Home / Tag Archives: avere

Tag Archives: avere

Nu-i mai ajunge! Marin Nistor, unul dintre cei mai bogați pensionari din județ, ajutat de Buzatu “la greu”

Unora nu le ajunge niciodată! Pensionat anul trecut, pe când avea salariu de 6.000 de lei, Marin Nistor, fostul director al Direcției Economice din Consiliu Județean, are două case, două mașini, mii de euro în bancă, dar nu are liniște: mai vrea puțin. Drept urmare, a fost reactivat de președintele Dumitru Buzatu și trimis membru în Consiliu de Administrație al Centrului de Afaceri Vaslui, un fel de… nimic din care câștigi bani cât un vasluian obișnuit într-un an de muncă din participarea la o ședință lunară.

Marin Nistor, fostul director al Direcției Economice din Consiliul Județean (CJ) Vaslui, s-a pensionat anul trecut cu o avere frumușică pentru munca depusă. Ca să ne facem o idee, putem lua declarația de avere depusă în 2014 în care Nistor a trecut două case, una în valoare de peste 150 de mii de euro, iar alta de 150 de mp., în comuna Muntenii de Jos, la care titular era soția sa, Elena Nistor. A mai trecut două mașini, un Audi A4 și un Opel Corsa.

La rubrica “economii”, fostul directorul economic stătea foarte bine: avea două depozite bancare consistente la Banca Transilvania, unul de 30.700 de euro și altul de 56.600 lei. Nistor avea atunci economii de aproape 2 miliarde de lei vechi. Mai deținea jumătate de hectar de teren în intravilan.

A putut să acumuleze asemenea sume pentru că, numai în 2013, Nistor a încasat, de la CJ Vaslui, peste 500 milioane lei vechi, la care s-au adunat în jur de 50 de milioane de lei din funcția de cenzor la Agenția Regională de Dezvoltare Nord- Est, iar alte 50 milioane lei au provenit numai din dobânzile de la bancă. Tot atunci mai aduna niște bănișori din funcțiile de președinte al Consiliului de Administrație de la Spitalul Județean, președinte al Adunării Generale a Acționarilor (AGA) la Centrul de Afaceri, membru al AGA la SC Lucrări Drumuri și Poduri SA și membru în Consiliul de Administrație la Teatrul “Victor Ion Popa” din Bârlad. Bani peste bani! Dacă de la Spital a încasat numai 405 lei într-un an, de la celelalte instituții Nistor lua, pentru câte o ședință lunară, mai mult decât un vasluian câștiga într-un an întreg de muncă pe brânci: 18.000 lei de la Centru de Afaceri și 17.000 de la Drumuri și Poduri.

Când s-a pensionat, la începutul lui 2017, salariu său, de 6.000 de lei, printre cele mai mari din județ, tocmai fusese majorat cu 20%. Cu toată averea acumulată și cum, la împlinirea a 65 de ani, s-a retras cu o pensie de peste 25.000 de lei pe lună, ai fi crezut că îi ajunge. Dar nu este așa! În loc să dea locul unuia dintre tinerii funcționari, care au cele mai mari nevoi și trebuie să învețe, Nistor revine, datorită relației privilegiate cu Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, pe care, în calitate de director economic, l-a condus în trecut pe căile întortocheate și nu întotdeauna luminoase ale administrării bugetelor.

În ședința sa de joi, 30 august, CJ Vaslui va lua în discuție un proiect de hotărâre privind numirea pentru funcția de membri ai Consiliului de Administrație al Societății Centru de Resurse pentru Afaceri Vaslui a trei persoane, printre care și Marin Nistor, fără a cărui expertiza, cum probabil se va spune, la Centru de Afaceri nici nu se poate. Astfel, Nistor va mai pune deoparte câteva zeci de mii de lei pe an, dovedind că serviciul și serviciile pe la stat pot fi extraordinar de profitabile, și înainte, dar și după pensionare, dacă știi cum să le combini… (Cristian PĂDURARU)

Unii consilieri județeni s-au mai îmbogățit în ultimul an

Declarațiile de avere ale consilierilor județeni, publicate zilele trecute, arată că 27 dintre cei 33, au rămas cu aceleași bunuri pe care le-au dobândit, prin cumpărare sau moștenire, în anii precedenți. Șase dintre ei au reușit să-și cumpere câte ceva sau chiar să economisească bani.

Liviu Cain Dan

Consilierul, de profesie medic veterinar, a reușit să cumpere în 2017, aproape un hectar de teren agricol în extravilanul orașului Murgeni și un teren de 736 mp în întravilanul municipiului Bârlad. Pe lângă acestea el mai deține încă trei terenuri agricole în Murgeni, cumpărate între anii 2007-2011. Culmea e că nu are nicio locuință pe numele lui. Veniturile anuale ale familiei sale ajung la 50.000 de lei, fiind formate din salarii, venituri din prestări servicii, arendă agricolă și subvenții agricole. La rubrica datorii medicul veterinar a declarat că a împrumutat 10.635 de lei de la CEC bank,în 2009.

Ciprian Cătălin Dogaru

Consilierul județean are în plus, față de ultima declarație de avere, două apartamente mici în Iași. Pe unul l-a cumpărat (30,32 mp), iar pentru celălalt a făcut un schimb de apartament. Consilierul mai are o casă mare (622 mp) și un apartament de 76 mp, ambele în Huși. Nici de terenuri nu duce lipsă. Deține două terenuri în Huși (circa 8.000 mp), două terenuri in Crețești (35.600 mp) și un teren de peste 7.700 mp în intravilanul municipiului Vaslui. Nicio nouătate la autovehicule. Are aceleași două autoturime Dacia și un motociclu de acum câțiva ani. Consilierul are o datorie de 31.000 de euro la Patria Bank, dar veniturile anuale ale familiei sale depășesc lejer 320.000 de lei.

Liviu Iacob

Locuiește în Huși într-o casă de 220 mp, construită acum cinci ani. În ultimul an a vândut un imobil cu 47.000 de euro din care a economisit 6.000 de euro și peste 70.000 de lei pe care i-a depus la BCR. Consilierul mai are strânși, din 2010 încoace, 25.000 de dolari, 10.200 lei la BCR, și 30.000 de lei depuși la BRD. Are trei terenuri scumpe: unul de 1.335 mp în județul Neamț, unul de 10.000 mp în Dobrina, județul Vaslui și un teren de 5.000 mp în Huși.

A investit peste 114.000 de lei și 205.000 de dolari, în patru societăți comerciale. Sotii Iacob au datorii de 236.248 de lei și 134.000 de dolari, dar aduc anual în casă 497.539 de lei.

Simona Polak

Mihaela Simona Polak

A reușit să economisească 20.517 lei, bani care au fost trecuți pe numele fiului Dan Polak. Datoriile familiei ajung la 164.500 de lei, iar veniturile anuale depășesc 165.000 de lei. Consiliera deține un apartament de 70 mp în județul neamț și un teren agricol de 3 hectare.

 

 

Ana Gabriela Timofte

A reușit să strângă în 2017, 5.878 de dolari și 16.200 de euro. Consiliera mai are în bănci, din anii precedenți, aproape 40.000 de lei și circa 2.000 de euro. Are un apartament în Bârlad, o casă de vacanță în Ivești, un teren de peste 1.000 de mp și patru autovehicule (două Mercedes și două Honda). Are bijuterii și obiecte de artă estimate la circa 150.000 de lei și investiții într-o societate comercială de 191.000 de lei. Veniturile anuale ale familiei ajung la 60.000 de lei și, atenție, nu are datorii.

Ciprian Ionuț Trifan

Ciprian Trifan

Vicepreședintele CJ locuiește într-un apartament cochet de 110 mp cumpărat acum șase ani. În ultimul an și-a cumpărat două autoturisme (Toyota și Dacia Duster) a depus 3.000 de lei la Banca Transilvania , unde mai are economii de circa 30.000 de lei. În același an,  a împrumutat 112.000 de lei de la banca unde-și depune economiile. Veniturile anuale ale sale sunt de peste 126.000 de lei. (Cristian DIMA)

Loredana David, fost purtător de cuvânt al IJP Vaslui, trebuie să explice, de ce are o avere mai mare decât veniturile obținute împreună cu soțul

Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat existența unei diferențe nejustificate de 147.322,3 lei între averea dobândită și veniturile realizate în perioada exercitării funcției publice de Loredana David, agent principal de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vaslui, împreună cu soțul ei, Eduard Vasile David, agent șef în cadrul IPJ Vaslui.

ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Iași, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate în perioada exercitării funcției de către cei doi agenți de poliție vasluieni.

Persoanele evaluate au fost informate despre declanșarea procedurii de evaluare, drepturile de care beneficiază (de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris), precum și despre existența diferențelor semnificative. Persoanele evaluate au depus la dosarul de evaluare un punct de vedere, în exercitarea dreptului la apărare. În dosarul cauzei a fost efectuată și o expertiză extrajudiciară, în conformitate cu prevederile art. 16 din Legea nr. 176/2010”, se arată într-un comunicat de presă emis de ANI. (G.P)

ANAF: Primele 10 persoane cu averi mari verificate au avut în 2011 venituri nedeclarate de 87 milioane lei

Primele zece persoane fizice din grupul celor 336 cu averi mari, de peste 20 milioane euro, identificate și verificate de ANAF au realizat în anul 2011 venituri nedeclarate de 86,9 milioane lei, pentru care trebuie să plătească un impozit de circa 14 milioane lei, a anunțat luni autoritatea. 

“În anul 2015 au fost finalizate verificãrile fiscale în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM care este format din 336 persoane, asupra cărora se fac analize și verificări privind riscurile fiscale și se aplică programe de conformare”, se arată într-un comunicat al ANAF.

Din suma totală, veniturile nedeclarate cu sursă neidentificată au reprezentat 23,77 milioane lei, pentru care persoanele fizice datorează un impozit pe venit suplimentar de 3,8 milioane lei și penalități de întârziere și dobânzi de circa 2,44 milioane lei.

Veniturile cu sursă identificată au totalizat 63,17 milioane lei. Pentru acestea, cei verificați trebuie să achite 10,1 milioane lei impozit pe venit suplimentar, iar dobânzile și penalitățile de întârziere sunt în curs de calculare. 

Fiscul precizează că a analizat, pentru aceste zece persoane, operațiunile desfășurate prin peste 480 de conturi bancare (peste 100.000 de tranzacții) transmise de instituțiile de credit, operațiuni desfășurate de persoanele fizice cu peste 120 de societăți comerciale (peste 10.000 de operațiuni). Totodată, au fost prelucrate informații privind deținerile patrimoniale primite de la peste 100 de autorități ale administrației publice locale (servicii de impozite și taxe locale).

“Mare parte dintre activitățile și tranzacțiile verificate presupun analize complexe: activități investiționale diverse, tranzacții cu instrumente financiare pe piețele interne și internaționale, tranzacții disimulate sau artificiale, multiple operațiuni cu numerar, inclusiv de valori semnificative, pentru care au fost prezentate informații neclare, insuficiente sau contradictorii (aspect datorat reticenței contribuabililor de a furniza astfel de informații)”, se mai arată în comunicat.

Verificările fiscale prealabile documentare (VFPD), din cadrul programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari, de peste 20 milioane de euro, au fost declanșate în anul 2013. Anul trecut, Fiscul a inițiat verificări fiscale la persoanele fizice pentru care s-a constatat cu ocazia VFPD îndeplinirea condițiilor legale privind diferența semnificativă între veniturile estimate pe baza situației fiscale personale și cele declarate organelor fiscale.

Sursa: mediafax.ro

Povestea miliardelor transformate în milioane! Gigi Becali este mai sărac, dar și-a reconsolidat poziția în topul bogaților țării

Orice s-ar spune despre Gigi Becali, două lucruri sunt clare: are un noroc proverbial și s-a priceput să facă bani. După ce în 2008 ajunsese pe prima poziție în topul milionarilor țării, miliardar fiind, din 2009 încoace nu a mai prins nici top 10. Până anul acesta, când averea lui, vizibil diminuată, a căpătat altă greutate… 

În anul 2006, George Becali deținea medalia de bronz în topul celor mai bogați români, cu o avere de 900-950 milioane de dolari. Boomul imobiliar din următorii doi ani l-a propulsat pe omul de afaceri pe primul loc, cu o avere de 2,5 miliarde de euro, în 2008.

Scăderea prețurilor terenurilor pe care le deținea însă l-a ruinat. Gigi Becali nu doar că a pierdut coroana, dar în următorul an nici nu a mai intrat în primele zece poziții ale clasamentului bogaților.

Potrivit topului Capital ce va apărea pe piață vinerea viitoare, pe 30 octombrie, anul acesta, deși averea este în scădere față de ediția precedentă, finanțatorul Stelei a reușit să revină în primele zece poziții ale Top 300 Capital.

A driblat cu terenuri și a câștigat la fotbal

În această perioadă au izbucnit și câteva scandaluri, de răsunet fiind cel care a avut în centru celebrul schimb de terenuri cu Ministerul Apărării. Norocul nu l-a mai scăpat, iar această tranzacție l-a și băgat pe Becali după gratii pentru o perioadă de trei ani, la care s-a adăugat ulterior un spor de șase luni, după alte două condamnări, în dosarul “Valiza” și în cel al sechestrării celor care i-au furat mașina.

Totuși, după ce a efectuat două treimi din pedeapsă și a scris și două cărți, în primăvara acestui an, Gigi Becali a fost eliberat condiționat. Privite în ansamblu, afacerile cu Armata nu au fost deloc rele pentru latifundiar.

De la Clubul Sportiv al Armatei, Gigi Becali a preluat echipa de fotbal Steaua București, câștigătoarea Cupei Campionilor Europeni din 1986. După o perioadă cu investiții mari și rezultate mai slabe, Steaua a început să facă performanță și mulți bani.

Cei 11 ani de prezență consecutivă în grupele cupelor europene au transformat echipa de fotbal în cea mai profitabilă afacere deținută de Becali.

Anul trecut, Fotbal Club Steaua București SA a înregistrat o cifră de afaceri de peste 23 de milioane de euro și un profit net de aproape 5 milioane de euro. În schimb, anul viitor va fi unul trist pentru finanțele lui Becali.

Nu mai are Steaua norocoasă

Din cauză că și-a vândut cei mai buni jucători și nu a făcut o campanie de achiziții consistentă, Steaua nu s-a mai calificat în grupele cupelor europene. În plus, pierderea palmaresului și a stemei în favoarea Clubului Armatei Steaua are menirea de a îndepărta suporterii de la stadion. Iar asta, pentru Becali, înseamnă o nouă gaură în bugetul echipei, banii încasați din bilete fiind la minime istorice.

Extrem de rău arată și afacerile din industrie preluate de Becali. Avicola Iași și Arcom se află în insolvență, în timp ce Uzina Mecanică Drăgășani a înregistrat anul trecut pierderi de peste 100.000 de euro. Și totuși, Becali nu va sărăci.

El deține în continuare suprafețe importante de teren. De altfel, nici măcar în acționariatul clubului Steaua București nu apare numele lui, ci al cumnatului Constantin Geambazi și nepoților Vasile Geambazi, Tomaida Bădescu și Marius Ianuli.

A pornit cu turma spre câștig

Înainte de Revoluție, Becali făcea bani comercializând lactate produse la stâna familiei. După căderea regimului Ceaușescu, a adunat milioane de euro din afacerile cu blugi turcești.

Cu banii în mână, s-a orientat rapid către sectorul imobiliar, care l-a propulsat în fruntea clasamentului celor mai bogați români.

A devenit specialist în tranzacții cu terenuri, reușind să cumpere la prețuri bune suprafețe imense în nordul Capitalei. Multe din terenuri au fost vândute de latifundiar cu prețuri mult mai mari față de cele de achiziție.

Sursa: libertatea.ro

Povestea româncei cu cea mai ușoară viață din lume: are 40 de ani, o avere de 700 de milioane de euro și locuiește pe o insulă

Cea mai bogată femeie din România, unica fiică a generalului Ștefan Gușă, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei și personaj-cheie în evenimentele din decembrie 1989, are o avere de circa 700 de milioane de euro, potrivit estimărilor Forbes.

Veronica Gușă de Drăgan a absolvit cursurile Facultății de Drept și a început să lucreze la 22 de ani. Ea s-a căsătorit în 1995 cu Iosif Constantin Drăgan, care avea la acea vreme 78 ani, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din România, cel care a înființat grupul Butan Gas. În 2001, omul de afaceri decide să cedeze conducerea operațiunilor grupului către soția sa, Veronica Gușă, care a ocupat de atunci funcția de președinte executiv al ButanGas.

După decesul soțului ei, în 2008, Veronica Gușă de Drăgan a devenit cea mai bogată femeie din România, fiind unicul acționar al grupului de firme și având de administrat o avere de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, estimată în prezent la jumătate din valoare, potrivit Forbes.

La un an de la decesul soțului, ea a decis să mute tot businessul de familie într-o nouă structură, denumită Veroniki Holding SpA. Astfel, pe lângă Butan Gas (grup industrial cu activități în Italia, Albania, Serbia, Grecia, Bulgaria și România și o cifră de afaceri a Butan Gas România estimată la circa 70 de mil. de euro), din grup face parte acum și Romconstruct Top, companie achiziționată pentru dezvoltarea unui parc eolian în Siliștea, Constanța.

Proiectul implementat acolo în urma unei investiții de circa 44 de milioane de euro ocupă o suprafață de 41 de hectare și a fost finalizat în 2011. Veronica Gușă de Drăgan locuiește în prezent în Palma de Mallorca (Spania) alături de cei patru copii și conduce o mașina hibrid de lux.

Sursa: businessmagazin.ro

Și-a salvat averea! George Copos a scăpat de procesele cu ANAF, după ce a plătit statului 666.520 euro!

Fostul patron al Rapidului George Copos a reușit să scape, fără mari bătăi de cap, de toate cele 4 procese prin care Fiscul încerca să recupereze de la el 2.942.154 de lei, cheltuieli de judecată și prejudiciu de plătit ca urmare a dosarului transferurilor ilegale de fotbaliști. Omul de afaceri a achitat toate datoriile, așa că ANAF a cerut închiderea dosarelor pe care i le deschisese la judecătorie. 

Eliberat condiționat în aprilie anul acesta, după 432 de zile de închisoare executate ca urmare a condamnării sale de trei ani și opt luni de pușcărie în dosarul tranferurilor, George Copos era vânat de ANAF pentru o datorie de aproape 3 milioane de lei, reprezentând cheltuieli de judecată și prejudiciu adus statului.

Cum în conturile fostului patron al Rapidului n-au fost găsiți suficienți bani, Fiscul ceruse instanței de judecată obligarea omului de afaceri la partajarea forțată a averii pe care o deține împreună cu Cristiana, soția sa. Vizate erau 4 imobile din București puse sub sechetru de procurorii DNA, care ar fi putut fi vândute la licitație.

A acoperit toată datoria

Fostul șef din Giulești, care de foarte multe ori declara public faptul că este un om sărac, a reușit să fenteze executarea silită plătind statului până la ultimul leu din datoria care i se imputa. În aceste condiții, ANAF a renunțat la pretențiile formulate împotriva lui în instanță, iar judecătorii n-au mai avut de îndeplinit decât o simplă formalitate.

Aceea de a închide definitiv dosarele lui George Copos. Contactată de reporterii ziarului Libertatea, avocata lui George Copos a refuzat să ofere detalii legate de înțelegerea omului de afaceri cu Fiscul.

“Nu vă pot oferi detalii, nu sunt mandatată în acest sens”, a declatat Alexandra Klein, care a continuat făcând o remarcă ce confirmă faptul că fostul finanțator al Rapidului a acoperit toată datoria la ANAF. “Fiscul nu renunță până ce debitul nu e stins în totalitate”, a completat avocata.

A strâns 155 de milioane de euro din hoteluri și imobiliare

George Copos deținea anul trecut, conform Top 300 Capital, o avere estimată între 152-155 de milioane de euro. Averea a fost strânsă, potrivit aceleiași publicații de specialitate, din domenii precum cel hotelier și cel imobiliar.

O falie importantă a afacerilor controlate de familia Copos este însă și cea dulce, reprezentată de Ana Pan, societatea pe care funcționează 12 magazine și laboratoare de patiserie.

Sursa: libertatea.ro

Averea lui Marcel Pavel va fi luată la puricat de FISC

Controalele averilor sunt reale. Inspectorii de la Fisc verifică zi de zi cum s-au îmbogățit unii români, iar în vizorul lor sunt în special artiștii, care-și etalează avuția la televizor. Printre ei se află și Marcel Pavel.

Veste proastă pentru artiștii din România. Averile le sunt luate la puricat de inspectorii ANAF, care sunt cu ochii pe conturi, pe tranzacțiile încheiate, dar și pe casele și mașinile de lux pe care mulți dintre ei le au. În jur de 60 de angajați de la Fisc, de la Departamentul Persoane Fizice cu Risc Fiscal, au fost selectați să urmărească și să verifice orice are legătură cu marile averi. Procesul a început din februarie, au fost controlate 313 persoane, iar până acum au stabilit că 220 dintre ele au o mare problemă.  Surse din cadrul ANAF spun că printre cei verificați se află și Marcel Pavel (55 de ani), unul dintre cei mai bine plătiți artiști. Onorariul lui este de 3.000 de euro pe concert, bani mulți, cu care-și permite să ducă o viață de lux, după 15 ani de carieră. Artistul locuiește într-o vilă superbă, aflată în cartierul Băneasa, din Capitală. Are subsol, două etaje și mansardă și este mobilată după ultima fiță. Totodată, Marcel Pavel conduce o Toyota Land Cruiser, care costă aproximativ 50.000 de euro. Suficient pentru ca Fiscul să-i ia urma și să-l încadreze în lotul de 300 de români cu averi suspecte, verificați cu prioritate.

Acum, se compară declarația oficială de venituri, pe care artistul a depus-o, cu ce s-a găsit în conturile sale. ”Nu mă tem că sunt controlat. Spre deosebire de alții, cânt doar pe factură. Oricum, nu m-a anunțat nimeni că sunt controlat”, a declarat, pentru Click!, Marcel Pavel.

În cazul în care se vor găsi nereguli, inspectorii vor aplica un impozit de 16% pe averea nedeclarată și se poate ajunge și la deschiderea unui dosar penal. În plus, el va fi chemat la sediul ANAF ca să explice o eventuală neconcordanță. «Cu toții vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă dovada fiscalizării veniturilor cu care și-au construit averile“, a declarat, recent, președintele ANAF, Gelu Ștefan Diaconu. Se pare că Fiscul a pus ochii și pe cămătari, miliardari de top, dar și politicieni.

Și maneliștii se află în vizorul celor de la ANAF

Florin Salam, Adi Minune, Vali Vijelie și Nicolae Guță sunt și ei în vizorul inspectorilor fiscali. Averile le sunt controlate, mai ales că fiecare s-a lăudat, de-a lungul timpului, cu banii mulți pe care-i câștigau la petrecerile private. Imaginile cu munții de euro care se aruncau pe ei sunt de notorietate. Cu toții conduc bolizi de lux, locuiesc în adevărare palate (mai puțin Vijelie, care stă într-un apartament) și se îmbracă de la celebre case de modă. Potrivit ANAF, peste 100 de persoane fizice din cele 313 selectate în primă fază pentru verificarea fiscală au de justificat sume cuprinse între 1 și 5 milioane lei, 48 de persoane au fost găsite cu diferențe nedeclarate de 5-10 milioane lei, 35 de persoane cu 10-20 milioane lei, iar 18 contribuabili trebuie să justifice sume de peste 20 milioane lei.

Sursa: click.ro

Ultimele dorințe ale lui Dinu Patriciu! Ziarul Libertatea prezintă în exclusivitate testamentul celui care a fost cel mai bogat român

Decedat pe 19 august anul trecut la Londra, omul de afaceri Dinu Patriciu își făcuse ordine în ceea ce privește administrarea postmortem a averii sale. Cu numai un an în urmă, mai exact pe 20 august 2013, Patriciu își scrisese testamentul la București și hotărâse definitiv ca soția sa, Dana Rodica, să fie dezmoștenită. 

Nemulțumit că în cea mai grea perioadă a vieții sale, atunci când a trecut și printr-o intervenție chirurgicală extrem de complicată, soția nu i-a fost alături, Dinu Patriciu întrerupsese orice legătură cu Dana Rodica și lăsase administrarea companiei sale, DP Holding, pe mâinile chinezoaicei Melanie Anne Chen.

În plin proces de divorț și de partaj cu partenera de viață, omul care în 2007 deținea, conform Top 300 Capital, cea mai mare avere din România, de 3,1-3,3 miliarde de dolari, și-a scris testamentul.

În 2014, aceeași publicație prezintă o sumă “topită” până la doar 300 de milioane de euro. Actul, autentificat la un notar din centrul Bucureștiului și consultat de reporterii ziarului Libertatea, e clar: fetele magnatului primesc 82,5% din totalul averii, în timp ce nevasta lui Patriciu este dezmoștenită. În testament își fac însă loc și alte două femei, cărora magnatul le lasă procente frumușele din averea sa.

Chinezoaica Chen, printre câștigători

Prima dintre ele este Sabina, mama fetelor lui Patriciu, care primește 5% din masa succesorală pentru că “s-a îngrijit cu căldură și sinceritate de starea mea de sănătate în perioade dificile”.

Cealaltă femeie este cea care l-a însoțit pe magnat peste tot în ultimele clipe ale vieții sale: chinezoaica Melanie Anne Chen. Aceasta este recompensată de Dinu Patriciu cu 12 procente și jumătate din avere “în semn de mulțumire pentru sprijinul moral și uman pe care mi l-a acordat în ultima perioadă a vieții mele”.

Surpriza mare a testamentului lăsat de Dinu Patriciu este însă dezmoștenirea ultimei sale soții, Dana Rodica. În privința acesteia, omul de afaceri luase deja decizia definitivă.

“Declar că în ipoteza în care decesul meu ar interveni anterior pronunțării hotărârii de divorț, înțeleg să o dezmoștenesc până la limita permisă de legea română, respectiv până la 1/8 din succesiunea mea, care reprezintă rezervă succesorală”, scria Patriciu cu privire la partera sa din acte.

Acesta este testamentul magnatului

Cu un an fără o zi înainte să moară, omul de afaceri Dinu Patriciu (foto) a simțit că i se apropie sfârșitul și a ales un notar din București la care să-și scrie testamentul. Actul, autentificat pe 20 august 2013, o dezmoștenește pe Dana Rodica Patriciu, ultima soție a afaceristului.

“Las fiicelor mele Ana Patriciu și Maria Patriciu o cotă totală de 82,5% din întreaga mea avere, respectiv o cotă de 41,25% fiecăreia, indiferent de natura și valoarea bunurilor ce vor intra în această cotă în urma partajului cu actuala mea soție.

Las fostei mele soții, Sabina Patriciu, care s-a îngrijit cu căldură și sinceritate de starea mea de sănătate în perioade dificile, o cotă de 5% din masa succesorală. Las restul averii mele, în cotă de 12,5%, doamnei Melanie Anne Chen, în semn de mulțumire pentru sprijinul moral și uman pe care mi l-a acordat în ultima perioadă a vieții mele.

În ceea ce o privește pe actuala mea soție, Dana Rodica Patriciu, cu care mă aflu în procedura de divorț, respectiv partaj, în fața Judecătoriei sectorului 1 București, declar că în ipoteza în care decesul meu ar interveni anterior pronunțării hotărârii de divorț, înțeleg să o dezmoștenesc până la limita permisă de legea română, respectiv până la 1/8 din succesiunea mea, care reprezintă rezervă succesorală”.

Moștenitorii, prinși între procese

Femeile menționate de Dinu Patriciu în testamentul său se luptă în instanță atât între ele, cât și cu creditorii omului de afaceri. Procesul care până acum a blocat lămurirea succesiunii de pe urma magnatului este cel în care Dana Rodica Patriciu le-a chemat la judecată pe fiicele soțului său și pe Sabina, mama acestora.

Obiectul dosarului, aflat încă pe rolul instanței, este partajul bunurilor comune. Într-o altă speță, Ministerul Finanțelor încearcă să recupereze de la moștenitoarele lui Patriciu peste 88 de miloane de dolari. Acestea însă se apără și susțin că deocamdată n-au dobândit calitatea de moștenitor.

Sursa: libertatea.ro

La mijloc sunt milioane de euro! Columbeanu, dat in judecata de… tatal sau! VEZI dedesubturile procesului!

Irinel a fost dat in judecata de tatal sau, insa sa nu va ganditi ca cei doi se afla in razboi. Prin actiunea depusa in instanta, Columbeanu senior incearca sa recupereze 56 de terenuri pe care banca le-a scos la licitatie.

In urma cu trei ani, banca a scos la licitatie 56 de terenuri care ii apartineau lui Irinel Columbeanu, asta din cauza ca omul de afaceri nu si-a achitat datoriile catre institutia financiara.

Valoarea acestora era de aproximativ 10 milioane de lei. Cel mai scump teren scos la vanzare are 14.600 mp, iar pretul de pornire al licitatiei este de 724.357 de lei, iar cel mai ieftin, in suprafata de 900 mp, de 21.028 de lei.

Recent, Ion Columbeanu a contestat in instanta vanzarea terenurilor si a chemat banca in judecata, dar si pe fiul sau.

Irinel nu a vrut sa comenteze

 Cel mai probabil, tatal fostului sot al Monicai Gabor detine o cota parte din terenuri si astfel se justifica actiunea facuta. Iar procesul impotriva mostenitorului sau este o incercare de a recupera terenurile respective, cei doi fiind in relatii excelente. Contactat telefonic, Irinel Columbeanu nu a dorit sa vorbeasca pe marginea acestui subiect.

A donat averea

 Anul trecut, Irinel Columbeanu, care avea o datorie la banca de cateva milioane de euro, a donat o mare parte din avere tatalui sau, iar in momentul in care au aflat ca nu il mai pot executa, reprezentantii institutiei financiare au ramas cu gura cascata. Banca l-a dat din nou in judecata pe Irinel Columbeanu si le-a cerut magistratilor sa anuleze actele de donatie pe care acestea le-a facut, sub pretextul ca totul este inselaciune. Irinel a castigat insa procesul si a ramas cu averea intacta.

Sursa: cancan.ro

Verificarea MARILOR AVERI: Fiscul analizează cele mai multe situații în Ilfov și București. Ce județe urmează pe listă

ANAF realizează cele mai multe verificări ale averilor deținute de persoanele fizice identificate cu risc fiscal în Ilfov (34), București (31), urmate de județele Suceava (14), Buzău (10) și Tulcea (10), din cele 313 persoane stabilite pentru primă fază a programului derulat.

ANAF realizează cele mai multe verificări ale averilor deținute de persoanele fizice identificate cu risc fiscal în Ilfov (34), București (31), urmate de județele Suceava (14), Buzău (10) și Tulcea (10), din cele 313 persoane stabilite pentru primă fază a programului derulat.

La polul opus se situează județele Vaslui, cu 2 persoane fizice verificate, și Dâmbovița, Arad, Caraș-Severin, Bistrița-Năsăud și Covasna, cu câte trei persoane.

Fiscul a identificat câte 9 persoane de verificat în județele Brăila, Galați, Constanța, Cluj, Bihor și Brașov, câte 8 în Vrancea, Vâlcea, Timiș și Hunedoara.

În Bacău, Prahova și Dolj vor fi verificate câte 7 persoane cu risc fiscal, iar în Olt, Gorj, Mehedinți, Maramureș și Mureș câte 6 persoane.

Totodată, pentru Iași, Neamț, Argeș, Ialomița, Teleorman, Călărași, Sibiu și Harghita au fost selectate câte 5 persoane, iar pentru Botoșani, Giurgiu, Sălaj, Satu-Mare și Alba ANAF a identificat câte 4 persoane ale căror averi vor fi verificate.

Fiscul a anunțat săptămâna trecută că a început programul de verificare a persoanelor cu venituri mari care prezintă risc fiscal ridicat cu 313 dosare, de care se ocupă 60 de inspectori.

Din totalul de 14,3 milioane de persoane care obțin venituri impozabile, ANAF a selectat aproape 300.000 pentru eșantionul semnificativ supus analizei de risc. Printre aceștia se numără asociați sau acționari care au împrumutat firma cu peste 200.000 de lei, persoane care au cumpărat bunuri sau case de peste 70.000 de euro, au depozite anuale de peste 150.000 de lei sau au achiziționat mașini mai scumpe de 25.000 de euro.

ANAF a identificat peste 132.000 de cazuri în care diferența între veniturile estimate și cele declarate este mai mare de 10%, dar nu mai puțin de 50.000 de lei.

Mai departe, agenția a stabilit că aproape 5.900 de persoane prezintă un grad ridicat de risc fiscal, respectiv au un risc anual de nedeclarare mai mare de un milion de lei anual, au făcut achiziții de proprietăți imobiliare în intervalul 2011 – 2013 mai mare de 150.000 de euro sau au cumpărat în același interval mașini de peste 75.000 de euro.

Dintre cei 5.900 de contribuabili, 1.160 au fost eliminați întrucât riscul de nedeclarare de peste un milion de lei este acoperit de veniturile soților, dar s-au adăugat 3.150 de cetățeni, rude sau afini până la gradul II, identificați cu risc fiscal în eșantionul de 132.000 de persoane.

Au rezultat astfel 7.880 de cazuri propuse pentru verificarea amănunțită, în patru grupe de risc – patron bogat de firmă săracă, persoane cu patromoniu semnificativ, dar fără activități economice cunoscute, persoane cu venituri volatile, respectiv alte persoane, care nu intră în primele trei categorii dar prezintă risc semnificativ.

În total sunt 5.400 de persoane vizate pentru prima serie de verificări.

Fiscul a înființat opt servicii distincte de verificări fiscale dedicate programului, în structura direcției de verificări fiscale de la nivel central – București, Ploiești, Craiova, Galați, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara, cărora le-a alocat 100 de posturi, și a selectat primii 60 de inspectori care se ocupă exclusiv de acest program.

Acestora le-au fost alocate 313 cazuri pentru prima etapă – verificarea fiscală prealabilă documentară.

ANAF urmărește o medie de cinci cazuri / inspector, pentru operativitate și eficiență.

Agenția Națională de Administrare Fiscală a anunțat joi că a început verificarea persoanelor cu venituri mari care prezintă risc fiscal ridicat, metodologia presupunând mai multe etape, care vor dura cel mult șase luni sau, dacă sunt necesare informații din străinătate, 12 luni.

“De la preluarea mandatului (aprilie 2013), am restructurat mecanismele de combatere a evaziunii fiscale, iar astăzi, Antifrauda și Inspecția Fiscală scot din piață firmele fantomă și destructurează lanțuri de firme evazioniste zi de zi. Mentalitatea privind obligativitatea emiterii bonului fiscal s-a schimbat radical. Acum a venit momentul, după doi ani de pregătiri laborioase, să apăsăm și mai tare pedala luptei împotriva evaziunii, inclusiv pe segmentul persoanelor fizice. Fie ele personalități ale vieții publice, maneliști, cămătari etc, cu toții fiind pentru noi doar contribuabili cu obligații declarative. Cu toții vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă dovada fiscalizării veniturilor cu care și-au construit averile”, a declarat într-un comunicat președintele ANAF, Gelu Ștefan Diaconu.

ANAF a lansat “Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal” ca urmare a analizelor de risc fiscal efectuate de Direcția Verificări Fiscale asupra persoanelor fizice, în cadrul programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari, pe baza datelor disponibile privind veniturile declarate și alocările de fonduri (creșteri patrimoniale, achiziții, creanțe, cheltuieli etc.), în urma cărora au fost identificate și alte persoane fizice decât cele din acest grup care prezintă risc fiscal ridicat – risc de nedeclarare a unor venituri semnificative și sustragere de la plata impozitelor aferente.

În eșantionul de risc al persoanelor fizice cu risc fiscal intră proprietarii unor averi afișate semnificative (imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creanțe din creditări acordate companiilor și/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate), nejustificate de veniturile declarate.

Sursa: mediafax.ro

Polițistul miliardar va trebui să-și justifice averea!

de Răzvan CĂLIN

Agentul de poliție Marius Dediu a pierdut procesul intentat Agenției Naționale de Integritate și, în consecință, va trebuie să explice cum de a strâns cele 11 miliarde de lei vechi. La un moment dat, el a avansat ideea că, în realitate, ar fi banii cumnatei sale – Lulu Fînaru – unul dintre cei mai cunoscuți notari din Bârlad. Mai trebuie spus că între Dediu și familia Fînaru există o relație cât se poate de trainică. Soția lui Marius Dediu este sora notăriței cu pricina, al cărei soț – comisarul-șef Costică Fînaru – nu este nimeni altcineva decât șeful Biroului de Poliție Rutieră Bârlad și, implicit, șeful direct al lui Dediu.

În ciuda eforturilor sale de a scăpa de ochii și urechile iscoditoare ale justiției, agentul șef de poliție Marius Dediu, de la Biroul Poliției Rutiere Bârlad, va trebui să ofere explicații pertinente despre cum a ajuns unul dintre cei mai bogați bârlădeni.

După cum am mai scris în paginile cotidianului nostru, Agenția Națională de Integritate (ANI) a depistat că Dediu are în conturi o sumă fabuloasă pentru un simplu funcționar public (fie el și cu statut special!): nu mai puțin de 272.000 de euro (echivalentul a peste 11 miliarde de lei vechi).

El a încercat să-i pună la respect pe cei de la ANI, atacând la Curtea de Apel Iași decizia acestora prin care îi cereau să justifice miliardele din conturi. Din păcate pentru el, în urmă cu câteva zile, judecătorii de la Curtea de Apel Iași au decis să respingă contestația depusă de Dediu.

„Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de Dediu Marius Robert, reprezentat convențional de av.Traian Isăilă, în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate”, se arată pe portalul instanțelor de judecată.

Ce-i drept, Dediu mai are încă o șansă de a se eschiva, căci decizia instanței ieșene poate fi contestată în termen de maxim 15 zile din momentul în care i-a fost comunicată. Însă, este puțin probabil că polițistul bârlădean va avea câștig de cauză.

În aceste condiții, Dediu va trebuie să justifice fiecare ban din cei 11 miliarde de lei și să explice celor din Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Iași cum anume a reușit să strângă o sumă de bani atât de mare. Iar de această dată, va trebui să fie mai convingător decât a fost inițial, când a depus o declarație care, după cum s-a văzut, nu i-a convins mai deloc pe judecători. Ba la un moment dat, a avansat ideea că, în realitate, ar fi banii cumnatei sale – Lulu Fînaru – unul dintre cei mai cunoscuți notari din Bârlad. Mai trebuie spus că între Dediu și familia Fînaru există o relație cât se poate de trainică. Soția lui Marius Dediu este sora notăriței cu pricina, al cărei soț – comisarul-șef Costică Fînaru – nu este nimeni altcineva decât șeful Biroului de Poliție Rutieră Bârlad și, implicit, șeful direct al lui Dediu.

Între timp, Dediu își poate vedea liniștit de serviciu în continuare, căci potrivit normelor în vigoare nu se poate lua nici o măsură punitivă împotriva sa până ce nu există o decizie definitivă și irevocabilă.

Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Iași va lua o decizie în dreptul său în funcție de ceee ce va declara și cum se va justifica.

„Până când nu există decizie judectorească definitivă și irevocabilă, nu se poate întreprinde nimic împotriva domnului Dediu. Conform legislației în vigoare, actualmente trebuie să așteptăm definitivarea anchetei ANI. Abia ulterior, în funcție de concluziile și rezultatul anchetei vom putea vorbi de luarea unor eventuale măsuri împotriva acestuia. Dar, deocamdată, trebuie să avem răbdare să vedem cum se finalizează ancheta celor de la ANI”, ne-a declarat subcomisar Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Vaslui.

Agentul – șef Dediu a intrata în vizorul celor de la ANI în luna martie a anului în curs, când au descoperit în conturile acestuia peste 11 miliarde de lei vechi, a căror proveniență nu a putut-o justifica.

„Având în vedere cele de mai sus, Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Iași în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către DEDIU MARIUS ROBERT în perioada exercitării funcției publice. DEDIU MARIUS ROBERT a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Persoana evaluată a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere”, s-a precizat în comunicatul remis redacției de către ANI.

Rămâne de văzut cum va justifica Dediu această „mică” avere și cât de convingător va fi de data aceasta, căci până acum nu l-a prea crezut nimeni.

E uluitor ce s-a intamplat in numai o luna! Averea lui Dinu Patriciu se duce pe Apa Sambetei

Dinu Patriciu a fost, ani la rand, cel mai bogat roman, insa, dupa moartea acestuia, imperiul pe care l-a cladit se clatina serios. In numai o luna, o singura banca a obtinut executarea silita in zece dosare, iar sumele nu sunt deloc de neglijat.

Patriciu a decedat anul trecut, insa datoriile pe care le-a facut il urmaresc si in mormant! Cel mai probabil, acestea vor fi platite de urmasii milionarului. In numai o luna, judecatorii au admis zece cereri de executare silita facute de o banca impotriva afaceristului, iar lucrurile nu se opresc aici.

Banca se va indrepta impotriva mostentorilor celui care a fost mult timp cel mai bogat roman pentru a-si recupera banii. Si aceasta nu este singura problema a urmasilor milionarului. 

Somate sa plateasca!

La inceputul acestui an, Dana, Ana si Maria Patriciu, vaduva milionarului si cele doua fiice, au fost date in judecata de Ministerul Finantelor Publice. Cei de la ANAF-ul cer achitarea prejudiciul stabilit de magistrati, in valoare de cateva milioane de dolari, paguba adusa statului in dosarul Rompetrol. Procesul penal impotriva lui Patriciu a fost inchis dupa decesul acestuia, insa nu acelasi lucru s-a intamplat si cu litigiul civil.Avere fabuloasa in 2007

In 2007, Dinu Patriciu avea o avere estimata la peste 3 miliarde de euro. In Topul Forbes al miliardarilor lumii pe 2012, acesta figura cu 1,5 miliarde de dolari, in scadere cu 700 de milioane de dolari fata de 2011. Conform Top 300 Capital din 2013, Patriciu mai avea doar 250 de milioane de euro.

Sursa: cancan.ro

Averile aleșilor (II) – Cel mai sărac politician!

de Alex SAVA

Andrei Abutoaiei, omul lui Tăriceanu de la Vaslui, candidează cu succes la poziția de cel mai sărac politician. Potrivit propriei declarații de avere, nu are nici casă, nici mașină și nici latifundiar nu e. Mai mult, anul trecut el a supraviețuit cu doar 760 de lei pe lună, cea mai mare parte din această sumă, respectiv 540 de lei reprezentând indemnizația de consilier local. De altfel, cei mai mulți dintre consilierii tineri nu sunt nici pe departe înstăriți, ci mai degrabă plini de credite. Dintre membrii Consiliului Local Vaslui se mai remarcă Dumitru Prișan, însă nu din punct de vedere al stării materiale ci prin natura sa matusalemică: conform declarației de avere, el și-a cumpărat un teren în anul 1902!

 Cine crede că politicienii sunt bogați, se înșeală, iar Consiliul Local (CL) Vaslui oferă suficiente dovezi.

Andrei Abutoaiei, spre exemplu, președinte al Filialei Vaslui a Partidului Liberal Reformator, a avut, anul trecut, un venit mai mic decât salariul minim pe economie. Conform declarației de avere, nu are nici terenuri, nici casă, nici mașină, dar nici datorii în bănci, ce-i drept. Principala sa sursă de venit pare a fi indemnizația de la Consiliul Local Vaslui. Anul trecut a încasat de la această instituție 6.840 de lei (adică 540 de lei pe lună), la care se mai adaugă alți 2.640 de lei (220 de lei lunar) obținuți din activitatea didactică prestată la Colegiul Economic „Anghel Rugină” Vaslui. Cum o fi reușind să supraviețuiască cheltuind doar 760 de lei lunar, rămâne un mister!

Nici Neculai Gentimir nu are o situație cu mult mai bună. El are un apartament cumpărat la câțiva ani după Revoluție și o Dacia 1310. Nu are depozite bancare, dar nici credite. De la CL a încasat anul trecut fix 7.707 lei. Remunerația primită ca angajat al Casei Județene de Pensii Vaslui nu figurează în declarația de avere! Ori a lucrat pro-bono, ori a „omis” să o treacă.

Valeriu Caragață

Valeriu Caragață

Deși ocupă de ani buni funcții importante în administrație, Valeriu Caragață este modelul politicianului care nu s-a desăvârșit financiar. Conform declarației de avere, nu are nici casă și nici nu e latifundiar. Are doar un Renalult din 2002 și un credit bancar de 90.000 de lei (bani care, așa cum reiese din document, nu au fost folosiți pentru achiziția unei locuințe). Ca administrator al județului a câștigat, anul trecut, 55.658 lei (4.638 lei pe lună). Din activitatea didactică la Liceul „Ștefan Procopiu” a mai câștigat 2.752 lei, iar indemnizația de la CL a fost de 6.282 lei.

 Nemuritorul de Vaslui

 Un alt membri al CL iese în evidență, însă nu prin situația sa materială, ci prin vârsta înaintată, demnă de Cartea Recordurilor. Este vorba despre Dumitru Prișan, care, potrivit declarației de avere, a achiziționat un teren intravilan în urmă cu 113 ani! Mai exact, în 1902! Cu toate acestea, în actele lui stare de civilă reiese că ar avea o cu totul și cu totul altă vârstă. În care act o fi falsul? Consilierul Prișan mai are alte două terenuri cumpărate în era noastră și un autoturism VW Touran. Ca și alți consilieri, și el trăiește doar din indemnizația de consilier. Anul trecut, a încasat 8.160 de lei.

Dragoș Cazacu

Dragoș Cazacu

Dragoș Cazacu, cel mai tânăr viceprimar postdecembrist al Vasluiului, nu are nici el locuință ori terenuri. Are doar o motocicletă Suzuki și un împrumut acordat în nume personal unei societăți comerciale. Are două credite în valoare totală de 38.552 de lei. Anul trecut, ca director executiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Vaslui a câștigat 26.251 lei, iar în calitate de coordonator de proiect în cadrul aceleiași organizații a mai încasat 35.018 lei. El a mai câștigat încă 7.027 lei de la CL Vaslui, 706 lei ca cenzor la APC Vaslui și 520 de lei ca membru AGA la Transurb.

Marius Arcăleanu are un apartament cumpărat în 2007 și un credit de 53.000 de lei contractat în 2012 și scadent în 2036. Anul trecut, a câștigat de la o firmă cu profil agricol 36.000 de lei, iar de la CL 6.282 lei.

 Toții banii pe rate!

 Răducu Băetu are un apartament cumpărat în 2007. În același an, a contractat și două credite, unul de 36.000 de euro și altul de 15.000. Apartamentul a fost cumpărat prin credit ipotecar, însă din declarația de avere nu reiese vreo sursă validă de plată a ratelor. Ca director-asociate unic la firma Era Consult, Răducu Băetu a câștigat doar 1.710 lei în 2014, la care se adaugă indemnizația de consilier, în valoare de 7.707 lei. Soția sa a câștigat în anul de referință 17.700 de lei ca profesor și alți 3.600 de lei ca expert într-un proiect POSDRU. Matematic, venitul lunar al familiei Băetu a fost, în 2014, de 2.599 lei, adică aproape valoarea unei rate bancare pentru suma împrumutată.

Daniela Clatinici

Daniela Clatinici

Liderul sindical Daniel Clătinici deține, conform declarației de avere, o casă de locuit de 142 de metri pătrați și terenul aferent și un autoturism Skoda Octavia. Și ea este datoare la bănci: are un credit de 32.000 de euro și altul de 75.000 de fraci elvețieni. Ca angajat al Spitalului Județean de Urgență Vaslui, a câștigat 35.916 lei, iar de la CL Vaslui 6.472 lei.

Ceva mai bine stă medicul Eugen Ciocârlea: are un apartament cumpărat în anii 1990, un Opel Insignia și un Seat Ibiza. Pe lângă faptul că nu are datorii la bănci, a reușit chiar să-și facă două depozite bancare în valoare totală de 245.000 lei. Ca medic, anul trecut a câștigat 51.215 lei, iar de la CL a primit 5.455 lei ca indemnizație.

 Indemnizația de consilier chiar are miză

 Mircea Dragomir deține două terenuri intravilane de 4.000, respectiv 1.400 metri pătrați. Mai are trei apartamente în Vaslui și unul în Iași. Ca administrator al unei societăți comerciale a câștigat, anul trecut, doar 7.800 de lei, de la CL 6.852 lei, de la Transurb 3.011 lei, iar de la Termprod SA 2.867 lei. Soția sa, medic la spitalul vasluian, a încasat 29.000 de lei în 2014.

Mărioara Idriceanu are o casă de locuit construită în 2001. Mai are o Toyota Corolla, iar anul trecut și-a cumpărat și o mașină Avensis de la același producător. Are un depozit bancar de 2.700 de lei și un venit anual de 14.024 lei ca șef de serviciu tehnic. De la CL a încasat 7.027 lei, iar de la Termprod, în calitate de membru AGA, 2.800 de lei. Soțul ei, ca director al unei societăți comerciale, a câștigat anul trecut 68.200 de lei.

Adrian Juverdeanu are un teren agricol, un apartament și un Peugeot 206. Ca salariat al Goscom a câștigat, în 2014, 31.378 lei, la care se adaugă alți 13.545 lei primiți ca pensie și încă 6.380 primiți de la CL.

 Bani din AGA cât cuprinde

 Maria Onu are un apartament, două autoturisme (un matiz și un VW Golf) și depozite bancare de 92.000 de lei și 14.000 de euro. Anul trecut, a încasat o pensie medie de 1.458 de lei. A câștigat, în medie, tot cam atât din CL, AGA Gaz Est și AGA Termprod: în 2014 a încasat în total 17.377 lei de la aceste trei instituții!

Corneliu Matei are o casă de locuit, un Peugeot cumpărat în leasing în 2006 și cam atât. Nu are datorii la bănci, iar ca angajat al Transurb a câștigat anul trecut 12.582, la care se adaugă 8.160 indemnizația de consilier local.

Viceprimarul Daniel Neacșu are 13 hectare de teren arabil, un apartament, o casă de locuit, un spațiu comercial și o mașină Toyota. Ca venituri, stă de destul de bine. Ca viceprimar a încasat 37.836 lei, la care se adaugă 9.500 de lei obținuți din chirii și alte 2.500 de lei din arendă.

Leonard Negruți are un apartament în Vaslui și unul în Iași, cumpărat anul trecut. Tot anul trecut, a vândut un autoturism cu 25.000 de lei. Are două credite, de 25.950 euro, respectiv 115.000 lei. Ca salariat al unei societăți comerciale, Leonard Negruți a câștigat 26.000 de lei, iar de la CL a încasat 8.657 lei.

Rodica Pintilii are o casă de locuit și depozite bancare de peste 68.000 de lei. Pensia afarentă întregului an 2014 a fost de 17.184, iar de la CL a încasat 6,925 lei.

 Leafă mare, credit pe măsură

alin trifu

Alin Trifu

 Alin Trifu are un apartament cumpărat în 2010 și un VW Golf și două credite bancare de 23.000 de euro, respectiv 30.000 de lei. Ca director la AFIR, Trifu a câștigat anul trecut un salariu mediu de 6.554 lei. De la CL a încasat 5.482 lei, iar ca membru AGA la Goscom a câștigat 7.293 lei.

Alexandru Volocaru are un apartament cumpărat în 2013 și două autoturisme, un Trabant și o Volga. Mai are un credit de 187.000 de lei. Ca salariat al unei societăți comerciale, a câștigat 14.600 de lei, iar de la CL a încasat 8.160 de lei, la care se adaugă alți 3.584 lei încasați din participarea la ședințele AGA a Transurb.

Fostul viceprimar Sorin Radu are un teren agricol și unul intravilan, două apartamente, un împrumut de 25.000 de lei către o firmă privată. De asemenea, are datorii la o rudă 8.000 de dolari și 4.000 d euro și un credit bancar de 25.000 de lei. Ca viceprimar, a câștigat, anul trecut, 59.934 lei.

Guvernul a aprobat infiintarea Agentiei de Administrare a Bunurilor Sechestrate. Cum va functiona institutia care va confisca averile ilegale

Guvernul a adoptat miercuri proiectul de lege privind infiintarea Agentiei Nationale de Administrare a Bunurilor Sechestrate care va functiona in subordinea Ministerului Justitiei.

Agentia gestioneaza si tine evidenta sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum si a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori partii responsabile civilmente, care fac obiectul popririi.
Potrivit unui comunicat al Executivului, atributiile agentiei sunt: sa faciliteze urmarirea si identificarea bunurilor provenite din savarsirea de infractiuni si a altor bunuri avand legatura cu infractiunile si care ar putea face obiectul unei dispozitii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare emise de o autoritate judiciara competenta in cursul unor proceduri penale; sa administreze, in cazurile prevazute de lege, bunurile mobile sechestrate in cadrul procesului penal; sa valorifice, in cazurile prevazute de lege, bunurile mobile sechestrate in cadrul procesului penal; sa gestioneze sistemul informatic national integrat de evidenta a creantelor provenite din infractiuni; sa sprijinire organele judiciare pentru utilizarea celor mai bune practici in materia identificarii si administrarii bunurilor care pot face obiectul masurilor de indisponibilizare si confiscare in cadrul procesului penal; sa coordoneze, evalueze si monitorizeze la nivel national aplicarea politicilor in domeniul recuperarii creantelor provenite din infractiuni.
“In vederea unei evidente complete a tuturor sumelor de bani administrate de agentie, pe numele acesteia se deschide un cont unic in lei la Trezoreria statului. in ceea ce priveste sumele de bani in valuta sechestrate sau ridicate se instituie un sistem de conturi unice in valuta la o banca ce va fi selectata cu respectarea prevederilor legale privind achizitiile publice”, informeaza Executivul.
De asemenea, la solicitarea procurorului sau a instantei de judecata, agentia depoziteaza temporar si administreaza bunurile mobile sechestrate a caror valoare individuala depaseste, la momentul dispunerii masurii asiguratorii, echivalentul in lei a sumei de 15.000 de euro.
Din dispozitia procurorului, a judecatorului de drepturi si libertati sau a instantei de judecata, agentia procedeaza la valorificarea de indata a bunurilor mobile sechestrate.
Agentia Nationala de Administrare a Bunurilor Sechestrate va fi condusa de un director general, numit de catre ministrul Justitiei, si va avea 35 de angajati.
In termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a legii, agentia “va realiza un inventar la nivel national al capacitatilor disponibile la nivelul autoritatilor si institutiilor publice in vederea stocarii si depozitarii bunurilor supuse masurilor asiguratorii. Se au in vedere toate capacitatile disponibile in prezent, pentru o depozitare ulterioara a bunurilor ce vor fi sechestrate in cadru procesual-penal”.
In prezent, activitatea de administrare a bunurilor sechestrate se realizeaza de cele mai multe ori de catre organele de cercetare penala, care aduc la indeplinire ordonanta de luare a masurii asiguratorii. in scopul administrarii bunurilor sechestrate, organele de cercetare penala nu au alocat un buget si nici elemente de logistica necesare.
In perioada 2012 – 2014, valoarea bunurilor sechestrate de unitatile de Parchet si Politie a crescut semnificativ, ajungand in 2014 la aproape 2 miliarde si jumatate de lei. Rata de executare a ordinelor de confiscare a ajuns in 2014 la aproape 14%, in conditiile in care in anii anteriori s-a situat sub 5%, mai informeaza Guvernul.
Sursa: incont.ro

Un polițist rutier nu poate justifica o avere de peste 11 miliarde. ANI a declanșat o anchetă!

Agentul șef Marius Robert Dediu, din cadrul Biroului de Poliție Rutieră Bârlad face obiectul unei anchete a inspectorilor din cadrul Agenției Naționale de Integritate din cauză că nu poate justifica o avere peste 270.000 de euro.

Un polițist de la Biroul de Poliție Rutieră Bârlad – afentul șef Marius Robert Dediu – trebuie să justifice în fața organelor de cercetare nu mai puțin de 272.010,85 euro (echivalentul a 1.138.197 lei), bani pe care Agenția Națională de Integritate (ANI) i-a descoperit în conturile sale și a căror proveniență nu a putut-o explica.
Potrivit unui comunicat al ANI, Dediu ar fi agonisit această mică avere în perioada 2002 – 2011.
”Având în vedere cele de mai sus, Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Iași în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către DEDIU MARIUS ROBERT în perioada exercitării funcției publice. DEDIU MARIUS ROBERT a fost informat despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Persoana evaluată a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere”, se precizează în comunicatul remis redacției de către ANI.

Vom reveni cu amănunte legate de acest caz.

Veniți toți cei chemați, pentru ca cei bogați să rămână! – Sărăcia-i doar pentru credincioși!

În timp ce țăranii sunt taxați la sânge de stat pentru suprafețe de teren minuscule, fețele bisericești scapă oricărui control financiar. Mai mult, din cei 16% plătiți anual de fiecare agricultor statului, o bună parte intră în conturile Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în contextul în care acest cult religios deține mii de hectare de teren, pentru care nu plătește impozit. În același timp, activitatea filantropică a bisericii este extrem de redusă. Pe site-ul Episcopiei Hușilor, de exemplu, cititorul poate vedea că există un serviciu cu atribuții filantropice, dar nu poate afla nimic concret despre serviciile prestate de acest compartiment la nivelul județului Vaslui în ultimii ani. Singurele informații aflate la îndemâna publicului sunt cele transmise de la nivelul Patriarhiei și fac referire la acțiunile de ajutorare executate la nivel național, dar acestea nu pot fi verificate.

Bogdan RUSU

Anul trecut, BOR a beneficiat de 421,6 milioane de lei de la bugetul de stat doar pentru salarizarea personalului clerical și pentru construcția de imobile. Nu mai adăugăm și subvențiile acordate de stat pentru terenurile agricole ale BOR, în condițiile în care veniturile acestei instituții sunt imposibil de controlat și impozat.

Statul a impus taxarea oricăror cetățeni care produc un venit, de la minusculul producător agricol până la cei ce dețin companii în industrie și de aceea este foarte greu de înțeles de ce afacerile BOR au fost omise de la impozitare. Și mai greu de priceput de mireni este de ce BOR este finanțată anual de stat, dacă tot nu este este impozitată de stat cu nici un sfanț.

Anul acesta, fețele bisericești din județul Vaslui, mai exact stareții de mănăstiri cu personalitate juridică ce au în obiectul de activitate desfășurarea de activități agricole, au depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui, un număr de 65 de cereri de acordare de subvenții pentru o suprafață de teren (cultivată) de 385 de hectare. Menționăm că această suprafață nu reprezintă averea bisericilor din județ, ci doar o mică parte, căci biserica dispune de alte mii de hectare date în arendă unor asociații de profil, care nu sunt menționate în statisticele APIA.

Deși de la an la an biserica se declară tot mai săracă, se pare că în realitate ea se îmbogățește. Asta se poate demonstra dacă luăm în calcul faptul că în 2013, reprezentanții BOR la nivel local au depus 58 de cereri pentru alocarea de subvenții, pentru o suprafață de 365 de hectare, cu 20 de hectare mai puțin ca anul acesta. În aceste condiții, este ilogic și nedemocratic ca stareții de mănăstiri, adevărați manageri de business-uri agricole, să îi trimită pe bieții călugări (pe cei cu palme pline de bătături) la cerșit în toate târgurile din județ, pentru a colecta donații de la cetățenii de buna credință.

Unde sunt averile Episcopiei Hușilor și cine le cuantifică?

După studii îndelungate, marele istoric Constantin C. Giurescu consemna în volumul “Viața și opera lui Cuza Vodă” (paginile 148-149) că mănăstirile din regiunea Moldovei dețineau 12,16% din suprafața agricolă si forestieră a țării. De asemenea, istoricul atrăgea atenția cititorilor că în urma confiscării averilor mănăstirești, prin Legea secularizării promulgată de Alexandru Ioan Cuza în anul 1863, Mitropolia Moldovei din Iași a fost deposedată de 300.000 de hectare de teren arabil și păduri. După Revoluție, până în anul 2013, potrivit datelor furnizate de Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, doar 15% din terenurile și clădirile care au aparținut de drept bisericii au fost retrocedate. Aplicând acest procent la suprafața de teren bisericesc din Moldova confiscat în anul 1863 de domnitorul Cuza (300.000 ha) reiese că în prezent Mitropolia Iași dispune de cel puțin 45.000 de hectare de teren, iar activitățile agricole care se desfășoară pe suprafața menționată sunt neimpozitate. Nu mai adăugăm în calcule și suprafețele de teren și imobilele obținute de Mitropolia Moldovei din donații după 1989. Raportând cele 385 de hectare ale mănăstirilor din județ, pentru care s-au luat subvenții, la suprafața de teren retrocedată BOR la nivelul întregii regiuni a Moldovei în ultimii 23 de ani, se poate concluziona că fețele bisericești din județul Vaslui sunt sărace. Căci altfel cum se poate explica faptul că bisericile din județul Vaslui dețin doar 0,85% din totalul proprietăților deținute de Mitropolia Moldovei? Și mai ciudat, din punctul de vedere al oricărui cetățen european, este că nici după aplicarea legislației privind inventarierea terenurilor agricole statul român nu va ști care este averea bisericii.

În același timp însă, familiile de țărani numeroase și în statisticile privind sărăcia dar și ca număr de copii, care întâmplător au mai mult de patru hectare cultivate cu cereale, sunt silite să plătească impozit pentru două din ele, Culmea, din impozitul achitat de țărani este finanțată activitatea BOR. Mai mult, aceeași țărani plătesc și serviciile religioase de cel puțin două ori pe an, fără a primi chitanțe și fără a benefica de subvenții și alte bonificații din partea reprezentanților lui Dumnezeu.

De ce biserica ține atât de mult cu politicienii?

După scandalul apărut în presă, legat de atribuirea ilegală a unor subvenții de miliarde de lei bisericilor din județul Suceava, la începutul acestui an, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a ordinat APIA să achite aceste drepturi doar persoanelor fizice și juridice care pot demonstra că sunt fermieri activi. Lucru foarte greu de demonstrat de mănăstirile din țară, respectiv din județ. De aceea, majoritatea terenurilor (90%) aflate în posesia clerului au fost date spre administrare unor asociații de producători agricoli. Aceștia au cerut subvenții, dar din datele centralizate de instituții nu s-a putut stabili suprafața totală a terenului de care dispune BOR în județul Vaslui. Menționăm că surse din cadrul Instituției Prefectului Județului Vaslui ne-au declarat că autoritățile cunosc exact care este suprafața de teren aflată în mod direct în administrarea Episcopiei Hușilor și implicit a unităților de cult subordonate. Cu toate acestea, ni s-a spus direct că nimeni din Prefectură nu va da informații concrete despre averea bisericii.

Credința este una, cei care o manipulează sunt altceva

Ideea acestui material nu este nicicum denigrarea cultului ortodox, ci îi vizează pe cei care profită de naivitatea populației. Acea populație care achită lunar sume colosale în conturile BOR. Oamenii cu glagorie se întreabă dacă România este un stat religios sau un stat democratic, în care niciun cult nu beneficiază de sprijinul financiar al statului. Certitudinea este că anual BOR primește sume colosale, deși Constituția României precizează clar că toate cultele sunt autonome față de stat. Adică se menționează în mod indirect că România este un stat laic, care nu are obligații financiare față de reprezentanții cultelor. Fondurile pe care le primesc marile figuri bisericești nu provin doar de la bugetul de stat, ci și de la nivel local. Recent, consilierii județeni din Vaslui au acordat un aparent ajutor de urgență de 100.000 de lei (un miliard de lei vechi) Episcopiei Hușilor, pentru renovarea unui zid. În același timp, cu toate aceste miliarde de lei încasate, BOR se ajută pe sine, nu pe muritori. Oamenii din Vaslui ar dori să vadă un raport cu ștampilă și chitanțe, care să demonstreze ce a făcut Episcopia Hușilor în ultimii 24 de ani, pentru a-i ajuta pe cei cărora conducătorii ei le promit Împărăția Cerurilor contra-cost. (Bogdan RUSU)

Averile celor mai bogați 10 ruși au crescut cu 3 miliarde de dolari, în ciuda sancțiunilor occidentale

Cei mai bogați 10 magnați ruși au înregistrat din martie, când a început escaladarea tensiunilor din Ucraina, un câștig net cumulat de 3 miliarde de dolari, în pofida conflictului din țara vecină și a sancțiunilor impuse de SUA și Uniunea Europeană unor companii și persoane din Rusia.

Dintre aceștia, pe primele cinci poziții în topul miliardarilor se află în ordine Alișer Usmanov, a cărui avere a stagnat din martie la 18,3 miliarde de dolari, Viktor Vekselberg cu 14,9 miliarde dolari (-2%), Mihail Fridman, cu 14,4 miliarde dolari, în stagnare, Leonid Mikhelson, cu 14,4 miliarde dolari (+13%) și Vladimir Potanin, cu 14,3 miliarde dolari (+9%), potrivit companiei de cercetare Wealth-X.

Conflictul din Ucraina și-a pus totuși amprenta asupra unora dintre averi. Astfel, trei dintre magnați, respectiv Ghenadi Timcenko, German Khan și Viktor Vekselberg, au pierdut în total 1,8 miliarde de dolari, respectiv 5% din averile lor cumulate, din martie și până la jumătatea lunii august.

Cel mai mare perdant este Timcenko, proprietarul companiei de investiții Volga Group, a cărui avere s-a redus cu 8% de la agravarea tensiunilor din Ucraina. Timcenko a pierdut 1 miliard de dolari din martie și până la jumătatea lunii august, în prezent având o avere personală netă de 12,2 miliarde de dolari.

German Khan, în vârstă de 52 de ani, a pierdut în aceeași perioadă 4% din avere, respectiv o jumătate de miliard de dolari. Wealth-X estimează că miliardarul, care împreună cu Mihail Friedman și Alexei Kuzmicev controlează Alfa Group, cel mai mare grup financiar și de investiții industriale din Rusia, are în prezent o avere netă de 11,3 miliarde de dolari.

Viktor Vekselberg s-a menținut pe locul al doilea în topul miliardarilor ruși, în pofida unui declin de 2% al averii personale. Magnatul de 57 de ani născut în Ucraina este proprietarul și președintele conglomeratului Renova Group, cu afaceri în industria aluminiului, petrolului, energiei și telecomunicațiilor.

Wealth-X este o companie de cercetare cu sediul central în Singapore și cu 13 birouri pe cinci continente, specializată în analize referitoare la cei mai bogați oameni la nivel mondial, cu averi nete de cel puțin 30 de milioane de dolari.

Sursa: mediafax.ro

Mostenirea lui Dinu Patriciu. Vaduva Dana poate fi exclusa de la avere prin testamentul miliardarului decedat. Ce spun avocatii britanici​

Dinu Patriciu avea posibilitatea sa-si excluda sotia si ceilalti membri ai familiei de la mostenirea averii pe care o lasa in urma, potrivit legislatiei britanice aplicabile activelor magnatului aflate sub  jurisdictia englezeasca, au declarat, miecuri, pentru HotNews.ro, doi avocati britanici. Simon Hammond si Gordon McGregor, care profeseaza si in Marea Britanie, si in Romania, au explicat modul in care s-ar putea imparti averea lui Dinu Patriciu. 

Dupa decesul lui Dinu Patriciu, survenit marti, la Londra, trei informatii esentiale se desprind: trupul neinsufletit va fi inmormantat la Londra (acolo traia in ultima perioada), miliardarul avea domiciliul la Londra si exista un testament. 

Surse apropiate miliardarului declarasera marti, petru HotNews.ro, ca procedurile pentru stabilirea succesiunii se vor face dupa legea engleza, pentru ca cel mai probabil Patriciu avea domiciliul stabilit la Londra. 

Avocatul britanic Simon Hammond, de la casa de avocatura “Hammond, Bogaru si Asociatii”, a explicat ca pentru a-si stabili domiciliul in Anglia, Dinu Patriciu ar fi trebuit sa demonstreze autoritatilor engleze ca acolo vrea sa traiasca, sa moara si sa fie inmormantat. 

Poti sa ai un domiciliu prin vointa ta. Pentru asta trebuie sa te duci acolo si sa arati ca acolo traiesti, ca acolo vrei sa mori. Un element important este daca acolo vrei sa fii inmormantat“, a explicat Hammond. 

Mai simplu pentru Patriciu era sa-si stabileasca doar resedinta la Londra, adica sa arate ca acolo traia. In acest caz, activele sale din Anglia se mostenesc sub efectul legii engleze, iar proprietatile din Romania dupa legea romaneasca, a explicat avocatul Simon Hammond. 

Conform legii engleze, printr-un simplu testament, Dinu Patriciu avea capacitatea sa-si excluda sotia si copiii de la orice drept de mostenire asupra activelor respective si sa le lase mostenire oricui, inclusiv consultantei Anne Chen, cu care avea o relatie. 

Daca avea un testament, acesta poate sa taie drepturile tuturor rudelor sale. Poate sa-si lase averea oricui, unei asociatii de caritate, bisericii locale… Sub legea engleza, testamentul are capacitatea sa excluda total familia sau poate sa stabileasca o anumita mostenire pentru copii si pentru nepoti“, a explicat avocatul englez. 

  • Enigma testamentului milanez

O alta variabila majora s-ar putea dovedi legea care guverneaza de fapt testamentul. In 2013, intr-un interviu la postul Romania TV, Dinu Patriciu a marturisit ca, aflandu-se pe patul de spital, in Italia, inainte de transplantul de ficat, fratele sau a venit cu un avocat din Milano si l-a ajutat sa-si faca testamentul.  

“Seara aceea a fost de roman, pentru ca fratele meu a venit la mine cu un avocat de la Milano ca sa imi scriu testamentul. In timp ce faceam asta, au aparut medicii, zambind, care mi-au spus ca au gasit un ficat si ca ma pregatesc de operatie. In cele din urma am ajuns pe masa de operatie, rastignit ca si Hristos. Este adevarat ca iti revezi viata”, a marturisit Dinu Patriciu la Romania Tv imediat dupa operatie.

“Este un gest cat se poate de pragmatic si pe care trebuie sa il faci, pentru ca vrei ca dupa ce nu o sa mai fi, nimeni sa nu se certe cu nimeni. Si asa am facut”, a mai povestit Patriciu. 

Avocatul britanic Gordon McGregor explica, pentru HotNews.ro, ca legea sub care a fost intocmit testamentul si desemnati executorii testamentari este cea care guverneaza mai departe procedurile de succesiune. 

Daca are un testament valid, legea aplicabila acelui testament se va aplica la succesiune. Legea in care testamentul a fost pregatit este cea aplicabila. Eu pot sa semnez in Romania un testament sub legea engleza, dar trebuie sa specific acest lucru si sa desemnez un anumit executor“, a precizat avocatul de la casa de avocatura “McGregor&Partenerii”. 

  • Legea engleza, favorabila amantei. Legea romana ajuta vaduva

In procedurile de mostenire, legislatia englezeasca ajuta mai mult amantele defunctului, prietenii ori rudele indepartate, in cazul in care mortul apucase sa-si faca testament. In schimb, legislatia romaneasca ofera vaduvei si copiilor decedatului mai multa protectie. 

In Anglia, locul unde Patriciu avea probabil domiciliul sau, mai simplu, resedinta, procedura succesiunii, in cazul existentei testamentului, se face astfel:

  • Executorul testamentar desemnat de Patriciu prin testament  este cel care administreaza proprietatile.
  • Executorul (care este un profesionist platit, asemeni avocatilor) merge cu testamentul la instantele englezesti, care il examineaza sa vada daca testamentul se executa corect.
  • Instanta acorda executorului succesiunea care le permite sa administreze toate activele strict potrivit testamentului.

Daca nu exista un testament, pe legea engleza se aplica reglementarile pentru “Intestacy“. Prin acestea, vaduva este prima indreptatita pe linia succesorala sa mearga in instanta si sa ceara o scrisoare de administrare a averii decedatului. Mai departea, ea este cea care, in locul executorului testamentar, administreaza mostenirea sub regimul reglementarilor pentru “Intestacy” Aceasta lege acorda sotiei jumatate din proprietati, iar cealalta jumatate se duce la copii si asa mai departe pe linia succesorala. Aici si amantele isi pot cere partea din mostenire, daca in instanta isi dovedesc contributia la progresul afacerilor defunctului.

Seamana cu legea romaneasca, dar diferenta majora este ca in legea engleza testamentul poate sa excluda familia“, a explicat Simon Hammond. 

Legea romaneasca este mai favorabila, din start, vaduvei lui Dinu Patriciu, in conditiile in care divortul dintre cei doi nu s-a produs. 

Astfel, pe legea romaneasca, chiar daca exista un testament, Dana Patriciu beneficiaza de o rezerva succesorala din averea lui defunctului miliardar. 

Ceea ce se cunoaste oficial este ca Patriciu avea doua fiice din alta casatorie, iar sotia sa, Dana, are are un fiu, de asemenea, din alta casnicie. 

Conform Codului civil, chiar si in cazul unui testament prin care Dinu Patriciu nu i-ar fi lasat nimic, sotia are garantata o rezerva succesorala de 1/8 din mostenire, cand vine in concurs cu descedentii defunctului. La randul lor, fiicele lui Dinu Patriciu au rezervat impreuna, orice ar fi, 2/3 din mostenire. 

Daca defunctul ar avea 3 sau mai multi copii, rezerva lor succesorala este de 3/4 din mostenire, impreuna. 

  • Conturile britanice – o vulnerabilitate pentru vaduva Dana

Este de notorietate deja ca Dinu Patriciu isi derula afacerile prin paradisuri fiscale, unul dintre acestea fiind Insulele Virgine Britanice. Sumele uriase pe care miliardarul le-a pastrat prin conturi britanice pot fi o vulnerabilitate pentru vaduva sa, Dana Patriciu, si un avantaj pentru Anne Chen, chinezoaica nascuta in Trinidad-Tobago cu care miliardarul avea o relatie. 

Conturile din Marea Britanie – fie ele din Jersey sau din Insulele Virgine – se executa sub legea britanica, a aratat avocatul Simon Hammond. 

In Anglia, se obisnuieste deschiderea conturilor pe doua nume, in comun (account in joint names), a mentionat, la randul sau, avocatul Gordon McGregor. “Daca unul dintre persoanele care au contul moare, supravietuitorul ramane cu puterea sa foloseasca acel cont”, a aratat el. 

In cazul in care acel cont este facut doar pe numele lui Dinu Patriciu, banca britanica va recunoaste cuiva dreptul de a folosi contul respectiv doar daca executorul face dovada succesiunii pentru persoana respectiva. 

Aflat in “razboi” cu sotia sa, Patriciu ar fi putut astfel sa-si “sara” de la mostenire nevasta printr-un simplu cont pe numele sau si al amantei, ori pe numele lui si al fiicelor sale naturale. 

In 2012, Dana Patriciu a introdus in instanta o cerere de separare de patrimoniu, incercand apoi, fara succes, sa-l “scoata nebun” pe miliardar. Patriciu a raspuns printr-o actiune de divort, care avea sa-i fie respinsa de Judecatoria Buftea, in 3 august 2014, cu putin timp inainte sa moara, in conditiile in care el, aflat la Londra, grav bolnav, nu si-a sustinut motivatia in instanta ilfoveana. 

Dana Patriciu a sustinut ca averea pe care o dorea partajata se ridica la 2,3 miliarde de euro, insa Dinu Patriciu, intr-un document depus la Judecatorie in septembrie 2013, sustinea ca averea lui este mult mai mica, si anume de 191 milioane de euro. 

Din acesti bani, el considera ca lui trebuia sa-i ramana 97%, iar sotiei i se cuveneau 3%, adica 5,7 milioane de euro.

Sursa: hotnews.ro

Ce avere are Radu Mazăre, primarul Constanței, căruia ANAF i-a blocat conturile

Primarul Constanței, Radu Mazăre, are, potrivit ultimei declarații de avere, un teren în Madagascar luat în concesiune cu unul dintre frații săi, un apartament în București, o șalupă, aproape 300.000 de euro cash, acțiuni la mai multe firme, totodată el împrumutând 600.000 euro unei persoane.

Primarul Radu Mazăre a declarat, marți, că ANAF i-a blocat conturile personale pentru recuperarea unei sume de șapte miliarde de lei vechi, banii provenind din amenzile judiciare încasate de Primărie în procesele pe care le are cu cetățeni sau societăți din Constanța.

Potrivit ultimei declarații de avere, postate în luna iunie a anului trecut pe site-ul Primăriei Constanța, Radu Mazăre deține câte patru procente din două terenuri în București, unul în suprafață de 24,16 metri pătrați, iar celălalt de 35,68 metri pătrați, achiziționate în anul 2009.

Mazăre are și 1,7 hectare de teren în Madagascar luat, în anul 2012, în concesiune cu fratele său Mihai. De altfel, el a fost în mai multe vacanțe în Madagascar și anunțase că va merge acolo și de Paște. Mai mult, Mazăre spunea că pe terenul de 1,7 hectare vrea să construiască șapte bungalow-uri și un restaurant.

Mazăre are și un apartament în București, construit în regie proprie, în 2013, cu o suprafață de 184,43 metri pătrați.

Radu Mazăre mai deține, conform declarației de avere, o șalupă și o remorcă pentru transportul acesteia.

În documentul citat, primarul Constanței menționează că nu deține bijuterii sau obiecte de artă și de cult.

El are însă 287.000 de euro cash și un card de debit cu 5.000 de euro la City Bank, plus alte două carduri de credit, la City Bank și la Banca Transilvania, dar fără cash colateral.

Conform declarației de avere, Radu Mazăre este acționar sau asociat și are împrumuturi la mai multe societăți comerciale: SC Sigma Trading SA Constanța, SC Ideea Contrast SRL Constanța, SC Comtext SA Constanța, SC Xenoti SRL Constanța, SC Conpress Group SRL Constanța și SC Royal Distribution Services SRL.

De asemenea, are și un împrumut de 600.000 de euro acordat unei persoane fizice – Ioanis Poulos Skantzikas.

Radu Mazăre a menționat, de asemenea, că a realizat, în calitate de primar al Constanței, un venit de 33.909 lei, dar și o “vânzare de acțiuni contract în rate”, către Enterprises Inc of Monrovia Grecia, contra sumei de 60.000 de euro.

Sursa: mediafax.ro

Cum să votezi legi pe care să nu le respecți? Paradoxul parlamentarilor

Conform Legii 176/2010, privind integritarea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, parlamentarii trebuiau să-și depună declarațiile de avere până pe data de 15 iunie. Ambele Camere au avut competență decizională în ceea ce privește normativul specificat. Deși cei mai mulți dintre cei 13 parlamentari vasluieni erau în funcții și în legislatura trecută, când s-a aprobat legea cu pricina, doar cinci demnitari și-au depus declarațiile de avere. Restul, fie au uitat complet pentru ce au ridicat mâna în mandatul trecut, fie și-au depus declarațiile, dar nu au fost publicare pe paginile electronice ale celor două Camere. Cei care au îndeplinit această formalitate sunt deputații social-democrați Victor Cristea și Toader Dima și senatorii Doina Silistru (PSD), Nelu Tătaru (PNL) și Dan Marian (PDL). Cei care nu au depus aceste documente pot fi sancționați – numai în cazul în care se va sesiza Agenția Națională de Integritate – cu până la 2.000 de lei. Dar ce reprezintă această sumă pentru un parlamentar pentru care statul cheltuie peste 25.000 de lei lunar?

Potrivit prevederilor Legii 176/2010, privind integritarea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, parlamentarii au avut termen până la sfârșitul săptămânii trecute să depună la secretariatul instituțiilor unde lucrează declarațiile de avere și interese. Deși unii dintre parlamentarii vasluieni au state vechi în Camerele decizionale, se pare că nici acum nu s-au obișnuit cu această formalitate prin care trebuie să le comunice alegătorilor ce-au mai pus la teșcherea sau, după caz, cât și pentru ce au mai împrumutat. Acesta este cazul deputaților Dan Bordeianu și Florin Ciurariu (PNL), Tudor Ciuhodaru (PP-DD), Sergiu Vizitiu (UNPR) și Irinel Stativă (PSD), dar și al senatorului Gabriela Crețu (PSD).

Ciudat e că unii din cei mai sus menționați au fost parlamentari și în legislatura trecută, când s-a adoptat normativul menționat, la care ambele Camere au avut competențe decizionale. Presupunând că pentru un proces legislativ sănătos se impune cunoașterea proiectului supus aprobării, este de neînțeles cum cei care au reprezentat Vasluiul în Parlament în ultimii șase ani au omis să-și depună declarațiile de avere.

Cei șapte deputați și senatotul ale căror declarații nu apar pe site-urile Camerelor riscă să fie amendați, conform articolului 29, alin. (1) din Legea 176/2010, din care cităm: „Nedepunerea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese în termenele prevăzute de prezenta lege, precum și nedeclararea, în declarația întocmită potrivit anexei nr. 1, a cuantumului veniturilor realizate, sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 50 lei la 2.000 lei”.

Amendarea parlamentarilor se va întâmpla numai în cazul în care Agenția Națională de Integritate se va sesiza în acest sens, lucru care se întâmplă destul de rar.

O altă posibilitate demnă de luat în calcul este că toți parlamentarii vasluieni au fost de bună credință și și-au depus declarațiile la secretariatele Camerelor, însă nu au fost publicate pe site-uri. În acest caz, pot fi sancționați cei responsabili, conform alineatului (2) al articolului 26 din Legea 176/2010: „Nerespectarea obligațiilor prevăzute la Art. 6 de către persoanele responsabile cu implementarea prevederilor prezentei legi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 2.000 lei. Aceeasi sancțiune se aplică și conducătorului entității respective, dacă acesta nu îndeplinește obligațiile prevăzute de prezenta lege”.

Ce înseamnă 2.000 de lei pentru un parlamentar?

Amenda de care sunt pasibili cei care nu și-au depus declarațiile de avere nu înseamnă aproape nimic față de sumele pe care statul le cheltuie cu ei lunar, care ajuns la circa 6.500 de euro!

Astfel, pe lângă indemnizație – care poate ajunge la circa 4.800 de lei lunar, în funcție de rolul fiecărui parlamentar în Camera din care face parte – statul mai chetuie pentru un parlamentar până la 4.500 cu cazarea acestuia în capitală. Suma cheltuită anual se ridică la peste șase milioane de euro, motiv pentru care ar fi oportună construcția unui stabiliment pentru parlamentari. Această idee a fost luată în discuție la un momentdat, însă s-a renunțat la ea fără nicio justificare.

De asemenea, parlamentarii mai primesc însărcinări de la Parlament de a reprezenta instituția în diverse activități din teritoriu (altele decât activitățile specifice de circumscripție). În asemenea ocazii li se decontează cazarea și li se oferă diurnă. Parlamentarii mai primesc diurne și pentru drumurile în circumscripțiile în care au fost aleși, ori pentru călătorii în interes de sefviciu în străinătate. Sumele cheltuite în acest sens ajung, potrivit Institutului de Politici Publice, la circa 5.000 de lei pe lună. La acești bani se adaugă și suma forfetară, cu care demnitarul poate să-și întrețină cabinetul parlamentar di teritoriu, aceasta ajungând până la 10.000 de lei, potrivit aceleiași surse. La toate acestea se mai adaugă plata abonamentelor de telefonie mobilă și internet. În total, circa 25.000 de lei pe lună pentru un singur parlamentar. În aceste condiții, ce înseamnă o eventuală amendă de 2.000 de lei de la ANI? Aproape nimic..

Putere versus opoziție în declarațiile de avere

Pare-se că parlamentarii nu prosperă doar politic cât sunt la putere, ci și financiar. Cel puțin așa reiese din declarațiile demnitarilor vasluieni care au depus aceste documente.

Astfel, deputatul PSD Toader Dima și-a mai cumpărat, anul trecut, încă un teren agricol, de 1,5 ha, pe lângă cele patru pe care le avea deja. Tot el și-a făcut anul acesta încă un depozit bancar de 20.000 de euro. Colegul său de cameră și de partid Victor Cristea, și-a luat, anul trecut, un Renault în leasing.

Tot în 2013, senatoarea PSD Doina Silistru (care și-a depus declarația de avere încă de pe 2 aprilie) și-a cumpărat un teren intravilan de 1.000 mp.

Singurul parlamentar a care nu a prosperat foarte mult este democrat-liberaul Dan Marian, care fiind în opozișie nu a bifat decât 1.444,26 euro la capitolul „fonduri de investiții sau echivalente, inclusiv fonduri private de pensii sau alte sisteme cu acumulare”. În rest, el a mai bifat un credit litigios de aproape 14 miliarde de lei.

Alex SAVA

Averea populației a atins un nivel record în SUA, de 80.700 de miliarde de dolari

Averea netă a populației și organizațiilor nonprofit din SUA a crescut anul trecut cu 14%, sau 10.000 miliarde de dolari, la 80.700 miliarde de dolari, un nou record, însă de această evoluție, susținută de avansul burselor și pieței imobiliare, au profitat în mod disproporționat americanii bogați.

Americanii au înregistrat progrese semnificative în privința recuperării pierderilor cauzate de declinul pieței imobiliare și de recesiunea din decembrie 2007-iunie 2009, care au decimat activele unei mari părți a populației, potrivit unui raport publicat de Rezerva Federală a SUA (Fed) și citat de Wall Street Journal. Recuperarea, deși de amploare, are un impact pozitiv redus asupra economiei, întrucât exclude tot mai mult americanii din calsa de mijloc și pe cei cu venituri reduse. “Inegalitatea în privința veniturilor a crescut de-a lungul timpului. Creșterile de avere sunt mari, dar nu sunt urmate și de cheltuielile de consum”, a declarat William Emmons, economist-șef la Rezerva Federală din St. Louis.

Mare parte din creșterea averii populației a fost susținută anul trecut de evoluția bursei americane, cu un avans de 30% al indicelui S&P 500. De prețurile mai mari ale acțiunilor au profitat, însă, în mod disproporționat americanii bogați. Valoarea acțiunilor și fondurilor mutuale deținute de gospodăriile SUA a crescut cu 5.600 de miliarde de dolari anul trecut, în timp ce valoarea locuințelor – cel mai important activ al multor americani din clasa de mijloc – a urcat cu circa 2.300 de miliarde de dolari, arată raportul Fed. Ponderea acțiunilor și obligațiunilor în averea totală a americanilor se situează la 35%.

O altă categorie care înregistrează o creștere disproporționată a activelor este cea a vârstnicilor, potrivit Wall Street Journal. Atât vârstnicii, cât și bogații, sunt însă înclinați mai puțin să cheltuiască și mai mult să economisească, a spsus Emmons. Familiile tinere, în special, rămân în coninuare în urmă în privința recuperării averii pierdute în timpul crizei.

Sursa

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: