Home / Tag Archives: avocat

Tag Archives: avocat

Boroș, învins la Tribunal! ”Am luptat mult să ajungă primar și nu l-am crezut capabil de asemenea abuzuri!”

de Simona MIHĂILĂ

Înfrângere umilitoare pentru primarul-avocat Dumitru Boroș, la Tribunal! Acesta a pierdut procesul cu profesorul bârlădean Silviu Budescu, pe care Boroș l-a dat afară din PNL exact în momentul în care acesta ar fi trebuit să fie confirmat în funcția de consilier local. A fost modul în care Boroș i-a ”plătit” lui Budescu pentru îndrăzneala de critica abuzurile prin care Boroș a ajuns președintele PNL Bârlad.

Silviu Budescu, in campania electorală, ajutându-l pe Boroș să se vadă primar

Silviu Budescu, unul dintre cei mai implicați liberali în campania electorală din 2016, o campanie încununată de succes, după cum bine se știe, a dat PNL în judecată pentru decizia abuzivă de a-l exclude din această formațiune politică. După un proces care a durat mai bine de un an, Tribunalul Vaslui i-a dat câștig de cauză lui Budescu și a cerut conducerii organizației județene a PNL să anuleze decizia de excludere.

Hotărârea instanței nu este definitivă, dar pentru profesorul bârlădean reprezintă un prim semnal că nedreptățile politice cărora le-a căzut victimă, doar pentru că a avut curajul să-și spună punctul de vedere, nu pot guverna un partid pe care l-a servit onest.

”Mă bucur, dar cu măsură, deoarece mă aștept ca partidul să facă recurs. Am nădejdea, însă, că, indiferent cât cei care se autointitulează liberali mă vor târî prin sălile de judecată, instanța va lua decizia dreaptă. Am fost un membru de partid loial, cinstit, care a luptat mult ca domnul Boroș să ajungă primar al Bârladului. Cred că niciodată nu am fost mai implicat într-o cauză politică mai mult decât am fost în campania electorală din 2016”, ne-a declarat Silviu Budescu.

Profesorul bârlădean spune că i se pare incredibil faptul că Boroș s-a schimbat complet după ce a ajuns

In ce hal a ajuns PNL Barlad! Iată câți liberali a convins Boros să vină să-l voteze!

primar și că nu-l mai regăsea în nimic din ce spunea când era candidat. Cireașa de pe tort a fost la alegerile din sânul organizației locale a PNL, când Boroș a făcut tot posibilul să-i împiedice să voteze pe toți liberalii care nu l-au vrut în fruntea PNL Bârlad (detalii AICI). Adică, majoritatea. Ca dovadă că Dumitru Boroș a ajuns președinte cu rușinoasa sumă de 80 de voturi. O premieră pentru PNL Bârlad, unde întotdeauna președinții au fost aleși cu sute de voturi (detalii AICI)

”De acolo a început totul. Nu am putut să nu protestez împotriva deciziei aberante ca membri vechi de partid, în frunte cu doamna Elena Monu, să nu poată vota. Să nu fie lăsați să-și achite cotizațiile de partid, doar pentru ca domnul Boroș să aibă un motiv de a le interzice accesul la alegeri celor despre care știa că nu vor vota cu el. Am luptat mult să ajungă primar și nu l-am crezut capabil de asemenea abuzuri! Este o dezamăgire!”, ne-a mai declarat Silviu Budescu.

Citiți AICI argumentele în baza cărora conducerea organizației județene a PNL a decis excluderea din partid a lui Silviu Budescu.

 

Primele trei parcări din mandatul Boroș! Una, chiar lângă biroul de avocatură al familiei primarului

În sfârșit, au început lucrările de amenajare a primelor parcări din mandatul primarului Dumitru Boroș! Zilele acestea, se lucrează intens la construirea unei parcări, care, absolut întâmplător, se află la câțiva metri de bocul în care funcționează biroul de avocatură al familiei Boroș.

Parcarea, cu o capacitate de 16 locuri, va asigura condiții deosebite pentru staționarea mașinilor clienților firmei de avocatură, dar și riveranilor care s-au săturat să-și parcheze mașinile în stradă sau între blocuri.

E bine că s-a apucat Primăria de treabă. Aici, mașinile stau parcate alandala, iar dacă izbucnește un incendiu, pompierii nu au cum să intervină. Aleile sunt înguste și ticsite de mașini. În plus, e bine că s-a terminat cu buruienile și acareturile astea. Au muncit săracii muncitori să scoată garduri vechi, din sârmă ruginită, de pe vremea lui Ceaușescu. Au scos roabe întregi de fiare vechi și multe buruieni și bălării. Au lăsat însă copacii. E bine!”, a declarat un locatar al blocului vecin cu viitoarea parcare.

Astfel de lucrări se desfășoară și în alte două zone ale orașului, ambele tot pe Bulevardul Epureanu. Se lucrează la amenajarea unei parcări cu zece locuri lângă blocul V10, acolo unde, în fosta centrală termică, vor funcționa birourile Direcției de Asistență Socială din cadrul Primăriei, dar și la o parcare mai mare, în zona blocului F1, lângă intrarea în Grădina Publică, parcare ce va avea o capacitate de 50 – 60 de mașini. (Mihaela NICULESCU)

Primarul Boroș simte tăișul sabiei sub care singur s-a așezat și strigă după ajutor

de Simona MIHĂILĂ

Primarul avocat Dumitru Boroș a intrat în panică. În urma acțiunilor heirupiste pe care le-a orchestrat pentru a stopa construcția primului spital privat din Bârlad, forțându-i pe funcționarii primăriei să emită mai multe documente abuzive, ce încalcă flagrant legea, Boroș a realizat dimensiunea gafei pe care a făcut-o. Gafă care va atrage pierderi financiare importante pentru municipiul Bârlad, după ce firmele AXA OPTIC și HR Global Consult SRL au dat în judecată primăria pentru documentele abuzive emise.

Apărarea puternică a celor două firme și, mai ales după ce a văzut argumentele prezentate de aceasta în instanță, l-au făcut pe Boroș să-și dea seama că este limitat și că a intrat pe o fundătură.

În disperare de cauză, în ciuda pregătirii sale avocățești, astăzi, în cadrul ședinței Consiliului Local, Boroș le va cere consilierilor să fie de acord ca primăria să angajeze un cabinet de avocatură care să reprezinte ”interesele municipiului Bârlad în dosarele civile înregistrate sau care urmează a fi înregistrate pe rolul instanțelor în contradictoriu cu SC AXA OPTIC SRL și HR Global Consult SRL”.

Și asta în condițiile în care Primăria Bârlad are în cadrul său un Serviciu Juridic-Contencios. Motivația principală a primarului este cel puțin comică: ”aceste dosare implică cunoștințe de specialitate în disciplina în construcții”.

Serios? Dar înainte de a semna acele documente (cerându-le și funcționarilor să semneze) care fac obiectul procesului nu s-a gândit primarul Boroș că i-ar trebui ”cunoștințe de specialitate în disciplina în construcții”?

Actele prin care a cerut imperios anularea autorizațiilor de construcție, anularea hotărârilor care au stat la baza acestor autorizații, adresele prin care solicită demolarea construcției, nu au fost emise în baza unor legi? Nu argumentele legislative și solidele ”cunoștințe de specialitate în disciplina în construcții” reprezintă motorul acestui imens conflict în spatele căruia Boroș pretinde că stau ”interesele orașului” și nu ale sale?

Și dacă nu a acționat amatoricește, dacă totul e limpede și legal, de ce se teme marele avocat Boroș? De ce are nevoie ca o casă de avocatură – plătită gras din bani publici – să-i explice instanței ce a fost în capul lui? Sau își imaginează că va găsi vreun avocat în țara asta care să inventeze vreo lege ce l-ar putea salva din acțiunile prostești în care s-a aruncat fără să gândească?

Mai mult, tot în expunerea de motive a proiectului pe care consilierii locali îl vor dezbate astăzi, primarul Boroș recunoaște senin că a târât orașul într-un război pe care l-ar putea pierde și chiar le pune asta în vedere consilierilor locali: ”Vă rog să aveți în vedere și pretențiile financiare ale societăților și impactul mare pe care ar putea să-l aibă rezultatul acestor dosare în cazul în care s-ar admite acțiunile formulate”.

Altfel spus, Consiliul Local Bârlad, pe care primarul Boroș nu a găsit necesar să-l consulte atunci când a decis, de capul lui, să poruncească sistarea lucrărilor de construcție a spitalului privat, anularea autorizațiilor, demolarea construcției etc., va fi făcut făcut responsabil în cazul în care instanța va da câștig de cauză firmei AXA OPTIC.

Așadar, viteazul Boroș a început să tremure deja în fața ”impactului pe care ar putea să-l aibă rezultatul acestor dosare” și, în disperare de cauză, încearcă să-și legitimeze abuzurile trăgând după el și Consiliul Local.

Avocat din Vaslui, arestat preventiv după ce ar fi primit ilegal 3.400 de euro și 400 de lei

Un avocat din Baroul Vaslui a fost arestat preventiv pentru trafic de influență în formă continuată. El este acuzat că, împreună cu o altă persoană, ar fi primit suma totală de 3.400 de euro și 400 de lei pentru a-și folosi influența pe care o avea asupra unor angajați ai instituțiilor statului.

Un avocat din Baroul Vaslui a fost arestat preventiv pentru trafic de influență în formă continuată. Neculai Horobeț este acuzat că, împreună cu o altă persoană, ar fi primit suma totală de 3.400 de euro și 400 de lei pentru a-și folosi influența pe care ar avea la unii angajați ai instituțiilor statului. Potrivit procurorilor DNA, avocatul vasluian, împreună cu un alt bărbat, au pretins de la o persoană suma de 2.400 de euro pentru a-i determina pe angajați ai Serviciului Public Comunitar Regim de Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Vaslui să-i elibereze pe numele acesteia un permis de conducere fără a susține examenul auto. Cei doi ar fi primit din suma pretinsă 1.900 de euro și 400 de lei.

Într-un context asemănător, în perioada septembrie–octombrie 2017, inculpatul Horobeț Neculai a pretins și primit de la o persoană, martor în cauză, direct sau prin intermediul celuilalt inculpat, în mai multe tranșe, suma totală de 1.500 euro, pentru a-și trafica influența pe care a pretins că o are asupra polițiștilor din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui,  Serviciul Rutier. Concret, inculpatul a promis persoanei respective, care era cercetată cu privire la săvârșirea unor infracțiuni la regimul circulației rutiere, că-i va determina pe polițiști să-i restituie permisul de conducere”, se arată într-un comunicat al DNA.

În aceeași speță, procurorii anticorupție au dispus măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, pe numele persoanei, care l-a ajutat pe avocat la comiterea celor două infracțiuni de trafic de influență. (Ionuț PREDA)

Avocatul Neculai Horobeț, trimis în judecată după ce ar fi cerut bani pentru a-și exercita influența asupra unor magistrați și comisari ai Gărzii Finanaciare

Neculai Horobeț, avocat în cadrul Baroului Vaslui, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru săvârșirea a cinci infracțiuni de trafic de influență, dintre care una în formă continuată.

Potrivit unui comunicat al DNA în același dosar a fost deferit justiției și un al doilea inculpat, Daniel Stănescu, acuzat de săvârșirea a două infracțiuni de cumpărare de influență.

“În perioada iunie – iulie 2013, inculpatul Horobeț Neculai, în calitate de avocat în cadrul Baroului Vaslui, a pretins de la patru persoane, printre care și inculpatul Stănescu Daniel, suma totală de 5.050 lei, din care a primit 3.050 lei, pentru a-și trafica influența pe care a pretins că o are asupra unor magistrați, asupra unor persoane din conducerea Primăriei Municipiului Vaslui și asupra unor comisari ai Gărzii Financiare – Secția Județului Vaslui”, se precizează în comunicat.

Potrivit procurorilor, avocatul i-a promis lui Daniel Stănescu, de la care a pretins suma de 1.700 de lei și a primit 1.250 de lei, că va interveni pe lângă comisari ai Gărzii Financiare și-i va determina să finalizeze mai repede un control ce se desfășura la o societate, fără a dispune poprirea pe conturile acesteia.

“De asemenea, inculpatul Horobeț Neculai a lăsat să se creadă că are influență și asupra unui procuror și că-l va determina să dispună, într-un dosar în care Stănescu Daniel avea calitatea de învinuit, o soluție de scoatere de sub urmărirea penală”, se mai menționează în comunicat.

Procurorii au dispus poprirea sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpaților de către terțe persoane fizice sau juridice și instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile deținute în proprietate de Horobeț și Stănescu. După finalizarea rechizitoriului, dosarul a fost trimis pentru judecare la Curtea de Apel Iași. (G.P)

Învățătoarea arestată pentru contrabandă cu țigări a picat examenul de admitere în avocatură cu nota 3,20

Învățătoarea de 26 de ani din Bălțați, care, în urmă cu câteva luni, a fost arestată și apoi trimisă în judecată pentru contrabandă cu țigări, a picat examenul de admitere în avocatură susținut în această lună la Iași, după ce a obținut nota 3,20, cel mai mare punctaj primindu-l la ”Drept penal”.

Examenul de admitere în avocatură organizat în centrul de la Iași al Uniunii Naționale a Barourilor din România a fost picat de către Alina Mădălina Idriceanu, cea care, în primăvara acestui an, atunci când era învățătoare la Școala Bălțați, a primit mandat de arestare preventivă pentru trafic de țigări. Tânăra de 26 de ani a obținut nota 3,20 și s-a clasat pe locul 240, din totalul celor 274 de candidați care au susținut examenul. Cele mai multe puncte, respectiv 11, le-a primit la disciplina ”Drept penal”.

Absolventă a unei facultăți de științe juridice, Alina Mădălina Idriceanu a vrut să intre în avocatură cel mai probabil după ce postul pe care a lucrat în învățământ a fost ocupat de titularul catedrei, odată cu revenirea din concediu de creștere a copilului.

Cu trei zile înainte de Paște, Alina Mădălina Idriceanu a fost prinsă de către polițiștii de frontieră vasluieni cu țigări de contrabandă în mașina personală, în urma a 32 de percheziții domiciliare. Reținută inițial pentru 24 de ore, învățătoarea a fost arestată, pe 29 aprilie, de către Judecătoria Huși pentru contrabandă cu țigări. Însă, în urma contestației la Tribunalul Vaslui, tânăra învățătoare a fost eliberată marți, 3 mai, fiind pusă sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. În aceste condiții, Alina Mădălina Idriceanu a putut reveni, pe 3 mai, la catedră, odată cu reluarea cursurilor după vacanța de Paști. La începutul lunii iunie, învățătoarea a fost trimisă în judecată pentru contrabandă de țigări.

Alina Mădălina Idriceanu mai este acuzată și de trafic de minori după ce, în aprilie 2014, a recrutat din România o adolescentă de 17 ani pe care apoi, împreună cu un italian, ar fi exploatat-o sexual într-un club de noapte din Italia. Cei doi au fost prinși de carabinieri după ce adolescenta a încercat să se sinucidă într-o gară din peninsulă. (Ionuț PREDA)

Condamnare cu închisoare pentru avocata interlopilor

de Marian MOCANU

Alina Scafaru, o tânără avocată din Negrești, a fost condamnată la doi ani și patru luni de închisoare cu executare, pentru că a încercat să-i facă viața mai ușoară iubitului ei, un cunoscut interlop ieșean, aflat după gratii. Avocata a încercat să-i trimită lui Florin Rotaru, „cazat” în Penitenciarul de maximă siguranță Iași, mai multe cartele telefonice și sticle de whisky.

Judecătorii Curții de Apel Iași au dat sentința în cazul avocatei interlopilor, negreșteanca Alina Scafaru. Ea a fost condamnată la doi ani de închisoare pentru complicitate la dare de mită și un an de închisoare pentru complicitate la introducerea, în mod ilicit, de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor și alcool într-un penitenciar în scopul folosirii lor de către deținuți. Prin contopirea celor două pedepse, avocata Scafaru va executa o pedeapsă totală doi ani și patru luni de închisoare.

În luna aprilie a anului trecut, Alina Scafaru, o cunoscută avocată din Negrești, a fost ridicată de procurorii DNA sub acuzația de încercare de introducere în penitenciar de obiecte interzise. Aceasta încercase ca printr-un intermediar, Aurel Craiu, să-i trimită iubitului ei, Florin Rotariu, aflat în penitenciarul de maximă siguranță Iași, opt telefoane mobile și trei sticle de whisky. Interlopul Rotariu, poreclit „Cap de Porc”, un apropiat al clanului Cordunenilor, ispășește o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru proxenetism. El a încercat să mituiască un gardian pentru a primi telefoanele și băutură, obiecte interzise în penitenciar. Din câte se pare, inițial „înțelegerea” era doar pentru trei telefoane mobile și încărcătorul aferent, însă Rotariu cunoscut ca un apropiat al grupării ieșene Gologan și apropiat al Cordunenilor, a dorit să primească mai multe telefoane care urmau să fie date și altor deținuți din penitenciarul Iași. Din câte se pare, telefoanele urmau să fie folosite la activități ilicite de membrii clanului Cordunenilor. Patru dintre telefoane erau ascunse într-o pâine, celelalte patru într-un borcan cu salată de boeuf.

De teamă să nu fie surprinsă, Alina Scafaru și-a dat întâlnire cu intermediarul Aurel Craiu în afara municipiului Iași, în curtea Mănăstirii Cetățuia. Întâlnirea a fost monitorizată de procurorii DNA. Avocata a pregătit pachetul pe care l-a dat lui Aurel Craiu, care trebuia să-l introducă în închisoare și să-l dea agentului de pază. Gardianul și-a anunțat superiorii, iar procurorii DNA au realizat un flagrant în urma căruia Alina Scafaru a fost arestată preventiv.

Ulterior, după patru luni, această măsură preventivă i-a fost înlocuită cu arestul la domiciliu. Iubitul ei, pentru care tânăra avocată și-a riscat cariera și libertatea, a fost condamnat la o pedeapsă de patru ani și jumătate cu executare. Această condamnare se va adăuga la restul de pedeapsă de peste doi ani și jumătate pe care „Cap de Porc” o are de executat pentru proxenetism și trafic de minori. Intermediarul Aurel Craiu și-a recunoscut vina în fața judecătorilor, pentru a beneficia de o reducere a pedepsei. În același dosar, el a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare cu executare. Sentința nu este definitivă, ea putând fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Până atunci, tânăra avocată va rămâne în arest la domiciliu.

Prima condamnare în dosarul avocatei Scafaru

de Marian MOCANU
Judecătorii ieșeni au dat o primă condamnare în dosarul în care este inculpată avocata negreșteană Alina Scafaru, pusă sub acuzare după ce a încercat să transmită iubitului ei, aflat în penitenciar, opt telefoane mobile și trei sticle de whiskey. Aurel Craiu, intermediarul tranzacției, a fost condamnat vineri, 16 octombrie, la doi ani și șase luni de închisoare. Dat fiind faptul că mai avea alte două condamnări anterioare, chiar dacă a beneficiat de clemență în urma recunoașterii vinovăției în fața instanței, interlopul va petrece după gratii, în total, trei ani, patru luni și două zeci de zile, din care se scade perioada deja petrecută în arest preventiv.
Alina Mihaela Scafaru foto: facebook.com

Alina Mihaela Scafaru
foto: facebook.com

În luna aprilie a acestui an, Alina Scafaru, o cunoscută avocată din Negrești, a fost ridicată de procurorii DNA sub acuzația de încercare de introducere în penitenciar de obiecte interzise. Aceasta încercase ca printr-un intermediar, Aurel Craiu, să-i trimită iubitului ei, Florin Rotariu, aflat în penitenciarul de maximă siguranță Iași, opt telefoane mobile și trei sticle de whiskey. Rotariu, poreclit „Cap de Porc”, un apropiat al clanului Cordunenilor, ispășește o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru proxenetism. El a încercat să mituiască un gardian pentru a primi telefoanele și băutură, obiecte interzise în penitenciar. Cea care trebuia să se ocupe de procurarea telefoanelor și băuturii, dar și de suma de 1.000 euro necesară mituirii, era iubita interlopului, avocata Scafaru.

Aceasta a învelit telefoanele în staniol, pentru a nu fi detectate la filtrele de control și le-a dat lui Craiu, cel care trebuia să le introducă în închisoare și să le predea agentului de pază. Gardianul și-a anunțat superiorii, iar procurorii DNA au realizat un flagrant în urma căruia Alina Scafaru a fost arestată preventiv. Ulterior, după patru luni, această măsură preventivă i-a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, unde avocata se află în acest moment. Între timp a început și procesul în care Alina Scafaru este inculpată, alături de Rotariu și Craiu. Acesta din urmă, pentru a beneficia de o reducere a pedepsei, a mers pe calea simplificată de recunoaștere a vinovăției în fața instanței. În consecință, judecătorii ieșeni l-au condamnat la doi ani și jumătate de închisoare, la care se adaugă, prin contopirea altor pedepse anterioare a căror executare era suspendată condiționat. În total, Aurel Craiu, cel care a intermediat transmiterea obiectelor interzise în penitenciar, va sta după gratii  trei ani, patru luni și două zeci de zile, din care se scade perioada deja petrecută în arest preventiv. Dacă va fi găsită vinovată, avocata Scafaru ar putea primi o condamnare, de până la șapte ani de închisoare. Între timp, ea a fost dată afară din Barou, după mai bine de 12 ani de avocatură.

Avocatul unuia dintre violatori: „Ea și-a dat acordul!”

de Alex SAVA

Apărătorul unuia dintre cei șapte tineri din Văleni, acuzați de viol, a vorbit, în premieră, despre datele de la dosarul cauzei. Bogdan Luca, apărătorul lui Silviu Burada, a declarat, într-o intervenție telefonică la un post de televiziune central, că în dosar există probe potrivit cărora victima ar fi fost de acord să întrețină relații sexuale cu toți cei șapte tineri. Mai mult, el spune că nu există niciun document care să ateste că fata ar fi fost sunată de 60 de ori de părinți sau că și-ar fi sunat un coleg să ceară ajutor. Singurul apel telefonic al victimei ar fi fost către o colegă, căreia i-ar fi cerut să o găzduiască peste noapte. În același timp, Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus începerea cercetărilor în cazul unor dintre magistrații implicați în acest dosar. Surse din cadrul anchetei au dezvăluit că procurorul de caz nu a contestat decizia de judecare în libertate a celor șapte violatori pentru că așa i-a cerut procurorul șef. Acesta din urmă susține că nici nu a fost consultat în această privință.

 Pentru prima dată de la declanșarea campaniilor de presă privind cazul celor șapte tineri din Văleni, acuzați de viol, se vorbește despre probele prinse la dosarul cauzei. Avocatul Bogdan Luca, apărătorul ales al lui Silviu Burada (unul dintre cei șapte tineri), a avut o intervenție telefonică la un post de televiziune central, în cadrul căreia a declarat că victima are mai multe declarații contradictorii.

„Nu știu ce verdict va da instanța. Silviu Burada este o persoană care trebuie să își dovedească nevinovăția, iar până când instanța va da verdictul, ei sunt considerați nevinovați. Chiar și cei trei care au recunoscut sunt considerați nevinovați. Fără a lovi în victimă, pentru că nu e corect profesional, trebuie să aveți în vedere declarațiile ei contradictorii. Apoi, procesul de cercetare la fața locului, precizează găsirea unor obiecte la fața locului, declarațiile martorilor și ale părinților domnișoarei.

Sunt martori propuși de Parchet, niște vecini care ar fi văzut mașina unuia dintre inculpați în care s-ar fi petrecut violul. Vecinii spun că nu au văzut decât câteva persoane în jurul mașinii, care stăteau acolo și discutau. (…) Au observat doar prezența unei mașini și mai multe persoane în jurul unei mașini. Nu au văzut acte sexuale prin constrângere sau altceva. Parchetul trebuie să demonstreze că a existat o presiune psihică asupra victimei să cedeze”, a declarat Bogdan Luca.

De asemenea, apărătorul lui Silviu Burada susține că fata și-ar fi dat acordul pentru a întreține relații sexuale cu toți cei șapte tineri și că nu a fost constrânsă în niciun fel. De asemenea, el susține că la dosarul cauzei nu sunt probe care să ateste că fata a fost sunată de părinți de 60 de ori în timpul violului și nici că și-ar fi sunat un coleg căruia i-ar fi cerut ajutorul.

„Domnișoara a fost contactată de clientul meu in ziua respectivă, a fost asteptată cu masina, nu a fost forțată să urce în mașină, a urcat de bunăvoie, s-au deplasat spre Văleni și, dintr-o conversație avută de ea în mașină la telefon, a rezultat că ea și-a dat acordul. Nu există niciun apel al fetei către un coleg, în care cere ajutor. A sunat la o colegă și a rugat-o să o primească la ea, în condițiile în care se făcuse târziu și nu voia să se ducă acasă, la părinții ei. În dosar nu există probă potrivit căreia părinții au sunat-o de 60 de ori”, a mai spus Bogdan Luca.

 Magistrați din dosar, cercetați de CSM

 Conform unui comunicat de presă remis de Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), s-a început cercetarea disciplinară față de unii dintre magistrații din acest dosar.

„Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, au început cercetarea disciplinară față de unii dintre magistrații implicați în dispunerea măsurilor preventive în cauza aflată pe rolul Judecătoriei Vaslui ce are ca obiect săvârșirea infracțiunilor de viol și lipsire de libertate în mod ilegal. Cercetarea disciplinară a fost începută pentru abaterile disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t «exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență» și art. 99 lit. m. «nerespectarea în mod nejustificat a dispozițiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanței sau al parchetului ori a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente» din Legea 303/ 2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată”, se arată în comunicatul remis de CSM.

Date oficiale despre cursul acestei anchete nu au fost încă făcute publice și, cel mai probabil, nu se va întâmpla, întrucât, mai arată sursa citată, „cercetarea disciplinară este o etapă confidențială și obligatorie a procedurii disciplinare în cadrul căreia se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției persoanelor vizate”.

Surse neoficiale din cadrul anchetei au declarat, însă, pe un post central de televiziune, că procurorul de caz susține că el nu a contestat eliberarea violatorilor pentru că așa i-a spus șeful său. De cealaltă parte, procurorul-șef susține că nu a fost informat.

Conform Legii 303/2004 sancțiunile care pot fi aplicate magistraților sunt avertismentul, diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instanță sau la un parchet, situate în circumscripția aceleiași curți de apel ori în circumscripția aceluiași parchet de pe lângă curtea de apel; revocarea din funcția de conducere ocupată și excluderea din magistratură.

Avocata Alina Scafaru, arestată preventiv

de Marian MOCANU

Avocata vasluiancă arestată ieri de procurorii DNA pentru dare de mită și introducerea de obiecte interzise în Penitenciarul Iași a fost arestată preventiv pentru 30 de zile. Odată cu ea, a fost arestat și agentul Aurel Craiu, dar și iubitul avocatei, deținutul Florin Rotariu.

Alina Mihaela Scafaru a fost reținută preventiv pentru că a plătit cu 1.000 de euro un gardian de la Penitenciarul Iași pentru a-i duce iubitului ei opt telefoane mobile, un încărcător de telefon și mai multe sticle de băutură.

Marți seara, după mai multe ore de audieri, judecătorii Curții de Apel Iași au admis cererea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași de arestare preventivă a avocatei. Și Aurel Craiu, gardianul de la Penitenciarul Iași, a primit mandat de arestare preventivă. De asemenea, în vizorul procurorilor se află și interlopul Florin Rotariu, iubitul avocatei, care este deja încarcerat pentru trafic de persoane.

Alina Mihaela Scafaru și iubitul ei, Florin Rotariu sunt acuzați de dare de mită și „instigare la introducerea, în mod ilicit, de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor și alcool într-un penitenciar, centru de reținere și arestare preventivă, centru de arestare preventivă, centru educativ și centru de detenție, în scopul folosirii lor de către deținuți”, conform procurorilor DNA.

Aurel Craiu este acuzat de complicitate la aceste fapte.

Avocata vasluiancă se pare că-și făcuse un obicei în a apăra diverși interlopi ieșeni, cu atât mai mult cu cât iubitul ei, Florin Rotariu, poreclit „Cap de porc” era unul din locotenenții Cordunenilor. Acesta este poate și motivul pentru care, în ultima perioadă, Alina Mihaela Scafaru pleda mai mult în instanțele ieșene.

Acum, pentru faptul că, la imboldul prietenului ei, a dat mită unui gardian, tânăra avocată riscă până la șapte ani de închisoare doar pentru infracțiunea de dare de mită.

Și-a riscat cariera pentru iubitul interlop – Avocată reținută de DNA

de Marian MOCANU

Alina Mihaela Scafaru, avocată în cadrul Baroului Vaslui, a fost reținută, ieri, de procurorii DNA, după ce a plătit un gardian de la Penitenciarul Iași pentru a-i da iubitului, unul dintre locotenenții Cordunenilor, încarcerat acolo, telefoane mobile și băutură. Alături de tânăra avocată au mai fost reținuți iubitul  Florin Rotariu și gardianul Aurel Craiu.

Avocata Alina Mihaela Scafaru a fost reținută de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași pentru faptul că a facilitat iubitului ei, Florin Rotariu, deținut în Penitenciarul Iași, primirea mai multor telefoane mobile și băuturi alcoolice prin intermediul unui gardian. Rotariu, unul dintre cei mai notorii interlopi ieșeni, cunoscut ca un locotenent al Cordunenilor, execută în prezent o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru trafic de persoane.

Acesta este cunoscut și pentru faptul că făcea adeseori scandaluri prin restaurantele ieșene, de fiecare dată fluturând arme albe și agresând persoanele din preajmă, inclusiv forțele de ordine. Ultima dată când a provocat scandal a fost în noiembrie 2012, fiind condamnat la un an și jumătate de închisoare, ulterior fiind achitat de judecătorii Curții de Apel Iași. Între timp, a fost condamnat de judecătorii bucureșteni la cinci ani de închisoare pentru că, împreună cu alți interlopi a înființat, în perioada 2003 – 2006 o adevărată rețea de prostituție în Franța. Rotariu, poreclit „Cap de Porc”, a ajuns după gratii în luna iunie a anului trecut.

Zilele trecute, interlopul a promis unui agent din cadrul Penitenciarului Iași, Aurel Craiu, suma de 1.000 euro pentru ca acesta să introducă în închisoare opt telefoane mobile, un încărcător pentru telefoane și băuturi alcoolice. Cea care i-a transmis gardianului banii și marfa ilicită a fost iubita lui Rotariu, avocata vasluiancă Alina Mihaela Scafaru. „Operațiunea” a fost filată de procurorii DNA, cu ajutorul SRI și a conducerii Penitenciarului Iași, reținându-i pe cei trei în momentul în care bunurile respective au ajuns în posesia deținutului Rotariu. Avocata Scafaru este reținută pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la dare de mită, în formă continuată și complicitate la introducerea, în mod ilicit, de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de Internet, medii de stocare a datelor și alcool într-un penitenciar, în scopul folosirii lor de către deținuți, în formă continuată. Procurorii DNA au întocmit pe numele avocatei și a celorlați doi implicați în acest dosar propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile care a fost înaintată Curții de Apel Iași.

Cine este avocata Scafaru?

Alina Mihaela Scafaru foto: facebook.com

Alina Mihaela Scafaru
foto: facebook.com

Alina Mihaela Scafaru, fiica omului de afaceri Liviu Scafaru din Negrești, este membră a Baroului Vaslui din anul 2003, având cabinetul de avocatură în orașul natal. Colegii avocați aveau o părere foarte bună despre felul în care Alina Mihaela Scafaru își făcea meseria, cu seriozitate și devotament, însă se pare că dragostea a fost pe primul loc.

Legătura avocatei cu mediul interlop este mai veche, fratele acesteia, Marius, fiind arestat în anul 2006 pentru trafic de droguri, faptă pentru care a primit o condamnare de un an și jumătate de închisoare. Ulterior, în anul 2010, Marius Scafaru a mai primit o condamnare de doi ani și șapte luni cu suspendarea executării pedepsei, pentru faptul că, după ce a provocat un accident, a refuzat prelevarea de probe biologice și a fost agresiv cu polițiștii. Anul trecut, Marius Scafaru a comis-o din nou, fiindu-i întocmit un nou dosar penal pentru vătămare corporală, după ce trei copii au căzut din betoniera condusă de negreștean.

La rândul său, Liviu Scafaru, tatăl avocatei, a fost acuzat în anul 2012 de mai mulți săteni dintr-o comună vasluiană că i-ar fi amenințat cu un pistol, doar pentru că nu a suportat criticile aduse de aceștia. La acel moment, Liviu Scafaru era în plină campanie electorală, candidând pentru fotoliu de deputat în colegiul Negrești din partea PPDD.

Colegii sunt uluiți

Decanul Baroului Vaslui, Petru Blăniță, are numai cuvinte de apreciere la adresa avocatei Scafaru și nu înțelege cum a fost capabilă de o asemenea faptă: „Și eu, și confrații mei avocați, suntem șocați de vestea în legătură cu colega noastră, Alina Scafaru. Este un avocat tânăr, de perspectivă, care-și făcea foarte bine treaba, foarte serioasă și bine pregătită. Nu putem înțelege cum, deși are cunoștiințe juridice, a putut să comită o asemenea faptă, pedepsită aspru de legile penale. Avea o carte de vizită bună și o carieră frumoasă pe viitor, pe care și-o poate vedea năruită dintr-o rătăcire. Îmi pare rău pentru ea, chiar dacă nu va fi condamnată sau va primi o pedeapsă cu suspendare, va rămâne cu o pată la dosarul profesional”.

În ultima perioadă, avocata Alina Mihaela Scafaru nu prea mai era văzută prin instanțele vasluiene, având dosare mai mult la instanțele din iași, Bacău ori Focșani.

Pe lângă faptul că Alina Mihaela Scafaru riscă acum atât arestarea preventivă, în cazul în care va fi condamnată, aceasta va fi exclusă din Barou. Până la o sentință definitivă, Consiliul Baroului Vaslui ar putea lua decizia suspendării din activitate a avocatei pe perioada desfășurării proceselor. Mai mulți avocați vasluieni, deși șocați de vestea reținerii colegei lor, și-au manifestat intenția de a se deplasa la Curtea de Apel Iași pentru a-i acorda asistență juridică.

Avocată reținută de DNA

Procurorii DNA Iași au reținut trei persoane, printre care un avocat vasluian și un deținut, pentru fapte privind introducerea ilicită în penitenciar de bunuri – telefoane mobile și băuturi alcoolice, disimulate în produse alimentare.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis marți AGERPRES, au fost reținuți : Florin Rotariu, deținut în Penitenciarul Iași, pentru dare de mită și instigare la introducerea, în mod ilicit, de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor și alcool într-un penitenciar, centru de reținere și arestare preventivă, centru de arestare preventivă, centru educativ și centru de detenție, în scopul folosirii lor de către deținuți; avocata Mihaela-Alina Scafaru, din Baroul Vaslui, și Aurel Craiu, pentru complicitate.
Cei trei vor fi prezentați marți Curții de Apel Iași cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
„La 23 aprilie, Florin Rotariu a promis suma de 1.000 euro (promisiune reiterată la 24 aprilie) unui agent de penitenciar din cadrul Penitenciarului Iași, pentru ca acesta din urmă să introducă ilicit în incinta unității de detenție, bunuri (un număr de opt aparate telefonice mobile, un încărcător de telefon și o cantitate neprecizată de băuturi alcoolice) interzise la introducerea în penitenciar, disimulate în produse alimentare. La 26 aprilie, Mihaela – Alina Scafaru, avocat, în baza înțelegerii prealabile cu inculpatul Rotariu (concubinul acesteia) a remis lui Aurel Craiu suma de 1.000 euro și bunurile menționate, în scopul înmânării acestora agentului de penitenciar, lucru care s-a și întâmplat în cursul aceleiași zile”, se arată în comunicat.
DNA precizează că ulterior bunurile respective au ajuns în posesia lui Florin Rotariu.
În cauză procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea conducerii Penitenciarului Iași.

Vom reveni cu amănunte.

A murit avocatul Bogdan Veselu

Cunoscut în lumea avocățească mai mult grație apucăturilor bahice decât pentru calitățile de pledant, Bogdan Veselu a trecut în lumea celor drepți. Cauza decesului a fost ciroza, boală provocată de consumul exagerat de alcool, care i-a adus fostului avocat numai neplăceri: o căsnicie ratată și excluderea din avocatură

În ultimile luni, Veselu a locuit la căminele de nefamiliști din zona Liceului “Ștefan Procopiu”, în concubinaj cu o elevă.

“Am auzit de moartea avocatului Veselu. Baroul Vaslui va oferi familiei acel ajutor acordat legal avocaților. Îmi pare rău de cele întâmplate și condoleanțe familiei”, a spus Petru Blăniță, decanul Baroului Vaslui. (A.C.)

Avocatul vasluian reținut de procurorii DIICOT a ieșit din arest

Avocatul Neculai Horobeț, în vârstă de 29 de ani, care a fost reținut de către procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Iași sub acuzațiile de aderare la grup infracțional organizat și complicitate la infracțiuni de crimă organizată, a scăpat de arest. Curtea de Apel Iași a respins, vineri seara, propunerea de arestare preventivă, neluând nicio măsură împotriva acestuia. De arest au scăpat și ceilalți doi parteneri ai săi din dosar, Cornel Corduneanu și Ovidiu Ransburg, împotriva lor fiind luată măsura controlului judiciar.

Roxana NĂSTASĂ

Procurorii DIICOT- Serviciul Teritorial Iași au dispus joi reținerea pentru 24 de ore a doi bărbați bănuiți de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, contrabandă în formă calificată și nerespectarea regimului armelor și munițiilor

Din probele administrate în cauză rezultă suspiciunea rezonabilă că, în cursul lunii iulie 2014, unul dintre cei doi, Cornel Corduneanu, aflat pe teritoriul României, ar fi inițiat constituirea unei grupări criminale cu scopul introducerii în mod ilegal în România de armament și a muniției aferente.

Pentru desfășurarea activității ilicite, acesta ar fi luat legătura cu Ovidiu Ransburg, care se afla pe teritoriul Italiei, căruia i-a cerut să-i aducă un pistol și muniția aferentă, bunurile fiind introduse în țară. Pe 15 octombrie, constănțeanul Ovidiu Ransburg, care a venit din Italia a fost surprins în flagrant delict, în autoturismul său polițiștii din cadrul I.P.J. Vaslui depistând un revolver de producție spaniolă și muniția aferentă, 19 cartușe de calibru 38 special – 9 mm. Din investigații a rezultat faptul că arma și muniția găsite asupra bărbatului care venea din Italia erau ale interlopului din Iași, Costel Corduneanu.

Cei doi ar fi fost puși în legătură de un al treilea bărbat, persoană care ar fi intermediat introducerea în țară a armei împreună cu muniția aferentă și care este nimeni altul decât avocatul Baroului Vaslui, Nicolae Horobeț.

În urma perchezițiilor efectuate în cauză, la locuința lui Corduneanu au fost găsite mai multe agende ce conțin însemnări cu privire la arme și sume de bani

Mai sunt cercetați pentru constituire a unui grup infracțional și contrabandă calificată încă doi bărbați și o femeie, unul dintre bărbați fiind cercetat și pentru complicitate la contrabandă, fiind arestat în altă cauză, iar femeia este bănuită de săvârșirea infracțiunii de complicitate la nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Procurorii DIICOT Iași au solicitat vineri instanței de judecată arestarea preventivă a celor trei reținuți, însă instanța a respins propunerea, cei trei fiind astfel în libertate.

Buni de plată… pe banii noștri! “Băieții deștepți” de la CJ

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a pierdut, săptămâna trecută, procesul cu firma din Buftea care câștigase licitația privind reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești. Nu mai puțin de 26 de miliarde de lei vechi trebuie să achite CJ Vaslui societății Electrica Serv, plus penalități de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere. Deși are în structură un compartiment juridic, CJ Vaslui a angajat avocați pentru plata cărora, anul trecut, s-au alocat 20.000 de lei, în două tranșe. CJ Vaslui a mai pierdut un proces cu SC Electrica Serv SRL, în 2012 fiind exectuată silit pentru 30 de miliarde de lei vechi. Onorariul plătit executorului judecătorersc este halucinant: peste un miliard de lei vechi, dublu față de limita maximă prevăzută de lege. De altfel, executorul judecătoresc Dan Pipernea, din Iași, a fost trimis în judecată pentru modul în care a executat CJ Vaslui. Culmea, nu instituția vasluiană a sesizat ilegalitatea comisă de executor, acesta fiind turnat de un coleg.
Săptămâna trecută, magistrații Curții de Apel Iași au dat câștig de cauză firmei din Buftea care se războiește în instanțe cu Consiliul Județean (CJ) Vaslui, miza fiind achitarea unor datorii de ordinul zecilor de miliarde de lei vechi. SC Electrica Serv SRL Buftea a cerut obligarea CJ Vaslui la plata sumei de 2.693.862 de lei, reprezentând lucrări executate și neachitate, precum și la plata unor penalități de întârziere de 0,1% pe zi, începând cu data de 12 iunie 2013.
Pe 16 septembrie anul trecut, Tribunalul Vaslui a dat câștig de cauză societății din Buftea, obligând CJ să achite datoriile și penalitățile solicitate. CJ a atacat sentința, însă pe 15 ianuarie anul curent, magistrații ieșeni aveau să respingă apelul. Într-un alt dosar, care vizează plata a 2.690.000 de lei, procesul este în curs, Curtea de Apel Iași urmând a se pronunța pe 31 ianuarie.
În aceste dosare CJ Vaslui a apelat la serviciile unor avocați, în condițiile în care instituția are în structură un compartiment juridic, cu atribuții de asigurare a asistenței în litigii. În iulie și decembrie anul trecut, în ședințele de CJ au fost alocate câte 10.000 de lei pentru plata avocaților respectivi. În condițiile în care CJ Vaslui mai pierduse un proces cu societatea din Buftea, în vara anului 2012 instituția fiind executată silit pentru o datorie de 3.078.519 de lei, finalitatea actualului dosar era ușor de anticipat, în condițiile în care spețele erau aproape identice.
Pentru a convinge consilierii să aprobe plata avocaților, vicepreședintele CJ Vaslui, Vasile Mihalachi (cel care, președinte fiind, semnase contractul cu SC Electrica Serv), a invocat foamea de bani a “băieților deștepți” de la București, care ar vrea să se îmbogățească pe spatele vasluienilor: “Le-am plătit pentru cât au muncit! Nu vreau să creadă toți șmecherii că la Vaslui sunt doar proști. Facturile pe care le-am semnat sunt conform muncii prestate. Ce cer ei este pentru o spoială, acoperită și declarată ca fiind lucrări executate”.
În realitate însă, “spoiala” a fost perfect acoperită cu documente justificative, astfel că instituția vasluiană este bună de plată.

“Nu avem ce comenta, ne supunem”
Dumitru Buzatu, președintele CJ, a părut ieri luat prin surprindere de vestea că instituția pe care o conduce a pierdut procesul cu SC Electrica Serv SRL.
“Dacă sentința este definitivă, nu avem ce comenta, ne supunem. Dacă judecătorii spun că trebuie să dăm 26 de miliarde, atunci asta vom face”, a declarat Buzatu, subliniind că nu are importanță dacă bugetul județului permite în momentul de față plata unei astfel de sume, pe principiul “unde-i lege, nu-i tocmeală”.
În privința afirmațiilor lui Mihalachi, care îi acuza pe cei de la Electrica Serv că vor să se îmbogățească pentru niște “spoieli”, Buzatu s-a delimitat: “Eu nu comentez ce spune domnul Mihalachi. Dacă se va constata că lucrările nu sunt executate așa cum trebuie, atunci ne vom îndrepta împotriva acestei societăți, pe cale legală”.
În mod firesc, acest demers ar fi trebuit făcut până acum și nu după ce vistieria județului se golește pe lucrări făcute de mântuială.

Cum a fost escrocat CJ Vaslui de executor
Litigiul dintre CJ Vaslui și societatea din Buftea este, așa cum spuneam, de notorietate și a izbucnit la nici un an de la semnarea contractului de achiziție. În iulie 2012, CJ Vaslui a pierdut primul proces intentat de societate, care a adus în instanță dovezi că a executat lucrări de peste trei milioane de lei, iar instituția a refuzat plata facturilor. Pe 2 aprilie 2012 sentința a rămas definitivă și irevocabilă, astfel că firma a apelat la un executor judecătoresc pentru recuperarea uriașei sume. Dosarul de executare a ajuns pe mâna unui ieșean, Dan Călin Pipernea, acuzat de-a lungul timpului de mai multe activități suspecte.
Având pe mână un dosar cu o așa valoare, Pipernea avea să dea, la rândul său, un « tun » CJ Vaslui. Potrivit legii, executorul avea dreptul la un onorariu de 42.000 de lei, însă a cerut și a primit peste 100.000 de lei (un miliard de lei vechi)! După executarea CJ Vaslui, Pipernea s-a ales cu dosar penal, fiind acuzat de procurorii DNA de abuz în serviciu și spălare de bani. Deși au achitat onorariul impresionant de frică să nu fie poprite conturile, reprezentanții CJ Vaslui nu au avut măcar curiozitatea să verifice dacă demersurile executorului în privința stabilirii sumei de plată sunt conforme cu legea.
Ancheta DNA a început în urma unei plângeri depuse de un alt executor, coleg cu Pipernea.
“Inculpatul a instrumentat abuziv, cu rea-credință, dosarul de executare silită al BEJ Pipernea Dan Călin, în cadrul căruia, la cererea creditorului SC Electrica Serv SRL Buftea, județul Ilfov, a executat silit obligația Unității Administrativ Teritoriale Județul Vaslui, cauzând prejudicii ambelor persoane juridice și obținând pentru sine avantaje patrimoniale semnificative. Prin cererea înregistrata la BEJ Pipernea Dan Călin în ziua de 06 iulie 2012, creditorul SC Electrica Serv SRL Buftea a solicitat executarea silită a obligației Județului Vaslui de a plăti suma de 3.078.519,93 lei și penalități de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, stabilită prin sentința definitivă și irevocabilă nr. 490/02 aprilie 2012 a Tribunalului Vaslui”, se arată în rechizitoriu.
Potrivit DNA, executorul ieșean a încercat să păcălească atât CJ Vaslui, cât și firma din Buftea. Pe 9 iulie, Pipernea a emis o factură reprezentând „avans onorariu”, în cuantum de 12.400 de lei, către Electrica Serv, care a plătit aceasta sumă prin ordin de plată, pe 18 iulie 2012. Două zile mai târziu, după ce Judecătoria Vaslui a încuviințat cererea de executare silită a CJ Vaslui, Pipernea a început să întocmească documente care atestau efectuarea unor acte de executare silită, în mai multe exemplare, cu conținut diferit. Potrivit dispozițiilor art. 39, alin. 1, lit. d), din Legea 188/2000, privind executorii judecătorești, și Ordinului nr. 2550/C din 14.11.2006 al Ministrului Justiției, onorariul maxim pe care îl pot percepe executorii judecătorești în cazul executării silite a creanțelor în valoare de peste 100.000 de lei este de 6.300 de lei, la care se adaugă un procent de până la 1% din suma care depășește 100.000 de lei din valoarea creanței care face obiectul executării silite. Astfel, prin raportare la cuantumul total al creanței (3.743.520,23 lei, incluzând și penalitațile), onorariul maxim pe care îl putea stabili și încasa Pipernea era de 42.735 de lei.
Potrivit procurorilor, pe 20 iulie 2012, individul a întocmit trei exemplare, cu conținut diferit, ale procesului verbal de cheltuieli. Pipernea a menționat într-un document suma de 65.710,08 lei, din care 65.324 de lei onorariu, iar în cuprinsul celorlalte a trecut cheltuieli în cuantum de 103.267,60 lei, din care 102.908 lei onorariu.
Procesul verbal trebuia întocmit în trei exemplare, din care câte unul se trimitea părților, iar unul se atașa la dosarul de executare silită. Evident, exemplarele trebuiau să fie identice.

Un miliard plătit de frica popririi
Tot pe 20 iulie 2012, Pipernea a întocmit și dispoziția de instituire a popririi, adresată Trezoreriei Municipiului Vaslui, pe care a și remis-o reprezentanților CJ pentru a-i determina să plătească. Audiați de DNA, reprezentanții CJ Vaslui au susținut că Pipernea “a adoptat un ton imperativ și a amenințat că va popri sumele de bani din contul unității administrative teritoriale, înmânându-le, neoficial, respectivul înscris”. Deși la nivelul unei astfel de instituții, initimidările și amenințările nu ar trebui să aibă ecou, în cazul lui Pipernea s-a întâmplat aiurea, executorul încasând un onorariu gras din banii vasluienilor.
Pe 31 iulie 2012, Pipernea a emis și a trimis CJ factura nr. 163/31.07.2013, cu suma de 103.267,60 lei, reprezentând cheltuieli de executare silită în dosarul 323/2012. Factura, care nu a fost atașată la dosarul de executare, a fost completată olograf și semnată de executor, spre deosebire de celelalte facturi, care au fost emise cu ajutorul unui program informatic de profil.
Pe 1 august 2012, Casa de avocatură «Predoi și asociații», care reprezenta interesele Electrica Serv, l-a anunțat pe Pipernea că intenționează să renunțe la solicitarea plății penalităților către CJ Vaslui în cazul în care debitul ar fi fost achitat integral până la data de 6 august 2012. Reprezentanții CJ au percutat la foc automat și au efectuat în regim de urgență plata tuturor sumelor datorate. Chiar a doua zi, pe 2 august, în contul BEJ Pipernea Dan Călin au fost virate, prin ordine de plată distincte, următoarele sume: 103.267,60 lei – contravaloarea facturii nr. 163 din data de 31 iulie 2007, emisă de BEJ Pipernea Dan Călin, reprezentând onorariul acestuia, respectiv 938.075,17 lei – suma datorată SC Electrica Serv SRL Buftea.
Pe 3 august, Pipernea, fără a cita părțile și fără a respecta termenul de 15 zile de la depunerea sumelor, potrivit Codului de Procedură Civilă în vigoare în acel moment, a procedat la distribuirea sumei de 938.075,17 lei, virând 53.310,08 lei (onorariu și alte cheltuieli de executare) în contul său, iar suma de 884.765 de lei, în contul bancar al Electrica Serv. Astfel, Pipernea a încasat onorariu de executare atât de la societatea din Buftea, cât și de la CJ Vaslui, depășind cu mult plafonul maxim prevăzut de lege.
CJ s-a constituit parte civilă în dosarul în care Pipernea a fost trimis în judecată la sfârșitul anului trecut sub acuzația de abuz în serviciu, spălare de bani, fals intelectual. La trimiterea în judecată, executorul a negat acuzațiile DNA, calificându-le drept “niște prostii”, susținând că la mijloc ar fi răzbunarea unui coleg de breaslă. Cert este din toată această poveste CJ Vaslui a aruncat un miliard de lei vechi pe fereastră pentru o executare silită. Bani publici, evident!

Avocatul acuzării a devenit avocatul apărării: Cine îl apără pe Mihalachi?

Acuzat că, în anul 2008, a atribuit trasele de transport public în urma unei licitații cu dedicație, Vasile Mihalachi, vicepreședinte al Consiliului Județean, este apărat în instanță taman de avocatul care i-a reprezentat atunci pe transportatorii păgubiți, actualmente părți civile în dosarul aflat pe masa judecătorilor. Atunci, avocatul Răzvan Enciu a pierdut toate procesele, deși, spun foștii săi clienți, după ce a încasat onorariul de 5.000 de lei, i-a asigurat de câștig de cauză. Acum, după ce juristul a trecut de cealaltă parte a baricadei, transportatorii se întreabă, retoric, dacă atunci le-a apărat corect șansele.
Vineri, la Judecătoria Vaslui, a avut loc un nou termen în dosarul în care Vasile Mihalachi, vicepreședinte al Consiliului Județean (CJ), Liviu Butnaru, fostul șef al Autorității Rutiere Române – filiala Vaslui, Dănuț Ropotă – referent în cadrul aceleași instituții, și Vasile Vieriu, director adjunct al Direcției Tehnice din cadrul CJ, sunt judecați pentru abuz în serviciu. După două amânări consecutive, având în vedere că Vasile Vieriu și Vasile Mihalachi erau membri ai comisiei paritare, judecătorii au dispus introducere în cauză, ca părți responsabile civilmente, a ARR și CJ. Totodată, instanța a hotărât înaintarea unei adrese către CJ Vaslui pentru a trimite regulamentul de organizare și funcționare al comisiei paritare, aflat în vigoare la 1 ianuarie 2008.
Surpriza-surprizelor în acest dosar o reprezintă, fără îndoială, avocatul care îl apără pe Vasile Mihalachi. Este vorba despre Răzvan Enciu, din cadrul Baroului Iași, același avocat care în 2008 îi reprezenta pe transportatori în “războiul” cu CJ Vaslui! Evident, din punct de vedere legal, nu i se poate reproșa absolut nimic, moral însă, cei zece transportatori care acum cinci ani au făcut o chetă și i-au plătit onorariul de 5.000 de lei îi bat obrazul și se întreabă dacă le-a apărat în mod corect șansele în instanță. Problema este că toate procesele intentate atunci de transportatorii scoși de pe trasee în urma licitației «cu cântec» au fost pierdute.
“În acea perioadă, eram disperați și hotărâți să ne căutăm dreptatea în instanță. Unul dintre colegi a mers la un avocat din Vaslui, care i l-a recomandat pe domnul Enciu de la Iași. I-a spus că este unul dintre cei mai buni avocați ieșeni și cu el putem câștiga. Am semnat un angajament cu dumnealui, ne-a cerut 50 de milioane onorariu. Ne-am adunat zece transportatori, am pus mână de la mână și am strâns banii. După ce i-am dat banii și a studiat dosarul, ne-a spus că șansele de câștig sunt 100%. După ce au început procesele, ne-a spus că șansele sunt 50/50, pentru ca în final să pierdem la toate instanțele. Acum, când îl vedem în tabăra cealaltă, ce idee putem noi ne facem? Sigur, nu avem dovezi să spunem că poate l-a plătit și atunci domnul Mihalachi să nu ne apere corect șansele, însă suntem îndreptățiți să ne întrebăm dacă nu așa or fi stat lucrurile. Astăzi a fost pentru prima dată când a venit în instanță, am fi vrut să-l întrebăm dacă este corect cum a procedat, însă a plecat val-vârtej din sala de judecată”, ne-a declarat unul dintre transportatorii constituiți părți civile în dosar.

Cum a ajuns Mihalachi inculpat
Cei patru reprezentanți ai CJ și ARR au fost trimiși în judecată în luna octombrie. Potrivit procurorilor DNA, “în anul 2008, inculpații  Butnaru Liviu, Mihalachi Vasile, Vieriu Vasile și Ropotă Dănuț, în calitate de membri ai Comisiei
Paritare Vaslui pentru atribuirea traseelor de transport public județean de persoane, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu și a legislației în vigoare care reglementează transportul public județean, au determinat înlăturarea unor societăți comerciale – operatori de transport public rutier – de la atribuirea unor trasee de transport, firme care fie au câștigat licitațiile în mod legal, fie au fost împiedicate să participe la alte licitații. În această modalitate, au fost lezate interesele legale ale operatorilor de transport public care au încercat în mod onest să dobândească dreptul de a desfășura serviciul de transport public pe raza județului Vaslui. Pe de altă parte, a fost creat un avantaj patrimonial injust pentru operatorii favorizați în sumă totală de 2.659.845 lei, reprezentând sumele obținute din operarea traseelor atribuite nelegal. Societățile comerciale ale căror interese patrimoniale au fost afectate s-au constituit părți civile în procesul penal cu suma totală de 140.000 euro”.
În vara lui 2008, ziarul Obiectiv a relatat pe larg despre nemulțumirile transportatorilor din județ în legătură cu modul în care se desfășurase licitația privind atribuirea rutelor de transport public din județ, din aprilie același an. Transportatorii acuzau că au fost furați pe față, regulile de licitare fiind schimbate pe ultima sută de metri, pentru a favoriza anumite societăți. Criteriile pentru desemnarea cîștigătorilor au fost: anul de fabricație a mașinii, gradul de confort al autovehiculului și vechimea pe traseul licitat. Întrucât “tinerețea” mașinii a fost punctată cel mai bine, mulți dintre operatorii care s-au înscris în licitație și-au cumpărat microbuze noi. Pe de altă parte, proprietarii de autobuze cu o mare vechime pe traseu nu au achiziționat autobuze noi, mult mai scumpe în comparație cu microbuzele, dar nici microbuze, pentru că au puține locuri și nu fac față aglomerației. De altfel, acești transportatori primiseră asigurări de la reprezentanții ARR că pe rutele de autobuze, aglomerate, nu se va licita cu microbuze.
Cu 30 de zile înainte de licitație, CJ Vaslui a anunțat că pe fiecare traseu se poate licita fie cu autobuz, fie cu microbuz. Această hotărâre i-a lovit sub centură pe proprietarii de autobuze. În urma acestei licitații, 35 de autobuze din Vaslui și 20 din Huși, care aparțineau unor transportatori cu tradiție, urmau a fi trase pe dreapta. Transportatorii au acuzat atunci că membrii comisiei paritare, în frunte cu șeful CJ și șeful ARR, au făcut jocurile în favoarea anumitor firme care aparțin unor rude. În urma licitației din 2008, transportatorii l-au acuzat pe șeful ARR Vaslui și că a indus în eroare membrii CJ din Comisia paritară, spunându-le să plaseze microbuze acolo unde nu erau necesare. În plus, în opinia lor, ar fi trebuit să se anunțe, cu 90 de zile înainte de afișarea programului licitației, că toate traseele vor fi de microbuze și autobuze, astfel încât să-și poată achiziționa toți transportatorii mijloacele de transport dorite. Perdanții licitației spuneau că interesele au fost pentru a proteja firmele lui Daniel Amariei (cumătru cu Liviu Butnaru) – SC Mixcod-Tur SRL și SC Agetrans SRL – care dețineau la vremea respectivă numai microbuze. În fapt, spun surse din rândul transportatorilor, Amariei nu era în firmă decât cu numele, cel care se ocupa de activitatea firmei fiind chiar Butnaru. După ce în contencios administrativ au pierdut toate procesele, ultima speranță a transportatorilor a reprezentat-o DNA. Nu toți cei nouă au avut însă curajul să continue lupta și în penal. Unii s-au temut de răzbunarea «greilor» din CJ și au bătut în retragere. Șase transportatori și-au asumat însă răspunderea, patru dintre ei constituindu-se și părți civile în dosar și solicitând despăgubiri ca urmare a înlăturării lor de la licitație: Neculai Perju, Ioan Dominte, Ștefan Gafton, precum și reprezentantul SC Fya Trans SRL. Reprezentanții altor două societăți de transport, Ionel Dumitriu (de la SC  Izvoraș SRL) și Vasile Dumitriu (de la SC Dof Turing SRL), s-au constituit doar părți vătămate, fără a solicita despăgubiri.

Justiția s-a pronunțat: Pungeștiul rămâne zonă specială de siguranță

Magistrații Judecătoriei Vaslui au respins cererea juristei Simona Niculescu, de la Asociația «România fără ei», prin dorea emiterea unei ordonanțe președințiale prin care să fie ridicate restricțiile impuse de autorități în comuna Pungești.
Judecătoria Vaslui a dispus, ieri, respingerea cererii formulate de jurista Simona Niculescu (cunoscută și ca
Simone Lucie Nicolescot!), președintele Asociației “România fără ei”, prin care solicita ridicarea de urgență a restricțiilor privind dreptul la liberă circulație pe raza comunei Pungești.
După incidentele violente de la sfârșitul săptămânii trecute, Poliția a  ordonat “zonă specială de siguranță publică” pe teritoriul localității menționate. Considerând această măsură un abuz,  Simona Nicolescu s-a adresat instanței, solicitând, deopotrivă, emiterea unei  ordonanțe președințiale, precum și obligarea statului român la plata unor daune morale în cuantum de 100.000 de lei!
În sentința pronunțată ieri la Judecătoria Vaslui se arată: „Respinge ca neîntemeiată cererea de emitere a ordonanței președințiale formulată de reclamanta Nicolescot Simone Lucie, în nume propriu și în calitate de reprezentant al Asociației «România fără ei»”.
Decizia nu este definitivă, jurista anunțând deja că o va ataca la instanța superioară: “Dacă un magistrat a luat o decizie greșită, avem instanțe superioare ce o pot corecta. Ne apropiem cu pași repezi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului”.
Dacă în privința ordonanței președințiale situația a fost tranșată de instanța de fond, cealaltă cerere, în care statului i se cer daune morale de 100.000 de lei se află încă la mapa  magistratului căreia i-a fost repartizată, nefiind încă stabilit un termen.
Decizia Poliției de a instaura o zonă specială de securitate la Pungești a venit în urma violențelor fără precedent care au avut loc la sfârșitul săptămânii trecute. Atunci, aproximativ 400 de persoane au protestat pe drumul județean Vaslui-Gârceni față de intenția companiei Chevron de a amplasa în zonă prima sondă de explorare a gazelor de șist din județul Vaslui. Inițial, protestul a fost pașnic, însă la un moment dat nemulțumiții au intrat pe terenul concesionat de compania petrolieră, au aruncat cu pietre în camioane și au dărâmat gardurile împrejmuitoare.
În consecință, Poliția Vaslui a constituit o “zonă specială de siguranță” în satele Siliștea și Pungești, iar  numărul forțelor de ordine a fost suplimentat considerabil. De asemenea, Jandarmeria și Poliția au instituit filtre pe drumul județean Vaslui – Gârceni, iar orice  persoană care trece prin zonă este legitimată și luată în evidență.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: