instanța supremă.

Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la aceeași instanță.

Procesul a durat peste șapte ore, timp în care au fost ascultați inculpații care au dorit să dea declarații, procurorii DNA și-au susținut referatul, iar avocații și-au prezentat pledoariile pentru lăsarea în libertate a clienților lor.

Instanța a deliberat apoi timp de aproximativ două ore înainte de a anunța decizia.

Fostul ministru Elena Udrea este în arest din 25 februarie, în dosarul “Gala Bute”, în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și respectiv de luare de mită în legătură cu finanțarea de către același minister a mai multor contracte.

Sursa: mediafax.ro

Arest prelungit pentru doctorițele șpăgare

de Marian MOCANU

Judecătorii Curții de Apel Iași au respins contestația formulată de Simona Botez și Doina Andrei cu privire la decizia judecătorilor vasluieni de menținere a lor în arest preventiv pentru 30 zile.

Ele au făcut apel împotriva deciziei Tribunalului Vaslui, care a decis menținerea măsurii de arest preventiv. Judecătorii Curții de Apel Iași, instanță care a considerat că se impune arestarea preventivă a celor două doctorițe, după ce inițial judecătorii vasluieni respinseseră cererea procurorilor DNA, au rămas consecvenți, respingând ca nefondată contestația.

Doina Andrei și Simona Botez au fost acuzate de fapte de corupție și cercetate în stare de arest preventiv de către procurorii DNA, pe baza unor informații susținute de interceptări telefonice și în urma unui flagrant organizat la începutul lunii februarie.

Radu Mazăre: „CATEGORIC, nu voi mai candida la Primăria Constanța”

Radu Mazăre a declarat marți seara, după ce i-a exprirat reținerea de 24 de ore, că „în mod categoric” nu va mai candida la Primăria Constanța, pentru că s-a „săturat” să răspundă la tot felul de acuzații

„Am întâlnit oameni chinuiți în celulă”, le-a spus marți seara Radu Mazăre ziariștilor. Radu Mazăre a declarat marți seara, după ce i-a exprirat reținerea de 24 de ore, că „în mod categoric” nu va mai candida la Primăria Constanța, pentru că s-a „săturat” să răspundă la tot felul de acuzații.

Radu Mazăre a plecat de la sediul ICCJ, instanța a rămas în pronunțare

Primarul Constanței, Radu Mazăre, a plecat de la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), instanța rămânând în pronunțare privind propunerea procurorilor DNA de arestare a sa.

Mazăre le-a spus jurnaliștilor că nu știe care va fi soluția și că vrea să meargă să mănânce.

El a arătat că în arestul Poliției Capitalei a găsit oameni “destul de chinuiți” și că în încăperea unde a stat erau cinci persoane, iar în timpul nopții au mai venit încă trei.

Sursa: gandul.info

Doctorițele șpăgare vor număra zilele după gratii

de Marian MOCANU

În urmă cu o lună, judecătorii Tribunalului Vaslui considerau că cele două doctorițe arestate pentru mai multe capete de acuzare de luare de mită, întreruperi ilegale de sarcină și fals intelectual, pot fi cercetate în libertate, decizie infirmată de magistrații Curții de Apel Iași, care au dispus arestarea lor preventivă pentru 30 zile. De această dată, doctorițele Simona Botez și Doina Andrei nu au mai avut noroc, instanța prelungind, cu alte 30 de zile, mandatul de arestare preventivă cerut de procurorii DNA.

Pe 9 februarie, în urma unui flagrant organizat de procurorii DNA la cabinetele din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui a trei doctori ginecologi, Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu, aceștia împreună cu asistentele medicale, au fost ridicați de procurorii DNA și acuzați de fapte de corupție. Descinderile au fost făcute după ce procurorii i-au organizat doctoriței Simona Botez un flagrant, folosind un ofițer sub acoperire, care i-a oferit medicului suma de 1.500 lei, bani marcați care au fost descoperiți ulterior la percheziția efectuată de anchetatori.

În cazul doctoriței Andrei, la perchezițiile făcute atât la domiciliu, cât și asupra ei nu au fost descoperite sume de bani pentru care să nu aibă justificare, aceasta aflând că procurorii sunt în spital, trimițând o asistentă să taie chitanțe pentru două operații neefectuate, pentru motivarea sumelor de bani găsite asupra ei.

Activitatea doctorițelor era analizată din umbră de oamenii legii de circa un an, căci la dosar se mai află declarații ale pacienților, dar și mai multe interceptări telefonice din care rezultă faptul că cei trei medici făcuseră o practică din a cere bani pacienților pentru a avea parte de actul medical pe care erau obligați să-l presteze.

Mai mult, în convorbirile interceptate, medicii nu se sfiesc să ponegrească pacientele care se prezentau la cabinetele din spital. Ei bârfeau de mama focului pacientele care nu dădeau, ori pe cele care se prezentau prea des la consultații.

După ce procurorii DNA au emis pe numele celor două doctorițe șpăgare mandate de reținere pentru 24 ore, a doua zi, judecătorii Tribunalului Vaslui nu au fost de acord cu cererea de arestare preventivă a Simonei Botez și Doinei Andrei. Pe lângă considerațiile privind pericolul social “scăzut” a faptelor celor doi medici, judecătorii vasluieni i-au găsit vinovați pe pacienți pentru că i-au atras în ispită pe bieții medici plimbându-le mita pe la nas.

De această dată, judecătorii vasluieni nu au mai fost la fel de indulgenții cu cele două doctorițe, după mai bine de două ore de discuții, magistrații admițând cererea procurorilor DNA de prelungire, cu 30 de zile, a mandatului de arestare preventivă.

Medicul ginecolog Doina Andrei este cercetat pentru mai multe infracțiuni, respectiv luare de mită – opt capete de acuzare, întreruperi ilegale de sarcină și fals intelectual, ultima infracțiune referindu-se la internări fictive de pacienți.

La rândul ei, medicul Simona Botez are cinci capete de acuzare pentru luare de mită, una pentru întrerupere ilegală de sarcină și una pentru fals intelectual, pe când dr. Adrian Tănăsescu, cercetat în libertate, este acuzat pentru o acuzație de luare de mită și una de favorizarea infractorului.

Simona Botez și Doina Andrei pot face apel împotriva deciziei Tribunalului Vaslui de menținere a măsurii de arest preventiv.

Radu Mazăre, REȚINUT pentru 24 de ore. Primarul Constanței este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro

Primarul Radu Mazăre a fost reținut, luni seară, de procuroii anticorupție, într-un dosar deschis după ce edilul a fost reclamat la DNA de Agenția Națională de Integritate (ANI). Primarul Constanței își va petrece noaptea în arest, procurorii urmând să ceară, marți, la instanță, arestarea sa pentru 30 de zile.

Procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pe 24 de ore a primarului Radu Mazăre, pentru luare de mită (trei infracțiuni), abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, și conflict de interese (două infracțiuni), potrivit unui comunicat.

De asemenea, procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de omul de afaceri Sorin Strutinsky, arestat preventiv în altă cauză, cu privire la săvârșirea a trei infracțiuni de complicitate la luare de mită.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2006 – 2009, Radu Mazăre, beneficiind de ajutorul lui Strutinsky, a solicitat și primit circa 2 milioane de euro de la reprezentanții a două societăți comerciale, în scopul facilitării emiterii documentațiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri în Constanța.

Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanții societății respective cu o firmă controlată de Mazăre, atât direct, cât și prin intermediul lui Strutinsky, potrivit procurorilor.

Mazăre mai este acuzat că, în perioada 2008 – 2014, tot cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comercială, peste 7 milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câștigarea unei licitații organizate de Primăria Constanța pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a orașului. În același timp, între firma respectivă și primărie, a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 de lei (335 milioane de euro).

Și în acest caz, notează procurorii, mita a fost primită prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între societatea respectivă și aceeași firmă controlată de cei doi inculpați.

Din analiza procedurii de achiziție care a precedat semnarea acestui contract au rezultat o serie de încălcări ale legislației aplicabile, imputabile lui Mazăre, referitoare la: impunerea condiției ca ofertanții să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje și echipamente în orice locație de pe teritoriul municipiului Constanța, în perioada desfășurării procedurii, utilajele și echipamentele urmând a fi prezentate, staționate, pe toată perioada menționată, sub sancțiunea descalificării ofertanților, modul de estimare a valorii contractului, alegerea modalității de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanța prin gestiune delegată, inexistența numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de două oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim trei participanți, și tariful de salubritate.

Ca urmare a acestor acțiuni a fost produs un prejudiciu în sumă de 112.557.288 de lei (circa 26 de milioane de euro), sumă care constituie în același timp un folos necuvenit obținut de societatea comercială beneficiară a contractului, mai spun procurorii.

Mazăre mai este acuzat că, în perioada noiembrie 2006 – 2013, în calitate de primar al municipiului Constanța, a participat la încheierea a 12 contracte între primărie și societatea controlată de el și Strutinsky, în valoare totală de peste 6 milioane de lei. În perioada noiembrie 2008 – 2012, în aceeași calitate, Mazăre a mai semnat 13 contracte, acorduri cadru și contracte subsecvente încheiate între Primăria Municipiului Constanța și o societate comercială la care era asociat Strutinsky, în valoare totală de peste 23 milioane lei.

Aceste contracte au vizat achiziția unor servicii artistice desfășurate cu diverse ocazii, organizarea unor spectacole artistice, serviciul de pază a bunurilor publice și private aparținând municipiului Constanta, serviciul de protecție a funcționarilor Primăriei Municipiului Constanța aflați în exercițiul funcțiunii în perioada 15 februarie 2009 – 15 februarie 2012, etc.

În ambele cazuri, au fost obținute foloase atât pentru sine, prin societatea pe care o controla și cu care Mazăre s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii cinci ani înainte de comiterea faptei, cât și pentru Sorin Strutinsky, arată anchetatorii.

Mazăre și Strutinsky urmează a fi prezentați, la data de 17 martie 2015, Înaltei Curți de Casație și Justiție cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Radu Mazăre a venit luni la DNA, spunând că a fost chemat în cazul reclamației care i-a fost făcută de ANI și Horia Georgescu, pentru incompatibilitate și că este pregătit pentru orice.

“Astăzi am fost chemat în cazul reclamației pe care mi-au făcut-o ANI și Horia Georgescu, privind o incompatibilitate. Nu știu ce acuzații mi se vor aduce. A mai fost făcută o reclamație similară în 2009, a fost anchetată, iar atunci procurorii au spus că totul este în regulă. Acum, probabil pe aceeași reclamție, îmi vor fi aduse alte acuzații”, a spus Radu Mazăre, la intrarea în DNA.

Edilul a explicat că acest caz are legătură cu faptul că TV Neptun și Ziarul Telegraf au câștigat anumite licitații la Primăria Constanța. Atât la postul de televiziune, cât și la publicația constănțeană, acționar este omul de afaceri Sorin Strutinsky. Legătura dintre Mazăre și Strutinsky este aceea că ambii dețin acțiuni la Hotelul Flora, a adăugat primarul.

“La momentul respectiv, în 2009, cei de la ANI au considerat că este conflict de interese, procurorii au cercetat și au spus că nu este, acum mi s-a făcut iar o reclamațiue pentru același motiv”, a mai spus primarul Constanței.

Potrivit unor documente ale procurorilor, obținute de MEDIAFAX, cercetările în acest dosar au la bază sesizarea făcută de Agenția Națională de Integritate, care cerea DNA să îl verifice pe Radu Mazăre pentru conflict de interese, după ce Primăria Constanța a acordat contracte în valoare de aproape 4,6 milioane de euro firmelor Conpress Holding și Soti Cable Neptun, al căror asociat, Sorin Strutinsky, este în relații comerciale cu Mazăre în opt societăți. În prezent, omul de afaceri este arestat și judecat în dosarul de trafic de influență în care este acuzat că a primit aproximativ 2 milioane de euro ca să intervină la instituții publice pentru plata unor lucrări.

Astfel, Mazăre este cercetat de procurorii anticorupție într-un dosar în care este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câștige contractul privind construirea locuințelor sociale din cartierul “Henri Coandă” din Constanța.

Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declarațiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg. În această cauză, Radu Mazăre este sub control judiciar și are interdicție de a părăsi țara.

De asemenea, DNA l-a trimis în judecată pe primarul Radu Mazăre în 28 octombrie 2008, într-un dosar privind atribuirea nelegală a unor terenuri, în care este acuzat alături de 36 de persoane, între care Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța, foști și actuali funcționari din Primăria Constanța și din Oficiul de Cadastru, mandatari și notari publici.

Cele 37 de persoane sunt acuzate că au încălcat Legea 10/2001 privind persoanele îndreptățite la restituire, termenul de depunere a cererilor, indisponibilizarea bunurilor restituibile în natură, competența de soluționare a cererilor de restituire, întinderea suprafeței revendicate. Prejudiciul în această cauză a fost estimat la aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului și 36,16 milioane de euro în dauna municipiului Constanța, potrivit DNA.

Primarul Radu Mazăre spunea, în octombrie 2014, că pentru vânzarea terenului de sub Cazinoul din Mamaia a fost trimis în judecată în 2008 de DNA București, dar că în prezent este urmărit penal de DNA Constanța pentru vânzarea unei jumătăți din terenul respectiv, precizând că acuzațiile sunt diferite.

Mazăre preciza că DNA le-ar fi cerut evaluatorilor din Constanța toate rapoartele de evaluare din perioada 2004-2008 pentru terenuri ale Primăriei Constanța, iar notarilor, actele legate de vânzarea terenurilor Primăriei Constanța către diverse persoane în perioada 2006-2008, în acest fel fiind cău tate probe care să-l incrimineze.

Sursa: mediafax.ro

Două milioane de euro prejudiciu, zeci de reținuți, doar un arestat

de Marian MOCANU

Joi, procurorii DIICOT din cadrul Biroului Teritorial Vaslui împreună cu ofițeri de poliție judiciară din Vaslui, Iași, Bacău, București, Covasna și Brașov au efectuat mai multe percheziții domiciliare și la sediul unor societăți comerciale  în cadrul unei acțiuni vizând destructurarea unui grup infracțional organizat  care avea drept scop evaziunea fiscală.

Nu mai puțin de 35 de persoane au fost ridicate în vederea audierilor în urma perchezițiilor coordonate de polițiștii Serviciului de Combatere a Infracționalității Organizate Vasluii. Din totalul de 35 persoane suspectate de evaziune fiscală, doar șeful grupării, bârlădeanul Emanoil Petruț Boca, care are antecedente penale pentru infracțiuni de înșelăciune, a rămas în arest.

După mai bine de șase ore de audieri, magistrații Tribunalului Vaslui au respins propunerea procurorilor DIICOT de arestare preventivă a afaceriștilor Vasile Bogdan, patronul hotelului Unirea din Focșani și a lui Tudor Baidac din București, care vor fi cercetați în continuare sub măsura controlului judiciar.  Aceeași măsură a fost luată și față de băcăuanul Ion Mihai, dar și față de Radu Vasilescu și alți patru suspecți.

Potrivit acuzațiilor,  în perioada 2012-2015, liderii grupării infracționale au înființat societăți comerciale pe numele lor ori ale unor persoane sărace care, în schimbul unor sume modice, au constituit sau preluat firme. Ulterior, membrii grupării au identificat clienți, respectiv administratori de societăți comerciale, care, pentru a plăti către bugetul de stat contribuții cu mult reduse față de cele reale, doreau să intre în posesia facturilor fiscale fictive emise de societățile de tip fantomă, pentru a le introduce în situația financiar-contabilă.

Ulterior, membrii grupării intențiomau să-și însușească din conturile societăților pe care le „administrau” diverse sume de bani, pe baza documentelor fictive emise de firme fantomă. Emanoil Petruț Boca, considerat liderul grupului infracțional, este singurul care a primit mandat de arestare preventivă, ceilalți inculpați fiind judecați în stare de libertate sub control judiciar, Emanoil Petruț  Boca este cunoscut cu antecedente penale acesta fiind judecat  într-un dosar de înșelăciune, alături de alte două persoane, Cornel Popescu, din Onești și Mihai Valter, din Bârlad. În 2009, cei trei au cumpărat, folosind CEC-uri fără acoperire, un buldozer de 66.000 lei de la o firmă din județul Neamț, asta după ce inițial, aceași victimă mai fusese păcălită de Boca cu 214.000 lei, contravaloarea unei benzi transportoare din cauciuc.

De această dată, Boca este acuzat de evaziune fiscală, pentru că, împreună cu alte persoane, înființase o adevărată rețea de firme fantomă.

„ În perioada 2012-2015, liderii grupării infracționale au înființat societăți comerciale pe numele lor ori ale unor persoane sărace care, în schimbul unor sume modice, au constituit sau preluat firme. Ulterior, membrii grupării au identificat clienți, respectiv administratori de societăți comerciale, care, pentru a plăti către bugetul de stat contribuții cu mult reduse față de cele reale, doreau să intre în posesia facturilor fiscale fictive emise de societățile de tip fantomă, pentru a le introduce în situația financiar-contabilă. În urma perchezițiilor, au fost ridicate documente financiar-contabile și bancare, acte privind operațiunile comerciale derulate, contracte comerciale și 27 de hard-diskuri. Prejudiciul este evaluat la aproape două milioane de euro”, se arată în materialul procurorilor.

Ordonanța de reținere a lui Marian Vanghelie a expirat. Primarul Sectorului 5 a plecat de la ICCJ

Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, a plecat de la ICCJ, vineri noapte, după ce i-a expirat ordonanța de reținere, el spunând că este pregătit pentru orice și va aștepta acasă decizia instanței în cazul cererii DNA de arestare a sa, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupție.

Marian Vanghelie a ieșit din sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție sâmbătă, în jurul orei 00.40, ordonanța de reținere emisă pe numele acestuia expirând vineri, în jurul orei 22.45.

Judecătorul de drepturi și libertăți de la ICCJ urmează să decidă dacă admite propunerea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de arestare preventivă a lui Marian Vanghelie sau dacă va dispune arest la domiciliu sau control judiciar, în dosarul în care edilul este acuzat de luare de mită pentru favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru în atribuirea unor contracte de lucrări publice ale Primăriei Sectorului 5.

Primarul Sectorului 5 a spus, la ieșirea din sediul ICCJ, că este pregătit pentru orice decide instanța, precizând că va aștepta soluția judecătorului.

Vanghelie a spus că este foarte obosit, pentru că joi, după ce a fost reținut, a ajuns târziu în arestul Poliției Capitalei, unde a stat de vorbă cu echipa din camera în care a fost încarcerat.

În același dosar, judecătorul de drepturi și libertăți de la Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să decidă dacă emite mandate de arestare preventivă pentru vărul primarului Vanghelie, Mircea-Sorin Niculae, asociat și administrator al mai multor societăți comerciale, șoferul lui Vanghelie, Adrian Murgoci, directoarea Economat Sector 5, Laura Ciocan, și soțul acesteia, Sorin Ciocan, toți fiind reținuți joi.

Decizia în cazul primarului Marian Vanghelie și a celorlalți cinci inculpați nu va fi definitivă și va putea fi contestată tot la instanța supremă.

Marian Vanghelie spunea, când a fost adus la ICCJ pentru judecarea propunerii DNA de arestare preventivă, că are ”un loc în celulă pentru Ponta și Oprea”.

Primarul Sectorului 5 al Capitalei este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită și spălare de bani, în timp ce Mircea Niculae este acuzat de complicitate la luare de mită și de spălare de bani, iar Adrian Murgoci, Laura și Sorin Ciocan sunt acuzați de favorizarea făptuitorului și mărturie mincinoasă.

Potrivit procurorilor, în perioada 2007 – prezent, Marian Vanghelie, în schimbul unor foloase materiale, l-a ajutat pe omul de afaceri Marin Dumitru să obțină, pentru societățile pe care acesta din urmă le controlează, acordarea a numeroase contracte de lucrări publice, contracte în valoare totală de aproximativ două miliarde de lei.

Pentru atribuirea și plata contractelor de execuție de lucrări publice, Vanghelie a perceput un “comision” de aproximativ 20% din valoarea contractelor încheiate între primăria Sectorului 5 și instituții din subordinea acesteia, pe de o parte, și societățile controlate de Dumitru, pe de altă parte.

“Comisionul” respectiv a fost plătit de către omul de afaceri, inculpatului Vanghelie Marian-Daniel, prin intermediul inculpatului Niculae Mircea-Sorin și a unei alte persoane apropiate lor, respectiv Daniel-Nicolae Dinuț, potrivit unor documente ale anchetatorilor.

Acest comision a fost plătit, în parte, și sub forma unor contracte, nejustificate din punct de vedere comercial, încheiate de către SC Premier Palace S.R.L. (societate controlată, prin intermediul unor societăți de tip off-shore, de Marin Dumitru) și societăți comerciale controlate, prin interpuși, de Vanghelie, contracte în temeiul cărora cea dintâi firmă plătea celor din urmă sume semnificative de bani.

Din datele existente în cauză a reieșit că beneficiare a unor astfel de contracte (și a sumelor de bani aferente acestora) au fost printre altele și societățile București S.A. și Fashion Brand Management S.R.L., la care era asociat Mircea Niculae, și Economat Sector 5 S.R.L., al cărei director general este Laura Ciocan.

O parte a “comisionului” a fost plătit prin cedarea a două imobile noi în favoarea unor persoane apropiate lui Vanghelie.

De asemenea, pentru garantarea plății “comisionului” de 20% din valoarea contractelor publice, un om de afaceri a cedat controlul unei societăți comerciale unor apropiați ai lui Vanghelie.

Altă modalitate de plată a “comisionului” de 20% a constat în achitarea de către societățile controlate de către aceeași persoană a cheltuielilor de renovare și amenajare a unor spații utilizate de către societatea controlată de Fashion Brand Management S.R.L..

În aceeași perioadă, Vanghelie și Niculae (acționar majoritar la societatea comercială București S.A. și asociat unic la societatea comercială Fashion Brand Management S.R.L.) au transferat sume de bani provenite din comiterea infracțiunilor de luare de mită, sub forma achiziționării de bunuri mobile și imobile și sub forma introducerii acestora în patrimoniul societăților comerciale controlate de cei doi, în scopul ascunderii originii ilicite a acestora.

Totodată, cei doi au disimulat adevărata natură a provenienței cu privire la două imobile pretinse de Vanghelie de la administratorul mai multor societăți comerciale, spun procurorii.

De asemenea, Vanghelie ar fi disimulat adevărata natură a provenienței a părților sociale la societatea Eurowest Imob Consulting S.R.L., părți sociale pretinse de acesta de la Marin Dumitru.

Potrivit documentelor citate, Marin Dumitru ar fi cedat controlul societății comerciale Splai S.A., care are în proprietate numeroase clădiri și terenuri, unor persoane apropiate lui Vanghelie. Astfel, părțile sociale ale firmei Eurowest S.R.L. (care deține majoritatea acțiunilor la Splai S.A.) ar fi fost cedate în favoarea șoferului lui Vanghelie, Adrian Murgoci.

Adrian Murgoci, Laura Ciocan și soțul ei, Sorin Ciocan, au făcut afirmații mincinoase în legătură cu fapte și împrejurări esențiale, acționând cu scopul de a împiedica tragerea la răspundere penală a lui Vanghelie, sub aspectul comiterii infracțiunilor menționate anterior, mai spun anchetatorii.

Potrivit unor surse judiciare, un mod de plată al “comisionului” l-a constituit încheierea și plata unor contracte de publicitate în favoarea unor televiziuni indicate de Vanghelie.

În 2009, la solicitarea lui Vanghelie societățile controlate de Dumitru ar fi încheiat contracte de publicitate de 2 milioane de euro cu societatea Ocram Televiziune SRL, care opera postul OTV. Contractele nu au fost executate de televiziune, dar serviciile au fost plătite de firmele lui Dumitru, potrivit surselor citate.

Tot la solicitarea lui Vanghelie, firma Premier Palace SRL, controlată, prin intermediul unor societăți de tip off-shore, de Marin Dumitru, a încheiat contracte de publicate în valoare de aproximativ 200.000 de euro cu B1 TV Channel SRL, operatorul postului de televiziune B1TV, au mai arătat sursele citate.

În dosar apare și interceptarea unei convorbiri între Marian Vanghelie și Mariana Carla Dinu, care ar fi intermediat primirea de către edil a unor părți din “comisionul” de 20 la sută din valoarea contractelor pretins de primar. În conversația interceptată, Vanghelie încearcă să o convingă pe Dinu să dea declarații în favoarea sa, spunându-i să stea liniștită pentru că el poate interveni pe lângă președintele Klaus Iohannis, prin intermediul jurnalistului Rareș Bogdan.

“VANGHELIE DANIEL MARIAN: Deci, eu știu toate fazele.Deci, nu trebuie să… să discutăm! Discutăm numai la ureche, așa! Și eu…Poți să te duci acasă, să vii mai târziu, să vin la tine, să trimit avocatul,să vină… Eu recunosc că ai venit la mine, că nu sunt prost! Tre’ să recunosc: ‘Da, domn’e, a venit, ai venit să te sfătui cu mine.’ Și dacă vrei… Da’spune-mi adevărul! Pentru că mă poți ajuta! E păcat de Dumnezeu așa să…pentru că te sperii… că nu te ajuți nici pe tine, nici pe mine, înțelegi? Ai răbdare, dracu, rămâi cu casele alea, sunt un milion de euro. N-are rost. Eu mă duc oricum în seara asta, auzi, să vorbesc cu RAREȘ, să se ducă mâine dimineață, la prima oră, la IOHANNIS, înțelegi? Că eu am o… țin relația prin RAREȘ BOGDAN cu IOHANNIS, pentru că are nevoie de mine să fac majoritatea la Senat.

D M C: Am înțeles!
……………………………………………………………………………………………………………..

D M C: N-a venit?

VANGHELIE DANIEL MARIAN: Da’ te rog eu frumos spune-mi,scrie-mi pe foaie ce s-a întâmplat acolo, ca să știu! Te rog eu frumos! Ai încredereîn mine! Eu te cunosc! Eu știu bine și cum fac ăștia cu jocurile, înțelegi? Eu,după ce termin cu tine și cu avocații, mă duc la… mă duc și mă întâlnesc casă trimit pe cineva la IOHANNIS acasă. Deci, eu o să încerc să opresc căcatul ăsta, da’ problema… am nevoie de tine să fii lângă mine. Nu știu ce dracu aizis, spune-mi ce-ai spus acolo și hai, să vedem cum o întoarcem cu avocații! Mă gândesc, că nu-s nebun și tu ești deșteaptă. Scrie-mi exact pe foaie, c-otocăm! Zi-mi ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat, ce ți-a zis să faci? Și cumine ce să faci și dacă vii la mine și nu știu ce și după aia eu îți…discutăm, dacă vine avocatul, discutăm! Numai de cum te ajut cu avocatul, cu nuștiu ce, nu știu… Mă, ce scrii tu, asta, nu știe nimeni, decât noi doi, dă-o naibi! Spune-mi, nu ți-au zis să mă… vorbesc, să vezi, să mă înregistreze ei de pe undeva, să facă, să mă prindă cu ceva!? Te rog eu frumos, te rog eu! …[neinteligibil]…în, în tine stă, în tine stă pentru… Tu… dacă te ții bine un pic este decât ca să nu mi se întâmple ceva”, arată sursele citate, care citează din dosar.

Carla Dinu ar fi primit două imobile, parte a “comisionului” destinat lui Vanghelie pentru favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru. Acesta din urmă a mai cedat controlul societății comerciale Splai S.A., având în proprietate numeroase clădiri și terenuri, Carlei Dinu și lui Adrian Murgoci, rudă a lui Vanghelie, pentru a garanta plata comisionului de 20 la sută din valoarea contractelor publice cu Primăria Sectorului 5, au mai arătat sursele citate.

Marian Vanghelie este primar al Sectorului 5 din anul 2000, el câștigând alegerile din poziția de candidat al PSD. El a fost membru al acestui partid până în noiembrie 2014, când a fost exclus, alături de Mircea Geoană și Dan Șova, în urma votului Comitetului Executiv Național al PSD.

Ulterior, în martie, Vanghelie și Geoană au anunțat înființarea unei noi formațiuni politice, Partidul Social Românesc.

Deputata PSD Oana Mizil, iubita lui Vanghelie, a fost audiată și ea la DNA în acest dosar, joi, fiind suspectată de operațiuni de comerț incompatibile cu funcția.

După audieri, Mizil și-a depus demisia din Parlament, iar secretarul general adjunct al PSD Codrin Ștefănescu a anunțat că ea va fi exclusă din PSD ca urmare a faptului că apare pe listele de susținători ai Partidului Social Românesc.

Sursa: mediafax.ro

Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, a fost REȚINUT de procurorii DNA. Vărul lui Vanghelie și alte trei persoane, reținute în acest dosar

Primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a fost reținut pentru 24 de ore, de procurorii anticorupție, fiind suspectat că a luat mită pentru a favoriza firmele unui om de afaceri să obțină contracte de două miliarde de lei cu primăria, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare. Mai multe percheziții au loc, joi dimineață, la sediul Primăriei Sectorului 5 și la locuința primarului Marian Vanghelie, într-un dosar instrumentat de DNA, privind atribuirea de contracte publice în mod ilegal, potrivit unor surse.

UPDATE 23:50 – Vanghelie, dus în Arestul Capitalei. Nu a făcut declarații în fața anchetatorilor

Primarul Marian Vanghelie a fost dus în Arestul Poliției Capitalei, fiind reținut pentru 24 de ore, avocatul său Cristian Ene precizând că i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile, iar edilul și-a rezervat dreptul de a nu face deocamdată declarații.

Marian Vanghelie a fost scos de jandarmi din sediul DNA, unde a stat aproximativ o oră, și dus la Arestul Capitalei.

Avocatul Cristian Ene a precizat că primarului i-au fost aduse la cunoștință acuzațiile, iar acesta și-a rezervat dreptul de a nu da deocamdată declarații în fața anchetatorilor.

El a mai spus că procurorii nu au precizat dacă vor face sau nu propunere de arestare preventivă pentru Vanghelie.

UPDATE 23:11 – Primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a fost reținut pentru 24 de ore, de procurorii anticorupție, fiind suspectat că a luat mită pentru a favoriza firmele unui om de afaceri să obțină contracte de două miliarde de lei cu primăria, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Vanghelie urmează să fie dus în arest, procurorii urmând să stabilească ce măsură preventivă vor cere în cazul său.

În acest dosar au mai fost reținuți Mircea-Sorin Niculae, vărul primarului Marian Vanghelie, și alte trei persoane, potrivit surselor citate.

Primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a fost adus, în jurul orei 22.15, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), pentru a fi audiat. Întrebat de jurnaliști dacă a luat mită, Vanghelie a răspuns “O să vă convingeți”, înainte de a intra în sediul DNA, adus de jandarmi.

UPDATE 22:40 – Vărul lui Vanghelie și alte trei persoane, reținute de procurori

Mircea-Sorin Niculae, vărul primarului Marian Vanghelie, și alte trei persoane au fost reținute de procurorii DNA, în dosarul în care edilul este suspectat că a luat mită pentru a favoriza firmele unui om de afaceri să obțină contracte de două miliarde de lei cu primăria.

Primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a fost adus, în jurul orei 22.15, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), pentru a fi audiat în acest dosar.

Întrebat de jurnaliști dacă a luat mită, Vanghelie a răspuns “O să vă convingeți”, înainte de a intra în sediul DNA, adus de jandarmi.

UPDATE 22:30 – Vanghelie a fost adus la DNA

Primarul sectorului 5 Marian Vanghelie a fost adus, în jurul orei 22.15, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), pentru a fi audiat într-un dosar privind favorizarea unor firme în atribuirea unor contracte de două miliarde de lei cu primăria.

Întrebat de jurnaliști dacă a luat mită, Vanghelie a răspuns “O să vă convingeți”, înainte de a intra în sediul DNA, adus de jandarmi.

Înaintea lui au mai fost aduse și alte persoane la DNA pentru a fi audiate în acest dosar, printre care vărul primarului Mircea-Sorin Niculae și directorul Poliției Locale Sector 5, Bogdan Georgescu.

UPDATE 20:00 Vanghelie l-a ajutat pe Marin Dumitru să obțină contracte de două miliarde lei cu primăria

Primarul Marian Vanghelie este suspectat că, începând din 2007, l-a ajutat pe omul de afaceri Marin Dumitru să obțină contracte cu primăria în valoare de două miliarde de lei, primind în schimb un comision de 20 la sută, potrivit unor documente ale anchetatorilor obținute de MEDIAFAX.

UPDATE 14:27 – Marian Vanghelie, scos de mascați din locuința sa și dus la Primărie

Primarul Sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie, a fost scos cu mascații din locuința sa, joi după-amiază, după aproximativ cinci ore de percheziții, și a fost dus la sediul Primăriei, unde, de asemenea, au loc percheziții, iar de acolo ar urma să fie dus la DNA pentru audieri.

Marian Vanghelie a fost urcat în duba polițiștilor, el fiind dus la sediul Primăriei Sectorului 5, pentru ca perchezițiile să fie continuate la sediul instituției în prezența edilului.

“Este dus spre cea de-a doua locație, unde se va face o percheziție imobiliară, la sediul Primăriei Sectorului 5. Ulterior finalizării procedurii va fi însoțit la sediul Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii au venit cu un mandat și cu o autorizație de la judecător în vederea identificării anumitor documente sau a altor probe ce ar putea fi interesate în cauză și folosite de către procurori în suspiciunile pe care aceștia le au cu referire la acuzațiile aduse până la acest moment”, a spus avocatul lui Vanghelie, Cristian Ene.

Procurorii anticorupție au ridicat din locuința primarului Marian Vanghelie șase ceasuri, precum și documentele pentru un teren care îi aparține fostei soacre a edilului, a afirmat avocatul acestuia, Cezar Bivolaru.

Apărătorul edilului a explicat, la ieșirea din casa primarului, că nu știe motivul pentru care au fost ridicate ceasurile, însă ele sunt trecute în declarația de avere a lui Marian Vanghelie.

“Nu știu de ce s-au solicitat asemenea obiecte. Le-au căutat, iar domnul primar le-a predat. Sunt ceasuri care oricum apar în declarațiile lui de avere începând cu anul 2000, pe care le puteți găsi pe site. (…) Ceasurile sunt cumpărate de domnul primar. E vorba de cinci sau șase ceasuri”, a spus avocatul.

Cezar Bivolaru a adăugat că procurorii au ridicat și documentele legate de un teren aflat în proprietatea fostei socare a lui Marian Vanghelie.

“Sunt câteva înscrisuri, care nu au nicio legătură cu firma Calex. Sunt înscrisuri ale fostei soții a domnului Vanghelie, cu un teren al mamei fostei soții al domnului Vanghelie. (…) Documentele erau într-o mapă. S-au uitat pe acte și au văzut că privesc un teren. Terenul este pe numele mamei doamnei. Proprietatea a fost dobândită în 1993, prin reconstituirea dreptului de proprietate. Cred că este în afara Bucureștiului”, a mai spus avocatul lui Marian Vanghelie.

UPDATE 11:38 – Avocat: Primarul Marian Vanghelie este suspectat de abuz în serviciu

Primarul Sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie, la locuința căruia procurorii anticorupție fac percheziții, are calitatea de suspect, afirmă avocatul acestuia, Cezar Bivolaru, precizând că pe mandatul de aducere la DNA se menționează că acesta este suspectat de abuz în serviciu.

”Pe mandatul de aducere am observat că este suspect de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Nu sunt detalii, deci nu vă pot da nici eu detalii la acest moment. Din actele pe care le-am văzut până acum nu rezultă prejudiciul în acest dosar”, a spus avocatul primarului Marian Vanghelie, aflat la locuința acestuia, unde au loc percheziții.

Întrebat dacă Vanghelie a perceput comisioane pentru încheierea unor contracte cu Primăria Sector 5, avocatul a spus: ”Sunt sigur că nu”.

”E posibil să plecăm de aici spre Primăria Sectorului 5 sau, dacă nu, spre DNA, în funcție de ceea ce va decide procurorul de caz”, a mai afirmat avocatul lui Marian Vanghelie.

Referitor la motivul pentru care Oana Mizil a fost adusă la DNA pentru audieri, avocatul a spus că nu știe detalii.

”Ea poate avea nicio calitate în acest dosar, în condițiile în care este deputat în Parlamentul României. Nu știu să existe o solicitare către Parlament în vederea reținerii, începerii urmăririi penale”, a adăugat avocatul Cezar Bivolaru.

UPDATE 11:10 – Oana Mizil, audiată în dosarul de corupție al primarului Marian Vanghelie

Deputatul PSD Oana Niculescu Mizil, iubita lui Marian Vanghelie, a fost adusă, joi, la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), pentru a fi audiată în dosarul în se fac percheziții la Primăria Sectorului 5 și la locuința primarului.

Vanghelie percepea comisioane de aproximativ 20%, pentru a atribui anumite contracte

Primarul Marian Vanghelie percepea comisioane de aproximativ 20%, sub diverse forme, pentru atribuirea și plata anumitor lucrări, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Surse apropiate anchetei au adăugat că edilul va fi dus la sediul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru a fi audiat.

“Procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, comise în perioada 2007 – 2015”, potrivit comunicatului de presă al DNA, transmis MEDIAFAX.

Conform sursei citate, joi, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în nouă locații situate în municipiul București și județul Ilfov, “din care două sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice”.

“În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații, Parchetului de pe lângă Tribunalul București și a Grupului de Lucru pentru Combaterea și Documentarea Infracțiunilor de Evaziune Fiscală și Spălarea Banilor din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București”, au adăugat reprezentații DNA, în comunicatul de presă.

Sursele citate au precizat că perchezițiile vizează Primăria Sectorului 5 al Capitalei și locuința edilului Marian Vanghelie, mai mulți procurori deplasându-se și la Administrația Domeniului Public (ADP) Sector 5, precum și la sediul firmei Calex Business.

Procurorii fac aceste percheziții în legătură cu fapte care s-au petrecut din 2007 până în prezent, dosarul vizând lucrări publice care au fost atribuite în mod ilegal, au adăugat sursele citate.

Valoarea contractelor, spun sursele citate, se ridică la două miliarde de lei.

Procurorii au mai făcut percheziții, la începutul lunii septembrie 2014, la ADP Sector 5, într-un dosar de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 35 de milioane de lei.

Marian Vanghelie este primar al Sectorului 5 din anul 2000, el câștigând alegerile din poziția de candidat al PSD. El a fost membru al acestui partid până în noiembrie 2014, când a fost exclus, alături de Mircea Geoană și Dan Șova, în urma votului Comitetului Executiv Național al PSD.

Ulterior, în martie, Vanghelie și Geoană au anunțat înființarea unei noi formațiuni politice, Partidul Social Românesc.

Sursa: mediafax.ro

Polițistul Andrunache rămâne în arest preventiv

Marian MOCANU

Magistrații Tribunalului Vaslui au respins, ieri, contestația formulată de polițistul de frontieră Andrei Andrunache împotriva sentinței judecătorilor hușeni, care au emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele său. Polițistul de frontieră este acuzat de vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului, după ce, pe 22 februarie, a lovit un copil cu mașina pe trotuar, iar apoi a fugit din zonă, ulterior soția acestuia luând asupra ei vina producerii accidentului.

Andrei Andrunache, polițistul de frintieră care nu și-a asumat responsabilitatea accidentării unui copil în vârstă de 13 ani, aflat la acel moment pe trotuarul unei străzi din municipiul Huși, va rămâne după gratii în următoarele 30 de zile, acesta fiind cercetat în stare de arest preventiv pentru infracțiunile de vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului.

Andrunache și-a pus inițial soția, Gina, să mintă polițiștii cu privire la cine conducea la momentul producerii accidentului, asta după ce inițial a dispărut de la locul faptei, chipurile de frica localnicilor din zonă.

Abia a doua zi, când a aflat că martorii au declarat că de la volanul bolidului BMW înmatriculat în Marea Britanie care a spulberat tot în cale, din cauza vitezei excesive cu care circula pe Calea Basarabiei, a coborât un bărbat, și nu o femeie, Andrei Andrunache s-a predat polițiștilor.

Ulterior, după ce a fost audiat timp de mai multe ore, s-a luat măsura reținerii preventive, judecătorii hușeni, admițând propunerea de arestare preventivă pentru 30 zile propusă de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Huși.

Din câte se pare, accidentul s-a produs pe fondul vitezei excesive, bolidul condus de polițistul de frontieră având circa 130 km/oră. La un moment dat, vehicolul a pătruns pe sensul opus de mers, unde a lovit în plin un copil aflat pe trotuar, rănindu-l grav, după care a dărâmat gardul unei locuinței pe o porțiune de câțiva metri.

Copilul accidentat, a fost transportat de urgență la Spitalul de Copii „Sfânta Maria” Iași, unde medicii l-au diagnosticat cu contuzie abdominală, contuzie pulmonară, traumatism cranio-cerebral și fracturi multiple la picioare, suferind deja, săptămâna trecută, o primă intervenție chirurgicală.

Dacă va fi găsit vinovat, Andrei Andrunache riscă nu doar câțiva ani de închisoare, dar și pierderea calității de polițist de frontieră.

Traficanți menținuți în arest

de Marian MOCANU

Procurorii DNA au destructurat, la începutul lunii iunie 2014, o rețea de contrabandiști de țigări, din rândul cărora făceau parte și ofițeri moldoveni ai poliției de forntieră, aceștia având chiar și un informator, un ofițer de la Sectorul de Frontieră Huși, Valentin Badiu, fost purtător de cuvânt al Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Vaslui.

După mai bine de opt luni de la trimiterea în judecată a celor șapte persoane sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire sau aderare la grup infracțional organizat, contrabandă, trecerea frauduloasă a frontierei, dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată, respectiv uz de fals, judecătorii Tribunalului Vaslui au decis menținerea măsurilor preventive luate împotriva inculpaților, prelungind astfel arestul preventiv pentru capii rețelei, inculpații Vasile Iordachi, Iurie Volceanov și Ivan Musteață, ultimii doi fiind șeful, respectiv adjunctul postului de poliție de frontieră Leova, Republica Moldova. Magistrații vasluieni nu au avut „milă” nici pentru ceilalți patru inculpați, Igor Lisnic, Veaceslav Mereuță, Gheorghe Braga și Valentin Badiu, eliberați anterior din arestul preventiv, cărora le-au respins cererile privind revocarea măsurii controlului judiciar.

Odiseea unor contrabandiști de țigări

Potrivit DNA, în perioada noiembrie-decembrie 2013, inculpații Vasile Iordachi, un cunoscut traficant de țigări din Republica Moldova, Iurie Volceanov și Ivan Musteață, ultimii doi ofițeri în cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Leova – Republica Moldova, au constituit un grup infracțional organizat specializat în derularea de operațiuni de contrabandă. Aceste operațiuni s-au concretizat prin încercările de introducere frauduloasă, pe teritoriul României, în perioada decembrie 2013 – mai 2014, a diverse cantități de țigări netimbrate.

“Pentru desfășurarea operațiunilor de contrabandă, membrii grupului infracțional l-au contactat, în mod repetat, pe șeful Sectorului Poliției de Frontieră Berezeni, județul Vaslui, acesta din urmă fiind denunțător în cauză, promițându-i sume de bani câte 50 euro/bax de țigări, pentru a le facilita, prin încălcarea atribuțiunilor de serviciu referitoare la controlul frontierei de stat a coletelor cu țigări”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.

Concomitent cu încercarea de cumpărare a ofițerului Ionel Lascu, șeful SPF Berezeni, traficanții basarabeni au reușit să cumpere influența unui alt ofițer de la Sectorul de Frontieră Huși, Valentin Badiu, fost purtător de cuvânt al Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Vaslui, care le dădea informații contrabandiștilor cu privire la eventualele controale pe frontieră, acesta fiind cel care l-a anunțat pe Iordachi cu privire la faptul că comisarul Lascu ar fi „trădat”, anunțând autoritățile române.

Vasile Iordachi, Igor Lisnic, Veaceslav Mereuță, Ivan Musteață, Iurie Volceanov, Gheorghe Braga și Valentin Badiu sunt acuzati de infracțiuni de aderare sau constituire la grup infracțional organizat, infracțiuni pedepsite cu închisoare de la 3 la 10 ani, respectiv de la 5 la 15 ani, dar și de introducerea în țară de bunuri sau mărfuri, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. Unii dintre acuzati, respectiv Vasile Iordachi și Iurie Volceanov, pe acea vreme adjunctul lui Ivan Musteață, șeful postului de poliție de frontieră Leova, Republica Moldova, sunt acuzați și pentru dare de mită. Cei doi au încercat sã-l corupă pe șeful Postului de Frontieră Berezeni, Ionel Lascu, promițându-i acestuia zeci de mii de euro pentru fiecare transport de țigări adus peste Prut prin sectorul controlat de Lascu. Comisarul a anunțat DNA, cu privire la tentativa de mituire ulterior primind mai multe amenințări din partea lui Iordachi, care avea bănuieli cu privire la comisarul vasluian, dupã ce mai multe transporturi de țigări fuseseră interceptate și confiscate de polițiștii români, bănuilei confiramte lui Iordachi de polițistul de frontieră Valentin Badea.

Tâlharul din Dumești rămâne după gratii

de Marian MOCANU

La începutul lunii decembrie 2014 Maricel Dura, un recidivist în vârstă de 35 de ani, din comuna Dumești, județul Vaslui, a tâlhărit un bătrân de două ori mai în vârstă decât el, pentru a-i fura de 95 lei, banii rămași după ce a făcut ceva cumpărături la magazinul din localitate.

Maricel Dura l-a observat pe bătrân în momentul în care acesta a făcut ceva cumpărături la magazinul din zonă, primind rest de la o bancnotă de 100 lei, ulterior l-a așteptat în apropierea locuinței, tăbărând pe bătrân cu pumnii și picioarele și furându-i din buzunar restul de la cumpărături, 95 lei.

Imediat după incident, victima s-a prezentat la Postul de Poliție Dumești și a depus plângere, tâlharul fiind imediat identificat de polițiști, din rodul jafului mai având asupra sa doar 17 lei, restul sumei fiind cheltuită de tâlhar a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 30 de zile. Arestat preventiv la propunerea procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui la începutul lunii decembrie 2014, magistrații Judecătoriei Vaslui au constatat ieri legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive pentru Maricel Dura, măsură pe care au menținut-o.

Pentru această fapta sa, recidivistul Maricel Dura riscă o nouă pedeapsă cu închisoare de la 3 la 10 ani.

Elena Udrea poate fi ARESTATĂ în “Gala Bute”

Camera Deputaților a aprobat, luni, noua cerere de arestare preventivă în cazul Elenei Udrea, fiind înregistrate 170 voturi “pentru” și 118 “împotrivă” și 13 voturi nule. Votul exprimat de deputați a fost secret, cu bile.

UPDATE 18:14 Elena Udrea poate fi ARESTATĂ în “Gala Bute”

Secretarul Camerei Deputaților Nicolae Mircovici a precizat, pentru MEDIAFAX, că trebuia să existe un minimum de 163 de voturi pentru a se încuviința cererea de arestare preventivă.

“Au fost 325 de deputați prezenți. Majoritatea era de 325 împărțit la doi plus unu, adică minim 163 de voturi”, a spus Mircovici.

La votul din Camera Deputaților au fost prezenți 325 de deputați, din care 170 au votat “pentru”, 118 “împotrivă”, iar 13 voturi au fost nule.

Anterior, Camera Deputaților a aprobat, luni, noua cerere de încuviințare a urmăririi penale în cazul Elenei Udrea, pentru noi acuzații în dosarul “Gala Bute”, fiind înregistrate 218 voturi “pentru” și 76 “împotrivă”.

În intervenția sa în plenul Camerei, deputatul Elena Udrea a declarat că ”multe din acuzațiile care i se aduc sunt pur și simplu minciuni ale unora care încearcă să scape de propriile probleme cu legea” și că ”cei care fac denunțuri, pleacă acasă, iar cei care nu fac, stau în arest”.

”În urmă cu două săptămâni, ați aprobat trei cereri de arestare preventivă și una de reținere. În total sapte capete de acuzare împotriva mea. La două săptămâni, iată că două din cereri de arestare au fost invalidate de judecătorii ÎCCJ, iar cea de-a treia, prezentată ca fiind foarte urgentă, nici măcar nu a fost folosită. În cele șapte capete de acuzare, ultimul complet a reținut doar unul pentru care a dispus măsura arestului la domiciliu. Asta arată măsura a două lucururi: Este evident că sunt o țintă, sunt vânată sistematic, iar faptul că există două cereri, astăzi, pe care dumneavoastră trebuie să le votați, reprezintă încă o dovadă în acest sens. În ritmul acesta, o să ne vedem din două în două săptămâni, până în 2016”, a spus Udrea.

De asemenea, Elena Udrea a vorbit, în plenul Camerei Deputaților, despre condițiile din arestul Poliției Capitalei, spunând că a fost ”verificată la sânge și dezbrăcată”, fiindu-i luat sutienul, că a fost nevoită să pună un pet pe post de capac la toaletă pentru a opri șobolanii sau să riște să facă pneumonie din cauza curentului.

“Nu există nimeni în această țară care să poată spune vreodată că eu, Elena Udrea, am cerut cuiva să procedeze altfel decât cere legea, decât permite legea. Dragi colegi, îmi pare rău că îi dezamăgesc pe unii dintre dumneavoastră, chiar dacă e o metodă care pare să funcționeze. Nu mă voi da nici cu mir, nu voi citi nici acatiste, nu voi spune nici rugăciuni, n-ar fi corect nici față de mine, nici față de dumneavoastră, și nici față de românii care ne privesc”, a declarat Elena Udrea.

UPDATE 17:58 Deputații PNL vor vota „la vedere” în favoarea cererii privind arestul preventiv în cazul Elenei Udrea

Deputații PNL vor vota, luni, „la vedere”, în favoarea cererii de încuviințare a arestului preventiv în cazul Elenei Udrea, a anunțat, în plenul Camerei, liderul grupului liberal LLudovic Orban în timp ce reprezentanții UDMR și ai PSD au spus că „votul la vedere este o încălcare flagrantă a legii”.

“Cred că Elena Udrea este poate ultima persoană, după Traian Băsescu, care ar fi putut să-și permită să invoce așa-zisele abuzuri ale justiției”, a spus Ludovic Orban.

El a susținut că Udrea „este bine merci în arest la domiciliu” și că nu parlamentarii decid dacă un parlamentar este sau nu arestat, ci instanța judecătorească.

Orban a spus că fiecare parlamentar are dreptul să voteze secret, dar că au dreptul de a vota la vedere. „Fiecare parlamentar are dreptul să voteze secret. Dacă fiecare din parlamenatrii PNL a luat decizia de a vota la vedere este dreptul lor”, a spus Orban.

Marton Arpad (UDMR) a spus, însă, că „votul la vedere este o încălcare a legii”.  “Cine votează la alegeri la vedere este închis. Care este diferența?”, a precizat deputatul UDMR.

Și deputați ai PSD au susținut că votul la vedere ar încălca Regulamentul. „Este un joc ieftin de imagine, care ne va aduce deservicii”, a spus MMarian Neacșu(PSD) despre decizia liberalilor de a vota „la vedere”.

Noua cerere de încuviințare a urmăririi penale în cazul Elenei Udrea, aprobată

Deputații s-au pronunțat asupra acestei solitări prin vot secret cu bile.

Camera Deputaților urmează să se pronunțe, de asemenea, asupra noii cereri DNA de arestare preventivă a deputatului Elena Udrea.

Comisia juridică a Camerei Deputaților a avizat, în 18 februarie, cererile DNA privind încuviințarea urmăririi penale și arestării preventive a Elenei Udrea.

În intervenția sa în plenul Camerei, deputatul Elena Udrea a declarat că ”multe din acuzațiile care i se aduc sunt pur și simplu minciuni ale unora care încearcă să scape de propriile probleme cu legea” și că ”cei care fac denunțuri, pleacă acasă, iar cei care nu fac, stau în arest”.

”În urmă cu două săptămâni, ați aprobat trei cereri de arestare preventivă și una de reținere. În total sapte capete de acuzare împotriva mea. La două săptămâni, iată că două din cereri de arestare au fost invalidate de judecătorii ÎCCJ, iar cea de-a treia, prezentată ca fiind foarte urgentă, nici măcar nu a fost folosită. În cele șapte capete de acuzare, ultimul complet a reținut doar unul pentru care a dispus măsura arestului la domiciliu. Asta arată măsura a două lucururi: Este evident că sunt o țintă, sunt vânată sistematic, iar faptul că există două cereri, astăzi, pe care dumneavoastră trebuie să le votați, reprezintă încă o dovadă în acest sens. În ritmul acesta, o să ne vedem din două în două săptămâni, până în 2016”, a spus Udrea.

Sursa: mediafax.ro

„Peștele” din Tanacu rămâne în arest

de Marian MOCANU

Ionuț Dăriescu, tânărul din Tanacu care a convins, uneori cu forța, mai multe fete, dintre care două minore, să se prostitueze, va rămâne în continuare în arest preventiv. Individul a obligat mai multe fete să se practice prostituția, prima dată în Vaslui, apoi în Grecia, fiind acuzat de trafic de persoane, trafic de minori și lipsire de libertate.

La doar 25 de ani, Ionuț Dăriescu, din Tanacu, tânăr care provine dintr-o familie de oameni cumsecade, esta deja cunoscut în comunitate ca un adevărat interlop sau, așa cum se exprimă vecinii, un „infractor internațional”. Încă de pe când era pe băncile liceului, Ionuț avea un comportament antisocial, furturile sau bătăile, atât în sat, cât și în municipiul Vaslui, ținându-se lanț, pe numele său fiind primite mai multe amenzi.

Din câte spun oamenii din sat, Ionuț Dăriescu își dădea aere de adevărat „șmecher” profitând și de asemănarea de nume cu binecunoscuții frați Dăriescu, cu toate că între el și aceștia nu este nicio legătură de rudenie.

La sfârșitul lunii ianuarie, Ionuț Dăriescu a fost reținut de procurorii DIICOT pentru trafic de persoane și lipsire de libertate. Conform rechizitoriului, în cursul anului 2014, a obligat patru eleve – din care două minore – să întrețină relații sexuale contra-cost cu clienți recomandați de el. Ulterior, le-a convins pe acestea să se deplaseze în Grecia, unde chipurile, le-ar fi găsit loc de muncă ca menajere la un hotel. În loc de asta, Dăriescu le-a obligat prin bătăi și amenințări să practice prostituția, acestea fiind sechestrate, fără posibilitatea de a comunica cu familiile din România.

La termenul de ieri de la Tribunalului Vaslui, judecătorii au decis ca fiind „legală și temeinică măsura arestării preventive, luată prin Încheierea nr. 9/DLF din 23.01.2015 a Tribunalului Vaslui, împotriva inculpatului Dăriescu Ionuț, trimis in judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, trafic de minori (două acte materiale) și lipsire de libertate” și au menținut măsura arestării preventive.

La vestea arestării tânărului Dăriescu, odată cu familiile fetelor, scăpate din calvarul din Grecia, au răsuflat ușurați și vecinii acestuia, și autoritățile locale.

„Bine că am scăpat de această năpastă, care nu doar că a fãcut doar rele, dar a mai și pătat numele părinților, oameni apreciați în comunitate, dar și al celorlalți gospodari din Tanacu”, e de părere primarul comunei, Dănuț Dumitriu.

Trebuie menționat că la primăria comunei Tanacu, pe numele lui Ionuț Dăriescu s-au primit zeci de amenzi, în valoare totală de peste 10.000 lei, pentru tot felul de fapte antisociale, de la bătăi și furturi și până la fapte mai grave.

Unul dintre ucigașii lui Ioan Luchian Mihalea, eliberat din penitenciar după 20 de ani

Nelu Florian Gavrilă, unul dintre cei doi ucigași ai compozitorului Ioan Luchian Mihalea, condamnat la închisoare pe viață, a fost eliberat, miercuri, din închisoare, după ce Judecătoria Găești a admis propunerea de eliberare condiționată formulată de comisia de la Penitenciarul Găești.

Nelu Florian Gavrilă a fost pus în libertate, miercuri, după ce reprezentanții penitenciarului au primit de la Judecătoria Găești documentele care atestă decizia instanței de eliberare condiționată, a declarat corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Găești, agentul șef principal Florin Ispas.

Judecătoria Găești a admis, în 13 februarie, propunerea de eliberare condiționată formulată de Comisia de liberare condiționată de la Penitenciarul Găești.

Sentința nu a fost contestată, astfel încât, după ce a rămas definitivă, a fost comunicată penitenciarului care a procedat la punerea acesteia în aplicare, a precizat Florin Ispas.

În februarie anul trecut, aceeași instanță a respins cererea de eliberare condiționată a lui Gavrilă, iar Tribunalul Dâmbovița a menținut decizia.

Nelu Florian Gavrilă, condamnat la închisoare pe viață în anul 1995 pentru uciderea lui Ioan Luchian Mihalea, a fost apărat în acest dosar de un avocat din oficiu.

Tot în februarie 2014, complicele lui Gavrilă la asasinarea lui Ioan Luchian Mihalea, Ionel Păun, deținut în Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, a depus și el o cerere de liberare, care a fost respinsă din cauza comportamentului agresiv în detenție.

Ioan Luchian Mihalea – compozitor, interpret și fondator al grupurilor Song și Minisong – a fost ucis la vârsta de 42 de ani, în 1993. Cei doi criminali, Nelu Lucian Gavrilă și Ionel Păun, care voiau să-l jefuiască, au fost condamnați la închisoare pe viață.

Sursa: gandul.info

Iulian Herțanu, cumnatul lui Victor Ponta, ARESTAT pentru 30 de zile

Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost arestat în dosarul vizând fraudarea de fonduri europene pentru lucrări de canalizare la Comarnic, executate de SC Grossman Engineering Group, al cărei administrator este.

În acest dosar a mai fost arestat omul de afaceri Vladimir Ciorbă, în timp ce fostul consilier județean de Prahova Mihai Coman, reținut și el, va fi cercetat sub control judiciar.

Decizia a fost luată de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție și poate fi contestată la aceeași instanță.

Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta, și oamenii de afaceri Mihail Marian Coman, Vladimir Răzvan Ciorbă și Liviu Munteanu au fost reținuți de procurorii DNA, fiind suspectați că firmele acestora au obținut fraudulos contractul din fonduri europene pentru extinderea canalizării din orașul Comarnic.

Liviu Munteanu, administrator al SC Grossman Engineering Group SRL din aprilie 2014, a colaborat cu anchetatorii, recunoscând faptele de care este acuzat, astfel că procurorii nu au mai cerut arestarea sa.

În același dosar, deputații Sebastian Ghiță și Vlad Cosma și președintele Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, care au fost plasați sub control judiciar, sunt acuzați că i-ar fi sprijinit pe cei patru să obțină acest contract, punând presiune și exercitând amenințări asupra conducerii SC Hidro Prahova, firma Consiliului Județean care derula proiectul european, pentru ca societățile respective să primească contractul, să obțină prelungiri ale termenelor prevăzute în acesta și să primească ilegal bani în timpul derulării proiectului.

Pe perioada controlului judiciar, Mircea Cosma nu-și poate exercita funcția de președinte al CJ Prahova.

Iulian Cristian Herțanu, administrator al S.C. Grossmann Engineering Group S.R.L, este urmărit penal sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat, schimbarea nelegală a destinației fondurilor europene și evaziune fiscală. Pentru aceleași infracțiuni sunt urmăriți penal și Mihail Marian Coman, administrator și asociat la S.C. Indserv SRL Ploiești și S.C. Indserv Proiect SRL Ploiești și consilier al directorului SC Hidro Prahova SA, precum și omul de afaceri Vladimir Răzvan Ciorbă, administrator și asociat la S.C. CVR Asfalt Construct Group SRL Dobroești (Ilfov), S.C. CVR Activites Group SRL București și S.C. Gefam Pro SRL Dobroești.

Conform anchetatorilor, în perioada 2011- 2015, Iulian Cristian Herțanu, administrator de drept și, începând cu data de 25 aprilie 2014, administrator de fapt al S.C. Grossmann Engineering Group S.R.L., respectiv angajat al S.C. CVR Asfalt Construct Group SRL Dobroești, Vladimir Ciorbă și Mihai Marian Coman au constituit un grup infracțional pentru a-și adjudeca fraudulos un contract de lucrări finanțat preponderent din fonduri europene.

Ei sunt acuzați că și-au însușit ilegal importante sume de bani, prin schimbarea destinației fondurilor obținute prin proiectul cu finanțare europeană și prin sustragerea de la plata contribuțiilor datorate către stat, prin evidențierea unor cheltuieli nereale sau operațiuni fictive în documentele societăților pe care le-au controlat.

Procurorii spun că la grupul infracțional a aderat, prin numirea ca administrator al S.C. Grossmann Engineering Group, începând cu 25 aprilie 2014, Liviu Munteanu, rolul său fiind acela de a semna documente în cadrul proiectului cu finanțare europeană și de a asigura efectuarea unor plăți către societățile controlate de membrii grupului.

Anchetatorii susțin că pentru a obține contractul cu firma la care Consiliul Județean Prahova este acționar majoritar, cei patru au fost sprijiniți de deputații Sebastian Ghiță, Vlad Cosma și de președintele CJ Prahova, Mircea Cosma, urmăriți penal în acest dosar pentru sprijinirea unui grup infracțional organizat și aflați sub control judiciar.

Potrivit procurorilor, în perioada 2011 – 2015, președinte Consiliului Județean Prahova, Mircea Cosma, fost președinte al filialei județene a PSD, a făcut demersuri (intervenții pentru numirea în funcții a unor persoane, obținerea de informații confidențiale – activități derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcționari ai S.C. Hidro Prahova și a exercitat presiuni (amenințări cu privire la înlocuirea din funcție) asupra directorului general al societății, pentru ca aceștia să atribuie ilegal asocierii S.C. Grossmann Engineering Group SRL – S.C. Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea rețelei de canalizare în orașul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuție și efectuarea ilegală de plăți.

Deputatul de Prahova Sebastian Ghiță și fiul lui Mircea Cosma, deputatul PSD Vlad Cosma, sunt acuzați că ar fi intervenit pentru numirea în funcții a unor persoane, obținerea de informații confidențiale la nivelul unor funcționari ai S.C. Hidro Prahova SA și ar fi exercitat intervenții asupra directorului general al acestei firme, pentru ca, prin prisma atribuțiilor de serviciu pe care aceștia le aveau, să determine atribuirea nelegală a contractului de la Comarnic către asocierea S.C. Grossmann Engineering Group SRL – S.C. Euroconstruct Trading 98 SRL. De asemenea, cei doi deputați sunt acuzați că au făcut intervenții și pe parcursul derulării contractului, pentru prelungirea termenelor de execuție și efectuarea ilegală a plăților.

“Scopul grupului infracțional astfel format și sprijinit a fost atins, urmărirea penală făcută până la acest moment relevând: deturnarea din cadrul proiectului și însușirea în interes propriu, de către membrii grupului, a sumei totale de 7.797.410 de lei (bani ridicați în numerar din conturi ale persoanelor juridice și fizice, reprezentând 54% din totalul sumelor care au fost identificate ca fiind achitate de S.C. Grossmann Engineering Group, către «partenerii» la care se pretinde că au fost subcontractate lucrări), sustragerea de la plata către stat, prin practici evazioniste, a sumei de 2.515.293 de lei ( din care 1.509.176 lei reprezentând TVA și 1.006.117 de lei reprezentând impozit pe profit)”, arăta DNA.

Proiectul privind extinderea rețelei de canalizare la Comarnic avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârșitul anului trecut.

Sursa: mediafax.ro

Șoc în lumea medicală vasluiană! – Doctorițele Andrei și Botez, arestate

de Marian MOCANU

 După ce, pe 11 februarie, judecătorii Tribunalului Vaslui au decis ca doctorițele Simona Botez și Doina Andrei să fie cercetate în libertate, sub control judiciar, în ciuda faptului că erau acuzate de mai multe infracțiuni de luare de mită, avorturi ilegale și fals, magistrații Curții de Apel Iași au admis contestația procurorilor DNA și au dispus arestarea lor preventivă. Doina Andrei făcuse la rându-i contestație împotriva deciziei judecătorilor de a-i interzice dreptul de liberă practică în profesia de medic, contestație evident respinsă de judecători. În această seară, cele două doctorițe au fost deja conduse la arestul Inspectorarului de Poliție al Județului Vaslui, unde vor rămâne cel puțin în următoarele 30 zile.

 Sistemul juridic a intrat în normalitate după ce judecătorii Curții de Apel Iași au admis contestația procurorilor DNA și au decis, ieri, arestarea preventivă a medicilor ginecologi Doina Andrei și Simona Botez, acuzate de luare de mită, acte medicale ilegale și fals intelectual.

Acum o săptămână, judecătorul de drepturi și libertăți ai Tribunalului Vaslui respinsese cererea de arestare preventivă a doctorițelor Doina Andrei și Simona Botez, în ciuda capetelor de acuzare grave și a faptului că procurorii DNA încercau să demaște corupția din sistemul sanitar, inculparea celor șase cadre medicale implicate în dosar urmând a fi un prim pas în acest sens.

În motivarea încheierii ședinței de judecată, magistrații vasluieni au aruncat o parte din vină pe pacienții care dau mită, arătând astfel o mare indulgență medicilor care pretindeau bani pentru ca să-și facă datoria, ba mai mult, pacienți cu declarații la dosar ar fi avut inițiativa de a da mită sume de bani, nefiind vorba de faptul că inculpatele ar fi pretins bani.

„În mod corect a reținut procurorul gravitatea ridicată a faptelor de care sunt acuzate inculpatele, fenomenul corupției în România fiind foarte înrădăcinat în conștiința socială și afectând buna funcționare a instituțiilor statului, acest flagel fiind conform datelor oficiale prezent foarte profund și în sistemul sanitar. Totuși, contextul economic și social actual, amploarea corupției în țara noastră și mediatizarea dosarelor de mare corupție nu justifică în sine o măsură preventivă privativă de libertate a celor bănuiți de fapte de corupțieie fără o analiză concretă și profundă a circumstanțelor cauzei și a împrejurărilor comiterii presupuselor fapte, precum și a probelor pe care se întemeiază acuzațiile. Cu privire la unele fapte, se observă că pacienții sau persoanele apropiate acestora care pretind că au dat mită inculpatelor au reclamat acest lucru după circa un an de la data faptelor. Fără a considera acest lucru ca o scuză pentru pretinsele fapte de corupție imputate inculpatelor, nu trebuie minimalizată nici contribuția pe care o au persoanele care dau mită la încurajarea acestui fenomen, de multe ori pacienții care oferă mită urmărind să beneficieze de un regim preferențial în raport cu alți pacienți sau de acte medicale nelegale. Multe din aceste persoane au o contribuție semnificativă la amplificarea corupției, ele fiind cele care au inițiativa oferirii mitei și care nu denunță organelor competente faptele de corupție care îi privesc”, se arăta în motivarea judecătorilor pentru refuzarea cererii de arestare preventivă a celor două doctorițe.

Fapte și acuzații

Pe data de 9 februarie, în urma unui flagrant organizat de procurorii DNA la cabinetele din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, trei doctori, Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu au fost ridicați de procurorii DNA fiind acuzați de fapte de corupție. Ancheta procurorilor s-a declanșat în momentul în care o pacientă a sunat pe data de 2 februarie la Linia Tel Verde Anticorupție anunțând că doctorița Simona Botez i-a solicitat 1.500 de lei pentru a-i realiza o întrerupere de sarcină.

Câteva zile mai târziu, procurorii i-au organizat doctoriței un flagrant, folosind un ofițer sub acoperire, care i-a oferit medicului Botez aceeași sumă, de 1.500 lei, bani marcați care au fost descoperiți ulterior la percheziția efectuată de anchetatori. În cazul doctoriței Andrei, la perchezițiile făcute atât la domiciliu cât și asupra ei nu au fost descoperite sume de bani pentru care să nu aibă justificare, aceasta aflând că procurorii sunt în spital, trimițând o asistentă să taie chitanțe pentru două operații neefectuate, pentru motivarea sumelor de bani găsite asupra ei. Același lucru se pare că l-a încercat și doctorița Botez, însă fără succes.

La dosarul care se pare că este instrumentat de mai bine de un an se mai află mai multe interceptări telefonice dar și declarații ale pacienților, din care rezultă faptul că cei trei medici făcuseră o practică din a cere bani pacienților pentru a avea parte de actul medical pe care erau obligați să-l presteze. Medicul ginecolog Doina Andrei este cercetat pentru mai multe infracțiuni, respectiv luare de mită – opt capete de acuzare, întreruperi ilegale de sarcină și fals intelectual, ultima infracțiune referindu-se la internări fictive de pacienți.

La rândul ei, medicul Simona Botez are cinci capete de acuzare pentru luare de mită, una pentru întrerupere ilegală de sarcină și una pentru fals intelectual, pe când dr. Adrian Tănăsescu, cercetat în libertate, este acuzat de luare de mită și favorizarea infractorului.

Sentința de arestare preventivă luată de judecătorii ieșeni împotriva doctorițelor Botez și Andrei a fost pusă în aplicare imediat, acestea predându-se ieri după-amiază la arestul IPJ Vaslui, unde vor rămâne cel puțin în următoarele 30 zile.

Tâlharul Alberto de la Poienești a fost eliberat

de Roxana NĂSTASĂ

Alberto Gabriel Balan, un tânăr de 19 ani din comuna vasluiană Poienești, a fost eliberat după ce, săptămâna trecută fusese arestat pentru 30 de zile pentru tâlhărie. Acesta a depus contestație, care i-a fost aprobată, scăpând astfel de arest preventiv.
În noaptea de 9 spre 10 februarie, Alberto a tâlhărit, chiar pe strada principală din municipiul reședință, o femeie de 70 de ani. I-a smuls geanta din mână și s-a făcut nevăzut. A luat suma de 1.000 de lei găsită, iar de geantă și restul bunurilor ce erau în ea, s-a dezis. Polițiștii l-au prins și l-au reținut pentru 24 de ore, fiind prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, respectiv Judecătoria Vaslui, cu propunerea de arestare preventivă.

Fostul ministru Cristian David rămâne în arest preventiv

Fostul ministru al Internelor Cristian David rămâne în arest preventiv, după ce magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție i-au respins vineri cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu o altă măsură mai ușoară.

Cristian David se află în arest din data de 22 ianuarie, el fiind acuzat de luare de mită.

Potrivit DNA, Cristian David ar fi pretins în 2007 iar la data de 1 februarie 2008 ar fi primit suma de 500.000 de euro de la un denunțător, prin intermediar, pentru a-și exercita atribuțiile de îndrumare și coordonare a activității prefecților într-o modalitate care să asigure emiterea de către Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a titlului de proprietate asupra unui teren de 15 ha aflat în intravilanul municipiului Buzău.

“Referitor la suma de 500.000 euro pentru intervenția efectuată de ministrul de Interne, Cristian David, pe lângă prefectul județului Buzău, Bîgiu Cristinel, suma a fost remisă personal de Mladin prin intermediul șefului de cabinet. La o întâlnire ulterioară, Mladin Adrian l-a întrebat pe David Cristian dacă a fost în regulă, acesta a răspuns afirmativ, singura observație fiind cu privire la suma de bani că ‘Era mai bine dacă erau în lei'”, au reținut procurorii.

Din probele procurorilor reiese că, în 2007, Adrian Mladin, fiind mandatat de Viorica Știrbulescu să îndeplinească formalitățile necesare în vederea revendicării suprafețelor de teren de 15 ha, situate în orașul Buzău, și având în vedere tergiversarea soluționării dosarului de revendicare, acesta a luat legătura cu “șeful de cabinet al Ministrului de Interne”, pentru a-l pune în legătură cu prefectul Cristinel Bîgiu. Acesta i-ar fi comunicat că nu îl cunoaște pe prefect, dar că, în acest sens, va vorbi cu ministrul Cristian David.

DNA susține că acest lucru s-a și întâmplat, iar Adrian Mladin s-a prezentat la Prefectura Buzău, luând legătura cu Bîgiu, care i-ar fi explicat situația și i-a înmânat copii de pe documentele în cauză.

“Acesta din urmă i-a spus că este vorba de o speță dificilă și, având în vedere că amplasamentul se află în intravilanul orașului Buzău, sunt multe persoane care ‘se bat pe el’. (…) Înțelegând sensul cuvintelor și pentru a lămuri toate aspectele ce decurgeau din acestea, Mladin i-a solicitat lui Bîgiu o întâlnire privată. Aceasta a avut loc într-o cafenea din Buzău, ocazie cu care i-a fost prezentat Gheorghe Doloiu ca fiind persoana de contact pe viitor pentru rezolvarea tuturor aspectelor. În aceeași locație au avut loc mai multe întâlniri cu cele două persoane, iar în urma discuțiilor purtate Bîgiu i-a pretins suma de 1.000.000 euro, având în vedere ‘locația’ și existența mai multor ‘persoane decidente’ “, se mai spune în documentele DNA.

În același dosar a fost pus sub urmărire penală și omul de afaceri Gheorghe Doloiu, președintele Consiliului de Administrație al societății Legume Fructe SA din Buzău.

Doloiu este urmărit penal pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită, el fiind persoana de legătură între Adrian Mladin, cel de la care ar fi primit mită Cristian David, și fostul prefect de Buzău Cristinel Bîgiu.

Sursa: agerpres.ro

Elena Udrea, ARESTATĂ pentru 30 de zile

Elena Udrea a fost arestată pentru 30 de zile de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul Microsoft. Decizia ICCJ nu este definitivă și poate fi contestată la aceeași instanță.

Anunțul a fost făcut de unul dintre avocații Elenei Udrea, Marius, Striblea, care a precizat, la ieșirea din sala de judecată, că a fost admisă parțial propunerea anchetatorilor în sensul că judecătorul nu a luat în considerare acuzația de spălare de bani.

Judecătorul ICCJ a admis cererea de înlocuire a măsurii controlului judiciar, dispus anterior de procurorii DNA față de Udrea în dosarul Microsoft, cu măsura arestului preventiv și cererea DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea pentru acuzația privind mita luată de la Dinu Pescariu, acuzație formulată de procurori după instituirea controlului judiciar.

Marius Striblea a mai spus că, în opinia sa ca avocat, nu este normal ca toți cei vizați în dosar care au făcut denunțuri împotriva Elenei Udrea să fie în libertate, în vreme ce persoanele care au refuzat să o denunțe pe clienta sa să fie arestate.

El a mai arătat că există în acest moment persoane care sunt vizate în cazul Microsoft, dar care nu au fost “luate la întrebări” de procurori.

Avocatul Marius Striblea a precizat de altfel că va contesta decizia, iar judecarea contestației ar putea avea loc luni.

Procurorii anticorupție au emis marți, la ora 21.40, ordonanță de reținere pentru deputatul PMP Elena Udrea, în dosarul Microsoft, după ce aceasta a stat aproape zece ore la DNA, unde și-a studiat dosarul și a fost audiată.

Potrivit DNA, Elena Udrea este urmărită penal și a fost reținută pentru trei fapte de trafic de influență – în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea, în legătură cu derularea contractului e-România și în legătură cu pretinderea și primirea a 500.000 de euro -, precum și pentru spălare de bani.

În 29 ianuarie, Elena Udrea a fost pusă sub control judiciar în dosarul Microsoft. În 4 februarie, procurorii au cerut arestarea preventivă a deputatului, arătând că a încălcat dispozițiile legale ale controlului judiciar, făcând afirmații publice cu privire la acuzațiile ce îi sunt aduse.

Procurorii au mai făcut încă o cerere de arestare a Elenei Udrea în dosarul Microsoft, după ce au extins urmărirea penală față de aceasta pentru că ar fi luat mită de la omul de afaceri Dinu Pescariu, care a denunțat-o pe deputata PMP.

Elena Udrea a fost reținută după ce Camera Deputaților a dat avize pentru urmărirea penală și arestarea preventivă a deputatului PMP, în dosarele Microsoft și Gala Bute, în care este acuzată de fapte de corupție.

În dosarul Microsoft, fostul soț al Elenei Udrea, Dorin Cocoș este acuzat că ar fi pretins și primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică și Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul lui Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și vicepreședinte PDL, să asigure firmelor susținute de una dintre cele două persoane încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Potrivit anchetatorilor, în anul 2010, Dorin Cocoș, în baza înțelegerii cu Udrea, ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăți cu obiect de activitate IT, suma de circa trei milioane de euro, pentru a debloca plățile aferente contractului e-România.

Udrea mai este acuzată în dosarul Microsoft că a cerut 500.000 de euro de la omul de afaceri Dinu Pescariu, vizat în același dosar, “pentru a-i rezolva problemele din justiție”.

Procurorii au arătat, în referatul prin care au solicitat aviz de la Camera Deputaților pentru arestare, că Elena Udrea a fost denunțată la DNA de Dinu Pescariu, vizat în dosarul Microsoft.

“La data de 5.11.2014, Pescariu Dinu-Mihail a formulat denunț cu privire la săvârșirea unor fapte de corupție de către Udrea Elena Gabriela. Din denunțul formulat rezultă că, în anul 2013 pe fondul cercetărilor efectuate de Direcția Națională Anticorupție ca urmare a plângerii formulată de Fujitsu Siemens Computers în legătură cu derularea contractului de licențiere Microsoft și a măsurilor asigurătorii dispuse de autoritățile austrice pe conturile sale din Elevația, Udrea Elena Gabriela a pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiție. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani a avut loc în mai multe tranșe în perioada iulie 2013 – februarie 2014”, au scris procurorii în referat.

Potrivit anchetatorilor, aceste fapte sunt dovedite cu declarația martorului, extrasele de cont și înscrisuri olografe ridicate la percheziții, în care sunt indicate sume de bani plătite.

Sursa: mediafax.ro

Unul din contrabandiștii cu deltaplanul, în arest la domiciliu

de Marian MOCANU

 Tudor Guzun, unul din cei doi moldoveni care au încercat să facă contrabandă folosind deltaplanul, a scăpat de executarea arestului preventiv în închisoare, el urmând să facă arest la domiciliu. Capul rețelei, Vasile Guțanu, a rămas în arest preventiv.

 La sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, lucrătorii DIICOT au trimis în judecată doi cetățeni moldoveni, care au încercat să introducă în țară țigări de contrabandă folosind o metodă inedită: parașutarea de colete din deltaplan. Astfel, Vasile Guțanu, în vârstă de 42 ani, a survolat teritoriul României în dreptul localității Viișoara, aruncând patru colete, conținând 8.000 pachete de țigări. Recuperarea coletelor era în sarcina colegului său, Tudor Guzun (35 ani), care, dat fiind că pachetele erau dotate cu dispozitive de localizare tip GPS, a ridicat coletele și le-a ascuns într-un microbuz, cu care intrase legal în țară, pe la vama Albița.

Descoperiți de lucrătorii de poliție, cei doi au fost trimiși în judecată pentru constituire de grup infracțional organizat și contrabandă ci produse accizabile, fiind cercetați în stare de arest preventiv.

Ieri, magistrații Tribunalului Vaslui au decis ca Vasile Guțan, cel considerat capul rețelei, să rămână în continuare după gratii, fiindu-i prelungit mandatul de arestare preventivă.

În schimb, lui Tudor Guzun, cărăușul grupării, măsura arestului preventiv i-a fost înlocuită cu cea de arest la domiciliu. În afara faptului că nu are voie să părăsească locuința închiriată, din Huși, unde are stabilit arestul la domiciliu, acesta nu are voie să ia legătura nici cu șeful său, rămas după gratii, și nici cu ceilalți martori din dosar.

Șoc în lumea medicală vasluiană – Medic șpăgar, prins în flagrant

de Alex SAVA

Ofițeri din cadrul Serviciului Județean Anticorupție i-au organizat, ieri, un flagrant medicului ginecolog Simona Botez. Ea a primit de la un ofițer sub acoperire 15 milioane de lei vechi pentru a efectua o întrerupere de sarcină în Spitalul Județean de Urgență Vaslui, cu resursele unității, când această intevenție trebuia să fie gratuită. Ancheta ofițerilor anticorupție vizează mai multe persoane din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, însă deocamdată numele acestora nu au fost date publicității.

 S-a spart buba la Spitalul Județean de Urgență Vaslui. Ofițerii din cadrul Direcției Generale Anticorupție (D.G.A.) – Serviciul Județean Anticorupție (SJA) Vaslui, sub coordonarea procurorului desemnat pe linie de corupție din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, i-au organizat, ieri, un flagrant medicului ginecolog Simona Botez, care lucrează în cadrul secției Obstetrică Ginecologie de la Spitalul Județean de Urgență Vaslui. În cadrul unei discuții prealabile, care a avut loc înainte, aceasta i-a pretins ofițerului sub acoperire suma de 1.500 de lei, pentru a efectua o întrerupere de sarcină unei femei.

„Din probatoriul administrat în cauză până la acest moment rezultă suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea de infracțiuni de corupție și fals, de către cadre medicale din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, care în virtutea faptului că dețin o anumită autoritate conferită de pregătirea de specialitate și utilizând resursele Spitalului Județean de Urgență Vaslui, au creat o practică în sensul pretinderii și primirii de bani de la pacienți în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, respectiv prestarea serviciilor medicale. Activitățile procedurale au fost efectuate de ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție (Serviciile Județene Anticorupție Vaslui, Iași, Galați, Vrancea, Bacău, Neamț), IPJ Vaslui, cu sprijinul IJJ Vaslui, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui”, se arată într-un comunicat remis de Direcția Generală Anticorupție.

 Șpaga în spitale, pentru prima dată sancționată

 Deși în spitalele din județ se practică de ani buni condiționarea actului medical – care în teorie ar fi trebuit să fie gratuit – de anumite sume de bani, este pentru prima dată când oamenii legii intervin.

Ancheta ofițerilor anticorupție vizează mai mulți medici din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, însă deocamdată numele acestora nu au fost date publicității.

La această oră, cercetările sunt încă în desfășurare. Vom reveni cu amănunte.

Comisia juridică a avizat favorabil cererile DNA de încuvințare a arestării pentru Elena Udrea

Deputații din Comisia juridică au adoptat raport favorabil, duminică, la cele trei solicitări ale DNA încuviințare a arestării deputatei Elena Udrea, două în dosarul “Microsoft” și una în dosarul ”Gala Bute”.

Membrii comisiei au avizat, de asemenea, favorabil cererile DNA de încuviințare a extinderii urmăririi penale în Dosarul ”Gala Bute” și de începere a urmăririi penale împotriva acesteia în dosarul Microsoft.

Anunțul privind rezultatul votului a fost făcut, a finalul ședinței, de președintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă.

“Am avut practic cinci voturi de dat astăzi. Am avut patru solicitări una dintre ele având două capete, două solicitările în interiorul ei”, a precizat el..

Potrivit acestuia Comisia juridică a avizat favorabil începerea urmăririi penale ”față de unele fapte” în dosarul Gala Bute cu 20 voturi “pentru”, un vot anulat și o ”abținere”.

La cea de a doua solicitare tot în dosarul ”Gala Bute”, care vizează măsura arestării, comisia a dat raport favorabil, cu 17 voturi “pentru”, trei “împotrivă” și două voturi anulate.

Potrivit lui afirmațiilor sale, cea de-a treia cerere vizând dosarul Microsoft, prin care se solicita începerea urmăririi penale, Comisia juridică a fost avizată favorabil cu 21 voturi “pentru” și o ”abținere”.

În cazul ultimei solicitări, existau, de fapt, două cereri, care au fost supuse separat votului. Prima, care viza încuviințarea reținerii și arestării a primit din partea deputaților 18 voturi “pentru”, două ”împotrivă” și două ”abțineri”, iar a doua cerere, care viza arestarea a primit 16 voturi “pentru”, patru “împotrivă” și două ”abțineri”.

Potrivit lui Bogdan Ciucă au fost prezenți 22 din cei 26 de membrii ai comisiei.

Acesta a menționat că plenul votează solicitarea Parchetului sau a ministerul, după caz, luând în calcul sau nu ”așa-numita recomandare prin raport sau viziune pe care a avut-o Comisia juridică pe acest subiect”.

Întrebat dacă Elena Udrea a cerut membrilor comisiei să încuviințeze începerea urmăririi penale și nu și arestarea sau reținerea, Ciucă a răspuns: ”Fără să mai fac alte precizări, pot confrma că, atât avocații apărării, cât și doamna deputat au solicitat încuviințara începerii urmăririi penale, având rezerve față de celelalte măsuri”.

”Parlamentarii din comisie și-au exprimat un punct de vedere care va fi validat sau nu de către plen”, a adăugat el.

Ciucă a menționat că rapoartele vor fi trimise Biroului Permanent al Camerei Deputaților. ”Dânșii le au pe masă pe toate și vor decide când și cum le vor supune votului de plen”, e explicat deputatul.

Udrea: Am cerut încuviințarea începerii urmăririi penale; cererea de arestare de trei ori -”excesivă”

”Le-am prezentat doar punctul meu de vedere, nu le-am cerut decât să încuviințeze începerea urmăririi penale, să permită accesul meu în fața procurorilor DNA, dar și accesul DNA în a porni ancheta în ceea ce mă privește. În rest, nu am cerut nimic”, a spus ea, întrebată dacă le-a cerut colegilor să aprobe cererea de avizarea a arestării sale preventive.

”Trebuie să am posibilitatea în mod corect, nu în felul în care mi se întâmplă mie astăzi și eu mă bucur că domnul Președinte (Traian Băsescu – n.r.) a confirmat ce am spus”, a adăugat aceasta, întrebată despre afirmațiile lui Băsescu, care a spus că Udrea trebuie ai aibă posibilitatea să se apere.

Ea a spus că este mult mai greu să spui lucrurile pe care vrei să le spui, să faci dezvăluiri despre oameni despre care nimeni nu are curaj să spună nimic, cum este cazul lui Florian Coldea, atunci când ești arestat preventiv. ”Acesta este motivul pentru care lucrurile sunt pe repede înainte, totul în câteva zile, trei cereri, că poate doar una trece și îi închidem gura Elenei Udrea”, a opinat deputata.

Ea a spus că este vorba, în cazul său, lucru pe care l-a spus și în comisie, o situație excepțională, care se datorează conflictuui deschis pe care îl are cu generalul Coldea.

”În ultimele zile, de la momentul a care am formulat un denunț împotriva acestuia, vedem o avalanță de acuzații care mi se aduc, de cereri de arestare preventivă, în condiții în care oameni cu acuzații mult mai probate, cu acuzații grave, oameni care au luat deja condamnări în primă instanță au fost cercetați în libertate”, a menționat Udrea.

Ea a subiniat că orice persoană asupra căreia există suspiciuni trebuie să fie cercetată, că Parlamentul nu trebuie să ”interfereze” cu justiția, că trebuie să permită justiției să cerceteze pe oricine fie el parlamentar sau fost ministru.

”Am reiterat solicitarea de data trecută ca această comisiei juridică să avizeze pozitiv cererea de începerea urmăririi penale sau cererile, pentru că sunt două în ceea ce mă privește. De asemenea, am spus colegilor din Comisia juridică faptul că nu cred că este întâmplător sau că este firesc ceea ce mi se întâmplă și anume ca împotriva mea în doar două ore să se remită trei cereri de arestare preventivă, în condițiile în care pe niciuna din cauzele în care am fost acuzată nici în Gala Bute, nici în cazul dosarului Microsoft legat de denunțurile care au fost ivocate nu am fost măcar chemată să îmi spon un punct de vedere”, a menținat aceasta.

Ea a arătat că a permite justției să o cheme să își spună un punct de vedere este un drept pe care ea îl are.

”Vreau să mă prezint în fața anchetatorilor și vreau să fiu audiată legat de acuzațiile care mi se aduc, însă cerea arestare preventivă formulată de trei ori împotriva mea în doar două ore mi se pare excesivă și excepțională”, a conchis Elena Udrea.

Sursa: mediafax.ro

Arest preventiv pentru Adrian Sârbu sub acuzațiile de spălare de bani și instigare la evaziune

Curtea de Apel București a decis, miercuri noapte, arestarea preventivă a lui Adrian Sârbu sub acuzațiile de instigare la evaziune fiscală, spălare de bani și instigare la delapidare, decizia fiind luată după mai multe ore de deliberare. Decizia nu este definitivă, putând fi contestată.

Adrian Sârbu a fost reținut luni seară, pentru 24 de ore, mandatul său expirând marți seară la ora 20.30.

Sârbu a declarat, marți seară, la ieșirea de la Curtea de Apel București, că nu poate comenta acuzațiile procurorilor și că instanța a rămas în pronunțare.

Întrebat cum comentează acuzațiile procurorilor, de instigare la evaziune fiscală, spălare de bani și instigare la delapidare, Sârbu a afirmat: “Nu pot să comentez asta la acest moment pentru că deja sunt sub alt regim. Ce am avut de comentat am comentat, poziția mea mi-am susținut-o, avocații au susținut-o, din acest moment e în pronunțare”.

În ceea ce privește utilizarea termenului “Pontaghiță” în declarația făcută cu o seară în urmă, după reținerea sa, Adrian Sârbu a precizat că tot ceea ce a spus până acum “rămâne valabil”.

Liana Petrovici, acuzată de complicitate la spălare de bani în același dosar și reținută marți, va fi plasată sub control judiciar, tot ca urmare a deciziei CAB.

Un comunicat al Parchetului ICCJ transmis în cursul zilei de marți anunța punerea în mișcare a acțiunii penale față de Adrian Sârbu și față de Liana Petrovici.

Conform procurorilor, “la solicitarea inculpatului Sârbu Adrian, inculpații Șerban Liliana, Grigoruța Roxana Dorina, Bălan Eugenia (arestată în altă cauză), Dinu Sorin, Cozac Daniela Reghina (cercetată în stare de libertate), Crisbășan Rodica și Chiș Gheorghe Dragoș, împreuna cu suspecții Atanasiu Diana și Eremia Dragoș au folosit o schemă infracțională în scopul sustragerii de la plata către Bugetul General Consolidat al Statului a Taxelor și Impozitelor, schemă în care au fost interpuse mai multe societăți comerciale care au derulat operațiuni fictive, în intervalul 2011 – 2014, în relația cu beneficiarii drepturilor de autor derulate de societățile din grupul MEDIAFAX (S.C. MEDIAFAX GRUP S.A., S.C. MEDIAFAX S.A., S.C. APROPO MEDIA S.R.L.)”.

Ei susțin că Adrian Sârbu “deținea controlul asupra tuturor societăților din grup, deciziile acestuia impunându-se cu putere de lege”.

“În acest context, în cadrul ședințelor de bugetare a societăților, la care a participat și inculpatul Sârbu Adrian, a afirmat în mod constant ca nu este dispus sa plătească taxe la stat și s-a arătat interesat de găsirea unor modalități concrete de evitare a acestora, la nivelul managementului S.C. MEDIAFAX GROUP S.A., S.C. MEDIAFAX S.A. si S.C. APROPO MEDIA S.R.L., fiind gândit, astfel, un sistem de eludarea a taxelor care în mod normal și firesc trebuiau virate la bugetul de stat, sens în care s-a hotărât înființarea de societăți în care să fie transferat capitalul, pentru a fi protejat de sistemul legislativ din România, care impunea obligativitatea achitării acestor taxe”, afirmă procurorii, apreciind că “sistemul creat nu avea ca scop doar sustragerea de la plata către bugetul general consolidat al statului a taxelor si impozitelor, ci și utilizarea mai departe a sumelor de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în scopul plății de bonusuri pentru funcțiile de top ale societăților și în special pentru inculpatul Sârbu Adrian”.

 “Disimularea adevăratei naturi a provenienței se realiza prin interpunerea în circuitul financiar a mai multor societăți de tip fantomă, în conturile cărora erau transferate de către S.C. MEDIAFAX GROUP S.A. importante sume de bani, operațiuni în care erau interpuse alte două societăți comerciale”, se arată în comunicatul Parchetului ICCJ.

Conform anchetatorilor, prejudiciul produs bugetului general consolidat al statului se cifrează la valoarea de 16.809.964 lei rezultat din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, la suma de 2.660.000 lei din săvârșirea infracțiunii de delapidare, fiind supusă spălării banilor suma de 2.893.607 lei.

Adrian Sârbu a afirmat că dosarul MEDIAFAX are ca scop distrugerea instituțiilor media pe care le-a construit în ultimii 25 de ani.

“Cazul Mediafax – Adrian Sârbu, fabricat la comanda lui Pontaghiță și a camarilei lor, are drept scop distrugerea Mediafax, Gândul, Ziarul Financiar, instituții media pe care le-am construit în ultimii 25 de ani și pecare le-am menținut independente politic. Scenariul pe care îl execută procurorii, inspectorii DGAF, ANAF și polițiștii de urmărire penală, toți sprijiniți copios de SRI, urmărește punerea sub urmărire penală a unor persoane din managementul companiilor mele sub învinuiri neprobate, arestarea și forțarea lor sub șantajul menținerii în arest pentru a mă denunța drept marele instigator la evaziune fiscală și spălare de bani al României, așa cum Ponta a indicat în ieșirile lui publice încă de acum 1 an. În plan public, informații din dosar sunt transmise diverselor oficine de propaganda Pontaghiță cunoscute sau acoperite, pentru a forța decizia judecătorilor care trebuie să aprobe mandatul.”, a declarat Sârbu, apreciind că acesta este “un caz tipic de terorism de stat asupra unor instituții media împinse spre lichidare sau vânzare către grupuri de interese politice, caz prezentat publicului drept o glorioasă acțiune anti-evaziune și spălare de bani”.

Sursa: mediafax.ro

Videanu, Bica, Mihăilescu, Dorin și Alin Cocoș au fost arestați

Adriean Videanu, Dorin și Alin Cocoș, Alina Bica și fostul ei consilier Florentin Mihăilescu au fost arestați, sâmbătă, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție. Decizia a fost luată în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP al Alinei Bica și nu este definitivă, putând fi contestată la aceeași instanță.

Videanu, Alin Cocoș și Mihăilescu urmează să fie încarcerați, în timp ce Dorin Cocoș și Alina Bica sunt deja în arest în alte două dosare – dosarul Microsoft și respectiv cel al despăgubirii ilegale pentru un teren supraevaluat.

În dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale, Bica este urmărită penal pentru luare de mită (două infracțiuni), abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracțiuni) și favorizarea făptuitorului.

În același dosar, omul de afaceri Dorin Cocoș este urmărit penal pentru trafic de influență și dare de mită, fiul său Alin Cocoș este cercetat pentru dare de mită și trafic de influență, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, împreună cu ceilalți membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Potrivit procurorilor în perioada ianuarie 2011-2012, Dorin Cocoș a promis, pretins și primit, de la beneficiarul unor drepturi litigioase suma totală de 16 milioane de euro, în tranșe, în schimbul influenței exercitate asupra a doi membri ai Comisiei Centrale a ANRP: Alina Bica și Sergiu Diacomatu, pentru asigurarea soluționării a două dosare de despăgubire, dintre care unul în care valoarea unui teren în suprafață peste 13 hectare a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei.

Pentru urgentarea soluționării acestui dosar de despăgubire, Cocoș i-a dat Alinei Bica o cotă dintr-un teren situat în localitatea Snagov, județul Ilfov, în suprafață de 4.425 de metri pătrați, potrivit procurorilor.

Totodată, beneficiarul drepturilor litigioase, motivat și de valoarea uriașă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea lui Alin Cocoș de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susținerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În acest demers s-ar fi implicat și Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoș, care a intermediat relația cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire, spun procurorii.

Potrivit unor documente ale DNA privind dosarul disjuns, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârșitul anului trecut, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparținând primei soții a lui Dorin Cocoș, Olguța Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoș și Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

Marți a fost audiată în acest dosar și Olguța Chiriac.

Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanță dată ca procuror-șef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competență, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acțiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat.

În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervențiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic național pe segmentul gazelor naturale.

Procurorii DNA mai arată, într-un comunicat emis vineri, că, în cursul anului 2013, după preluarea funcției de procuror-șef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor unui inculpat, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcționeze concluziile și poziția judiciară a DIICOT în fața instanței de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenție.

Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, Bica, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat persoanei respective să-l angajeze pe Florentin Mihăilescu (fostul său consilier) la una dintre firmele sale. Acestuia din urmă i s-a acordat, de către inculpatul interesat de demersurile Alinei Bica, beneficiul unui card bancar în care îi erau virate diferite sume de bani.

Potrivit unor surse, Alina Bica ar fi primit mită de la omul de afaceri Ovidiu Tender, care era judecat în dosarul RAFO-Carom, instrumentat chiar de ea, când era procuror-șef de birou în cadrul DIICOT.

Astfel, Tender ar fi apelat la doi dintre consilierii Alinei Bica, Florentin Mihăilescu și judecătorul Mihail Udroiu, pentru a fi consiliat în sensul formulării unei apărări favorabile în dosarul Carom.

În acest scop, omul de afaceri i-a dat lui Mihăilescu documente din dosar, pe care acesta să le consulte împreună cu Bica. În schimbul ajutorului, Tender le-ar fi dat lui Mihăilescu și Bica un teren, fostul ofițer de Poliție judiciară primind și bani pe card. În cele din urmă, în decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani și patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că omul de afaceri Ovidiu Tender a făcut vineri un denunț împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o acesteia sub formă de acțiuni, printr-un intermediar care s-ar fi adresat inițial soțului procurorului.

Sursa: mediafax.ro

Alin Cocoș, reținut de procurorii DNA

Alin Cocoș, fiul omului de afaceri Dorin Cocoș, a fost reținut, vineri, de procurorii anticorupție, într-un dosar al Alinei Bica disjuns din cel privind despăgubirea pentru un teren supraevaluat.

În acest dosar, procurorii i-au mai reținut, joi și vineri, pe Adriean Videanuși pe un fost consilier al Alinei Bica, Florentin Mihăilescu.

Procurorii vor cere vineri la instanța supremă arestarea preventivă a celor trei, dar și a Alinei Bica, aflată deja în arest în dosarul privind despăgubirea ilegală a unui teren.

Potrivit unui comunicat al DNA, Alin Cocoș este cercetat pentru dare de mită și trafic de influență, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

În cauză, a fost dispusă punerea în mișcare a acțiunii penale și față de Alina Bica, pentru luare de mită (două infracțiuni), abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracțiuni) și favorizarea făptuitorului.

Potrivit anchetatorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, din care a făcut parte printre alții și Alina Bica, a aprobat raportul de evaluare prin care valoarea unui teren în suprafață de 130.535 mp (peste 13 hectare) a fost stabilită la suma de 377.282.300 de lei. Beneficiarul drepturilor litigioase, motivat și de valoarea uriașă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea inculpatului Cocoș Alin de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susținerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În acest demers, s-a implicat și Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoș, care a intermediat relația cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire respectiv, spun procurorii.

În schimbul influenței realizate, Alina Bica a primit o cotă parte, egală cu a lui Mihăilescu, dintr-un teren situat în localitatea Snagov, județul Ilfov, în suprafață de 4.425 metri pătrați, ce aparținea unei rude a lui Alin Cocoș.

În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, împreună cu ceilalți membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

În rechizitoriu procurorilor, este redată declarația unui fost consilier ANRP, care susține că l-a “văzut pe Alin Cocoș în cadrul instituției în biroul lui Diacomatu Sergiu Ionuț (membru în comisie, n.r.), unde stătea cu picioarele pe masă”, precum și faptul că a aflat că Alin Cocoș este beneficiar al unor dosare de despăgubire.

Potrivit unor documente ale DNA, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârșitul anului trecut, procurorii fac cercetări într-un nou dosar ce o privește pe Alina Bica, disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

În acest dosar, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparținând primei soții a lui Dorin Cocoș, Olguța Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoș și Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

Conform ordonanței de disjungere a cauzei, după atribuirea valorii terenului, de către expertul evaluator Emil Nuțu și înainte de aprobarea raportului de către comisia din ANRP, Gheorghe Stelian a cesionat cote-parte din teren către oamenii de afaceri Valentin Vișoiu, Adrian Andrici și Gabriel Gheorghe, “scopul urmărit prin această cesiune fiind mijlocirea de către cedenți” a legăturii cu membrii comisiei “prin intermediul lui Cocoș Dorin, Cocoș Alin (fiul lui Dorin Cocoș, n.r.) și Udrea Elena Gabriela”.

În urma acordării despăgubirii pentru teren, acțiunile obținute la Fondul Proprietatea au fost tranzacționate, “iar o parte din bani au fost direcționati către membrii familiei Cocoș (Cocoș Dorin, Cocoș Alin și Udrea Elena Gabriela)”.

În urma implicării Alinei Bica în acest caz, fosta șefă a DIICOT a primit, “fără a plăti contravaloarea, o cotă parte dintr-un teren situat la Snagov, în suprafață de 4.425 de metri pătrați, aparținând numitei Chiriac Olguța”, tranzacția imobiliară fiind făcută prin interpuși, conform documentului citat.

Alin Cocoș a fost chemat și marți la DNA pentru a fi audiat de în acest dosar. Tot marți a venit la audieri mama lui Alin Cocoș, Olguța Chiriac.

Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanță dată ca procuror-șef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competență, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acțiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

Astfel, arată procurorii, Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat.

În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11.000.000 de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

Procurorii mai arată în comunicat că, în cursul anului 2013, după preluarea funcției de procuror șef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor unui inculpat, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcționeze concluziile și poziția judiciară a DIICOT în fața instanței de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenție.

Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, Bica, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat persoanei respective să-l angajeze pe Florentin Mihăilescu (fostul său consilier) la una dintre firmele sale. Acestuia din urmă i s-a acordat, de către inculpatul interesat de demersurile Alinei Bica, beneficiul unui card bancar în care îi erau virate diferite sume de bani.

Potrivit unor surse, în acest caz, Alina Bica ar fi primit mită de la omul de afaceri Ovidiu Tender, care era judecat în dosarul Carom, întocmit chiar de fosta șefă a DIICOT.

Astfel, Tender ar fi apelat la doi dintre consilierii Alinei Bica, Florentin Mihăilescu și judecătorul Mihail Udroiu, pentru a fi consiliat în sensul formulării unei apărări favorabile în dosarul Carom. În schimbul ajutorului, Tender le-ar fi dat lui Mihăilescu și Bica un teren, fostul ofițer de Poliție judiciară primind și bani pe card. În cele din urmă, în decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani și patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

Sursa: mediafax.ro

Cristian David, încătușat pentru o șpagă de jumătate de milion de euro

Fostul ministru de interne Cristian David, a fost audiat, ieri, la sediul Direcției Naționale Anticorupție, în care este acuzat că a luat mită 500.000 de euro pentru a interveni, în 2007, la prefectul de atunci al județului Buzău, Cristinel Bîgiu, în cazul unui teren de 15 hectare. După patru ore de audieri, el a părăsit sediul DNA încătușat, fiind dus în arestul Poliției Capitalei, procurorii dispunând reținerea sa pentru 24 de ore. Astăzi, David va fi dus în fața judecătorilor, cu propunere de arestare preventivă.

 Alex SAVA

 Cristian David, fost ministru de interne și șef al Organizației Județene a PNL Vaslui, a fost reținut, pentru 24 de ore, de procurorii din cadrul DNA, după patru ore de audieri în cazul mitei de 500.000 de euro.

„Ca urmare a îndeplinirii obligațiilor legale ce derivă din prevederile art. 109 alin. 2 din Constituția României, art. 12 și 19 din Legea nr. 115/1999 și ale Deciziei nr. 270/10.03.2008 a Curții Constituționale, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea, pentru 24 de ore, a inculpatului David Cristian, ministru al Internelor și Reformei Administrative (în perioada 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008), pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită”, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

Cristian David este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul de atunci al județului Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent președinte suspendat al Consiliului Județean Buzău, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Județeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Procurorii au arătat, în documentele citate, că, în acest caz, mandatarul Adrian Mladin, care acționa pentru Cecilia Viorica Știrbulescu să îndeplinească toate formalitățile necesare în vederea revendicării terenului de 15 hectare situat în municipiul Buzău, ar fi apelat la Valeriu Roger Nițescu, director cabinet al lui Cristian David la Ministerul Internelor la data faptelor, pentru a-l pune în legătură cu prefectul Cristinel Bîgiu, în condițiile în care dosarul de revendicare era tergiversat. Nițescu i-ar fi spus atunci lui Mladin că nu îl cunoaște pe prefect, dar că ar putea să intervină Cristian David la Bîgiu.

„Ulterior, având confirmarea dată de Nițescu Valeriu Roger cu privire la intervenția ministrului internelor și reformei administrative, numitul Mladin Adrian s-a prezentat la Instituția Prefectului județul Buzău, unde a luat legătura cu Bîgiu Marian Cristinel, prezentându-i acestuia situația dosarului de revendicare. La data de 18.09.2007, în timp foarte scurt după realizarea intervenției, Comisia Județeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate pe numele persoanelor pentru care mandatarul a acționat Știrbulescu Cecilia Viorica asupra unei suprafețe de teren de 15 hectare”, se arată în materialul întocmit de procurori.

În schimbul intervenției lui Cristian David la prefectul județului Buzău, Nițescu ar fi pretins și primit 1,1 milioane de euro de la Mladin, spunându-i acestuia că ministrul Internelor a pretins 500.000 de euro.

În 1 februarie 2008, Nițescu și Adrian Mladin au mers împreună la o bancă din centrul Capitalei, de unde Mladin a scos 500.000 de euro. Ulterior, cei doi au mers la sediul Ministerului Internelor, unde Nițescu i-a dat lui Cristian David cei 500.000 de euro.

La solicitarea lui Cristian David, Cristinel Bîgiu s-ar fi întâlnit cu Adrian Mladin, în vederea sprijinirii acestuia cu eliberarea unor titluri de proprietate. La acea întâlnire, Bîgiu i-ar fi spus că este vorba de o speță dificilă și, având în vedere că amplasamentul se află în intravilanul orașului Buzău, sunt multe persoane care „se bat pe el”.

„Înțelegând sensul cuvintelor și pentru a lămuri toate aspectele ce decurgeau din acestea, Mladin Adrian i-a solicitat numitului Bîgiu Cristinel o întâlnire privată. Aceasta a avut loc într-o cafenea din Buzău, ocazie cu care a fost prezentat numitul Doloiu Gheorghe, ca fiind persoana de contact pe viitor pentru rezolvarea tuturor aspectelor”, au arătat procurorii.

Cristian David a fost denunțat în 2014, iar DNA a cerut, în 10 noiembrie, aviz de la președinte pentru urmărirea penală a fostului ministru al Internelor, pentru luare de mită. În 19 noiembrie 2014, Traian Băsescu, șeful statului la acea dată, anunța că a făcut solicitarea pentru începerea urmăririi penale pe numele lui Cristian David, precizând că decizia nu înseamnă că acesta este vinovat, dar va merge în fața procurorilor pentru clarificări.

Într-un alt dosar, DNA anunța, în 5 martie 2014, că David, la data faptelor, având funcția de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, este urmărit penal pentru abuz în serviciu sub forma participației improprii, uz de fals și fals în declarații, care ar fi fost făcute pentru a justifica 60.000 de euro.

În 26 februarie 2014, Cristian David și-a dat demisia din funcția de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, alături de ceilalți miniștri liberali din Guvern. În aceeași zi, după ce DNA a cerut aviz pentru urmărirea sa, Cristian David a demisionat și din calitatea de membru al PNL, spunând că a luat această deciziei pentru a nu afecta imaginea partidului urmare a acuzațiilor procurorilor.

Președintele Consiliului Județean Buzău, Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcție, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

Cristinel Bîgiu și finul acestuia, Florin Colgiu, acuzați de luare de mită, respectiv complicitate la această infracțiune, au fost arestați în 7 decembrie 2014, de magistrații Tribunalului București. Bîgiu este urmărit penal pentru că ar fi cerut și primit bani în schimbul unor contracte pe bani publici.

DNA cere arestarea preventivă a lui Tudor Pendiuc. Surse: Primarul Piteștiului vorbea la telefon cu suspecți din dosar prefăcându-se că discută cu alte persoane

DNA cere arestarea preventivă a primarului municipiului Pitești, Tudor Pendiuc, pentru că, în timp ce era în arest la domiciliu, a încălcat interdicțiile și a luat legătura cu o persoană cercetată în dosarul de corupție în care este acuzat și edilul.

Pendiuc vorbea la telefon cu suspecți din dosar prefăcându-se că discută cu alte persoane – surse

Primarul Piteștiului, Tudor Pendiuc, suna cunoscuți, în perioada arestului la domiciliu, și le cerea să-i fie dați la telefon suspecți din dosarul său, iar când vorbea cu aceștia li se adresa ca și cum ar fi discutat tot cu cei apelați inițial, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au cerut arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului Tudor Pendiuc, întrucât “a încălcat obligația stabilită de instanță de a nu comunica cu ceilalți participanți la comiterea infracțiunii, în sensul că, în perioada 20.11.2014 – 01.12.2014, a luat legătura cu o persoană ce are calitatea procesuală de suspect”.

DNA a cerut înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu arestarea preventivă și pentru omul de afaceri Constantin Scarlat, reprezentant al SC CNCD SA, pentru că “a încălcat obligația stabilită de instanță de a nu părăsi imobilul fără permisiunea organului judiciar”.

Tribunalul București va judeca joi cererea de arestare preventivă a primarului Tudor Pendiuc și a lui Constantin Scarlat.

În acest dosar, în 7 noiembrie, Tribunal București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a primarului Tudor Pendiuc și a lui Constantin Scarlat. În urma contestației, Curtea de Apel București a dispus, în 19 noiembrie, ca Pendiuc și Scarlat să stea în arest la domiciliu. În timpul arestului la domiciliu, aceștia trebuiau să nu părăsească locuințele fără permisiunea anchetatorilor, să nu comunice cu ceilalți inculpați din dosar și cu martori, precum și să se prezinte în fața procurorilor sau la instanță ori de câte ori sunt chemați.

În arest la domiciliu sunt și oamenii de afaceri Valentin Vișoiu și Gheorghe Văsîi, cercetați în dosarul de corupție legat de atribuirea și prelungirea unui contract privind transportul public local.

Fiica primarului, fosta realizatoare TVR Emanuela Elena Pendiuc, și Florin Șerban Barbu, sunt cercetați sub control judiciar.

Primarul Tudor Pendiuc este cercetat în acest dosar pentru luare de mită și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată (două acte materiale), iar Elena Pendiuc, pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani.

Valentin Vișoiu, acționar la societățile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, a fost pus sub acuzare pentru dare de mită, spălare de bani și complicitate la abuz în serviciu, Florin Șerban Barbu, acționar la SC Conarg Real Estate SRL, pentru complicitate la dare de mită și spălare de bani, Constantin Scarlat și Gheorghe Văsîi, ambii reprezentanți ai societăților Girexim Universal SA și CNCD SA, pentru complicitate la abuz în serviciu.

Potrivit procurorilor DNA, societatea de transport public local din Pitești, SC Publitrans 2000 SA, deținută în totalitate de Consiliul Local Pitești, trebuia să înlocuiască parcul auto cu 80 de autobuze noi, ce urmau să fie achiziționate de Consiliul Local.

Primarul Tudor Pendiuc, folosindu-se de pretextul inexistenței fondurilor publice necesare achiziționării celor 80 de autobuze, a făcut demersuri pentru a fi încheiat, executat și prelungit un contract de asociere în participațiune între SC Publitrans 2000 SA și societățile CNCD SA și Girexim Universal SA, prin care bugetul local ar fi fost prejudiciat cu peste 5 milioane de euro (23.013.099,65 de lei).

Astfel, primarul Tudor Pendiuc a inițiat procedura de asociere a SC Publitrans 2000 SA cu operatorul privat, contrar legii și contrar cererilor formulate în repetate rânduri de consiliul de administrație al societății și fără a ține cont de concluziile studiului de fezabilitate aprobat prin hotărâre de consiliu la data de 7 martie 2007, a impus, în mod nelegal, membrilor consiliului de administrație al societății de transport public local să includă în caietul de sarcini condiții restrictive pentru a limita participarea operatorilor privați la licitație și a inițiat proiectul de hotărâre privind avizarea asocierii în participațiune, invocând concluziile studiului de fezabilitate întocmit de Universitatea Pitești, în care se menționau soluții contrare celor susținute de el, pentru a induce în eroare membrii consiliului local, au scris procurorii în ordonanțele de reținere.

Cele două firme erau obligate să dețină în proprietate autobuzele, însă acestea au fost achiziționate în leasing, cu puțin timp înainte de încheierea contractului. Mai mult, achitarea ratelor de leasing pentru aceste autobuze s-a făcut din încasările provenite ca urmare a contractului de asociere cu societatea de transport public local.

De asemenea, Pendiuc este acuzat că a modificat documentația de achiziție (fișa de date a asocierii, caietul de sarcini, contractul cadru) pentru desemnarea operatorului privat, pentru a fi atribuit contractul de asociere în participațiune societăților CNCD și Girexim Universal și că nu a desființat contractul, în condițiile în care asocierea de firme nu deținea autobuzele în proprietate.

Gheorghe Văsîi și Constantin Scarlat, reprezentanți ai SC Girexim Universal SA și SC CNCD SA, au prezentat o promisiune de vânzare-cumpărare drept contract încheiat, pentru a face dovada că asocierea deține un număr de 80 de autobuze cu titlu de proprietate.

Totodată, Văsîi și Scarlat, începând cu data de 22.02.2008 și până în luna septembrie 2014, au înaintat documente justificative pentru plata subvenției, au semnat adrese de înaintare către Primăria Pitești pentru a încasa subvenția și au semnat procesele-verbale de validare și verificare a subvenției, în baza cărora Pendiuc, în calitate de ordonator principal de credite, a dispus efectuarea plăților către asocierea SC CNCD SA / SC Girexim Universal SA, au mai scris procurorii în ordonanțele de reținere.

Mai mult, susțin procurorii, Pendiuc a ordonat plățile prin care asocierea de firme încasa subvenția și a inițiat și prelungit contractul, invocând, în mod nereal, existența unei stări de urgență, în condițiile în care fusese înștiințat cu privire la imposibilitatea prelungirii acestui contract și știa că firmele nu dețineau autobuzele în proprietate.

În schimbul acestor decizii, în 18 februarie 2008, primarul Tudor Pendiuc ar fi primit pentru fiica sa, Emanuela Elena Pendiuc, de la Valentin Vișoiu, un apartament în București, în valoare de 130.900 de euro, echivalentul a 475.812 lei, susțin procurorii.

Emanuela Pendiuc este acuzată că, pentru a ascunde primirea, de către tatăl său, a apartamentului, în 26 noiembrie 2007 a încheiat un antecontract, iar în 18 februarie 2008 și contractul de vânzare cu SC Conarg Real Estate SRL.

Florin Șerban Barbu este acuzat că a constituit un circuit financiar fictiv, pentru a crearea aparenței încasării sumei de 475.812,18 lei de la Emanuela Pendiuc, pentru apartamentul din București care ar fi fost primit ca mită de către tatăl acesteia.

Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din România. El a fost ales primar al municipiului Pitești pentru prima dată în anul 1992 și de atunci ocupă fără întrerupere această funcție, fiind reales de piteșteni la fiecare patru ani.

Tudor Pendiuc conduce PSD Argeș, după ce fostul președinte al organizației județene, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.

Sursa: mediafax.ro

Dorin Cocoș, Gheorghe Ștefan, Gabriel Sandu și Nicolae Dumitru, în arest încă 30 de zile

Dorin Cocoș, Gheorghe Ștefan, Gabriel Sandu și Nicolae Dumitru, urmăriți penal în dosarul Microsoft, vor rămâne în arest preventiv pentru încă 30 de zile, a decis, marți, instanța supremă, care a admis propunerea procurorilor DNA.

Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la aceeași instanță.

Fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru și primarul din Piatra Neamț Gheorghe Ștefan au fost arestați la 29 octombrie, în dosarul licențelor Microsoft, de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).

Oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru și primarul municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru luare de mită în formă continuată și spălare de bani.

Potrivit DNA, Dorin Cocoș a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ștefan și Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziționarea dreptului de utilizare a licențelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro au ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, a cerut și primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Șerban Mihăilescu și Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obține încheierea contractului de închiriere a licențelor Microsoft, mai spun anchetatorii.

Potrivit anchetatorilor, contractul cadru de închiriere de licențe Microsoft, din 15 aprilie 2004, ar fi fost încheiat în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului și, implicit, permițând plata unor comisioane către persoanele implicate.

Contractul cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se, în mod nereal, calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preț cu cel puțin 40 la sută mai mare față de cel real, având la bază un necesar nefundamentat, susțin procurorii.

În 16 octombrie, procurorii anticorupție au făcut percheziții la locuințele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidențial Dorin Marian, fostului șef al Serviciului de Informații Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, Remus Truică și Nicolae Dumitru, la tatăl președintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum și la Fundația Dinu Pescariu, în dosarul Microsoft.

În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foști miniștri – senatorii Șerban Mihăilescu șiEcaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Adriana Țicău.

Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere și din societățile implicate în derularea proiectului privind licențele Microsoft pentru școli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

Camera Deputaților a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

Președintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foștii miniștri Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Daniel Funeriu.

Totodată, procurorii anticorupție le-au adus la cunoștință Adrianei Țicău și lui Daniel Funeriu acuzațiile și faptele de care s-ar face vinovați în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.

Sursa: mediafax.ro

Principali acționari ai Petrolului, frații Capră, directorul general al clubului și alte patru persoane, reținuți

Directorul general al clubului de fotbal Petrolul Ploiești, Marius Bucuroiu, Daniel și Nicolae Capră, toți trei acționari ai clubului, și alte patru persoane au fost reținuți, marți seară, de procurori în dosarul privind infracțiuni cu un prejudiciu de peste 15 milioane de euro.

Potrivit șefului DIICOT Ploiești, procurorul Ionuț Botnaru, procurorii au emis, marți seară, ordonanțe de reținere pe numele a șapte persoane care au calitatea de suspecți în dosarul în care conducerea clubului de fotbal Petrolul Ploiești este suspectată de evaziune fiscală și spălare de bani cu un prejudiciu estimat la 15.400.000 de euro.

Printre cei reținuți se numără acționarii principali ai clubului de fotbal ploieștean, frații Daniel și Nicolae Capră, dar și directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, care deține, de asemenea, acțiuni la club.

În același dosar, au fost reținute alte patru persoane, administratori ai unor firme prin care s-ar fi derulat operațiuni financiare fictive.

Soțiile lui Daniel Capră și Nicolae Capră, care au, de asemenea, calitatea de suspecți în dosar, nu se numără printre cei reținuți, a precizat reprezentantul DIICOT Ploiești.

Cele șapte persoane reținute, marți seară, sunt acuzate de săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani.

În cursul zilei de miercuri, toate cele șapte persoane vor fi prezentate instanței cu propunere de arestare preventivă.

Frații Daniel și Nicolae Capră sunt principalii acționari ai clubului de fotbal Petrolul Ploiești, făcând parte și din Consiliul de Administrație al clubului – Daniel Capră ca președinte, iar Nicolae Capră ca membru. Din Consiliul de Administrație al FC Petrolul Ploiești mai face parte, ca membru, și directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, care este și el acționar.

Conform procurorilor, faptele cercetate în acest dosar deschis de DIICOT au avut loc începând cu anul 2012, an în care, în luna februarie, omul de afaceri Daniel Capră a preluat echipa de fotbal Petrolul Ploiești, care aparținea, în documente, Societății Comerciale ”F.C. Petrolul Ploiești” SA, deținută, ca acționar majoritar, de Federația Sindicatelor Libere din Petrol și la care erau acționari, cu câte o acțiune, și Liviu Luca, Florin Bercea și Eduard Alexandru. Societatea era susținută în cea mai mare parte din bani publici proveniți de la bugetul municipiului Ploiești.

Direcția Generală Antifraudă este cea care a sesizat DIICOT despre faptele suspectate în acest dosar, conform unor surse lucrătorii Antifraudă ridicând, anterior, în mai multe rânduri, documente fiscale ale clubului de fotbal din Ploiești.

În acest dosar, procurorii DIICOT au făcut, marți, percheziții la 25 de adrese din București și județele Constanța, Prahova, Buzău, Sălaj, Giurgiu și Brăila, la membrii grupării suspectate de spălare de bani și evaziune fiscală și din care fac parte 19 persoane.

La Buzău, polițiștii, coordonați de procurorii Serviciului Teritorial Ploiești al DIICOT, au percheziționat sediul unei societăți comerciale despre care anchetatorii au informații că ar fi implicată în ingineriile financiare ale fraților Capră.

”Au fost făcute percheziții la SC Soval Plast din Buzău, parte a ingineriilor financiare ale fraților Capră. În acte, administrator al firmei apare un cetățean moldovean, în realitate însă firma fiind controlată de membrii grupării Capră”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX șeful DIICOT Ploiești.

Într-un comunicat de presă transmis marți dimineață, DIICOT preciza că administratori ai SC Fotbal Club Petrolul SA Ploiești ar fi inițiat, în anul 2012, gruparea infracțională organizată, la care au aderat și ceilalți membri. Gruparea ar fi fost constituită pentru a favoriza firmele administrate de aceștia, care s-ar fi folosit de lanțuri infracționale pentru a prelua și finanța SC Fotbal Club Petrolul SA Ploiești.

“Astfel, au fost efectuate operațiuni nereale prin emiterea de documente și facturi fictive, în scopul deducerii TVA și diminuării bazei de impozitare (impozit pe profit)”, se menționa în comunicatul de presă al DIICOT.

Anchetatorii susțin că membrii grupării ar fi facturat diferite servicii și livrări de mărfuri cu clubul sportiv, pentru a acoperi astfel relații comerciale inexistente între firmele implicate în activitatea infracțională. Sumele obținute în acest fel ar fi fost însușite de membrii grupării, în scopul preluării și finanțării clubului, prin creditări succesive.

Sursa: mediafax

Criminalul de la Huși rămâne în arest

Doi prieteni au ajuns să se omoare între ei din cauza unei glume făcute pe seama iubitei unuia dintre ei. De la pumni s-a ajuns la cuțit și acum unul e mort, iar celălalt în arestul poliției, reținut pentru omor cu circumstanțe atenuante. Ieri, Tribunalul Vaslui a respins cererea ucigașului de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

Alexandru CROITORU

Aurel Prodan, hușeanul care și-a înjunghiat un coleg de muncă din cauza unei glume făcute pe seama iubitei lui, a cerut ieri, magistraților Tribunalului Vaslui, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Magistrații i-au respins cererea și au dispus începerea judecății acestuia începând cu 16 decembrie 2014.

În vara acestui an, Prodan a avut o atercație în timpul serviciului cu un coleg, Cristinel Marica, din cauză că acesta a făcut câteva glume pe seama iubite lui. Prodan i-a cerut lui Cristinel Marica să îi lase în pace prietena și chiar a devenit agresiv, numai că cei doi s-au linștit repede speriați de faptul că cineva i-ar fi putut vedea pe camerele de supraveghere și ar fi riscat amandoi să rămână fără serviciu. La sfârșitul programului de lucru, în jurul orei 15.30, Aurel Prodan s-a urcat într-o mașină alături de alți doi colegi. Împreună ar fi trebuit să meargă să execute o lucrare de construcție. Chiar când se pregăteau să plece, Cristinel Marica a venit la mașină, a deschis portiera în dreptului lui Prodan și a început să îl bată pe acesta cu pumnii și cu picioarele. Speriat, acesta a scos un briceag, la înțepat pe agresor și a ieșit din mașină. A urmat o urmărire în jurul mașinii între cei doi, fără ca cel lovit cu briceagul să-și dea seama de gravitatea rănii, mai ales că, așa cum au stabilit medicii legiști, lama briceaguuli a atins inima acestuia.

“După ce s-au urmărit în jurul mașinii, cei doi s-au liniștit, mai ales că victimei omorului începuse să i se facă rău. Celălalt a plecat acasă să se schimbe, pentru că era murdar de sânge și apoi a mers singur și s-a predat poliției”, a spus procurorul criminalist Alis Ruja.

Din păcate, Cristinel Marica a ajuns prea târziu la Spitalul Municipal Huși și cu toate eforturile medicilor a murit în scurt timp. Astfel, amiciția dintre cei doi s-a sfârșit în mod tragic, cu unul dintre ei decedat, iar celălalt arestat și cercetat acum pentru omor cu circumstanțe atenuante, fiind provocat de victima sa.

Fosta șefă ANRP Crinuța Dumitrean, reținută în dosarul Alinei Bica

Fosta șefă a ANRP, Crinuța Dumitrean, a fost reținută, luni seară, de procurorii DNA, în dosarul Alinei Bica, privind acordarea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat din Capitală.

Dumitrean va fi dusă în arestul Poliției Capitalei, urmând să fie prezentată, marți, cu propunere de arestare preventivă la ICCJ.

Dumitrean este acuzată de abuz în serviciu, după ce a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire de 377.282.300 de lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro).

Tot de abuz în serviciu sunt acuzați și ceilalți foști membri ai comisiei: fosta șefă a DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoș Bogdan, fost vicepreședinte al ANAF, toți fiind arestați preventiv, Oana Vasilescu, în prezent reținută, deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu și deputatul UDMR Marko Attila, pentru arestarea cărora procurorii cer aviz la Camera Deputaților, și Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie președintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupție au dispus măsura controlului judiciar.

Cel care a evaluat terenul de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, expertul evaluator Emil Nuțiu, a fost și el arestat preventiv, sub aceeași acuzație de abuz în serviciu.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar. Măsurile preventive dispuse de Înalta Curte de Casație și Justiție pot fi contestate la aceeași instanță. Gheorghe Stelian, susțin anchetatorii, ar fi împărțit cu alți trei oameni de afaceri cei 62 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat. Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din București, pentru a construi locuințe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Grivița, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul și creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.

Sursa: mediafax.ro

 

Ginerele lui Farmazon rămâne în arest

Vineri, magistrații Tribunalului Vaslui au respins din nou cererea de eliberare condiționată a lui Cornel Șelaru, ginerele lui Emil Savin.

Șelaru este cercetat, împreună cu socrul său (judecat în stare de libertate) pentru moartea unui cioban pe un imaș din afara localiății Blăgești. Pe 28 mai, ciobanul, de 42 de ani, din județul Galați, a fost găsit mort pe un câmp, după ce a fost călcat de un autoturism de teren ce aparținea omului de afaceri Emil Savin. Colegul decedatului a scăpat atunci cu viață, dar a fost transportat la spitalul din Bârlad cu multiple leziuni căpătate în urma unei agresiuni. Cei doi ciobani, angajați la o stână din zonă, erau cu oile la păscut când, la un moment dat, s-au trezit cu mașina lângă ei și Savin l-ar reproșat că pasc oile în grâul lui. Acesta din urmă s-ar fi dat jos din mașină și l-ar fi luat pe cioban la bătaie cu o bâtă de baseball. Colegul său a fost mai puțin norocos, fiind strivit sub roțile mașnii. Astfel, Cornel Șelaru este acum judecat în stare de arest pentru omor, iar Emil Savin este judecat în stare de libertate pentru loviri și alte violențe. (A.C.)

Alina Bica, reținută pentru 24 de ore pentru abuz în serviciu. Șefa DIICOT a făcut parte dintr-o comisie care a aprobat despăgubiri pentru un teren supraevaluat

Alina Bica a fost reținută de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar privind o despăgubire ilegală făcută de o comisie din ANRP din care actualul procuror-șef al DIICOT a făcut parte.

Secția de procurori a CSM s-a reunit, joi seară, pentru a discuta solicitarea DNA de reținere și arestare a Alinei Bica și au încuviințat reținerea și arestarea la domiciliu.

Bica va fi prezentată la instanța supremă pentru luarea măsurii preventive.

În același dosar, procurorii anticorupție au pus în mișcare acțiunea penală și i-au reținut pentru 24 de ore pe Lăcrămioara Alexandru și pe Dragoș Bogdan.

Cei trei sunt acuzați de abuz în serviciu, după ce Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP din care au făcut parte a acordat o despăgubire pentru un teren supraevaluat din Capitală.

Pe 15 octombrie 2014, Direcția Națională Anticorupție s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de corupție, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafață de 13,0535 ha, situat în București, zona Plumbuita, sector 2.

Potrivit procurorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, din care făceau parte Alina Bica, Lăcărmioara Alexandru și Dragoș Bogdan, a aprobat raportul de evaluare a terenului de 13 ha din Capitală cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției.

Astfel, membrii comisiei, luând la cunoștință de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).

Aceștia ar fi fost conștienți însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese și din faptul că, anterior, în ședința din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea ședință, fiind solicitată participarea evaluatorului și întocmirea unui scurt istoric al dosarului, mai notează anchetatorii.

După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obținut titluri de conversie în acțiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).

Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuțiilor de serviciu, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro), reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, mai spun procurorii.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că cel despăgubit pentru acest teren ar fi Gheorghe Stelian, un apropiat al lui Dorin Cocoș.

Consiliul Superior al Magistraturii, care avizează percheziționarea și măsurile preventive în cazul magistraților, nu a făcut niciun fel de precizare despre o eventuală solicitare din partea DNA referitoare la Bica.

Bica a fost recent în atenția publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Fotografiile respective au apărut, timp de câteva ore, pe un site, unde nu au mai putut fi apoi accesate.

Alina Bica este șefa DIICOT din mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiției de atunci, premierul Victor Ponta.

În septembrie 2012, numele ei era vehiculat pentru funcția de procuror general. Tot atunci, în presă a fost publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul șef al ANAF Sorin Blejnar, discuție în care Bica se interesa de funcția pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoștință a ei.

Sursa: mediafax.ro

Recidivist arestat după ce și-a violat mama

Liviu Marian Oancea, un recidivist în vârstă de 37 ani, din comuna Stănilești, a fost reținut de către polițiști după ce și-a violat mama în vârstă de 72 de ani.

Miercuri dimineață, polițiștii au fost sesizați de către o femeie de 72 ani, din localitatea Stănilești, cu privire la faptul că a fost victima infracțiunii de viol. Autorul indicat a fost chiar fiul bătrânei.

Liviu Oancea, de 37 ani, din satul Stănilești, abia ieșit din închisoare în august, unde a stat pentru furturi și tâlhării, locuia în același imobil cu mama sa de 72 ani, din momentul în care s-a eliberat din Penitenciar. În noaptea de 18 spre 19 noiembrie, prin amenințări și acte de violență, bărbatul și-a obligat mama să întrețină raporturi sexuale cu el. După noaptea groznică în care însăși fiul ei a violat-o, a doua zi dimineață, femeia a plecat din locuință și a sesizat polițiștii cu privire la cele întâmplate. Polițiștii l-au identificat pe violator la domiciliu și l-au reținut pe bază de ordonanță pentru 24 ore. Ieri, l-au prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huși, respectiv Judecătoria Huși, cu propunere de arestare preventivă pentru viol. Instanța a emis pe numele acestuia mandat de arestare preventivă pe o perioadă de 30 de zile.

Pentru săvârșirea infracțiunii de viol, în situația în care victima este rudă cu autorul, Codul Penal prevede o pedeapsă cu închisoarea de la cinci la 12 ani. (Roxana NĂSTASĂ)

Tupeu de criminali

Ionuț Năstase, Florin Năstase și Gabriel Caloianu, cei trei tineri care l-au ucis cu sânge rece pe Aurel Dinu, un tânăr de 21 de ani din Ivești, au cerut eliberarea condiționată. Magistrații din cadrul Tribunalului Vaslui le-au respins cererea.

Alexandru CROITORU

Scene de groază s-au petrecut la Ivești pe 30 iulie 2014, când trei tineri l-au ucis pe Aurel Dinu, un tânăr de 21 de ani din localitate, și au rănit alte două persoane. La scurt timp după acest tragic eveniment, cei trei au fost aduși în fața magistraților Tribunalului Vaslui, care au emis pe numele lor mandate de arestare pentru 30 de zile. Cei trei criminali au făcut, zilele trecute, cerere de eliberare condiționată. Ieri, magistrații au au respins cererea formulată de aceștia. Așadar, Ionuț Năstase, împreună cu Florin Năstase și Gabriel Caloianu rămân în continuare în arest. Ionuț, cel care a lovit cu coasa victimele, este acuzat de omor și tentativă de omor calificat, iar ceilalți doi sunt cercetați pentru omor.

În duminica fatidică, după ce s-au urmărit cu căruțele prin Ivești, cele două grupuri de tineri, atât agresorii cât și victimee acestora, s-au luat la bătaie cu bâte, coase și furci. Cel mai îneverșunat dintre toți s-a dovedit a fi Ionuț Năstase, de 24 de ani, care și-a lovit victimele cu coasa. Ceilalți doi, Florin Năstase, de 30 de ani și Gabriel Caloianu, de 27 de ani, l-au lovit pe Aurel Dinu, tânărul care a și decedat, după ce acesta era deja la pământ, într-o baltă de sânge. Celelalte două victime au scăpat cu viață, dar au fost grav rănite și transportate cu o ambulanță la Spitalul “Elena Beldiman” din Bârlad. Manole Dinu, una dintre victime, fratele celui decedat, avea zeci de tăieturi adânci în zona capului, iar ce-a de-a treia persoană, Marinela Huzună, avea o copasă străpunsă de lama coasei și două degete de la mâini tăiate.

Din cercetările efectuate în acest caz, a reieșit faptul că scandalul ar fi pornit de la o tânără care fusese căsătorită cu unul dintre agresori și, după ce s-a despărțit de acesta, femeia a început o relație cu Manole Dinu, fratele celui ucis. Cu câteva ore înainte de crimă, cele două grupuri s-au mai luat o dată la bătaie, într-un bar din localitate, dar au fost despărțiți de către localnici. La audieri, cei trei agresori nu au vrut să colaboreze cu anchetatorii.

Afaceristul bârlădean Marian Blembea rămâne după gratii

Omul de afaceri bârlădean Marian Blembea rămâne în continuare în spatele gratiilor, după ce Curtea de Apel Iași i-a respins contestația făcută la decizia Tribunalului Vaslui de a fi judecat în stare de libertate.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție l-au trimis pe afacerist după gratii pentru infracțiuni de corupție pe 26 iulie. El este acuzat de faptul că a dat unui comisar al Gărzii Financiare 10.000 de lei și o cantitate neprecizată de vin. Prin intermediul aceluiași comisar, Blembea i-a oferit unei colege a acestuia un prafum. Pentru toate aceste atenții, cei doi comisari ar fi trebuit să nu menționize în actul de control neregulile constatate și să nu aplice amenda contravențională corespunzătoare. Din câte se pare, această cauză privește o activitate infracțională mult mai amplă, cercetări efectuându-se față de mai multe persoane, iar percheziții au fost făcute în cinci localități din Vaslui, Bârlad, Bacău dar și la o instituție publică. (A.C.)

Moldovenii traficanți de țigări rămân după gratii

Dacă, în urmă cu două săptămâni instanța ieșeană a Curții de Apel admitea cererea de eliberare condiționată făcută de apărărtorii lui Valentin Badiu și Gheorghe Braga, polițiștii de frontieră moldoveni judecați pentru dare de mită și trafic cu țigări, ceilalți cinci inculpați din dosar nu au mai avut același noroc.

Astfel, cererea de eliberare condiționată formulată de către Iordachi Vasile, Igor Lisnic, Veaceslav Mereuță, Ivan Musteață și Iurie Volceanov a fost respinsă de magistrații Curții de Apel Iași. (A.C.)

Autorii violului în grup au fost arestați preventiv

Șase din cei șapte tineri cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani, din comuna Văleni, care au sechestrat și violat o elevă de 18 ani, din Muntenii de Sus, au primit, miercuri, mandate de arestare preventivă. Al șaptelea violator, plecat imediat după cele întâmplate la București unde lucra, s-a întors miercuri seara fiind așteptat la gară de polițiștii vasluieni care i-au pus cătușele.

Silviu Burada, Paul Burlacu, Silviu Avădanei, Ionuț Boicu, Ionuț Surleac și Alin Rotaru au fost arestați preventiv miercuri seara, după ce au sechestrat și violat o elevă de 18 ani din comuna Muntenii de Sus. Cel de-al șaptelea tânăr implicat în viol, Petrică Bolboceanu, în vârstă de 22 de ani, plecat după cele întâmplate la București, la serviciu, s-a întors miercuri seara, fiind așteptat pe peronul gării de polițiștii vasluieni care l-au reținut.

Cei șapte riscă ani grei de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de lipsire de libertate și viol.

Luni seara, tânăra de 18 ani se întorcea de la școală, când a fost acostată de doi tineri pe care îi cunoștea, Silviu Burada și Paul Burlacu, care, s-au oferit s-o conducă acasă cu mașina. Drumul cu mașina n-a fost însă spre domiciliul fetei, ci pe un câmp din apropierea localității Văleni, loc în care cei doi i-au chemat pe Silviu Avădanei, Petrică Bolboceanu, Ionuț Boicu și Alin Rotaru. Trei dintre tineri au violat-o pe fată, după care, s-au deplasat pe un alt câmp din apropierea localității Moara Domenască, unde a mai fost chemat Ionuț Surleac. În această locație, ceilalți patru tineri au forțat victima să întrețină raporturi sexuale, deși aceasta a continuat să-i roage să o conducă acasă. După trei ore de chin, la ora 22:30, tinerii au condus fata la domiciliul său cu recomandarea de a nu povesti nimic din cele întâmplate. Fata a povestit însă părinților care, au alertat Poliția. (Roxana NĂSTASĂ)

Traficanții din Băcani rămân în arest

Ieri, Tribunalul Vaslui a avut de judecat cererea de eliberare condiționată formulată de Elena Ionela Vasiliu și Cristian Ionuț Blejeru, ambii de loc din Băcani, județul Vaslui. Cei doi tineri au ajuns pe mâinile procurorilor după ce asupra lor au fost găsite 75 de pastile de extasy.

Elena Ionela Vasiliu și Cristian Ionuț Blejeru, ambii de 21 de ani, au fost arestați luna trecută, în timp ce voiau să ajungă într-un club din Bârlad. La percheziție, asupra celor doi au fost găsite droguri de mare risc.

Ionuț Blejeru este fratele unui alt traficant de droguri, care a fost arestat în 2009. Ionuț nu a mai ales calea fratelui său, care cultiva canabis în ghivece, ci primea drogurile din Spania, ajutat și de iubita sa, Ionela Vasiliu, pe numele căreia ajungeau pachetele. Ce doi iubiți își vindeau marfa prin cluburile din Vaslui și Bârlad. La percheziții, în casa tatălui lui Ionuț au fost găsite 80 de pastille de extasy și 10 grame de cannabis. (A.C.)

Gabriel Sandu, Dorin Cocoș, Nicolae Dumitru și Gheorghe Ștefan, ARESTAȚI în dosarul Microsoft

Fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru și primarul din Piatra Neamț Gheorghe Ștefan au fost arestați în dosarul licențelor Microsoft, de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).

Decizia poate fi contestată la aceeași instanță.

Cei patru inculpați din dosarul Microsoft urmează să fie încarcerați, conform deciziei de miercuri a magistraților. Gabriel Sandu, Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru au plecat de la sediul ICCJ după ce le-au expirat ordonanțele de reținere.

Toți patru au fost reținuți în cursul nopții de luni spre marți de procurorii DNA, după ce au fost audiați întreaga zi.

Oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru și primarul municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru luare de mită în formă continuată și spălare de bani.

Potrivit DNA, Dorin Cocoș a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ștefan și Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziționarea dreptului de utilizare a licențelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro au ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, a cerut și primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Șerban Mihăilescu și Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obține încheierea contractului de închiriere a licențelor Microsoft, mai spun anchetatorii.

Potrivit anchetatorilor, contractul cadru de închiriere de licențe Microsoft, din 15 aprilie 2004, ar fi fost încheiat în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului și, implicit, permițând plata unor comisioane către persoanele implicate.

Contractul cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se, în mod nereal, calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preț cu cel puțin 40 la sută mai mare față de cel real, având la bază un necesar nefundamentat, susțin procurorii.

În 16 octombrie, procurorii anticorupție au făcut percheziții la locuințele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidențial Dorin Marian, fostului șef al Serviciului de Informații Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, Remus Truică și Nicolae Dumitru, la tatăl președintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum și la Fundația Dinu Pescariu, în dosarul Microsoft.

În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foști miniștri – senatorii Șerban Mihăilescu șiEcaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Adriana Țicău.

Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere și din societățile implicate în derularea proiectului privind licențele Microsoft pentru școli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

Camera Deputaților a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

Președintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foștii miniștri Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Daniel Funeriu.

Săptămâna trecută, procurorii anticorupție le-au adus la cunoștință Adrianei Țicău și lui Daniel Funeriu acuzațiile și faptele de care s-ar face vinovați în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.

Sursa: mediafax.ro

Bourceanu rămâne în arest

Magistrații vasluieni au respins, săptămâna trecută, cererea de eliberare condiționată a lui Costel Bourceanu, judecat pentru tentativă de omor. În plus, instanța a decis o nouă expertiză medico-legală legată de afecțiunile suferite de victima sa, jandarmul Gigi Leu.

Alexandru CROITORU

Săptămâna trecută, Tribunalul Vaslui a judecat din nou cererea de eliberare condiționată formulată de Costel Bourceanu, prin apărătorul său. Și de data aceasta instanța a decis să respingă înlocuirea măsurii de arest preventiv cu arestul la domiciliu. Procurorul de caz a cerut respingerea solicitării pe motiv că Bourceanu este o persoană violentă și că a mai fost condamnat și amendat pentru incidente violente. De cealaltă parte, inculpatul și-a motivat cererea prin faptul că soția lui este bolnavă și ar trebui să preagătească gospodăria pentru sezonul rece.

“Soția e operată și mama îmi este bolanvă. Cât despre partea vătămată, le transmit să stea liniștiți că le voi plăti daunele stabilite de instanță, chiar dacă acum există un sechestru asigurator asupra casei și bunurilor mele. Nu am rămas niciodată dator la nimeni, dar consider că ceea ce se întâmplă acum e o răzbunare din partea lor. Se laudă că îmi vor lua casa și din punctul lor de vedere, sunt deja condamnat la 9-10 ani de închisoare”, a spus Costel Bourceanu.

Bourceanu este judecat pentru tentativă de omor după ce, pe fondul unui conflict spontan izbucnit între el și Gigi Leu, un jandarm din Murgeni, inculpatul și-a lovit victima cu halba de bere în cap, provocându-i leziuni grave.

Ieri, a fost luată în discuție pe lângă cererea de eliberare condiționată și efectuarea unei noi expertise medico-legale în care să se stipuleze exact tipul de leziuni suferite de Leu, natura și mecanismul de producere al acestora. Pe lângă acest aspect, noua expertiză va trebui să lămurească și problemele legate de numărul final de îngrijiri medicale de care a avut nevoie pentru recuperare, dar și eventualele consecințe ale traumelor suferite.

Acesta a fost diagnosticat, la momentul producerii incidentului, cu fractură de boltă și fracture de bază craniană și a trebuit să petreacă o perioadă mai lungă de timp în spitale, unde a suferit mai multe operații și o reconstrucție de materie osoasă la nivelul craniului.

Referat DNA: Arestarea deputatilor Hrebenciuc si Adam se impune existand riscul influentarii martorilor

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie considera ca masura arestarii preventive in cazul deputatilor Viorel Hrebenciuc si Ioan Adam se impune pentru ca exista riscul influentarii martorilor sau suspectilor, persoane din anturajul inculpatilor, iar natura infractiunilor presupus a fi fost savarsite contureaza un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru care sunt cercetati.

Potrivit referatului DNA citat de Agerpres, privarea de libertate la acest moment este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.

“Din analiza mijloacelor de proba administrate pana la acest moment in dosar rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit infractiunile pentru care sunt urmariti penal, faptele fiind de o gravitate deosebita. Din analiza actelor si lucrarilor deja administrate pana la acest moment procesual rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit infractiunile pentru care sunt urmariti penal, faptele fiind de o gravitate deosebita, fiind incidente prevederile art. 223 al. 2 Cod procedura penala, in sensul ca au fost administrate probe sau exista indicii temeinice care conduc la suspiciunea rezonabila ca au savarsit infractiunile pentru care s-a dispus inceperea urmaririi penale, respectiv infractiuni de coruptie pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani si pe baza evaluarii gravitatii faptelor, a modului si a circumstantelor de comitere a acestora, se constata ca privarea de libertate la acest moment este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica”, se precizeaza in referatul DNA privind solicitarea de incuviintare a arestarii preventive a celor doi deputati.

Totodata, DNA mentioneaza ca lasarea in acest moment a celor doi deputati in libertate “ar influenta negativ activitatea de urmarire penala, existand riscul real al influentarii martorilor/suspectilor, persoane din anturajul inculpatilor, cu atat mai mult cu cat nu au fost identificate inca toate persoanele implicate in cauza si nu s-a stabilit pentru fiecare rolul si contributia concreta in activitatea grupului infractional”.

“In acelasi context, apreciem ca masura arestarii preventive este proportionala cu gravitatea acuzatiei, raportat la modalitatea de savarsire a faptelor si la rezonanta sociala a unor asemenea activitati infractionale, in contextul in care onestitatea persoanelor care exercita functii de demnitate publica este o conditie esentiala pentru infaptuirea actului de autoritate publica de la nivel central sau teritorial. In situatii de genul celor din prezenta cauza este imperios necesar ca statul sa aiba mijloace utile pentru contracararea fenomenului coruptiei sau cel putin limitarea efectelor acestuia, data fiind evolutia acestui fenomen care reprezinta o amenintare pentru democratie si drepturile omului. Este regretabil ca tocmai persoanele insarcinate cu aplicarea si respectarea legii si care ar trebui sa se simta investite cu grija infaptuirii justitiei devin potentiali subiecti activi ai unor asemenea infractiuni, dintre cele mai grave, care incalca orice principiu al echitatii sociale, punand in pericol insasi stabilitatea institutiilor democratice si a fundamentelor morale ale societatii”, se mai arata in referat.

DNA mai invoca si “perseverenta infractionala evidentiata de savarsirea mai multor infractiuni de catre inculpatii cercetati; implicarea mai multor persoane; existenta anumitor intelegeri infractionale bine statornicite, intre participanti; convingerea celor implicati ca ar fi putut obtine sume de bani importante, de ordinul sutelor de milioane de euro prin orice mijloace nelegale, increderea publicului larg in legalitatea actului de justitie si legalitatea actelor de proprietate emise de autoritatile statului, cu consecinta sporirii gradului de vulnerabilitate a sistemului judiciar si administrativ – toate acestea fiind elemente de natura a evidentia efectele negative produse”.

Procurorii anticoruptie mai sustin ca scopul procesului penal ar putea fi alterat prin lasarea in libertate a inculpatilor.

“Natura infractiunilor presupus a fi fost savarsite de catre inculpati, modul in care acestia au actionat contureaza un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru care sunt cercetati, constand in starea de neliniste, in sentimentul de insecuritate in randul societatii civile, generat de rezonanta sociala negativa a faptului ca inculpatii asupra carora planeaza acuzatia comiterii unor asemenea infractiuni ar putea fi cercetati in stare de libertate. Este adevarat ca pana la ramanerea definitiva a unei hotarari intr-o cauza penala persoana judecata se bucura de prezumtia de nevinovatie, insa legiuitorul a stabilit ca in cazul in care se regasesc anumite conditii expres prevazute, sa se poata lua una din masurile preventive, indiferent daca acuzatul recunoaste sau nu savarsirea faptelor pentru care este judecat, daca are sau nu antecedente penale, normele de procedura interne fiind in deplin consens cu dispozitiile art.5 si 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului”, precizeaza DNA.

Potrivit procurorilor, “infractiunile cercetate in cauza, prin natura lor si prin gradul de pericol social abstract pe care il implica, creeaza un pericol concret pentru ordinea publica, avand in vedere gravitatea acestui fenomen infractional si limitele ridicate de pedeapsa stabilite de lege, elemente de natura a starni o reactie de oprobiu general puternica, astfel incat intr-o asemenea situatie privarea de libertate se justifica, chiar si in lipsa antecedentelor penale ale inculpatilor”.

La aprecierea pericolului concret al infractiunilor savarsite trebuie avuta in vedere si reactia societatii la asemenea fapte, prin care au fost lezate relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare normala impun comportarea onesta a fiecarui functionar in raporturile de serviciu, precum si la combaterea faptelor de venalitate care aduc atingere credibilitatii de care trebuie sa se bucure institutia in care acesta isi desfasoara activitatea. In absenta unui raspuns ferm al autoritatii judiciare, lasarea in libertate a inculpatilor acuzati de fapte de o asemenea gravitate poate crea in randul cetatenilor un sentiment de neincredere in organele statului si temerea ca valorile sociale nu pot fi protejate in mod eficient in situatia unor fapte de acelasi gen, mai ales in situatia in care persoanele acuzate de comiterea acestor fapte au participat la procesul legislative prin care acest tip de comportament antisocial a fost incriminat ca infractiune”, mai sustin procurorii DNA.

Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a declarat, sambata, la incheierea sedintei Biroului Permanent, ca solicitarea de arestare preventiva a lui Viorel Hrebenciuc si Ioan Adam a fost trimisa Comisiei juridice care poate da un raspuns in trei zile.

Sursa: hotnews.ro

Avocatul vasluian reținut de procurorii DIICOT a ieșit din arest

Avocatul Neculai Horobeț, în vârstă de 29 de ani, care a fost reținut de către procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Iași sub acuzațiile de aderare la grup infracțional organizat și complicitate la infracțiuni de crimă organizată, a scăpat de arest. Curtea de Apel Iași a respins, vineri seara, propunerea de arestare preventivă, neluând nicio măsură împotriva acestuia. De arest au scăpat și ceilalți doi parteneri ai săi din dosar, Cornel Corduneanu și Ovidiu Ransburg, împotriva lor fiind luată măsura controlului judiciar.

Roxana NĂSTASĂ

Procurorii DIICOT- Serviciul Teritorial Iași au dispus joi reținerea pentru 24 de ore a doi bărbați bănuiți de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, contrabandă în formă calificată și nerespectarea regimului armelor și munițiilor

Din probele administrate în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că, în cursul lunii iulie 2014, unul dintre cei doi, Cornel Corduneanu, aflat pe teritoriul României, ar fi inițiat constituirea unei grupări criminale cu scopul introducerii în mod ilegal în România de armament și a muniției aferente.

Pentru desfășurarea activității ilicite, acesta ar fi luat legătura cu Ovidiu Ransburg, care se afla pe teritoriul Italiei, căruia i-a cerut să-i aducă un pistol și muniția aferentă, bunurile fiind introduse în țară. Pe 15 octombrie, constănțeanul Ovidiu Ransburg, care a venit din Italia a fost surprins în flagrant delict, în autoturismul său polițiștii din cadrul I.P.J. Vaslui depistând un revolver de producție spaniolă și muniția aferentă, 19 cartușe de calibru 38 special – 9 mm. Din investigații a rezultat faptul că arma și muniția găsite asupra bărbatului care venea din Italia erau ale interlopului din Iași, Costel Corduneanu.

Cei doi ar fi fost puși în legătură de un al treilea bărbat, persoană care ar fi intermediat introducerea în țară a armei împreună cu muniția aferentă și care este nimeni altul decât avocatul Baroului Vaslui, Nicolae Horobeț.

În urma perchezițiilor efectuate în cauză, la locuința lui Corduneanu au fost găsite mai multe agende ce conțin însemnări cu privire la arme și sume de bani

Mai sunt cercetați pentru constituire a unui grup infracțional și contrabandă calificată încă doi bărbați și o femeie, unul dintre bărbați fiind cercetat și pentru complicitate la contrabandă, fiind arestat în altă cauză, iar femeia este bănuită de săvârșirea infracțiunii de complicitate la nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Procurorii DIICOT Iași au solicitat vineri instanței de judecată arestarea preventivă a celor trei reținuți, însă instanța a respins propunerea, cei trei fiind astfel în libertate.

Arestat după ce a încercat să violeze o fată de 15 ani

Eugen Stângă, 45 de ani, din localitatea Chițcani, a fost arestat preventiv de magistrații de la Judecătoria Bârlad după ce a încercat să violeze o fată de 15 ani. Potrivit reprezentanților Inspectoratului de Poliție Județenan (IPJ) Vaslui, bărbatul a acostat-o pe fată într-o pădure situată între localitățile Halta Dodești și Văleni.

Adolescenta se îndrepta singură spre casă, după ce scosese 330 de lei de la un bancomat din municipiul Bârlad. Cei doi au mers împreună în același compartiment de tren și, în momentul în care fata a coborât în Halta Dodești pentru a ajunge la locuința părinților, bărbatul de 45 de ani a început să o urmărească. Când minora a intrat în pădurea din apropierea localității Văleni, Eugen Stângă a ajuns-o din urmă și, după ce a trântit-o la pământ, a încercat să o violeze. Speriată, fata a început să strige după ajutor, astfel încât agresorul a renunțat la idee, cerându-i însă să-i dea banii. De frică, copila i-a dat cei 330 de lei pe care-i avea asupra sa, după care a fugit spre casă.

“În urma sesizării făcute la Poliție, autorul a fost identificat, împotriva sa fiind luată măsura reținerii. Ulterior, bărbatul a fost prezentat în fața instanței, care a dispus măsura controlului judiciar, având obligația de a se prezenta la Poliție după un anumit program”, a declarat, purtătorul de cuvânt al Poliției Județene Vaslui, Mihaela Ștraub.

Bărbatul nu a respectat programul impus de către instanță, motiv pentru care a fost prezentat din nou la Judecătoria Bârlad, cu propunere de arestare preventivă. Magistrații bârlădeni au acceptat solicitarea procurorilor și au emis mandat de arestare preventivă pe numele lui Eugen Stângă pentru 30 de zile, sub acuzațiile de tâlhărie și tentativă de viol. (Roxana NĂSTASĂ)

Ginerele lui Farmazon rămâne în arest

Cornel Șelaru, ginerele cunoscutului om de afaceri vasluian Emil Savin, patronul societății Transmir SA, rămâne după gratii. Cererea formulată pentru înlocuirea măsurii de arest preventiv cu arestul la domiciliu a fost respinsă de magistrații Tribunalului Vaslui.

Cornel Șelaru și Emil Savin sunt cercetați pentru moartea unui cioban pe un imaș din afara localității Blăgești. Pe 28 mai, un bărbat de 42 de ani, din județul Galați a fost găsit mort pe un câmp după ce a fost călcat de un autoturism de teren ce aparținea omului de afaceri Emil Savin. Colegul decedatului a scăpat atunci cu viață, dar a fost transportat la spitalul din Bârlad cu multiple leziuni în urma unei agresiuni. Cei doi, angajați la o stână din zonă, erau cu oile la păscut când, la un moment dat, s-au trezit cu mașina lângă ei și Savin i-ar fi luat la întrebări de ce pasc oile în grâul lui. Acesta din urmă s-ar fi dat jos din mașină și l-ar fi luat pe cioban la bătaie cu o bâtă de baseball. La scurt timp de la incident, în zonă și-au făcut apariția și propietarii stânei, anunțați de polițiștii din Blăgești. L-au căutat pe cioban o vreme, dar nu l-au găsit și au presupus că acesta a fugit. Mai târziu au aflat de faptul că ciobanul a murit strivit de mașina lui Savin și se află la spitalul din Murgeni. Astfel, Corenl Șelaru este acum judecat în stare de arest pentru omor, iar Emil Savin este judecat în stare de libertate pentru loviri și alte violențe. (A.C.)

Rotaru și alte patru persoane, reținuți în dosarul cărților supraevaluate achiționate de Biblioteca Metropolitană București

Fostul director al Bibliotecii Metropolitane București Florinel Rotaru și alte patru persoane au fost reținuți, marți, în dosarul privind achiziția de cărți la prețuri supraevaluate de către instituție, potrivit unor surse judiciare.

Potrivit surselor citate, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, care instrumentează acest dosar, au decis reținerea fostului director și a altor patru persoane, pe care le-a avut în subordine, după ce cei cinci ar fi fost nesinceri în timpul audierii.

Aceștia sunt acuzați că ar fi cumpărat mai multe presupuse cărți rare, dar și pachete de turism, ar fi închiriat săli de conferință sau ar fi contractat diferite lucrări la prețuri evaluate.

Restul celor 11 persoane audiate în dosar au fost lăsate să plece acasă după ce, conform anchetatorilor, acestea au fost sincere în anchetă și și-au recunoscut faptele.

Polițiștii au făcut, marți, 18 percheziții la sediul Bibliotecii Metropolitane din Capitală și la alte 17 adrese din București, Ilfov, Giurgiu, Dâmbovița și Teleorman, într-un dosar privind achiziția de către instituție a unor cărți rare supraevaluate, cu un prejudiciu de aproximativ 5 milioane de lei.

În dosar sunt vizate 16 persoane, printre care directorul general al Bibliotecii Metropolitane din perioada comiterii faptelor, Florinel Rotaru, adjunctul și contabilul-șef al instituției de la acea dată, care sunt bănuite de abuz în serviciu, conflict de interese și fals în declarații.

Conform anchetatorilor, așa-zisele “cărți rare” ar fi fost cumpărate de Biblioteca Metropolitană prin intermediul unei fundații care aparține chiar lui Florinel Rotaru.

“Totul s-a făcut în mod legal și am îmbogățit patrimoniul cultural, și al României, și direct al Bibliotecii Metropolitane București”, a declarat Florinel Rotaru pentru MEDIAFAX, precizând că nu s-a făcut nicio expertiză în legătură cu “prețurile supraevaluate”.

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au instituit în acest dosar sechestru asigurător pe 12 imobile, evaluate la peste 500.000 de euro, și asupra unor bunuri evaluate la aproape 5,5 milioane de lei.

Potrivit directorului BMB, Anca Cristina Râpeanu, 688 de cărți ale Bibliotecii Metropolitane București, cumpărate, în perioada 2008 – 2012 de la Constantin Pavelescu, în prezent decedat, au fost puse sub sechestru, marți, de anchetatori.

Ea a mai declarat că din cele 16 persoane vizate de anchetă numai patru lucrează în prezent la bibliotecă, și acestea colaborează cu organele legii, în timp ce actuala echipă de management a BMB este cu totul nouă.

În aprilie 2013, primarul general Sorin Oprescu a dispus încetarea delegării lui Florinel Rotaru în funcția de manager al Bibliotecii Metropolitane București, pentru management defectuos și ineficiență în administrarea, angajarea și utilizarea resurselor publice locale. Măsura a fost luată în urma verificărilor făcute de Direcția de Control și Direcția de Audit Intern din Primăria Capitalei.

Raportul a arătat că multe dintre deficiențele constatate sunt rezultatul unui “management defectuos”, ca urmare a necunoașterii sau “cunoașterii insuficiente” a prevederilor legislative în vigoare, dar și ineficienței în administrarea, angajarea și utilizarea resurselor publice locale, se arăta atunci într-un comunicat de presă.

Anca Cristina Râpeanu este din ianuarie 2014 director al Bibliotecii Metropolitane București, aceasta câștigând concursul de management desfășurat în noiembrie.

Până la organizarea concursului de proiecte de management, pentru asigurarea conducerii interimare a acestei instituții, primarul general l-a desemnat pe scriitorul și publicistul Nicolae Iliescu.

Sursa: mediafax.ro

Minor arestat la domiciliu pentru tâlhărie

Un minor în vârstă de 16 ani, din comuna vasluiană Cozmești, a fost reținut de polițiștii Secției de Poliție Rurală 2 Vaslui fiind cercetat pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie, victimă fiind o bătrână de 82 de ani.

Joia trecută polițiștii au primit o sesizare cu privire la faprul că o femeie de 82 de ani, din satul Fâstâci, comuna Cozmești a fost lovită de doi minori, care i-au sustras banii din locuință. În urma cercetărilor efectuate de polițiștii Secției de Poliție Rurală 2 Vaslui, s-a stabilit că fapta a fost comisă de trei frați, care locuiesc în același sat cu bătrâna.

Joi dupamiază, Robert M., de 16 ani, împeună cu alți doi minori, de 13 ani și 11 ani, au intrat fără drept în curtea locuinței victimei. Au observat-o pe aceasta ieșind din locuință, apoi au pătruns în imobil și au sustras suma de 15 lei pe care au găsit-o într-un portofel.

În momentul în care cei trei au ieșit din locuință, bătrâna și-a recunoscut portofelul în mâna lui Robert M. și i-a solicitat acestuia să îl înapoieze. Victima a strigat după ajutor, însă minorii au lovit-o peste mâini și peste spate cu bucăți din lemn. Ulterior, aceștia au fugit din curte și au cheltuit banii la un magazin din localitate.

Polițiștii Secției de Poliție Rurală 2 Vaslui au luat măsura reținerii față de Robert M. acesta fiind prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, respectiv Judecătoria Vaslui cu propunerea de arestare preventivă. Instanța a dispus împotriva minorului măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 zile, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată. (Roxana NĂSTASĂ)

Blembea vrea acasă

Arestat pentru fapte de corupție, afaceristul bârlădean Marian Blembea, vrea să fie judecat în libertate. Acesta a depus, prin apărătorul său, cerere la Tribunalul Vaslui pentru arest la domiciliu, dar cererea i-a fost respinsă, magistrații dispunând arestarea sa pentru 30 de zile.

Nici bine nu a fost săltat de procurori, că Marian Blembea a depus cerere la Tribunalul Vaslui, prin apărătorul său, în care cerea ca împotriva sa să fie luată măsura arestului la domiciliu. Magistrații vasluieni au respins cererea omului de afaceri bârlădean și au dispus aplicarea măsurii de arestului preventiv pentru 30 de zile.

Afaceristul este acuzat de faptul că a dat unui comisar al Gărzii Financiare suma de 10.000 de lei și i-a oferit și o cantitate neprecizată de vin. Prin intermediul aceluiași comisar, Blembea i-a oferit unei colege un prafum. Pentru aceste atenții, cei doi comsari ar fi trebuit să nu menționeze în actul de control neregulile constatate și de a nu aplica amenda contravenețională ce se aplică în astfel de situații. Din câte se pare această cauză, în care a fost arestat și Blembea, privește o activitate infracțională mult mai amplă, cercetări efectuându-se față de mai multe persoane, iar percheziții au fost făcute în 5 localități din Vaslui, Bârlad, Bacău dar și la o instituție publică. (Alexandru CROITORU)

Procurorul Șelaru, reținut pentru trafic de influență

Vasile Șelaru, procuror în cadrul Parchetului de le lângă Tribunalul Vaslui, a fost reținut, aseară, sub acuzația de trafic de influență. Potrivit procurorilor DNA, el a promis mai multor persoane că poate influența soluționarea favorabilă a unor cauze în care erau cercetate. Pentru intervențiile sale, a primit bani sau cazare la mare.

Alex SAVA

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași au dispus, aseară, reținerea pentru 24 de ore a lui Vasile Șelaru, procuror în cadrul Parchetului de le lângă Tribunalul Vaslui, sub acuzația de trafic de influență.

Potrivit unui comunicat de presă al DNA, „la sfârșitul anului 2013 inculpatul șelaru Vasile, în considerarea influenței pe care o avea asupra mai multor magistrați de la instanțele de control judiciar din județul Iași, i-a promis unei persoane că va efectua anumite demersuri, în sensul soluționării favorabile a unei cereri de recurs.
În acest context, a solicitat cu împrumut suma de 13.000 lei fără a se stabili un termen clar de restituire. După aproximativ 2-3 săptămâni de la acordarea împrumutului inculpatul șelaru Vasile a restituit suma de 5.000 lei, iar diferența de 8.000 lei a fost păstrată pentru continuarea demersurilor respective”.

Din cercetările efectuate de procurorii DNA, se pare că acesta nu este singurul caz în care procurorul Vasile Șelaru ar fi primit bani pentru a „ajuta” diverse persoane. Pe 27 mai, „lăsând impresia că are influență asupra unui ofițer de poliție din cadrul IPJ Vaslui, care avea spre soluționare o cerere de avizare a unei firme de pază, a solicitat suma de 700 lei, pentru a-l determina pe ofițerul respectiv să rezolve favorabil acea cerere”, se mai arată în comunicat.

Două zile mai târziu, procurorul vasluian a promis unei persoane că va interveni pe lângă un procuror de la Bârlad, care supraveghea cercetările într-un dosar penal, acceptând pentru această intervenție cazarea într-un imobil de pe litoralul românesc.
Pentru a crea acestei persoane convingerea că influența pe care o are asupra procurorului de caz este reală, pe 30 mai s-a dus la sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, unde a intrat o perioadă scurtă de timp.

Traficanți de droguri de mare risc, se cer în libertate

Condamnați pentru trafic de droguri de mare risc, vasluienii Mircea Mihalachi și Dumitru Ignat vor în libertate. Cererea lor a fost motivată de faptul că ambii au părinții bolnavi și aceștia au nevoie de atenție și îngrijire din partea celor doi inculpați. Tribunalul Vaslui a respins cererile formulate și traficanții vasluieni își vor aștepta sentința definitivă tot în spatele gratiilor.

Alexandru CROITORU

Condamnați la închisoare pentru trafic internațional de droguri de mare risc, Ignat dumitru șI Mihalaci Mircea, au cerut ieri, Tribunalului Vaslui, înlocuirea arestului preventive cu eliberarea sub control judiciar. Cererile formulate de cei doi s-au bazat pe faptul că ambii ar avea părinții bolnavi și arestarea lor a dus la agravarea bolilor de care sufereau dar și la apariția unor alte probleme familiale.

“Cer să fiu lăsat în libertate ținând cont de faptul că nu mai pot influența martorii sub nici o formă, am mama bolnavă și fetița nu și-a mai continuat studiile”, spune Dumitru Ignat în motivarea lui.

Tot părinți bolnavi motivează și celălalt inculpat: “Știu că voi executa pedeapsa cu închisoare și nu am de gând să mă sustrag. Cererea de față o motivez prin faptul că ambii părinți îmi sunt bolnavi, dar am de rezolvat și problemele legate de contractul de muncă rămas suspendat după arestare”.

După ce instanța de judecată a luat aminte de cele spuse de cei doi și de discursurile ținute de avocații apărării, Tribunalul Vaslui a respins ca nefondate cererile de eliberare sub control judiciar.

Dumitru Ignat a fost condamnat, de prima instanță, la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare, iar Mihalachi a primit o pedeapsă de 3 ai, o lună și 10 zile de închisoare cu executare. Alături de cei doi a mai fost condamnată, la o pedeaspă de 3 ani și 6 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere Daniela Voduță, soția lui Ignat.

Prinși în flagrant cu drogurile în colet

Mihalachi și Ignat au fosst arestați anul trecut, în luna octombrie, după ce primul a fost prins în flagrant de către polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Vaslui în timp ce ridica un colet cu droguri din Autogara Vaslui. Coletul fusese trimis din Spania de soția lui Ignat, Daniela Voduță. Încercând să scape de vreo banuială, bărbatul i-a cerut soției sale să expedieze coletul pe numele complicelui lui fără să știe că telefoanele le erau monitorizate. Cercetările procurorilor DIICOT au arătat faptul că cei doi soți au locuit timp de șapte ani în Spania. În 2012, Ignat a revenit în țară și a deschis un bar în Moara Grecilor, de unde vindea droguri celor care îI inspirau încredere, fie la pliculețe, fie sub formă de țigări. Rămasă în Spania, soția acestuia se ocupa cu aprovizionarea de stupefiante, iar pentru acest lucru au căutat o firmă de curierat care să nu umble în pachete, deoarece stupefiantele miroseau destul de puternic.

În timpul cercetărilor, Mihalachi și-a recunoscut faptele, mai ales că asupra sa au fost găsite și câteva pliculețe cu cannabis, dar partenerul său de afaceri, Ignat a preferat să se preleveze de dreptul la tăcere. Cu toate acestea, probele adunate au dus la condamnarea lui, mai ales că una din probe a fost obținută chiar în timpul perchezițiilor când, la ușa lui Ignat, “mascații” s-au trezit cu doi clienți. De altfel, Ignat a mai fost închis pentru furt și eliberat mai devreme așa că, drept pentru care acum va executa și restul pedepsei.

Ignat a făcut scandal și în fața instanței

În timpul audierilor din sala de judecată din toamna trecută, a avut loc un incident mai puțin obișnuit. În timp ce Mircea Mihalachi, singurul care a preferat să vorbească, se destăinuia magistraților vasluieni, povestea a ajuns într-un punct culminant. Chiar dacă ceea ce povestea Mihalachi era total diferit față de ceea ce a povestit în timpul urmăririi penale, la un moment dat, în timp ce povestea că a primit de la Ignat două pliculețe de cannabis, acesta din urmă și-a ieșit din fire și a început să urle și să-l facă mincinos pe complicele lui. Cu ocazia acestui incident, magistrații au aflat că cei doi erau încarcerați în aceeași celulă. Magistrații și-au dat seama, atunci, că ceva se întâmplă, mai ales că declarația dată de Mircea Mihalache a fost confuză până la final, dar, deși, inițial a spus că nu vrea să fie judecat în baza acordului de recunoaștere, în câteva momente de sinceritate a recunoscut că este consumator de droguri. Conducerea Penitenciarului Vaslui a dispus o anchetă în acest caz și a decis să îi separe pe cei doi din celulă.

Hoțul de la „Berlin” a fost prins

Cornel Șaim, bârlădeanul care a încercat să spargă magazinul „Berlin” de pe strada Vasile Pârvan din Bârlad, la sfârșitul lunii trecute, și care a fost dat în urmărire națională, a fost prins de polițiști. După o „excursie” de 10 zile, în care Șaim a sperat că poliția a uitat de el, s-a întors liniștit acasă. A avut o surpriză ieri, la primele ore ale dimineții când s-a trezit cu polițiștii la ușă.

Șaim, vârstă de 23 ani, a fost depistat în seara de 28 iunie, în timp ce încerca să de-a lovitura împreună cu alți doi hoți, la „Berlin”. A rupt-o la fugă în momentul în care a realizat că poliția este pe urmele lui, dar nu a reușit să fugă mai mult de câteva sute de metri. Avea asupra lui doar hainele cu care se deghizase.

Polițiștii l-au reținut pentru 24 de ore, însă a doua zi, pe 29 iunie, mandatul de arest preventiv a expirat. Cornel Șaim a fost citat pe 30 iunie, unde s-a prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, dar a plecat chiar înainte ca judecătorii să emită mandat de arestare pe numele său.

Persoana în cauză urmează să fie audiată cu privire la toate aspectele care țin de faptele sale pana în momentul în care a fost găsit. Deocamndată el a fost condus în arestul Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui”, ne-a declarat Mihaela Ștraub, purtător de cuvânt al poliției județene.

Deoarece este recidivist și are un cazier încărcat, Șaim riscă până la 15 ani de închisoare. (B.O.)

Gabriela Ciuburciu, în arest preventiv

Gabriela Ciuburciu, patroana fabricii de preparate, semipreparate și conserve din carne SC Vascar SA a fost reținută, ieri, de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Ea este acuzată de luare de mită, înșelăciune, spălare de bani, fals și uz de fals.

Alături de ea au mai fost reținuți Iuliu Cepoi, fost director comercial și economic al societății menționate și contabilul-șef Florina Șușu. Cei trei au fraudat un proiect european cu o valoare eligibilă de aproape patru milioane de euro, pentru care au decontat cheltuieli de aproape șase milioane de euro! Ieri, au fost prezentați magistraților cu propunere de arestare preventivă, iar aseară, în jurul orelor 23, toți trei inculpați au primit mandate de arestare pentru 30 de zile. (A.C.)

De ce le-a fost frică, de aia n-au scăpat

Doi cetățeni care au mers pe premisa că pot comite infracțiuni fără să plătească, nu s-au bucurat prea mult de statul de om liber și “cinstit”, întrucât polițiștii din Huși le-au venit de hac zilele trecute.

Este vorba despre C. Florin, în vârsta de 34 de ani, din satul Bălțați, comuna Tătărani care avea de executat o pedeapsă de trei ani și trei luni pentru săvârșirea unei infracțiuni comisă în anul 2013. Atunci acesta a fost implicat într-un conflict și a agresat un consatean care a și decedat.

Totodată polițiștii l-au mai reținut și pe P. Ghiorghi, în vârsta de 60 de ani, din satul Chersăcosu, comuna Stănilești, care avea de executat o pedeapsă de două luni pentru săvârșirea infracțiunii de lovire.

În urma reținerii, cei doi cetațeni au fost duși la penitenciar în vederea executarii pedepselor. (Daniela PORUMB)

Batausi în arest la domiciliu!

În urma unui scandal iscat într-un bar din Bârlad, doi tineri s-au ales cu dosar penal pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. În timp ce Andrei Solomon a fost arestat la domiciliu, Alexandru Vlad este cercetat sub control judiciar.

Zilele trecute, polițiștii Biroului de Investigații Criminale Bârlad au reținut doi tineri, ambii din Bârlad, cercetați pentru comiterea mai multor infracțiuni cu violență. Potrivit anchetatorilor, în noaptea de 17/18 mai, a fost primit un apel la numărul de urgență 112 cu privire la faptul că la un bar din Bârlad mai multe persoane au provocat scandal. Din cercetările efectuate la fața locului, polițiștii de investigații criminale au stabilit că Alexandru Vlad (24 ani) și Andrei Solomon (25 ani), fiind împreună cu alți doi tineri, au provocat scandal în incinta barului respectiv. Ulterior au ieșit în fața localului, unde au continuat conflictul, iar Vlad și Solomon au lovit doi tineri, în vârstă de 20, respectiv 23 ani, din Bârlad. În urma acestui incident, a fost întocmit dosar penal, polițiștii efectuând cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice.

„Cei doi mai sunt cercetați de polițiștii de investigații criminale și pentru comiterea unei infracțiuni de lovire sau alte violențe, faptă comisă în seara zilei de 29 mai, pe Bulevardul Republicii, când cei doi au exercitat acte de violență împotriva unui alt tânăr. De asemenea, în anul 2011, cei doi au provocat un scandal la o terasă din Bârlad. În urma acestui incident, un tânăr a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 14-15 zile de îngrijiri medicale. În acest caz polițiștii au întocmit un dosar penal pentru săvârșirea a trei infracțiuni: lovire sau alte violențe, încăierare și ultraj contra bunelor moravuri”, ne-a spus subcomisar Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui.

Andrei Solomon, un individ ceva mai activ, este cercetat și pentru distrugere și ultraj. Ambii au fost reținuți pentru 24 de ore și prezentați la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad. Față de Alexandru Vlad, a fost luată măsura preventivă a controlului judiciar, iar în cazul lui Andrei Solomon, care a fost prezentat cu propunerea de arestare preventivă, instanța a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu.

Adriana ȘUȘNEA

Contrabandiști încarcerați

Doi bărbați din satul Râșești, comuna Drânceni, condamnați la închisoare și care se sustrăgeau executării pedepsei, au fost depistați decadrele Serviciului de Investigații Criminale și Secției 4 Poliție Rurală Huși. Cei doi au fost condamnați de Judecătoria Huși la un an și zece luni, respectiv doi ani de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă. În perioada august-noiembrie 2011, aceștia au trecut ilegal peste râul Prut mai multe colete de țigări de proveniență Republica Moldova, pe care le-au comercializat pe raza comunei de domiciliu.

Amândoi sunt cunoscuți cu antecedente penale pentru infracțiuni la regimul circulației, înșelăciune, furt calificat și contrabandă. Polițiștii i-au condus la penitenciar în vederea executării pedepselor dispuse de instanță.

Judecătorul Stan Mustață și grefiera Mariana Curea au fost arestați

Judecătorul Stan Mustață și grefiera Mariana Curea, de la Curtea de Apel București, au fost arestați pentru 30 de zile în dosarul de mită în schimbul unor soluții favorabile în dosare, potrivit unei decizii luate de această instanță, în noaptea de marți spre miercuri, la propunerea procurorilor DNA.

Decizia nu este definitivă și a fost deja contestată la instanța supremă. Cei doi au fost reținuți marți de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

DNA a precizat că în acest dosar sunt urmăriți penal și Ion Boraciu și Florian Alexandru, prin intermediul cărora Mustață ar fi cerut bani de la unii inculpați și condamnați, în schimbul unor pronunțări favorabile acestora. Potrivit anchetatorilor, în 2013, Mustață, Boraciu și Alexandru au constituit un grup infracțional organizat, sprijinit de Curea, în scopul săvârșirii unor infracțiuni de corupție judiciară, urmărind obținerea de beneficii materiale. “În acest context, în perioada octombrie 2013 – aprilie 2014, membrii grupului au accesat informații cu caracter confidențial din dosarele penale aflate pe rolul Curții de Apel București, în vederea identificării și contactării mituitorilor și cumpărătorilor de influență, în scopul pretinderii de la aceștia a unor foloase materiale, în schimbul obținerii unor hotărâri judecătorești favorabile”, a arătat DNA. Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că o contestație în anulare formulată de Mihai Stoica, o cerere de reducere a pedepsei și una de eliberare din arest se numără printre dosarele în legătură cu care judecătorul Stan Mustață ar fi cerut mită de la inculpați și condamnați, în schimbul unor soluții favorabile acestora. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviințat, marți, reținerea și arestarea preventivă a magistratului Stan Mustață. Potrivit DNA, în acest dosar sunt urmărite penal șase persoane, suspectate de luare de mită, trafic de influență, cumpărare sau folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității și permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Judecătorul Stan Mustață trebuia să judece, marți, împreună cu un alt magistrat, apelurile formulate în dosarul în care Dan Voiculescu, Gheorghe Mencinicopschi și alte 11 persoane sunt acuzați de fapte de corupție privind modul de privatizare a ICA. La termenul din 8 aprilie, Stan Mustață a formulat o cerere de abținere. Judecătorul arăta că, în urma unor materiale de presă “neadevărate”, în care se relatează presupuse interese ale sale în acest dosar, formulează cererea de abținere, pentru eliminarea oricăror dubii sau suspiciuni. Cererea a fost respinsă, astfel că Stan Mustață a continuat să judece acest dosar.

În 26 septembrie 2013, Tribunalul București l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani. Instanța a constatat că a fost împlinit termenul de prescripție specială și a dispus încetarea procesului penal pentru cealaltă infracțiune de care a fost acuzat Dan Voiculescu de către procurorii DNA, respectiv cea de folosire, de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, a influenței și autorității date de această calitate în scopul de a obține, pentru sine sau pentru altul, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Stan Mustață este cel care în urmă cu mai mulți ani a dispus arestarea lui Ovidiu Tender și care i-a eliberat pe Dan Stroe, fost director general adjunct și, respectiv, fost director de achiziții în cadrul ANAF, precum și pe Octavian Grecu, zis “Butoane”, în dosarul în care sunt cercetați alături de Sorin Blejnar și omul de afaceri Radu Nemeș, pentru fapte de evaziune fiscală cu produse petroliere.

Sursa: mediafax.ro

Bârlădean condamnat în Vâlcea

Un bărbat din Bârlad, condamnat pentru cumul de infracțiuni, a fost depistat, zilele trecute, de polițiștii Biroului de Investigații Criminale Bârlad și condus în arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui. Este vorba despre Mihail Popa, în vârstă de 46 de ani, dat în urmărire națională pentru că se ascundea după ce a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, fraudă informatică și constituirea unui grup infracțional organizat.

Pe numele acestuia, magistrații Tribunalului Vâlcea au emis un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea. Individul urmează să fie transferat la penitenciar în vederea ispășirii condamnării la patru ani și trei luni de închisoare.

Tupeu de „șofer” penal

Un recidivist, prins de polițiști pe șoselele din județ comițând mai multe infracțiuni și aflat în arest preventiv, a avut tupeul să ceară aplicarea măsurii arestului la domiciliu. Deși individul, un adevărat pericol pe drumurile publice, a fost depistat conducând o mașină neînmatriculată și fără să aibă permis, după care a refuzat recoltarea probelor biologice și le-a furnizat polițiștilor date false, spera să stea acasă până la proces.

Ilie Creangă (43 de ani), din Fedești, comuna Șuletea, a fost arestat pe 9 aprilie, după ce a fost prins de polițiști cu ocazia unui control al traficului pe DN 24A, pe raza localității Zorleni. La acel moment, individul a declarat anumite date de identitate, însă, în urma verificărilor, s-a dovedit că erau false. Totodată, polițiștii au constatat că autovehiculul pe care-l conducea este neînmatriculat, iar bărbatul nu deține permis pentru nicio categorie. De asemenea, a refuzat să i se recolteze probe biologice.

Ca urmare, lui Creangă i s-a deschis dosar penal pentru cumul de infracțiuni, fiind acuzat de: fals privind identitatea, punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis, refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice.

Cu toate acestea, pe 23 aprilie, lui Ilie Creangă i s-a năzărit să ceară înlocuirea măsurii arestului preventiv cu cea a arestului la domiciliu. Cu alte cuvinte, să stea bine mersi acasă. Magistrații Judecătoriei Bârlad au considerat însă că individul e prea periculos și, pe 24 aprilie, au respins cererea. Cu atât mai mult cu cât Creangă are la activ o condamnare la închisoare pentru furtul unei mașini și conducere fără permis. Acum, riscă o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între unu și cinci ani.

Radu Mazăre și omul de afaceri care i-ar fi dat mită 175.000 de euro, cercetați în libertate

Primarul Constanței, Radu Mazăre, și omul de afaceri care i-ar fi dat mită 175.000 de euro pentru a-și asigura câștigarea contractului pentru construirea locuințelor sociale din campusul “Henri Coandă” vor fi cercetați în libertate, sub control judiciar, a decis, miercuri seară, ICCJ.

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) nu este definitivă, ea putând fi contestată la aceeași instanță. De altfel, reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au precizat, pentru MEDIAFAX, că vor contesta decizia de miercuri seară. Mazăre și Morgenstern urmează să fie eliberați din arest, la aproximativ 11 ore de la reținerea lor în seara zilei de marți.

Primarul Constanței, Radu Mazăre, este acuzat de procurorii anticorupție că a luat mită 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern – reprezentant al firmei care a construit campusul de locuințe sociale “Henri Coandă” -, pentru a o ajuta pe aceasta să câștige licitația și pentru a mări, ulterior, valoarea contractului.  DNA a informat, marți, că Radu Mazăre este urmărit penal pentru luare de mită, iar Avraham Morgenstern, pentru dare de mită. Cei doi au fost reținuți marți seară, după audieri la sediul central al DNA. Surse judiciare au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că fratele primarului Constanței, senatorul PSDAlexandru Mazăre, este cercetat în acest dosar pentru luare de mită, după ce ar fi primit, și el, bani în contextul favorizării firmei care a construit campusul de locuințe sociale “Henri Coandă”. Potrivit acelorași surse, senatorul ar fi avut cunoștință de activitatea infracțională a fratelui său și i-a oferit acestuia ajutorul.

Omul de afaceri Elan Schwartzenberg este cel care l-ar fi pus în legătură pe Avraham Morgenstern cu “persoane capabile” să-i asigure câștigarea licitației pentru “Henri Coandă” și, totodată, cel care ar fi preluat bani de la firmele acestuia și le-a pus în conturi ale fraților Mazăre și ale altora, mai susțin sursele citate.

Sursa: mediafax.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com