Home / Tag Archives: asfalt

Tag Archives: asfalt

Surpriza aleșilor locali pentru bârlădenii care nu-și permit vacanțe la mare: bronz la groapa plină de nisip din mijlocul străzii

mai zică gurile rele că autorităților din municipiul Bârlad nu le pasă de contribuabilii care, după ce-și achită taxele, impozitele locale și coșul lunar de facturi și cumpărături, rămân fără un sfanț în buzunare și își iau adio de la vacanțele exotice!

Mai “exotic” de atât nu se poate! Și, culmea, e și gratis! Despre ce e vorba, aflați dacă traversați de la un cap la altul Strada Ana Ipătescu din Bârlad, mai cunoscută tuturor drept aleea chilipirurilor de tot felul, din vecinătatea Școlii Nr. 5.

După ce, vreme de două luni, la capătul dinspre sud al acestei străzi ce duce de la Piața centrală către Gară, s-a aflat o groapă unde trecătorii mai curioși din fire puteau admira straturile surpate de asfalt și pietrișul din străfundul pământului, acum e limpede pentru toată lumea că autoritățile au avut, totuși, o strategie, și că nici pomeneală să lase lucrurile la voia întâmplării, așa cum credeau comercianții din zonă.

Ce plan au pus la cale autoritățile bârlădene cu groapa despre care Est News a scris, încă de luna trecută, că reprezintă un fenomen natural protejat de Primăria Bârlad? Unul simplu și ingenios, pentru care ar putea chiar să fie invidiate de conducerile altor orașe, care pun la bătaie fonduri uriașe pentru ca plătitorii de taxe de acolo să se bucure și de condiții civilizate de viață, și de mijloace de divertisment.

După cum se poate lesne observa în fotografiile făcute de reporterul Est News, groapa din mijlocul străzii e tot acolo, dar a fost acoperită de un morman de nisip. Probabil că administrația din Bârlad s-a gândit să le facă o surpriză tuturor celor care nu-și permit concedii la mare, astfel că le oferă o oază gratuită de exotism.

Pentru că “peticeala” autorităților bârlădene este ocolită de trecători, cei care vor să se bronzeze au la dispoziție peste patru metri pătrați de plajă improvizată, unde încap lejer două șezlonguri și o umbrelă de soare. Dacă nu vreți să le aduceți de acasă, le găsiți la comercianții de alături, de la care puteți să vă achiziționați inclusiv costume de baie și prosoape de plajă.

Cum meteorologii anunță precipitații în următoarea perioadă, vă recomandăm să vă grăbiți dacă doriți să vă procurați un bronz exotic, chiar din mijlocul orașului, între o rundă de cumpărături la piață și o plată a facturilor la utilități. Nu de alta, însă ploile s-ar putea să spele bunătate de nisip și să dea peste cap planurile administrației de a pune în aplicare Programul local de mare interes “Plaje pe asfalt”.

Nu vă mirați prea tare, acesta este programul la vedere, de pe străzile Bârladului, care îl înlocuiește cu succes pe acela care prevedea construcția unui Aqualand la Prodana, promis de candidatul liberal Dumitru Boroș în campania electorală din 2016. Cu alte cuvinte, divertisment, dar la scară redusă! Că atât s-a putut!

Între timp, “Legământul lui Boroș cu bârlădenii” e făcut uitat prin vreun sertar din biroul primarului, sau poate chiar îngropat în prima plajă de pe asfalt din istoria orașului și, probabil, a lumii. Doar nu degeaba se spune că “Unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!”. (Simona MIHĂILĂ)

Reiser a executat lucrări de plombare pe strada Vasile Pârvan, în limita bugetului alocat de Primărie

de Mihaela NICULESCU

Timid, civilizația a ajuns și în zona fostului ghetou din Bârlad. Lucrările începute cu ceva timp în urmă de către SC Reiser au avansat.

După ce au fost construite trotuare de o parte și alta a aleii din fața blocului G1, ieri s-a trecut la asfaltarea lor. Imediat după ce acestea vor fi gata, vor începe lucrările de asfaltare a aleii propriu-zise, astfel încât locuitorii din zonă să nu mai fie nevoiți în zilele cu precipitații să meargă prin noroaie.

Între timp, echipa Reiser a finalizat asfaltarea trotuarului din partea dreaptă a străzii Petru Rareș, stradă care începe la intersecția cu strada Vasile Pârvan de la intrarea în Munteni și continuă până la Liceul „Petru Rareș”. Cât de curând, va fi asfaltat și trotuarul din partea stângă a străzii. În ultimele zile, Reiser SA a executat și lucrări de reparație la strada Vasile Pârvan, o stradă ce devenise capcană pentru șoferi din cauza gropilor adânci, apărute ca urmare a traficului greu de pe arteră, dar și a materialului antiderapant folosit pe timpul iernii.

 

S-au executat plombări pe un fir, de la FEPA până la Podul Pescăriei și de la Podul Pescăriei până la Biserica „Sf. Spiridon”. Reiser va începe în curând lucrări de asfaltare a trotuarelor, dar și a unui tronson de pe strada Constantin Hamangiu, cea care face legătura dintre strada Republicii (în zona Hermes) și Bulevardul Epureanu.

Sute de kilometri de drumuri din piatră și pământ din județ, impracticabile pentru circulație

Topirea zăpezii a făcut impracticabile numeroase segmente de drumuri județene din județul Vaslui. Practic, pe drumurile din piatră și pământ gropi imense sunt pline cu apă, iar circulația s-a transformat într-un calvar pentru conducătorii auto. În unele comune s-a ajuns în situația în care din cauza gropilor firma de transport să nu mai facă cursele până la capăt de linie. Județul Vaslui mai are la această dată 121 kilometri de drumuri județene din pământ și 342 kilometri de drumuri pietruite.

Ioan Dorobanțu, primarul comunei Bogdănești, a spus că din cauza drumului prost transportatorul din zonă nu își face cursele până la capăt de linie, iar oamenii sunt foarte nemulțumiți. Din momentul în care se termină asfaltul pentru cetățeni e un calvar, pentru că transportatorul nu-și face cursa până la capăt. Am făcut o sesizare la Consiliul Județean (CJ) Vaslui și au venit inspectori de acolo, care au luat măsuri. Oamenii sunt văduviți și avem memorii trimise la CJ. Tot satul a semnat cererea, să vină și la ei transportul să se poată duce la spital, la Bârlad. Transportatorul merge după bunul plac. Dacă este drumul bun se duce până la capăt de linie conform contractului, când nu este, nu se duce. Dar noi, în fiecare zi, fie pe ploaie fie pe ninsoare, mergem să ducem copiii, această este realitatea”, a spus Ioan Dorobanțu.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că după aprobarea bugetului vor fi prevăzute sume pentru repararea drumurilor pe care se circulă în condiții proaste: “Vom interveni pe toate aceste drumuri pentru a le reda circulației în condiții normale. Însă pe drumurile care sunt prinse pe PNDL 2 și urmează să fie modernizate nu putem interveni, pentru că ar fi dublă finanțare. În momentul când timpul va permite, firmele de construcții care au câștigat licitațiile pentru asfaltarea drumurilor trebuie să execute aceste lucrări”.

Sute de kilometri din piatră și pământ

Județul Vaslui continuă să aibă sute de kilometri de drumuri județene pietruite sau din pământ. În prezent, județul Vaslui are în componență 51 de drumuri județene, cu o lungime totală a drumurilor de 940 de kilometri. Situația drumurilor județene este următoarea: 345,9 kilometri cu beton asfaltic, 20,4 kilometri cu beton de ciment, 109,7 kilometri cu îmbrăcăminte asfaltică ușoară, 342 kilometri de drumuri pietruite și 121,9 kilometri de drumuri județene din pământ.

La nivel național, cele mai multe drumuri de pământ sunt în Regiunea Nord-Est (1.843 de kilometri), în Sud-Est (1.832), Nord-Vest (1.738), Centru (1.558) și Vest (1.397). Cele mai puține drumuri de pământ sunt în Sud-Vestul Olteniei (825) și în Sudul Munteniei (878). Regiunea Bucuresti – Ilfov are doar 17 kilometri de drumuri de pământ.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că asfaltarea tuturor drumurilor județene este una din prioritățile instituției pe care o conduce: “Obiectivul nostru este să asfaltăm toți cei 940 de kilometri de drumuri județene. Atunci putem spune că noi, CJ Vaslui, am făcut o treabă bună”.

Săptămâna viitoare va fi hotărât câștigătorul licitației drumului strategic Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Săptămâna viitoare va fi atribuit contractul de proiectare și execuție a drumului strategic Vaslui. Drumul este cel mai mare proiect pe infrastructură care a fost depus în județul nostru. După adjudecarea licitației, proiectarea va dura trei luni, urmând ca din prima parte a anului viitor să demareze lucrările efective. Investiția vizează reabilitarea mai multor drumuri județene pe o lungime de 82 de kilometri, valoarea proiectului fiind de 223 milioane de lei.

Pentru operativitatea realizării drumului strategic Consiliul Județean (CJ) Vaslui a scos la licitație la pachet proiectarea și execuția. Ofertele au fost depuse până în data de 19 iulie 2018, drumul strategic fiind scos la licitație pe trei tronsoane: Telejna – Codăești, Laza – Bălteni, Zorleni – Băcani – Poienești.

Termenul pentru realizarea proiectului este de trei luni de la data adjudecării contractului, urmând ca apoi să fie emis ordinul de începere efectivă a lucrărilor. Practic, în lipsa contestării rezultatului licitației, lucrările la drumul strategic vor demara în prima parte a anului 2019. Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui a precizat că derularea procedurilor este în grafic și se așteaptă rezultatul licitației publice.

În luna iulie 2017, CJ Vaslui a depus la Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est 1 proiectul drumului strategic. Proiectul a fost depus pe Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 6. Investiția vizează reabilitarea mai multor drumuri județene pe o lungime de 82 de kilometri, valoarea proiectului ridicându-se la suma de 223 milioane de lei. Proiectul drumului strategic este cel mai mare proiect pe infrastructură care a fost depus în județul nostru.

Drumul leagă sudul de nordul Vasluiului

Drumul strategic vizează modernizarea mai multor drumuri județene, reunite pe direcția Bârlad – Alexandru Vlahuță – Laza – Poienești – Codăești, cu ieșire în drumul național. Practic, drumul strategic județean Bârlad – Laza – Codăești va face legătura între zona de sud și cea de nord prin jumătatea de vest a județului.

Pe lângă modernizarea infrastructurii rutiere, proiectul vizează și reabilitarea a 23,4 kilometri de trotuare, construirea a 1,7 kilometri piste de biciclete și 24 de stații de autobuz

La nivel județean, proiectul contribuie la creșterea cu minim 25% a lungimii drumurilor județene și comunale modernizate, precum și reducerea cu 15% a accidentelor rutiere din cauza stării infrastructurii și/sau lipsei unei semnalizări corespunzătoare.

Investiții de 400 milioane lei în drumuri

Din cei aproximativ 1.000 kilometri de drumuri judetene, în prezent, jumătate sunt drumuri cu asfalt, cealaltă fiind compusă din drumuri de piatră sau pământ.

La nivel național, cele mai multe drumuri de pământ sunt în Regiunea Nord-Est (1.843 de kilometri), în Sud-Est (1.832), Nord-Vest (1.738), Centru (1.558) și Vest (1.397).

Primul loc pe lista județelor cu cele mai multe drumuri de pământ este ocupat de Alba, cu 747 de kilometri de drumuri de pământ, fiind urmat de Bihor (626), Hunedoara (605), Buzau (585), Timiș (530), Vaslui (501) și Botoșani (423).

În următorii trei ani, județul Vaslui va avea 700 kilometri de drumuri județene asfaltate. Plusul de 200 kilometri de drumuri reabilitate vine în urma câștigării de către CJ Vaslui a 14 proiecte pe drumuri pe PNDL 2, care însumează 102 kilometri. Restul lucrărilor de modernizare se vor face prin intermediul drumului strategic cu finanțare europeană nerambursabilă și cu bani de la bugetul județean. Practic, din toate sursele, în următorii trei ani vor fi investiții în infrastructura județeană de drumuri de circa 400 milioane de lei.

Încă 12 kilometri din drumul național spre Bacău, asfaltați până la sfârșitul acestei luni

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere continuă modernizarea drumului național DN 2F Bacău – Vaslui, în baza programului stabilit la începutul acestui an. Astfel, alți 12 kilometri de șosea vor fi asfaltați complet până la sfârșitul acestei luni, până la intrarea în localitatea Bleșca dinspre județul Bacău.

Unul dintre cele mai degradate drumuri național din județ, DN 2F, care ne asigură legătura cu vestul țării, este în continuare în atenția Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași. După ce șoseaua a fost refăcută complet în Bacău și pe raza localităților vasluiene Vladia și Dragomirești, o nouă porțiune de drum va fi reabilitată în următoarele două săptămâni. Este vorba de 12 kilometri de șosea, de la ieșirea din satul Dragomirești și până la intrarea în Bleșca, mai precis întreaga porțiune de drum care crea cele mai mari probleme șoferilor, cea din celebrele serpentine de la Dragomirești.

Deocamdată, se desfășoară lucrări pregătitoare pentru turnarea covorului asfaltic. Cel târziu până la sfârșitul acestei luni, cei 12 kilometri de drum vor fi refăcuți”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al DRDP Iași, Neculai Popovici.

Reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași nu au putut preciza dacă până la sfârșitul acestui an se vor mai asfalta și alte porțiuni din DN 2F. ”Totul este în funcție de o eventuală rectificare bugetară. Însă, la anul este cert că acest drum se va finaliza până la Vaslui”, a conchis Popovici. (Ionuț PREDA)

Câteva străzi din Bârlad au căpătat un aspect civilizat. Din păcate, mai e mult până departe!

Locuitorii strazii Gheorghe Doja din Bârlad au motive de bucurie pentru că, în sfârșit, trotuarele străzii devin practicabile. Lucrările de refacere a trotuarelor vechi și de asfaltare a acestora sunt în toi, urmând a fi finalizate de echipele de la REISER SA în maximum o lună.

Se lucrează și pe strada Hotin la amenajarea și la asfaltarea de trotuare, precum și la plombarea străzii. A fost finalizată deja asfaltarea și refacerea completă a trotuarelor pe tronsonul care face legatura între Bulevardul Republicii și strada Cpt. Grigore Ignat. De asemenea, se lucrează la reabilitarea trotuarelor și bordurilor pe strada 1 Mai și asfaltarea acesteia.

Au fost terminate lucrările de turnare a covorului asfaltic pe fundătura 1 Decembrie și se lucrează intens la pavarea trotuarelor de pe strada Nicolae Iorga si la extensia acesteia spre policlinica stomatologică. Lucrarea este una deosebit de estetică, astfel de trotuare trebuind să fie cât mai multe în oraș. Aceasta strada a căpătat efectiv un aspect nou, civilizat, la fel ca și strada Mihail Kogalniceanu, unde au fost finalizate recent lucrări de amenajare a trotuarelor și chiar de extindere a acestora.

SC REISER SA a mai executat lucrări de asfaltare a trotuarului din vecinătatea stației de autobuz de la Crolux și a terminat de marcat cu galben toate stațiile de autobuz din oras. De asemeanea, a trasat 2.200 de metri de marcaje pietonale din material bicomponent (trecerile de pietoni roșii) si a balastat câteva alei de acces din zona blocului CFR și asfaltat un mic tronson care face legătura cu strada V.I.Popa. (Mihaela NICULESCU)

SC Reiser SA a început să amenajeze zona de lângă primul bloc ANL din Bârlad

Bârlădenii din strada Victor Ion Popa, care locuiesc în blocurile din vecinătatea cartierului Munteni, au rămas uimiți când au văzut utilajele SC Reiser, ieri dimineața, la ei în cartier.

Zeci de ani, terenul din jurul blocurilor a rămas la stadiul de teren viran, iar aleile dintre blocuri au fost abandonate din anii comunismului, pline de gropi și noroaie. SC Reiser a intervenit cu echipe de muncitori și utilaje pentru pregătirea betonării și asfaltării unui tronson al căii de acces în zona blocului CFR către strada principală, pentru balastarea aleilor dintre blocurile Q1 și Q2, dar și pentru nivelarea terenului din interiorul cvartalului de blocuri de lângă canalul deschis.

Ne-am săturat de indiferența celor de la Primărie. Trăim ca în Evul Mediu. Toamna și primăvara, nu mai scăpăm de noroaie, vara de praf și mizerie. Am văzut că azi s-a defrișat «păduricea» crescută aici între blocuri, s-a curățat pământul și cred că se va compacta. E adevărat că și cetățenii sunt vinovați pentru mizeria care se adună. Chiar și cei cu garaje au o vină. În fața unor garaje au crescut bălăriile de nu mai poți intra cu mașina, dar așa le lasă. În rest, de sistematizarea zonei Primăria e răspunzătoare. Poate, în secolul acesta vor fi asfaltate aleile și terenul acesta dintre blocuri. E bine totuși că Reiser a început să facă ceva”, a declarat locatarul unui bloc din zonă. (Mihaela NICULESCU)

Drumul comunal de 10 km la Hoceni, în valoare de 9,38 milioane de lei, modernizat de Viacons Rutier SRL

Viacons Rutier SRL Huși a finalizat reabilitarea și modernizarea unuia dintre cele mai mari drumuri comunale din județ, o investiție de 9,38 milioane de lei finanțată de Ministerul Dezvoltării Regionale. Artera de zece kilometri străbate comuna Hoceni de la un capăt la celălalt, din fața primăriei, respectiv din drumul județean Crețești – Murgeni, până la limita cu Vutcaniul.

Toate cele cinci sate din estul și sudul comunei Hoceni sunt acum unite printr-o modernă arteră asfaltată, care aduce civilizația la poartă celor 3.500 de locuitori ai comune. După șase ani în care finanțarea proiectului s-a schimbat continuu de pe un program pe altul, drumul de aproape zece kilometri a fost finalizat de Viacons Rutier SRL Huși cu suma totală de 9,38 milioane de lei.

Astăzi am reușit să predăm lucrarea beneficiarului, respectiv Primăriei Hoceni. Această lucrare face parte din comuna mea natală și am pus suflet suficient de mult astfel încât să iasă o lucrare mai mult decât bună. Mă bucur că societatea noastră a putut să realizeze această lucrare prin care se asigură legătura la rețeaua de drumuri spre municipiul Huși. Pentru Primăria și Consiliul Local este o mare sărbătoare, la fel ca și pentru locuitorii acestei comune. Am avut o colaborare foarte bună cu autoritățile locale, proiectantul, Inspectoratul de Stat în Construcții, care au mai venit cu completări pe care noi le-am realizat”, ne-a declarat directorul general al SC Viacons Rutier SRL Huși, Ioan Ciomaga.

La rândul său, primarul Vasile Țabără a explicat importanța acestei investiții pentru comunitatea pe care o conduce de patru mandate: ”Modernizarea drumului Hoceni – Barboși este cel mai important obiectiv pentru comuna Hoceni pentru că face legătura tuturor celor cinci localități ale comunei cu centru de comună și DJ 244 B. Pe lângă cei 10 km de drum, avem 20 km de șanțuri betonate, poduri, podețe, drumuri laterale, stații de autobuz. Lucrările s-au derulat sub supravegherea mea ca beneficiar, fiind una din dorințele mele ca primar și om al acestei comunități. Este important pentru comuna mea că acum arată ca la oraș pentru că imaginea s-a schimbat în bine”.

Odată cu realizarea celor 10 km de drum comunal, se asigură legătura cu comuna Vutcani, ceea ce facilitează accesul localnicilor spre centrul județului, fără a mai fi nevoiți să meargă prin Crețești. (Ionuț PREDA)

SC REISER SA începe reparațiile aleilor dintre blocuri

de Mihaela NICULESCU

Vara vine cu vești bune pentru unii bârlădeni. Timid, ce-i drept, încep să apară unele investiții și pe strada lor. În zona Școlii „Stroe S. Belloescu”, de exemplu, pe strada Constantin Costache, au început lucrările de asfaltare. SC Reiser lucrează și la refacerea trotuarelor, vechile borduri fiind înlocuite cu unele noi, dar au fost sistematizate și spațiile verzi cu delimitări precise pentru copaci.

Echipele de la SC Reiser au intrat și în zonele asociațiilor de proprietari. Deocamdată, se repară aleile din spatele Judecătoriei, dar se vor executa atât lucrări de reparații cât și turnări de asfalt pe alei din mai multe asociații de proprietari din oraș. Amenajarea trotuarelor din pavele, pe strada Nicolae Iorga, este în grafic la fel și lucrarea de lărgire a trotuarelor din strada Mihail Kogălniceanu, unde se află și Centrul de Transfuzii Sanguine. Muncitorii de la Reiser au ajuns și în zona Gării, lângă Poliția Locală, iar bârlădenii din acea zonă sunt încântați că și pe strada lor se asfaltează aleile și se amenajează trotuarele.

O rază de speranță se întrezărește și pentru bârlădenii din alte zone. Astfel, Primăria a cerut o analiză de preț pentru repararea trotuarului-capcană din zona centrală, acolo unde există și o stație de autobuz pentru cursele care asigură transportul de persoane către comunele învecinate. Dacă valoarea estimată a investiției va mulțumi pe edilii bârlădeni în curând trotuarul cu pricina va fi reparat cu materiale care imită mozaicul clasic. Va fi o investiție binevenită și îndelung așteptată de bârlădeni.

Infrastructura Vămii Albița, la standarde europene

Au fost finalizate lucrările de reparații a drumului din Vama Albița, după ce lucrătorii Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași au finalizat lucrările de estetică, vopsitul bordurilor și trasarea marcajelor.

”La o lună de la preluarea drumului, echipele Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași au finalizat lucrările de reparații, în vederea desfășurării circulației în condiții de siguranță la Vama Albița. Lucrările au vizat frezări, plombări, reprofilări, aduceri la cotă, reparații cu mixtură asfaltică și corecții de pantă. Astăzi, cei care tranzitează punctul vamal pot spune despre Albița că reprezintă cu adevărat o poartă de intrare în Uniunea Europeană”, a spus Eduard Andrei Popica, prefectul județului Vaslui.

Drumul din Albița s-a aflat într-o stare deplorabilă, iar reprezentantul Guvernului în teritoriu a făcut mai multe memorii, astfel încât intrarea dinspre est, în Uniunea Europeană, să fie modernizată. (G.P)

Drumul național DN 15D, asfalt în totalitate și pe sectorul din județul Neamț, până la Roman

Drumul național DN 15D este asfalt în totalitate în aceste zile și pe sectorul din Neamț, până la intrarea în municipiul Roman, care era distrus aproape în totalitate. Prin reabilitarea celor aproximativ 30 de kilometri de șosea, șoferii de la noi din județ vor putea circula în condiții de siguranță spre DN 2, care face legătura cu nordul Moldovei și Piatra Neamț.

Vești bune pentru șoferii din județul nostru, și nu numai. Cei aproximativ 30 de kilometri de drum național dintre Băcești și Roman, care arătau ca după bombardament, au intrat în atenția Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași. Astfel, o firmă din județul Neamț care dispune de o bază materială importantă asfaltează într-un ritm susținut respectivul sector de șosea de pe DN 15D Vaslui – Roman. În aceste condiții traficul este perturbat pe anumite porțiuni acolo unde se toarnă covor asfaltic, fiind dirijat alternativ de către angajații societății care realizează lucrările. Pentru șoferii de la noi din județ care doreau să ajungă în Roman, Piatra Neamț sau Suceava este o vestă foarte bună, în condițiile în care nu-și vor mai distruge mașinile în gropile din asfalt. În ritmul actual de lucru, se estimează că asfaltarea celor 30 de kilometri se va termina în aproximativ o săptămână. Rămâne de văzut când vor intra în atenția celor de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași și sectoarele rămase neasfaltate dintre Negrești și Vaslui, precum și cel de la Dragomirești la Vaslui, de pe DN 2F. (Ionuț PREDA)

S.O.S! O stradă din cartierul bârlădean Deal a devenit capcană pentru mașini și trecători

de Mihaela NICULESCU

De mai multă vreme locuitorii de pe Aleea Paltin, din cartierul Deal, se confruntă cu o problemă pe care au sesizat-o recent online Primăriei Bârlad. O bucată de asfalt din capătul străzii a cedat din cauza ploilor iar suprafața de susținere s-a subțiat atât de mult încât a devenit o capcană care poate ceda oricând.

Deși cetățenii din zonă au informat Primăria despre problema lor, nimeni nu a citit mesajul și evident că nimeni nu a ajuns în zonă pentru a rezolva situația.

Am apelat la ziarul Est News pentru a atrage atenția autorității locale asupra unei probleme cu care cetățenii de pe strada mea se confruntă de mai mult timp și nu reușesc să se facă auziți. Pe strada pe care locuiesc gura de canalizare se afundă puțin câte puțin, pământul din jurul acesteia erodându-se serios. Coaja de asfalt a devenit destul de periculoasă și poate crăpa în orice clipă, devenind o capcană atât pentru mașini, cât și pentru trecători. Vecinii mei au mai astupat câte o gaură ivită în asfaltul din jurul căminului, dar la un interval de timp apare alta. Acum în asfalt și-a făcut apariția o gaură cu diametrul de circa 15 cm și sub aceasta s-a format o groapă de toată frumusețea, cu adâncimea de peste 1 metru. Nu știu ce să mai facem, dar mi-e frică să nu se întâmple un eveniment neplăcut înainte de a fi luate măsuri. Noi cei de pe stradă cunoaștem problema, dar nu și cei străini, care vin fie pe jos sau cu mașina”, a declarat pentru Est News Valentin Neagu, un bârlădean care locuiește pe strada cu pricina.

Acesta a mai spus că va face și o sesizare în scris, pe care o va depune la registratura Primăriei. Poate așa cineva se va sesiza și va veni să execute lucrări de reabilitare a tronsonului de stradă.

Proteste de drumul județean din Tătărăni din cauza stării deplorabile în care se află șoseaua

Mai mulți localnici din Manțu au protestat pe drumul care leagă comunitatea de satul reședință Tătărăni, nemulțumiți de starea deplorabilă în care arată șoseaua după topirea zăpezilor. Reprezentanții Consiliului Județean susțin că vor reabilita respectivul sector de drum în cursul acestui an, în prezent fiind căutate soluțiile cele mai eficiente.

Numărul protestelor șoferilor din județ nemulțumiți de starea drumurilor crește de la o zi la alta. După localnicii din Tăcuta, Codăești sau Arsura, a venit rândul celor din comuna Tătărăni să iasă în drum și să ceară autorităților să le repare șoseaua care-i leagă de municipiul Huși și Boțești. Astfel, mai mulți șoferi s-au adunat în zona localității Manțu care, în momentul de față, este aproape ruptă de lume din cauza stării deplorabile în care se află drumul județean care leagă comunele Tătărăni și Boțești. Localnicii susțin că s-au trezit chiar cu mașinile suspendate pe șoseaua pietruită, în condițiile în care s-au format șanțuri adânci de câteva zeci de centimetri, în special pe sectorul de doi kilometri dintre reședința de comună și satul Stroiești.

primarul Mihai Băhnăreanu

Șanțurile formate pe drumul pietruit sunt pline cu apa rezultată în urma topirii zăpezii. Acum nici măcar nu mai are unde să se scurgă apa, deși noi am încercat să facem niște breșe. Este o mare problemă inclusiv cu transportul celor 30 de elevi din Stroiești și Giurgești spre Tătărăni. Chiar zilele acestea s-a rupt un furtun de sub mașină din cauza drumului. Noi înțelegem că nu se poate face nimic chiar acum, în această perioadă, însă sperăm ca, odată ce vremea va permite, să se intervină pe acest drum de către cei responsabili”, ne-a declarat primarul comunei Tătărăni, Mihai Băhnăreanu.

Ciprian Trifan

Reprezentanții Consiliului Județean susțin că problema drumului județean din Tătărăni este în atenția lor și va intra în reabilitare în cursul acestui an. ”În momentul de față, se caută soluții pentru reabilitarea acestui drum. Noi ne-am dori foarte mult să legăm cu asfalt ceea ce s-a făcut în satul Stroiești de reședința de comună. Pentru restul drumului, se vor căuta sumele necesare de bani de la buget sau din finanțări europene”, a precizat vicepreședintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan.

Până la găsirea soluțiilor tehnice și cele financiare, localnicii din vestul comunei Tătărăni vor trebuie să mai suporte șanțurile și gropile din drumul județean ce le tranzitează comuna. (Ionuț PREDA)

Cea mai serioasă investiție din ultimii 27 de ani pentru firma de reparații drumuri a Bârladului

SC REISER SA Bârlad, firma de reparații drumuri și poduri a orașului, a scăpat de rușinoasele tinichele pe care le folosea pentru transportarea materiei prime necesare lucrărilor de asfaltare. De ieri, REISER este posesoarea unei autobasculante de ultimă generație, pe care conducerea firmei a comandat-o încă din luna august.

Noua achiziție, care a costat 63.000 de euro (fără TVA) va înlocui tractorul și camionul folosite până acum pentru transportul asfaltului, două utilaje extrem de vechi, din 1980, respectiv, 1989.

”Suntem extrem de mulțumiți de această investiție pe care am reușit să o facem. Noul utilaj are o capacitate de 10 tone, este echipat în așa fel încât să corespundă îndeplinirii operațiunilor de asfaltare, cu basculare pe toate direcțiile. Avem în intenție ca în cel mai scurt timp posibil să mai cumpărăm un tractor, o autoutilitară și o freză de curățat asfaltul, de 50 de centimetri”, a declarat Adriana Ursu, directorul REISER Bârlad.

Adriana Ursu este cea care a și oficiat ”botezul” tradițional, spărgând șampania de noua mașină, în prezența salariaților firmei, dar și Consiliului de Administrație al firmei, în frunte cu Daniel Buzamăt.

Autobasculanta este prima achiziție serioasă de după 1989 a Secției de drumuri și poduri, devenită în urmă cu 20 de ani (în timpul mandatului de primar al lui Doru Gabriel Craus) SC REISER SA. Din anul 2000 și până astă-vară, la conducerea firmei a fost Florin Ghenghea și, deși s-a bucurat de sprijinul și susținerea PSD (partidul care a condus orașul în tot acest răstimp), Ghenghea nu a lăsat nimic notabil în urma sa. Adriana Ursu, inginer constructor de meserie, vine din același partid ca și Ghenghea, însă față de acesta s-a remarcat încă de la începutul mandatului său printr-o preocupare permanentă față de tot ce poartă semnătura REISER. Dacă va fi lăsată să-și facă treaba și va avea parte în continuare de sprijinul Consiliului Local Bârlad (acționarul unic al firmei), în următorii ani bârlădenii ar putea asista la o transformare spectaculoasă a REISER SA, atât din punct de vedere al dotărilor, dar mai ales al calității lucrărilor. (Simona MIHĂILĂ)

Trei artere asfaltate de Viacons Rutier SRL Huși, în valoare de peste patru milioane de lei, inaugurate în comuna Bogdănești

Autoritățile locale din Bogdănești, în prezența șefilor de la județ, au inaugurat, joi, cei peste patru kilometri de drumuri comunale realizate prin PNDL 1. Investiția, în valoare de peste patru milioane de lei, a fost realizată pe parcursul a doi ani de zile de firma Viacons Rutier Huși.

Trei străzi principale, din localitățile Unțești și Ulea, comuna Bogdănești, au fost asfaltate complet, investiție derulată prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) 1 și a cărei valoare se ridică la peste patru milioane de lei. Pe lângă cei 1,7 km de drum comunal ce unesc localitățile Untești de Ulea, locuitorii din zonă se mai bucură de 2,8 km de asfalt în Unțești. Grosimea șoselei nou realizată are nu mai puțin de 67 de centimetri, din care cea mai mare parte reprezintă balast și piatră spartă.

Apreciem în mod deosebit calitatea lucrărilor și mai ales faptul că au fost realizate în graficul stabilit. Comuna este pe un trend ascendent și, așa cum îmi place să spun, una vie, care trăiește și care are șanse reale de dezvoltare. Avem foarte multe proiecte, dintre care unele am și semnat contractul de finanțare, prin PNDL 2”, a declarat primarul comunei Bogdănești, Ioan Dorobanțu.

”Se pare că, la sfârșitul anului 2020, drumurile din județul Vaslui vor concura cu cele din Occident

În prezența autorităților locale și a celor județene, firma Viacons Rutier SRL Huși a predat lucrarea, realizată în condiții tehnice deosebite, către beneficiar, în urma tăierii panglicii inaugurale.

Colaborarea noastră, nu numai cu Primăria Bogdănești, a fost una bună, la fel cum s-a întâmplat cu toate autoritățile cu care am colaborat. Este o tradiție la noi să se imprime o disciplină și un respect reciproc. Urmează un program îndrăzneț și, din documentația pe care am studiat-o, se pare că, la sfârșitul anului 2020, drumurile din județul Vaslui vor concura cu cele din Occident. Mulțumim că ne-ați găzduit doi ani și sperăm că rezultatele o să le apreciați după cei trei ani de garanție, confirmându-vi-se, astfel, că Viacons realizează lucrări de calitate. Așteptăm să apară și celelalte investiții și, chiar dacă ducem o criză a forței de muncă, suntem dotați astfel încât să putem să executăm lucrări mai multe și de calitate mai bună”, a spus directorul general al SC Viacons Rutier SRL Huși, Ioan Ciomaga.

Investițiile în comuna Bogdănești vor continua și în perioada următoare. În acest sens, autoritățile au aprobate trei proiecte realizate prin PNDL 2, respectiv o școală în Orgoiești, în valoare de 520.000 de lei și pentru care a fost semnat deja contractul, un dispensar uman de 920.000 de lei în Ulea, precum și un drum comunal între localitățile Bogdănești și Buda și două străzi în Bogdănești, în valoare de 4,5 milioane de lei. (Ionuț PREDA)

SC REISER Bârlad a inaugurat prima sa ”punte” de legătură cu publicul: ”Vrem ca cetățenii și presa să ne semnaleze orice aspect din oraș ce intră în responsabilitatea noastră”

Pentru prima dată de când a fost înființată (1998), SC REISER Bârlad, firma de construcții specializată în lucrări de drumuri și poduri, al cărei acționar unic este Consiliul Local Bârlad, a deschis ușa comunicării cu cetățenii.

Vineri, 27 octombrie, a fost organizată în premieră o conferință de presă, în noul sediu al societății, situat în zona de sud a orașului, lângă fabrica de confecții, prilej cu care Adriana Ursu, directorul firmei, a prezentat și bilanțul celor patru luni de mandat.

Au fost trecute în revistă lucrările executate în acest răstimp (asfaltări, plombări, bordurări, marcaje treceri pietoni etc.), precum și achizițiile făcute.

Referitor la capitolul achiziții, conducerea firmei și-a declarat intenția de a cumpăra o nouă stație de asfalt. În acest sens, a fost contactată o firmă specializată în proiecte de accesare de fonduri europene, întrucât investiția este extrem de costisitoare, aproximativ un milion de euro, sumă pe care REISER nu și-o permite.

Prezența Adrianei Ursu, de meserie inginer constructor, cu o îndelungă experiență în construcții industriale, la conducerea REISER pare să fi pus lucrurile în mișcare în tot ce este legat de activitatea acestei firme. De la mutarea într-un nou sediu, până la faptul că bârlădenii i-au remarcat permanent prezența în șantierele de lucru ale REISER. Asta spre deosebire de Florin Ghenghea, cel care, deși a fost directorul acestei firme încă din anul 2000, noțiunea de deplasare în teren nu exista pentru el.

O altă bilă albă, despre care sperăm să nu rămână la stadiul vorbelor goale, este disponibilitatea pe care noul director și-a manifestat-o spre a da curs sesizărilor venite din partea populației și a ziariștilor: ”Insistăm ca cetățenii și presa să ne semnaleze orice aspect din oraș ce intră în responsabilitatea nostră. Orice deficiențe pe care le remarcați, dumneavoastră, cei din presă, sau populația, vă rugăm să ni le aduceți la cunoștință. Că s-a surpat ceva, că a dispărut un capac de canal, un semn de circulație, ca sunt gropi sau mai știu eu ce, suntem deschiși și vom interveni imediat. Ne-ar fi de mare ajutor. Pentru că oricât ne-am strădui ca lucrurile să iasă perfect, suntem oameni, putem să și greșim și suntem conștienți de asta. Suntem dispuși colaborării inclusiv cu asociațiile de proprietari”, a precizat Adriana Ursu. (Simona MIHĂILĂ)

Să auzi și să nu crezi: Consiliul Județean Vaslui se apucă de reparații pe drumurile județene

Nouă milioane de lei vor fi cheltuite în acest an de la bugetul Consiliului Județean pentru lucrări de întreținere și reparații a o parte din cei peste 950 de kilometri de drumuri județene. Principalele artere prinse în program pentru reabilitare sunt DJ 245D Unțești – Ulea, DJ 207E Brodoc – Oșești și DJ 245 Băcani – Alexandru Vlahuță.

Societatea Lucrări Drumuri și Poduri (LDP) SA Vaslui, a cărui unic acționar este Consiliul Județean Vaslui, are un buget generos în acest an. Pentru cei peste 950 de kilometri de drumuri județene, unitatea va avea de cheltuit nouă milioane de lei pentru lucrări de întreținere și reparații, atât curente cât și periodice. În aceste condiții, locuitorii din mai multe comune ale județului se vor putea bucura de drumuri ceva mai bune. Astfel, se vor realiza lucrări de asfaltare în continuare pe 6 km din DJ 245D Unțești – Ulea, reparații pe 23 km de drum din DJ 207E Brodoc – Oșești, pe 25 km din DJ 245 Băcani – Alexandru Vlahuță și 12 km din DJ 247 Telejna – Bălteni Deal. De asemenea, lucrările au fost finalizate pe DJ 244 A, din DN 24 la Vutcani, precum și DJ 244 K, din DN 24 la Tanacu. SC LDP SA a mai prins în program și repararea a 12 km din drumul județean DJ 244 D municipiul Huși – Bunești Averești, cel pe care peste 60 de oameni au protestat de curând. Nu în ultimul rând, societatea va turna un covor compact de asfalt pe 500 de metri în localitatea Berezeni, din drumul național DN 24 A spre Stuhuleț.

Evident că facem și lucrări de urgență pentru că apar tot felul de situații, cum ar fi alunecări de teren, cedări de podețe, desfundări la drumurile pietruite în urma precipitațiilor”, ne-a declarat directorul SC LDP SA Vaslui, Adrian Cotigă.

Majoritatea lucrărilor de reparații și întreținere se realizează cu utilajele societății, însă, în cazul unor asfaltări sau pietruiri cu termen, SC LDP SA Vaslui apelează, pe bază de comandă, la alte firme, pe specific de lucrări. (Ionuț PREDA)

Poftim operativitate: groapa care trona de două luni pe trotuar, astupata la câteva ore după ce am dat-o la ziar!

După două luni în care bârlădenii care au tranzitat zona Crolux, o zonă foarte populată a orașului, au putut ”admira” o groapă de toată frumusețea în mijlocul trotuarului, astăzi dimineață groapa a dispărut. Fix la câteva ore după ce Est News a scris despre ea. Ce coincidență fericită!

Angajații de la REISER SA, firma la care Consiliul Local Bârlad este acționar unic și care se ocupă de reparația străzilor, au observat în sfârșit gaura din trotuar unde începuseră, deja, să crească, plante.

Dacă am ști sigur că RAISER ar acționa atât de rapid după fiecare asemenea articol, zău că am face o rubrică permanentă despre gropile Bârladului. Și cine știe, poate că până la finalul anului străzile urbei ar arăta mai bine! (Mihaela NICULESCU)

Drumul pe care peste 60 de persoane au protestat la începutul acestei săptămâni din cauza gropilor din carosabil va fi reabilitat

Conducerea Consiliul Județean a anunțat că, miercuri, va începe reabilitarea drumului DJ 244D municipiul Huși – Averești pe care peste 60 de persoane, încadrate de polițiști și jandarmi, au protestat, la începutul acestei săptămâni, din cauza gropilor din carosabil. Lucrările vor consta în ”plombări și întreținere covor asfaltic”, pe o lungime de șapte kilometri.

Drumul județean pe care, luni, au protestat, timp de trei ore, peste 60 de localnici din cele șapte sate ale comunei Bunești-Averești din cauza carosabilului degradat, va fi reabilitat de către Consiliul Județean (CJ), pe sectorul municipiul Huși – localitatea Averești. Lucrările vor consta, potrivit oficialilor CJ Vaslui, ”în plombări și covoare de întreținere”, fără a fi executate asfaltări compacte pe lungimi mai mari câteva zeci de metri.

Domnul președinte al Consiliului Județean le-a explicat localnicilor că situația acelui drum va fi rezolvată, în sensul refacerii structurii prin lucrări de reabilitare și întrețineri. Oricum, acest drum era prins în programul nostru pe 2017 și lucrările ar fi început și fără aceste proteste. Pe viitor, vom căuta soluții de reabilitare a infrastructurii de la zero pe sectorul Huși – Averești”, ne-a declarat vicepreședintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan.

Reabilitarea celor șapte kilometri de drum județean va dura aproximativ două săptămâni, așa după cum au anunțat oficialii CJ Vaslui.

Peste 60 de localnici, din cele șapte sate componente ale comunei Bunești-Averești, au protestat, luni, timp de trei ore, pe drumul județean care le tranzitează comuna, nemulțumiți de faptul că autoritățile nu intervin pentru repararea carosabilului. Manifestația s-a desfășurat la șapte kilometri de municipiul Huși spre Averești, în același punct unde, în urma ninsorilor abundente din aprilie anul acesta, drumul a fost înzăpezit aproape două zile.

Pentru a preveni incidentele sau eventualele blocaje ale traficului, zeci de jandarmi și polițiști au intervenit în zonă pentru a supraveghea protestul la care au raliat și șoferi aflați în tranzit pe respectivul drum județean. În consecință, pe perioada manifestației, circulația s-a desfășurat pe un singur sens pe sectorul unde s-au adunat localnicii din Bunești-Averești. (Ionuț PREDA)

Drumurile naționale din Vaslui, plombate cu ”frizură”

Încasatorii de rovignetă, acea taxă plătită de deținătorii de mașini din România, au găsit o modalitate ingenioasă de a acoperi găurile și craterele de drumuri-pietruite-cu-frizura-2pe șoselele de la noi din județ. Cum asfaltul costă mult și, probabil, în gândirea celor de la Compania Națională de Drumuri Naționale, cei din Vaslui nu-l merităm, drumarii umplu găurile cu…”frizură”.

Acesta este, de fapt, asfaltul decopertat tot de pe șoselele unde se toarnă covor nou. Pe urmă, pe groapa existentă se adaugă un liant, adică bitum, și apoi se acoperă, până la nivelul asfaltului, acea ”frizură”, un termen ”de specialitate” patentat, evident, de către drumari. În final, tasarea și fixarea pe gaură se face de către mașinile din trafic, nicidecum de vreun compresor. Totul este, evident ”calitate garantată” până la prima ploaie sau îngheț.

Cine este vinovat de pierderea de către bugetul municipiului Vaslui, a patru milioane lei!?

de Marian MOCANU

Întârzierea finalizării proiectelor finanțate prin Planul Integrat de Dezvoltare Rurală a dus la pierderea, de către municipiul Vaslui, a patru milioane lei, finanțare nerambursabilă. Motivul? Suprapunerea proiectului de asfaltare a străzii Ștefan cel Mare cu proiectul de reabilitare a rețelei de apă potabilă și canalizare derulat cu fonduri europene de Consiliul Județean Vaslui prin intermediul Aquavas, susține Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Vineri, 5 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul primăriei municipiului Vaslui, primarul Vasile Pavăl a răspuns unei întrebări adresate de consilierii municipali liberali în cadrul ședinței anterioare de Consiliu Local. Este vorba de cea legată de motivul pierderii, de către municipiului Vaslui, a unei finanțări nerambursabile de patru milioane lei datorită întârzierii finalizării asfaltării străzii Ștefan cel Mare. Banii au fost alocați prin Planul Integrat de Dezvoltare Rurală, proiecte cu finanțare europeană, iar acum trebuie acoperiți, pentru finalizarea lucrării, cu bani de la bugetul local.

Primarul Vasile Pavăl a explicat că întârzierea lucrărilor s-a datorat faptului că, pe o porțiune a străzii Ștefan cel Mare și a altor străzi adiacente, care trebuiau asfaltate, s-a suprapus cu un alt proiect, finanțat tot cu bani europeni. Este vorba de proiectul Consiliului județean Vaslui, derulat prin Aquavas SA, de reabilitare a rețelei de apă și canalizare în municipiul Vaslui și realizarea unei stații de tratare și una de epurare a apelor uzate în municipiul Vaslui, în valoare de 38 de milioane de euro. Dacă în ceea ce privește stațiile de tratare și de epurare, acestea sunt aproape de finalizare, reabilitarea rețelei de apă și canalizare nici măcar nu a demarat, nefiind nici măcar organizate licitațiile în vederea execuției.

primar vasile paval sedinta cl1„Cele două proiecte, ambele de o importanță majoră pentru Vaslui, s-au suprapus și conform obligațiilor asumate de noi, în cazul în care asfaltam în totalitate strada Ștefan cel Mare, nu se mai putea interveni, timp de cinci ani, pentru amplasarea conductelor de apă și canalizare. În luna august 2015 s-a constatat că există riscul nerealizării planurilor integrate nu doar la Vaslui, ci în multe alte orașe din țară. Drept urmare, s-a stabilit, de comun acord cu Ministerul Dezvoltării Regionale și cel a Mediului modificarea instrucțiunilor inițiale, iar PIDU să meargă mai departe. Era destul de târziu, s-a recuperat ce s-a mai putut din întârzieri, dar la Vaslui au mai rămas de executat lucrări în valoare de patru milioane lei. Pentru a nu risca să nu finalizăm proiectul, ceea ce ar însemna sancțiuni grele pentru municipiul Vaslui, s-a luat decizia acoperirii cheltuielilor pentru lucrările rămase de efectuat de la bugetul local. Nu ne încântă acest lucru, mai ales că s-a datorat unor factori independenți de voința noastră, dar trebuie ca, până la 30 iunie, toate cele cinci proiecte din cadrul PIDU să fie finalizate. În alte orașe nu s-a reușit finalizarea nici a 60% din planurile integrate. La noi, din totalul de 87 de milioane de lei, am «tras» 83 de milioane. A mai rămas să acoperim, de la bugetul local patru milioane lei, sumă importantă pentru municipiul Vaslui, dar mică în comparație cu totalul finanțării nerambursabile obținute” a declarat, în cadrul conferinței de presă, primarul Vasile Pavăl.

Conform acestuia, după finalizarea lucrărilor, pe strada Ștefan cel Mare se vor căuta soluții pentru scoaterea în afara carosabilului a conductelor de apă și canalizare care vor fi amplasate prin proiectul derulat de Aquavas. Singurele străzi care vor avea de suferit din cauza lucrărilor la rețeaua de apă și canalizare vor fi Hușului și Gheorghe Doja. Acestea vor fi asfaltate, conform proiectului din PIDU, și ulterior, când vor fi amplasate conductele, vor fi reparate pe cheltuiala Aquavas. În ceea ce privește proiectul Aquavas, finanțat pe POS Mediu, primarul Pavăl a declarat că, din câte știe, stațiile de tratare și epurare vor fi finalizate cât de curând, iar în ceea ce privește reabilitarea rețelei de apă și canalizare, licitațiile în vederea desemnării executantului vor începe în cea de a doua parte a anului.

„La Aquavas, s-a schimbat conducerea, fostul director general și-a dat demisia, locul lui fiind luat de un profesionist, Ticu Bahnaru. Deja lucrurile încep să se miște acolo, au fost aduși oameni noi, competenți, s-au rezolvat o parte din problemele legate de autorizațiile ISU și cele de construcție, care până acum blocau proiectul… Din câte se pare, în toamna acestui an se vor desfășura în sfârșit licitațiile pentru rețele, urmând ca lucrările efective să înceapă cel ma târziu la începutul anului viitor. Nu cred că e nimeni vinovat pentru blocarea, până acum a acestui proiect, lucrărle sunt de o complexitate foarte mare, e vorba și de unele reguli obligații ce trebuie respectate, fiind vorba de bani europeni, însă acest lucru ne-a costat pe noi, municipalitatea, atât bani, cât și întârzieri”, a adăugat primarul Vasile Pavăl.

Județul Vaslui, bătaia de joc a aleșilor – Comunele au primit bani pentru repararea drumurilor comunale: echivalentul a câte o mașină de piatră

de Marian Mocanu

Județul Vaslui a primit, de la bugetul de stat, ridicola sumă de 9,98 milioane lei pentru întreținerea, repararea și reabilitarea drumurilor de pe raza administrativă. Fiecare primărie comunală a primit 32 mii lei pentru a repara drumurile comunale, adică cam cât costă 20 de mașini de piatră, cu care se pot pietrui câteva ulițe dintr-un sat. Cele trei municipii nu au primit nici măcar un leu! Consiliul Județean a păstrat, pentru reabilitarea drumurilor județene, 7 milioane de lei, bani cu care nu doar trebuie întreținuți cei circa 450 km de drumuri, dar din ei se plătește și deszăpezirea lor.

La ultima ședință a Consiliului Județean Vaslui, a fost votată, în unanimitate, o hotărâre prin care s-au repartizat unităților administrativ teritoriale sumele necesare pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile comunale și județene pentru anul 2016. Este vorba de banii primiți în acest sens de la bugetul de stat, respectiv 9,98 milioane de lei.

„După consultarea cu toți primarii din județ cu privire la nevoile cele mai urgențe ale fiecărei unități administrativ teritoriale, s-a ajuns la concluzia că necesarul pentru acest an doar pentru rezolvarea urgențelor privind întreținerea și repararea drumurilor ar fi de circa 75,6 milioane lei. Având în vedere că sumele avute la dispoziție de Consiliul Județean sunt foarte mici în comparație cu nevoile reale de îmbunătățire a infrastructurii rutiere și comunale, am decis repartizarea sumei de 31 mii lei la un număr de 12 comune și 32 mii lei, la restul de 69 de comune, iar orașelor Murgeni și Negrești câte 150 mii lei, cu care să finanțeze repararea și întreținerea drumurilor comunale. Diferența de 7 milioane lei am propus să fie repartizată pentru drumurile județene, din care se vor finanța lucrări de întreținere și reparații, lucrări de investiții în anul în curs și lucrări de deszăpezire”, a declarat Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

Chiar dacă la prima vedere, pare că CJ și-a păstrat partea leului, trebuie spus că numai deszăpezirea celor 938 km de drumuri județene, din care 293 km sunt pietruiți, iar 175 sunt din pământ, va consuma mare parte din bani. În plus, sunt deja începute proiecte pentru reabilitarea și asfaltarea unui număr de 11 drumuri județene, la care se adaugă investițiile programate a demara în acest an.

CJ Vaslui vrea să înceapă, în 2016, asfaltarea mai multor drumuri județene, care fac legătura între Bârlad și Codăești, prin centrele comunelor Alexandru Vlahuță – Poienești – Laza – Dănești, în lungime totală de peste 100 km. Chiar dacă se speră că finanțarea lucrărilor de asfaltare va fi efectuată din fonduri europene nerambursabile, întocmirea documentației, obținerea autorizațiilor și partea de cofinanțare tot va scoate bani frumoși din bugetul județului. În ceea ce privește alocările de sume destinate întreținerii și reparațiilor drumurilor comunale, trebuie spus că sumele alocate comunelor ar ajunge pentru achiziționarea a circa 20 de basculante cu piatră, adică pentru pietruirea a câțiva kilometri de drumuri comunale și sătești. Asta în cazul în care primăria are buldoexcavator cu care să execute lucrările!

Primul kilometru de asfalt din comuna Cozmești, cu bani de la UE pentru inundații

Primul kilometru de a asfalt din comuna Cozmești a fost finalizat cu bani de la Uniunea Europeană, repartizați printr-un proiect de modernizare a infrastructurii afectată de inundații, a cărui valoare se ridică la 800.000 de lei.

Locuitorii din comuna Cozmești, mai precis cei din satul Bălești, se pot bucura de primul kilometru de asfalt din comuna lor. Cu o investiție de 800.000 de lei, bani proveniți de la Uniunea Europeană, autoritățile locale au reușit să finalizeze, înainte de începerea sezonului rece, un drum comunal care, înainte de modernizare, nu avusese nici măcar piatră. De altfel, această este una dintre cele mai mari realizări, în cei aproape patru ani de mandat, a primarului Hristache Sima, care, în cursul acestei săptămâni, a făcut recepția lucrărilor de la firma de construcții.
„În ciuda faptului că mulți nu și-ar fi dorit să se întâmple nimic în acest colț uitat de lume, am terminat primul kilometru de asfalt din comună. Pentru cei din Fâstâci și Cozmești, urmează un nou proiect de modernizare a infrastructurii, care va fi depus în cel mult o lună de zile, pe Programul Național de Dezvoltare Rurală, cu finanțare tot europeană”, a declarat primarul comunei Cozmești, Hristache Sima.
Tot în comuna Cozmești s-a reabilitat și primul kilometru de drum din DJ 207 Delești – Fâstâci, lucrarea realizată cu finanțare de la Consiliul Județean. (Ionut PREDA)

Terenurile de sport din Bârlad, asfaltate

În vara aceasta, vor debuta lucrările de refacere a terenurilor de sport din curtea școlilor bârlădene. Primăria Bârlad va organiza o licitație pentru desemnarea unei firme care să efectueze aceste lucrări întrucât, spre deosebire de anii din urmă, autoritățile nu vor mai apela la serviciile SC RAISER Bârlad (firma Consiliului Local). Motivul este că aceasta nu dispune de dotările necesare derulării unor asemenea lucrări, pe care edilii, loviți în cele din urmă de gânduri înțelepte, le vor de calitate și de durată.

“Din 2008 ne-am propus asfaltarea curților școlilor, însă s-a tot amânat din lipsă de fonduri. Refacerea terenurilor va fi un proces de durată care nu se va finaliza anul acesta. În mod sigur, până la finalul verii vor fi asfaltate terenurile a patru școli”, a declarat primarul interimar Marin Bunea.

Prima unitate școlară care va intra în următorul an de învățământ cu un teren de sport nou-nouț este Școala “Stroe S. Belloescu” (Școala nr. 10). Pentru copiii care învață aici va fi, cu siguranță, o încântare, întrucât ei își desfășoară orele de educație fizică pe un teren de pământ, exact cum era în 1977, când școala a fost dată în folosință.

Urmează curțile a încă patru școli, dar nu a fost luată, încă, o decizie în privința acestora. (S.M.)

Treabă românescă sau luați prin surprindere?

O banală groapă în asfalt, veți spune, privind imaginea de mai jos. Dacă ținem cont de faptul că segmentul de stradă pe care se află groapa a fost asfaltat relativ recent, gradul de banalitate se diminuează strașnic.

Cum o fi lucrat constructorul de n-a ținut drumul nici măcar doi ani, e greu de spus… Singura sa scuză pentru treaba românescă pe care a făcut-o ar fi că pe acolo mai trec TIR-uri, iar asta l-a luat prin surprindere, că nu s-a uitat prin caietul de sarcini. Apoi dacă asta e surprindere, stai să vezi cum e când de colindă mascații în miez de noapte să te întrebe de drumul ăla, constructore… (C.T.)

Vasluiul sub lupă – Așa nu e bine, iar invers e rău! Păi cum, vere?

Într-una din edițiile anterioare, scriam la aceeași rubrică despre faptul că muncitorii care au asfaltat strada din dreptul Pieții Centrale au lăsat în urmă niște mari hăuri în care odihneau – pentru vecie, cel mai probabil – niscai guri de canal. Să nu zicem atunci că e treabă românească, a zis c-o fi pistă olimpică pentru săritura în adâncime cu mașina mică.

Asfaltatorul, băiat dăștept, a prins ironia – fină, recunoașteți! – și s-a decis să refacă gurile de canal. De tot! Că altfel nu se-nțelege de ce le-a astupat complet. Numai că muncitorii de la GOSCOM pesemne că au considerat că apele pluviale se duc dracu’ dacă nu mai au unde să intre și au dat oleacă cu târnăcopu-n ele. Asfaltistul nu mai înțelege nimic acuma: păi înainte nu a fost bine, iar acum este rău? Păi și cu…, și cu sufletu-n rai? Da, că se poate! Ia încearcă! (A.S.)

Risc maxim în curtea școlii!

De când a început anul școlar, copiii fac coadă la cabinetul medical. Zilnic vin cu julituri, vânătăi, zgârieturi. Această problemă persistă de mai bine de zece ani, timp în care s-a încercat rezolvarea ei pe toate căile, însă fără succes până acum.

Andrei ARSENE

Curtea Școlii „Episcop Iacov Antonovici” (Școala nr. 8) Bârlad arată ca un maidan uitat de timp. Covorul asfaltic nu a fost reparat niciodată de la înființarea școlii (anii ’70), așa încât acum e plin de gropi, de bucăți de ciment, de asfalt, de bolovani.

De când a început anul școlar, copiii fac coadă la cabinetul medical. Zilnic vin cu julituri, vânătăi, zgârieturi. Orele de sport se desfășoară ca vai de ele, grija profesorilor și a elevilor nemaifiind executarea exercițiilor ci aceea de a nu se accidenta. Despre meciuri de volei, handbal, fotbal nici nu poate fi vorba. Cei mai expuși pericolelor sunt mititeii de la clasele pregătitoare, unde mulți nici nu au împlinit vârsta de șase ani. Noroc că vine iarna, care adună elevii în clase pentru o partidă de șah în timpul orei de sport.

Această problemă persistă de mai bine de zece ani, timp în care s-a încercat pe toate căile ca terenul să fie asfaltat, după cum spun cadrele didactice de aici. Atât fosta conducere, cât și actuala, au făcut demersuri pentru a face ceva cu terenul de sport și platoul de la intrare.

În 2007, a fost începută o corepondență cu reprezentanții Companiei Naționale de Investiții privind construirea unei săli de sport, însă școala nu a primit decât promisiuni. Ulterior, conducerea școlii a făcut adrese către Ministerul Educației (2010) și către Ministerul Dezvoltării (2011), dar totul a rămas fără răspuns.

Bătaia de joc de la București a atins apogeul în 2012, când Ministerul Educației, în încercarea de a se spăla pe mâini, a decis că răspunderea este a Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Vaslui, ca și cum ministerul ar fi fost în subordinea inspectoratului, și nu invers. ISJ Vaslui a solicitat școlii ca, împreună cu autoritățile loale, să realizeze un proiect pentru o finanțare europeană. În paralel, coducerea școlii a făcut mai multe adrese către Primăria Bârlad pentru asfaltarea curții.

”Primăria mi-a oferit tot sprijinul în ceea ce privește realizarea proiectului pentru sala de sport, însă pentru asfaltarea avem promisiuni tocmai pentru anul 2015”, ne-a declarat Georgel Bradu, directorul școlii.

După începerea noului an școlar, conducerea istituției a mai făcut o adresă către primărie, pentru a reface covorul asfaltic pe suprafața de 2.000 de metri pătrați. Deocamdată, doar promisiuni.

Se sparge doar cu contract

Se sparge strada, se lucrează, se așteaptă ca cineva să repare. Câteodată se mai și repară, alteori nu, decât după implicarea cetățenilor.

Nu de puține ori, bârlădenii sunt deranjați de ignoranța cu care este tratată problema refacerii străzilor după executarea unor lucrări. Răspunzătoare de refacerea străzilor, în aceste cazuri, este SC Raiser SA.

Teoretic, orice firmă care dorește să facă o lucrare ce implică spargerea asfaltului, trebuie să aibă autorizație de la Serviciul Urbanism din cadrul Primăriei municipiului Bârlad.

„Noi nu eliberăm autorizație până când firmele solicitante nu încheie contract cu SC Raiser. Abia apoi obțin autorizația”, a declarat Sorin Gliga, arhitect șef.

Firmele care încheie de regulă contracte cu SC Raiser sunt E.ON și Aquavas. În ultima perioadă, după intervențiile la conductele de apă, și distrugerea străzii, Aquavas asigură cu forțe proprii refacerea străzii numai prin betonare. Obligația de a încheia contract pentru repararea străzii, după efectuarea lucrărilor la conductele de apă sau gaz, sau la rețeaua electrică subterană, îi revine firmei respective. În cel mult trei zile de la efectuarea intervenției, SC Raiser SA trebuie să execute lucrările de refacere a străzii, ceea ce înseamnă că firmele respective trebuie să încheie contract încă din timpul lucrărillor la propriile rețele. Teoretic sună bine, practic, nu întotdeauna se întâmplă așa. Bârlădenii observă că străzile sparte încă așteaptă să fie refăcute, și nu trei zile ci mai mult.

În perioada Paștelui, locuitorii din Strada Vasile Pârvan au ocolit trei săptămâni un crater format în urma unor lucrări la reăeaua electrică subterană, până când, firma respectivă a catadicsit să ia măsuri.

„Nu este obligația noastră directă, dar ne preocupă și centralizarea zonelor cu probleme. Suprafețele pe care le asfaltăm anual pe baza contractelor încheiate cu E.ON și alte firme, nu sunt foarte mari. Sunt, în medie, de 250-300 mp de stradă. Valoarea unui asemenea contract este de câteva sute de lei”, a declarat Florin Ghenghea, directorul Raiser S.A. (Mihaela NICULESCU)

Asfaltări în Bârlad

Cu un buget de 5,2 milioane de lei la dispoziție, firma Raiser Bârlad a început lucrările de asfaltare pe mai multe străzi și alei din oraș

După ani, chiar zeci de ani în care și-au scrântit picioarele, și-au rupt tocurile și și-au stricat mașinile, locuitorii unor zone din Bârlad vor avea strada sau aleea asfaltată.

Anul acesta, Consiliul Local Bârlad a alocat din bugetul municipalității 5, 2 milioane de lei lei pentru reparații, asfaltare, balastări și reprofilări.

Societatea Raiser se va ocupa de asfaltarea și plombarea străzilor prevăzute în programul de reabilitare.

„Au fost alocați 1,8 milioane de lei pentru plombarea a 18.000 metri pătrați de stradă și 600 mii de lei pentru turnarea unui covor asfaltic pe 6.000 mp de stradă, acolo unde au fost realizate, în prealabil, lucrările de apă și canalizare”, a declarat Viorel Bordeianu, inginer șef la Raiser Bârlad.

La această oră, se execută lucrări de asfaltare pe strada Ecaterina Teodoroiu. De la începutul anului, de îndată ce timpul a permis, a fost asfaltat trotuarul de pe partea stângă pe tronsonul Cerbul de Aur – Confecții și trotuarul pe partea dreaptă pe distanța dintre ALOFM și intersecția de la Grădină (Bulevardul Epureanu).

De asemenea, au fost asflatate străzile Dorobanți și Ana Ipătescu și plombate arterele afectate de traficul greu – tronsonul Popa {apcă – Pârvan – FEPA și tronsonul Epureanu – Nicolae Bălcescu – Dragoș Vodă.

Anul acesta au fost asfaltate și câteva alei dintre blocuri. Chiar dacă se lucrează după un plan dinainte stabilit, cetățenii pot face sesizări dacă au probleme serioase pe strada lor sau pe aleile dintre blocuri.

„Lucrările vor fi făcute în funcție de priorități și evident, în funție de bugetul alocat în acest an”, a mai apus Viorel Bordeianu. (Mihaela NICULESCU)

Patronul Transmir, cercetat pentru omor – Acuzații grave la adresa lui Emil Savin

După incidentul de săptămâna trecută, localnicii din Blăgești vin cu alte acuzații la fel de grave la adresa patronului Transmir, Emil Savin. Mama vitregă a ciobanului decedat susține că, `n urmă cu doi ani, Savin ar fi `mpușcat un om și că a scăpat nepedepsit. Un alt localnic povestește despre o altă crimă abominabilă: un om prins la pescuit pe una dintre bălțile de la ferma piscicolă aparținându-i controvrsatului om de afaceri a fost `nfășurat `ntr-o plasă de pescuit și aruncat `n apă, iar de atunci “nu se știe nimic de dânsul”. În prezent, omul de afaceri este cercetat pentru omor alături de ginerele său, Cornel Șelaru. Surse din cadrul anchetei susțin că există indicii temeinice că cei doi au mutat cadavraul ciobanului `ncercând să facă `n așa fel `ncât moartea ciobanului să pară un accident stupid, acest lucru probând intenția clară de a trece peste bietul om cu mașina.

Acuzații grave îi sunt aduse unui cunoscut om de afaceri din județul Vaslui. Emil Savin și ginerele său, Cornel Șelaru, sunt acuzați că ar fi călcat cu mașina un cioban, iar pe altul l-ar fi bătut, după ce i-au găsit cu oile pe un lan de grâu care le apaținea. În urma incidentului, unul dintre ciobani a murit. Omul de afaceri și ginerele său sunt cercetați în libertate. Anchetatorii urmează să stabilească dacă în acest caz a fost vorba despre un accident sau despre un gest premeditat, dar și cine se afla la volanul autoturismului.

În cauză se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor. Sunt necesare mai multe investigații și administrări de probe pentru lămurirea situației de fapt, pentru a vedea exact în ce împrejurări s-a petrecut fapta”, a declarat procurorul criminalist Alice Ruja, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Surse din cadrul anchetei susțin că există indicii că Savin și Șelaru au mutat trupul ciobanului din locul `n care acesta a fost călcat mortal cu autoturismul. Aceștia au pus trupul ne`nsuflețit `ntr-un alt loc, care i-ar fi ajutat să confirme mai ușor povestea unui accident stupid. În cazul `n care această pistă se va dovedi reală, odată cu ea se va proba și intenția clară de a-l lovi pe bietul om.

A `mpușcat pe unul!”

Teodora Guriță, mama vitregă a ciobanului decedat, este de părere că lui Emil Savin nu i se va `ntâmpla nimic.Era un suflet de copil. Vă spun drept, nevinovat l-a omorât. Nu va păți nimic. Vă spun eu că nu i se va `ntâmpla nimic”, a declarat Teodora Guriță. Mai mult, ea spune că teorie ei se bazează pe faptul că Savin a mai comis astfel de atrocități și a rămas nepedepsit: “El are mai multe făcute și nu a pățit nimic. Acum doi ani, a `mpușcat pe unul și tot așa, nu s-a `ntâmplat nimic”.

Și localnicii spun că incidentul de săptămâna trecută nu este singular pentru Emil Savin. A mai prins unul la pește, că are o fermă piscicolă aici și l-a luat, l-a vârât într-o plasă și l-a azvârlit în apă. Nu se știe nimic de dânsul”, susține un alt localnic.

Avocatul omului de afaceri a refuzat să vorbească despre acuzațiile care îi sunt aduse clientului său.  

Firul eveneimentelor

Totul s-a întâmplat miercurea trecută, `n comuna Blăgești din județul Vaslui, pe una din proprietățile omului de afaceri Emil Savin. Martorii spun că bărbatul s-a enervat când a văzut doi ciobani care își pășteau oile într-unul din lanurile sale de grâu. Era în mașină cu ginerele său și au încercat să-și facă singuri dreptate.

Potrivit declarației lui Ilie Hurduc, coleg de-al ciobanului decedat, Emil Savin, administratorul SC Transmir SRL, care se afla în mașină cu ginerele său, i-ar fi urmărit cu mașina și i-ar fi bătut, pe motiv că se aflau cu oile pe fondul său de vânătoare.

“Unul dintre bărbați s-a dat jos din mașină, mi-a spus să las jos bățul cu care păstoream oile și mi-a dat cu bastonul în cap și în coaste. Am fugit în stână, m-am ascuns în pod, unde am stat câteva minute. După aceea, am auzit cum au trecut cu mașina printre oi și l-au prins pe colegul meu și l-au bătut. Ei spun că l-au lovit din greșeală, că el ar fi dormit în grâu, dar nu e așa”, susține Ilie Hurduc.

De cealaltă parte, omul de afaceri susține că la volanul mașinii s-ar fi aflat ginerele său și că bărbatul decedat a fost lovit cu mașina în mod accidental.

Ciobanul lovit cu mașina a murit pe loc și a fost adus la spital chiar de omul de afaceri. Acesta le-a spus polițiștilor că l-a lovit din greșeală cu mașina pe câmp. Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui s-a autosesizat. Cadavrul bărbatului a fost dus laInstitutul de medicină legală pentru a stabili cauza exactă a morții.

Alex SAVA

Asfaltări în Vaslui, Murgeni și Bârlad

Șoseaua de la ieșirea din municipiul Vaslui care trece prin zona Rediu până în zona industrială va fi reabilitată anul acesta. Astfel, vor fi turnați cinci kilometri de covor asfaltic, iar celor două poduri de pe traseu li se vor înlocui parapeții cu unii mai rezistenți.

De asemenea, căile de acces în orașul Murgeni vor fi reasfaltate pe o porțiune de un kilometru și jumătate, iar Bârladul va fi reasfaltat pe o porțiune de doi kilometri:din zona Confecții până la ieșirea din oraș, adică pe DN 24 până la intersecția cu strada care duce la Liceul „Mihai Eminescu”.

Cel puțin așa sună anunțul lui Ovidiu Laicu, directorul executiv al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, care a adăugat: „Tot în Bârlad, avem în plan să schimbăm intrarea dinspre Vaslui, unde există un podeț cu două mâini curente, care cam încurcă circulația. Vom executa în curând lucrări la acel podeț, astfel că pe acel drum se va circula pe patru benzi, deci vom elimina îngustarea drumului și circulația pe două benzi. Vom termina reparațiile și modernizările la DN24, care trece și prin Bârlad. Acest oraș rămăsese ca o insulă de drum stricat, reparația fiind făcută pe porțiuni, în funcție de finanțările pe care le-am avut”.

“E numai noroi peste tot”: Drumurile groazei

Primăriile din județ fac eforturi deosebite ca din puținii bani de care dispun să continue investițiile în infrastructură.

Mocirlă pe drumuri și podețe amărâte ca în secolul trecut, de asta au parte locuitorii din Arsura. Infrastructura locală a căilor de acces este aproape la zero, lucru pe care îl recunoaște și primarul comunei, Mihai Mitrofan. Acesta se plânge că nu sunt bani, astfel că oamenii sunt nevoiți să înoate prin noroi sau să ocolească doi-trei kilometri pentru a ajunge acasă.

”Este crunt, nu mai avem pe unde merge, e numai noroi peste tot. Copiii aproape că nu se mai duc la școală”, spun localnicii din Arsura.

Pîhnești, Fundătura, Mihail Kogălnicenu, Arsura sunt satele unde oamenii nu vor vedea nici în acest an drumuri asfaltate.

”Drumurile arată groaznic, mai puțin în Ghermănești și Arsura până la ieșire, care este betonat de Consiliul Județean. Anul acesta, la drumuri avem alocați în jur de… 10.000 de lei, o sumă de tot râsul, ca la mai toate comunele, de altfel. Nu putem sub nicio formă să asfaltăm”, ne-a declarat primarul Mihai Mitrofan.

Comuna Arsura are peste 1.900 de locuitori.

Dificultățile financiare îi afectează grav și pe locuitorii comunei Gârceni. Primăria tot așteaptă bani pentru investiții noi și continuarea celor deja începute.

Primarul Mircia Scutelnicu spune însă că nu se dă bătut: „Avem lucrări începute la sediul nou al primăriei. E o mare dorință a mea să termin noua primărie. Și la alimentarea cu apă am stat puțin pe loc. Sper să putem face toate investițiile cu posibilitățile financiare pe care le avem. Oamenii așteaptă mai multe de la noi”.

Oamenii din Gârceni au, însă, și un motiv de bucurie. Prin grija primarului și cu sprijinul Consiliului Local, activitatea fotbalistică a fost susținută, iar echipa este fruntașă în campionatul Ligii a IV-a.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: