Home / Tag Archives: bani europeni

Tag Archives: bani europeni

Primăria Dragomirești acordă din bani europeni pachete cu haine pentru copii

de Dănuț CIOBANU

Comuna Dragomirești implementează unul dintre cele mai mari proiecte din zona Moldovei, dedicat persoanelor de etnice romă. Valoarea totală a proiectului se ridică la 24 milioane lei, din care contribuția neramburasbilă europeană este de 20.3 milioane lei și 3.3 milioane lei fonduri din bugetul național. Proiectul trebuie finalizat până în luna august 2020.

Proiectul derulat de Primăria Dragomirești este finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 și se intitulează „Desegregarea romilor prin aplicarea, gestionarea și operaționalizarea măsurilor de includere și de reducere a excluziunii sociale aplicând tactici integrate”.

Grupul țintă al proiectului este format din 551 de persoane, aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din satele Doagele și Rădeni. Din grupă țintă, 276 sunt persoane adulte si active pe piata muncii, care pot fi subiect al măsurilor de ocupare, 245 sunt copii, iar 30 sunt persoane vârstnice/persoane cu dizabilități. Doagele este o comunitatea cu o populație de 1.125 persoane, din care 640 sunt de etnie romă (56.88%), fiind înregistrate 419 locuințe. Satul Rădeni are o populație de 1.222 persoane, din care 300 sunt de etnie romă (24.55%) și un număr total de 403 gospodării.  În cadrul proiectului se vor desfășura mai multe activități în vederea stimulării participarea elevilor din cadrul școlilor partenere în cadrul acestui proiect și, implicit, de a preveni părăsirea timpurie a școlii. Astfel, 245 de copii din grupul țintă din cele două școli partenere din cadrul proiectului vor primi pachete în valoare de 1.800 de lei fiecare cu rechizite școlare, îmbrăcăminte și încălțăminte.

Din proiectul european vor fi finanțate și lucrările de reabilitare pentru 30 de locuințe din satele Doagele și Rădeni. Reparațiile privesc montarea de geamuri, uși, parchet, repararea acoperișului etc. Investiția pentru repararea caselor se ridică la 300.000 euro, iar pentru 10 case se va realiza și conectarea la rețeaua electrică.

„Am finalizat până la această dată reparare unui număr de opt case, iar până în luna iulie a anului următor vom termina de reparat cele 30 de locuințe. Am dat și prima tranșă de pachete cu îmbrăcăminte la cei 245 de copii din grupul țintă. În perioada martie – aprilie 2020 vom acorda și a doua tranșă de pachete pentru grupul țintă”, a spus Dănuț Iacob, primarul comunei Dragomirești.

În total, în cele 11 sate ale comunei Dragomirești este o populație de 5.270 persoane, din care 1.500 persoane de etnie romă. Comuna Dragomirești este amplasată la o distanță destul de mare de principalele orașe: Vaslui – 40 kilometri, Bacău – 56 kilometri și Bârlad – 58 kilometri.

Sume uriașe de bani europeni pentru proiectele vasluienilor din mediul urban și rural

Fonduri nerambursabile cu valori cuprinse între 200.000 euro și 1 milion euro vor putea fi accesate în perioada 24 decembrie 2019 – 24 martie 2020, printr-o nouă linie de finanțare POR 2.2 IMM, destinată microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii (IMM) din 10 județe, printre care se numără și Vasluiul.

Vasluienii care au afaceri pe care doresc să le dezvolte cu bani europeni au la dispoziție aproximativ 2 luni să-și pregătească proiectele ce urmează să fie depuse în cadrul apelului POR/694/2/2, relansat în regiunea Nord – Est. De această dată, pot solicita finanțare firmele care se încadrează în categoriile microîntreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii din mediul urban, iar în mediul rural, doar întreprinderile mijlocii vor putea accesa acești bani. Domeniile de activitate eligibile sunt numeroase, de la mici fabrici de textile până la ateliere de reparare a calculatoarelor, firme de editare de software, producție video și altele.

Valoarea finanțării nerambursabile acordate este de minimum 200.000 euro și maximum 1 milion euro (ajutoare de minimis și ajutoare regionale). În regiunea Nord – Est, cu un buget disponibil de 31,4 de milioane de euro, valoarea maximă a fondurilor nerambursabile va fi de 60% din cheltuielile eligibile pentru firmele mijlocii și 70% pentru firmele mici și micro. Restul din cheltuielile eligibile plus cheltuielile neeligibile din proiect va trebui suportat de către beneficiar, fie din surse proprii, fie din credite bancare sau alte împrumuturi.

Investițiile finanțabile prin ajutorul de stat regional includ construirea, modernizarea, extinderea spațiilor de producție/servicii; dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare on-line. În ceea ce privește investițiile finanțabile prin ajutor de minimis, acestea se referă la implementarea procesului de certificare/recertificare a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice, sistemelor de management al calității, mediului sau sănătății; activități specifice procesului de internaționalizare (participarea la târguri și expoziții internaționale, misiuni comerciale).

Proiectele vor putea fi depuse în aplicația electronică MySMIS, în perioada 24 decembrie 2019, ora 12.00 – 24 martie 2020, ora 12.00, potrivit unui anunț oficial de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Mai multe informații despre această linie de finanțare, ghidul solicitantului precum și lista completă a domeniilor de activitate eligibile prin POR 2.2 IMM sunt disponibile la adresa: http://www.inforegio.ro/ro/axa-prioritara-2/apeluri-lansate/772-ghid-specific-2-2-imm-relansare-2019(Mara GRIGORIU)

Spitalul Județean Vaslui nu va mai construi cu bani europeni un heliport pentru cazurile de urgență

de Dănuț CIOBANU

Proiectul privind construcția unui heliport la Spitalul Județean de Urgență Vaslui a fost retras de la finanțare. Decizia a fost luată din cauză că în incinta spitalului nu există un spațiu suficient pentru o astfel de investiție. Pentru a nu afecta întregul proiect european în valoare de 10 milioane lei, ce vizează extinderea UPU, s-a renunțat la heliport. Conducerea CJ Vaslui susține că va realiza investiția din bugetul local, deoarece este nevoie de heliport pentru cazurile de urgență.

Spitalul Județean de Urgență (SJU) Vaslui nu va mai construi un heliport, necesar transferului pacienților către alte unități sanitare. Investiția era prinsă în proiectul «Extindere Unitate de Primiri Urgențe» și beneficia de finanțare europeană prin Programul Operațional Regional 2014-2020

Ana Rinder, directorul SJU Vaslui, a precizat că s-au încercat mai multe soluții pentru realizarea obiectivului de investiții, însă în incinta spitalului nu este spațiu suficient pentru construcția heliportului.

În studiul de fezabilitate al proiectului nu se cerea pentru heliport un aviz de la Autoritatea Aeronautică. În ianuarie 2018, a apărut o oportunitate de a achiziționa un RMN și un computer tomograf, finanțate de Ministerul Sănătății. Singura condiție era de amplasa echipamentele medicale undeva. De aceea, am făcut o clădire separată. Nu am luat în calcul că această clădire mică va afecta platforma heliportului din fața bisericii. Au venit specialiștii de la București și au făcut măsurători, iar în incinta spitalului nu se poate realiza heliportul”, a spus Ana Rinder.

O soluție pentru realizarea heliportului ar fi fost construirea unui cadru din metal pe actuala clădire unde a fost instalat RMN-ul, lucrări care se ridică la suma de 5 milioane de lei. Cum investiția este costisitoare, s-a luat decizia anulării heliportului.

Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a spus că se vor căuta soluții pentru ca heliportul să fie realizat cu bani de la bugetul local.

Nu se poate construi heliportul în incinta spitalului, pentru că nu există spațiu suficient. Va trebui să identificăm alte posibilități să realizăm investiția din bugetul local, dacă vom putea în vecinătatea spitalului. Am scos heliportul din proiectul european, pentru a nu periclita finanțarea europeană pentru unitatea de primiri urgențe (UPU). Nu am renunțat la idee. Vrem să terminăm ambulatoriul și vom face și heliportul, deoarece avem nevoie de el la urgențe”, a spus Dumitru Buzat.

Cum arăta proiectul?

Proiectul privind extinderea UPU a fost lansat de către CJ Vaslui în data de 21 iunie 2019 și este cofinanțat de Uniunea Europeană (UE)Perioada de implementare a proiectului este de 75 luni, începând cu data de 1 martie 2017 până la data de 31 mai 2023. Valoarea totală a proiectului este de 10.713.264 lei, din care 6.699.421 lei asistența financiară nerambursabilă (4.785.301 lei contribuția UE și 1.914.120 lei finanțare de la bugetul de stat) și 4.013.842 lei cofinanțarea din partea județului Vaslui. Proiectul mai prevedea construirea unui heliport de suprafață situat pe sol, în incinta SJU Vaslui, pentru facilitarea transferului pacienților către alte unități sanitare. Principalii beneficiari ai proiectului sunt cei 56.000 de pacienți care trec, în medie, în fiecare an pe la UPU a SJU Vaslui, cele 101 persoane care lucrează la UPU, paramedicii care lucrează pe autospecialele de terapie intensivă, precum și cei 170 de aparținători ai pacienților care se prezintă zilnic la UPU.

Pentru ce solicită bani europeni întreprinzătorii vasluieni? De la service-uri auto la saloane de coafură, patiserii și activități recreative

Afacerile tipic românești, înființate cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile, le aduc bani frumoși vasluienilor care au depus proiecte în cadrul schemelor de ajutor de minimis din categoria Start-up. Peste 100 idei de business made in Vaslui au primit undă verde la finanțare europeană în actuala perioadă de programare (2014 – 2020).  
8.700 noi afaceri românești au fost înființate cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile la nivelul întregii țării, în ultimii 5 ani. Dintre acestea, 1.066 se află în Regiunea de Nord-Est, iar puțin peste 100 în județul Vaslui.
Cele mai frecvente domenii de activitate în care își încearcă norocul antreprenorii vasluieni sunt cele care țin de producție și sfera serviciilor. Mai exact, este vorba despre activități de întreținere și reparare a autovehiculelor (cod CAEN – 4520), coafură și alte activități de înfrumusețare (cod CAEN – 9602), fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie (cod CAEN – 1071).
Există și vasluieni care testează piața cu business-uri legate de diferite forme de învățământ (cod CAEN – 8559) și activități recreative și distractive (cod CAEN – 9329).
Aceste domenii de activitate se regăsesc și pe lista de preferințe a întreprinzătorilor din alte județe, mult mai dornici să facă afaceri cu fonduri europene. De exemplu, cele mai multe firme înființate cu sprijinul finanțărilor nerambursabile sunt în regiunea Centru, peste 1.500, în județele Brașov, Sibiu, Alba, Mureș, Harghita și Covasna. În top 3 regiuni urmează Sud-Muntenia, cu peste 1.400 start-up-uri, apoi regiunea Sud-Vest Oltenia, cu peste 1.300 noi companii. În nord-vestul țării, au fost înființate 1.243 noi afaceri, cel mai atractiv fiind Clujul, care deține recordul național în ceea ce privește numărul firmelor de IT nou create.
Potrivit datelor de la Ministerul Fondurilor Europene, toate aceste startup-uri vor crea minimum 17.430 noi locuri de muncă, din care 2.475 au fost deja create în cadrul firmelor înființate prin Programul Diaspora Start-Up.
Cele mai optimiste estimări arată că aceste afaceri ar urma să aducă la bugetul de stat contribuții în valoare de 38,4 milioane euro, din salarii plătite pentru locurile de muncă nou create prin schemele de antreprenoriat, finanțate prin Fondul Social European. Rămâne de văzut cât din această sumă estimată va intra în mod real în vistieria județului Vaslui, din taxele și impozitele colectate de la cei mai proaspeți oameni de afaceri din zonă. (Mara GRIGORIU)

Banii europeni conving tot mai mulți vasluieni să se califice în sectorul agricol

Vasluienii sunt tot mai interesați de pregătirea profesională în sectorul agricol. În primele opt luni ale acestui an, nu mai puțin de 189 persoane au apelat la cursurile organizate de Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui.
Din numărul total de solicitanți, un număr de 114 participanți au finalizat instruirea. Situația absolvenților care au obținut certificate de calificare profesională este următoarea: 45 – apicultori, 23 – legumicultori, 11 – tractoriști, 12 – lucrători în cultura plantelor, 14 – lucrători în creșterea animalelor, 9 – pomicultori.
Pe lângă fermierii care au obținut certificatele profesionale, alte 75 de persoane sunt înscrise pentru a urma cursuri de calificare: 7 – apicultori, 4 – legumicultori, 2 – pomiculturi, 42 – tractoriști, 12 – lucrători în creșterea animalelor, 8 – lucrători în cultura plantelor.
„Cursurile de pregătire au nivelul de calificare I și se desfășoară pe o perioadă de 360 ore. Participanții dobândesc de la specialiști cu experiență în domeniul agricol cunoștințe necesare calificării pentru care au optat. Prețul unui curs de formare profesională este de 400 lei, iar al unui curs de instruire profesională este de 150 lei.”, a spus directorul adjunct al DAJ Vaslui, Aurel Ghineț.
Cursurile de instruire profesională sunt efectuate în vederea îmbunătățirii implementării proiectelor, derulate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Astfel, pentru submăsura privind instalarea tinerilor fermieri s-au înscris 10 cursanți, în timp ce pentru submăsura dedicată dezvoltării fermelor mici s-au înregistrat la cursurile de instruire profesională 14 fermieri.
DAJ Vaslui este autorizată de către Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Vaslui să organizeze cursuri de formare profesională pentru următoarele meserii: apicultor, legumicultor, tractorist agricol, lucrător în cultura plantelor, lucrător în creșterea animalelor și pomicultor. (Dănuț CIOBANU)

Bani europeni pentru dezvoltarea gospodăriilor țărănești

Începând din această săptămână, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a lasat o nouă sesiune de primire a cererilor de finanțare pentru dezvoltarea fermelor mici, prin submăsura 6.3 din PNDR 2020.

Fermierii pot depune solicitările on-line pe pagina de internet a agenției, www.afir.info, până cel târziu 31 decembrie 2019, ora 16.00 sau până la epuizarea fondurilor disponibile. Alocarea financiară disponibilă pentru această sesiune este de 45.900.000 euro, din care 13.770.000 euro sunt alocați doar pentru fermele din zona montană.

În sesiunea din anul trecut, la nivelul județului Vaslui au fost depuse 116 dosare, iar 35 au fost selectate pentru finanțare și au primit în total suma de 525.000 de euro.

„Micii fermieri vor putea utiliza cei 15.000 de euro pe care îi vor primi pentru îmbunătățirea managementului fermei, pentru orientarea spre piață a producției, dar și pentru creșterea veniturilor de pe urma eficientizării activității la nivelul fermei. Ulterior lansării acestor sesiuni, ne vom concentra pe gestionarea modului de implementare a proiectelor depuse și contractate la nivelul AFIR, astfel încât să nu existe niciun risc de întârziere sau de dezangajare a sumelor”, a spus Alin Trifu, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui.

Finanțarea acordată prin intermediul submăsurii 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” este 100% nerambursabilă și este în valoare fixă de 15.000 euro. Acest sprijin se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului la momentul finalizării obiectivelor propuse de beneficiar prin planul de afaceri.  (Dănuț CIOBANU)

Bani europeni pentru cadastrul gratuit al terenurilor agricole din cinci comune vasluiene

de Dănuț CIOBANU

Cinci comune din județul Vaslui vor beneficia de lucrări de cadastru în vederea înregistrării terenurilor agricole extravilane în cartea funciară. Lucrările sunt finanțate din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Regional.

Cele cinci UAT-uri pentru care a fost demarată procedura de atribuire sunt Costești, Puiești, Berezeni, Banca și Hoceni.

„Selectarea UAT-urilor din zonele rurale a fost făcută după mai multe criterii. Este vorba despre localități care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României, precum și localități care implementează ori sunt incluse în proiecte de dezvoltare a infrastructurii în cadrul altor programe. De asemenea, au fost selectate localități în care sunt identificate zone cu vulnerabilități sociale particulare privind accesul informal la proprietate”, a spus Elisabeta Cihodaru, reprezentantul Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară Vaslui.

Suprafața totală estimată a celor cinci comune din județul Vaslui care va fi înregistrată în sistemul integrat de cadastru și carte funciară este de 43.920 de hectare. Valoarea totală estimată a lucrărilor de cadastru general este de 5.753.520 de lei fără TVA.

La începutul lunii iulie 2019, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a inițiat o procedură de licitație pentru achiziționarea serviciilor de înregistrare sistematică în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor din 24 de UAT-uri, din șase județe ale României.

Achizițiile se desfășoară pe loturi, fiecare UAT reprezentând un lot. Suprafața totală estimată a celor 24 de comune împărțite în 24 de loturi este de 195.870 de hectare. Valoarea totală estimată este de 25.658.970 de lei fără TVA. Procedura va fi finalizată cu încheierea de contracte multianuale pentru fiecare lot, pentru o perioadă de 24 de luni.

La licitație poate avea acces orice operator din țară sau din străinătate, care îndeplinește cerințele solicitate de ANCPI. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 19 septembrie 2019.

Ședință de îndată pentru bani europeni – CL Vaslui a aprobat studiile de fezabilitate pentru mai multe investiții

de Dănuț CIOBANU

Vineri, 21 decembrie 2018, a avut loc o ședință de îndată a Consiliului Local Vaslui, în care au fost aprobate documentațiile tehnico-economice, faza studiu de fezabilitate, pentru mai multe investiții. Este vorba despre patru proiecte din cele nouă, care vor fi finanțate prin intermediul Axei Prioritare 4 din cadrul POR 2014-2020. Municipiul Vaslui are o alocare financiară de 27 milioane de euro pentru cele nouă proiecte. Selecția proiectelor a fost realizată în prima jumătate a acestui an de Autoritatea Urbană.

Primul punct de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local (CL) Vaslui a fost proiectul de extindere a rutelor, traseelor și stațiilor pentru transportul public de călători. Proiectul are la bază o componentă referitoare la achiziționarea de mijloace de transport de călători ecologice și o componentă care vizează extinderea și modernizarea infrastructurii de transport local din municipiul Vaslui.

Astfel, în cadrul proiectului vor fi achiziționate 18 mijloace de transport călători, din care opt autobuze hibrid diesel/electric și 10 troleibuze nearticulate. În ceea ce privește extinderea și modernizarea infrastructurii de transport vor fi montați 342 de stâlpi pentru susținerea rețelei pentru firul de contact al troleibuzelor, vor fi construite 25 de stații noi aferente zonelor de extindere a rețelelor de troleibuze și vor fi amenajate 69 de stații de călători existente. De asemenea, pe traseele de extindere a rutelor ecologice se vor amenaja trotuare pentru călători.

Un alt proiect pentru care a fost aprobată documentația tehnico-economică privește reconfigurarea nodului de circulație rutieră Crucea Gării (intersecția străzilor Republicii, Ștefan cel Mare și Traian), unde, în prezent, este un sens giratoriu cu o rază de 21 de metri. Astfel, va fi construit un pasaj pietonal care va avea patru portale de intrare/ieșire, executate la mijlocul dintre trecerile de pietoni existente. În pasajul pietonal vor fi amenajate grupuri sanitare, spații de utilitate publică, sistem de supraveghere video etc. Accesul în pasaj se va realiza cu scări clasice din beton armat, scări rulante și ascensoare, cu amenajări speciale pentru persoanele cu dizabilități locomotorii.

Parcul Copou se extinde

Un alt proiect aprobat de CL Vaslui vizează reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ preuniversitar – Liceul «Ion Mincu». Potrivit documentației tehnico-economice, investiția constă în realizarea unei construcții noi, cu regim de înălțime demisol și parter și cu funcțiune de ateliere școlare, pentru un efectiv de 267 elevi. La demisol va funcționa un atelier de construcții, unde elevii vor învăță tehnici de construcție, iar la parter va fi deschis un atelier auto.

Un alt proiect aprobat de consilierii locali privește reconversia unui teren degradat din zona Copou în zonă verde și de agrement. Prin proiectul propus se va realiza extinderea Parcului Copou pe o suprafață de 1,6 hectare, teren care se învecinează cu parcul Copou și strada Andrei Mureșanu. Investiția constă în reconversia acestui teren nefolosit, care are gropi adânci de peste doi metri, în urma demolării unor construcții anterioare. Pentru implementarea proiectului, în cadrul ședinței de îndată a fost aprobată fișa spațiului verde pentru terenul degradat, document care este o condiție de eligibilitate în ceea ce privește obținerea finanțării europene.

Municipiul Vaslui, exemplu de bune practici în administrație pentru primarii de orașe din tot județul

de Mara GRIGORIU

Administrația din Vaslui dă lecții la atragerea banilor europeni! Vasluiul ocupă a zecea poziție în topul capitalelor de județ, care include și Bucureștiul, în funcție de fondurile europene atrase pe cap de locuitor de administrațiile locale, în perioada 2007 – 2016.

Clasamentul celor mai performante orașe din România a fost realizat pe baza a trei indicatori, printre care se numără și modul în care orașele reședință de județ au făcut investiții cu fondurile europene.

Municipiul Vaslui, cu 410 euro atrași pe cap de locuitor, în perioada 2007 – 2016, se află în fața unor municipii în care nivelul de trai este superior celui pe care îl au vasluienii. Este vorba despre Cluj-Napoca (375 euro / cap locuitor), Timișoara (359 euro / cap locuitor), Brașov (286 euro / cap locuitor), Constanța (89 euro / cap locuitor) și chiar București ( 59 euro / cap locuitor).

Cele mai performante capitale de județ la atragerea și cheltuirea banilor europeni sunt꞉ Alba Iulia (815 euro / cap locuitor), Tȃrgoviște (748 euro / cap locuitor), Oradea (716 euro / cap locuitor), Bacău (564 euro / cap locuitor), Miercurea – Ciuc (540 euro / cap locuitor), Iași (537 euro / cap locuitor), Craiova (519 euro / cap locuitor), Bistrița (506 euro / cap locuitor) și Focșani (445 euro / cap locuitor).

Acest clasament realizat de UrbanizeHub, un start-up online global, se referă exclusiv la fondurile atrase de administrațiile locale din cele 40 de reședințe de județ și municipiul București, iar intervalul de timp ales, 2007 – 2016, reprezintă anii în care au putut fi consumate fondurile europene din exercițiul bugetar 2007 – 2013.

De remarcat este, în primul rȃnd, diferența uriașă între primul și ultimul loc, Alba – Iulia, reședința de județ care a atras cele mai multe fonduri europene pe cap de locuitor (815) și Călărași, municipiul care le-a atras pe cele mai puține (42 euro). Concluzia este că orașele mari, care sunt centre de dezvoltare, nu pun accentul pe fondurile europene, avȃnd, probabil, resurse variate de investiții.

Banii europeni constituie, însă, motorul dezvoltării pentru județele sărace, deoarece investițiile realizate contribuie la creșterea calității vieții, dezvoltă infrastructura necesară pentru investitori și turiști. Cu cât sunt atrași mai mulți bani europeni într-un oraș, cu atât există proiecte care schimbă fața acestuia, așadar fondurile europene reprezintă investiții sigure, cu bani de la Bruxelles, în mai multe domenii de activitate.

Ingredientele vitale pentru dezvoltarea unei comunități, prin atragerea de fonduri europene, și, odată cu acestea, de noi locuitori, investitori și turiști, se află toate la îndemâna primarilor. Pentru o absorbție ridicată a banilor europeni e nevoie de o echipă de specialiști, experți, oameni care să înțeleagă mecanismele funcționării Agențiilor de Dezvoltare și a Ministerelor de Resort, oameni care să cunoască project management, terminologia și limbajul folosit în majoritatea ghidurilor de finanțare, dar și nevoile de dezvoltare ale unui oraș și ce fel de fonduri și programe europene ar putea acoperi aceste nevoi.

Vorbim, așadar, de o echipă performantă, care să colaboreze, să scrie și să implementeze proiecte europene, în concordanță cu viziunea de dezvoltare a orașului.

Vasluiul merită toate laudele, dar, în municipiile unde nu există viziune, vai de contribuabilul de rȃnd! Și vai de primarii care nu înțeleg că nicio administrație, oricât de ʺbogatăʺ ar părea, nu poate da cu piciorul la banii gratis care pot fi atrași prin proiecte pentru întreaga comunitate.

Salarii nesimțite pentru domnii aleși, aceeași mocirlă pentru cetățeni! ZERO proiecte, ZERO lei de la Uniunea Europeană, pentru județul Vaslui

Vasluiul ratează din nou startul la Fonduri Europene! Cu niciun proiect înscris în Programul Operational Regional (POR) 2014 – 2020, cel mai sărac județ din Regiunea de Nord-Est nu va primi nici măcar un euro din actualul exercițiu financiar al UE.

Recent publicată de către Agenția Regională de Dezvoltare Nord – Est (ARDNE), lista proiectelor POR 2014 – 2020 arată efectele dezastruoase ale incompetenței administrative de la nivelul județului Vaslui, care a ratat primul calup de contracte semnate pe fonduri europene.

Astfel, conform situației prezentate de ARDNE, în Regiunea de Nord – Est au fost semnate, în cadrul POR, 20 de contracte. Dintre acestea, șapte în Iași (26,8 milioane lei), cinci în Suceava (41,1 milioane lei), cinci în Neamț (11,1 milioane lei), două în Bacău (1,28 milioane lei), unul în Botoșani (557.096 lei) și niciunul în Vaslui.

Cele 20 de proiecte însumează aproape 81 milioane lei, finanțarea nerambursabilă reprezentând aproape 92%, iar acești bani vor ajunge la patru mănăstiri (Bârnova – Iași, Bogdana și Dragomirna – Suceava și Văratic – Neamț) și cȃteva firme private din Regiunea de Nord – Est. Surprinzător este că pe lista publicată de ARDNE nu se regăsește niciun proiect al unei administrații locale sau județene din toată Moldova. Motivul cel mai probabil: documentația tehnică întocmită deficitar, care determină pierderea posibilității de accesare a fondurilor europene.

Mănăstirile dau lecții administrațiilor locale și județene!

Și mai surprinzător este faptul că, în cazul celor patru mănăstiri, valoarea totală a proiectelor finanțate se ridică la 64,4 milioane lei, iar la firme, proiectele nu depășesc 16,5 milioane lei. Dacă lăcașele de cult pot obține sume importante pentru lucările de reabilitare și restaurare, în cadrul uneia dintre cele mai disputate axe din întregul POR, care vizează refacerea patrimoniului cultural, ce fac profesioniștii din administrațiile locale și județene? Cine își asumă responsabilitatea pentru eșecul proiectelor și unde anume se împotmolesc banii europeni? Aceiași bani de la care și județul Vaslui și-a luat adio, ca și cȃnd aici n-ar fi nevoie nici de drumuri, nici de investiții, nici de reabilitare termică sau reabilitarea unor construcții aflate în patrimoniul cultural național.

Mai mult, dacă POR are 11 axe de finanțare deschise, iar suma totală alocată Regiunii de Nord-Est se ridică la aproape 2,5 miliarde lei, de ce vorbim în prezent de contracte semnate doar în cadrul a două axe (patrimoniul cultural – 5.1 și finanțare proiecte întreprinderi – 2.1)?

Codaș la fondurile europene structurale și de investiții, provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR) și disponibile prin POR, Vasluiul își irosește, din neglijența și dezinteresul șefilor de la județ, singurele șanse pe care le mai avea pentru a recupera decalajul față de regiunile slab-dezvoltate ale Uniunii Europene. (Mara GRIGORIU)

Start la banii europeni: Mici afaceri in confectii, constructii, software, sali de fitness, cu 25.000 – 200.000 de euro, finantare UE si de stat. Descarca ghidul oficial

Antreprenorii care au mici afaceri in domenii dintre cele mai diverse, de la constructii si confectii pana la productie de software, depanare de calculatoare si sali de fitness, vor putea cere fonduri europene si de la stat intre 25.000 de euro si 200.000 de euro, in perioada 27 iulie – 27 august 2016, in cadrul unei linii de finantare destinate microintreprinderilor, pentru care joi a fost publicat Ghidul solicitantului in forma oficiala.

Vorbim despre foarte asteptata linie de finantare Prioritatea de investitii 2.1 A, Microintreprinderi, din cadrul Programului Operational Regional 2014-2020, gestionat de Autoritatea de management POR din subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP).

Conform Ghidului solicitantului, pot fi depuse cereri de finantare inceand cu data de 27.07.2016, ora 12:00, pana la data de 27.01.2017, ora 12:00.

Perioada de depunere a proiectelor poate fi redusa in cazul in care bugetul apelului este consumat mai devreme, arata MDRAP.

Cererile de finantare se vor depune exclusiv prin aplicatia electronica MySMIS, disponibila la adresa web http://www.fonduri-ue.ro/mysmis.

Pentru depunere, este necesara semnatura electronica.

Cati bani pot primi antreprenorii

Valoarea eligibila a proiectului trebuie sa fie de minimum 25.000 euro, echivalent in lei la cursul de schimb InforEuro valabil la data lansarii apelului de proiecte. Valoarea maxima a ajutorului, in regim de minimis, este de 200.000 de euro.

Cuantumul finantarii nerambursabile solicitate trebuie sa reprezinte maximum 90% din valoarea eligibila a proiectului.

Valoarea eligibila a investitiei reprezinta suma cheltuielilor eligibile incluse in proiect.

Initial, in dezbaterea publica, s-a discutat despre finantarea integrala a priectelor din fonduri publice, insa ulterior s-a introdus obligatia solicitantului de a asigura minimum 10% din proiect, din contributii proprii.

Cei care vor veni cu finantari proprii mai mari de 10% la proiect isi vor mari sansele de a fi selectati.

Practic, antreprenorul trebuie sa efectueze initial cheltuieli din surse proprii, iar apoi, gradual, poate cere statului sa i le deconteze, in cuantumul ajutorului nerambursabil obtinut.

In total, in acest apel de proiecte, vor fi pusi la bataie 234 milioane euro, din care 199 de milioane de euro de la Comisia Europeana si 35 de milioane de euro din bugetul de stat.

Cine va putea primi banii europeni

De la bun inceput, trebuie mentionat ca firmele din Bucuresti si judetul Ilfov NU vor putea beneficia de acest sprijin nerambursabil.

Celelalte 7 regiuni de dezvoltare vor avea alocate sume diferite din anvelopa finantarii valabile in acest apel de proiecte:

Locul de implementare a proiectului este situat în mediul urban, în regiunea de dezvoltare în care a fost depusă cererea de finanțare.

Firmele care vor putea accesa banii europeni trebuie sa aiba vechime de cel putin 1 an si sa desfasoare activitati in anumite domenii. Codurile CAEN acceptate acopera o larga paleta de afaceri in productie si servicii, de la constructii, confectii, pana la depanare de calculatoare, software, reprezentare media, sali de fitness etc.

Investitiile eligibile pentru co-finantare prin acest program includ:

  • Construirea, modernizarea, extinderea spatiului de productie/ prestare servicii
  • Dotarea cu active corporale, necorporale, inclusiv instrumente de comercializare on-line.

Taxa pe valoare adaugata este eligibila (se deconteaza din fonduri publice), atata vreme cat nu este deductibila – a declarat directorul programelor europene din MDRAP, Gabiel Friptu.

Unul dintre documentele pe care le cerem este aceasta incadrare proprie a fiecarei microintreprinderi daca este sau nu platitoare de TVA, pentru ca apoi noi sa verificam cu ANAF daca este corecta postura. In general, in programul trecut majoritatea solicitantilor au fost platitori de TVA” – a mai spus oficialul.

Regulile jocului la batalia pentru banii europeni

Guvernul estimeaza ca din cei 234 milioane de euro va ajuta circa 1.200 de firme in urma apelului de proiecte destinat microintreprinderiilor.

Acest apel de proiecte este unui competitiv, cu depunere la termen. Aceasta inseamna ca, spre deosebire de cadrul financiar precedent, solicitantii NU vor mai fi selectati pe principiul primul venit – primul servit, ci vor fi lasati sa depuna proiectele in perioada data, iar apoi vor fi selectate cele ai bune dintre acestea, in functie de punctaj, au dat asigurari oficialii guvernamentali.

In cadrul acestui apel, proiectele pot fi depuse doar in perioada de 6 luni mentionata mai sus. Perioada poate fi insa redusa in cazul in care bugetul apelului este consumat mai devreme.

Selectia proiectelor se va realiza, in principiu, astfel:

  • Cererile de finantare depuse in primele doua luni ale apelului vor parcurge etapele de verificare a conformitatii administrative si eligibilitatii si evaluare tehnica si financiara, urmand a fi direct contractate cele care au obtinut cel putin 85 de puncte (pragul de calitate) si care se incadreaza in alocarea financiara disponibila pentru acest apel.
  • Daca alocarea financiara disponibila nu este acoperita, restul proiectelor care au obtinut intre 50 si 84 de puncte, vor fi mentinute in competitia cu proiectele din lunile urmatoare.
  • Cererile de finantare depuse in urmatoarea luna (i.e. luna 3 de depunere), vor parcurge etapele de verificare a conformitatii administrative si eligibilitatii si evaluare tehnica si financiara. Proiectele care au obtinut cel putin 80 de puncte (noul prag de calitate) atat din prima transa (din cele mentinute in competitie) cat si din transa curenta, vor fi contractate daca se incadreaza in alocarea financiara ramasa disponibila.
  • Daca alocarea financiara disponibila nu este acoperita, restul proiectelor care au obtinut intre 50 si 79 de puncte (provenind din ambele transe), vor fi mentinute in competitia cu proiectele din lunile urmatoare.
  • Proiectele care obtin mai putin de 50 de puncte sunt respinse.

Sursa: startupcafe.ro

Cine este vinovat de pierderea de către bugetul municipiului Vaslui, a patru milioane lei!?

de Marian MOCANU

Întârzierea finalizării proiectelor finanțate prin Planul Integrat de Dezvoltare Rurală a dus la pierderea, de către municipiul Vaslui, a patru milioane lei, finanțare nerambursabilă. Motivul? Suprapunerea proiectului de asfaltare a străzii Ștefan cel Mare cu proiectul de reabilitare a rețelei de apă potabilă și canalizare derulat cu fonduri europene de Consiliul Județean Vaslui prin intermediul Aquavas, susține Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

Vineri, 5 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul primăriei municipiului Vaslui, primarul Vasile Pavăl a răspuns unei întrebări adresate de consilierii municipali liberali în cadrul ședinței anterioare de Consiliu Local. Este vorba de cea legată de motivul pierderii, de către municipiului Vaslui, a unei finanțări nerambursabile de patru milioane lei datorită întârzierii finalizării asfaltării străzii Ștefan cel Mare. Banii au fost alocați prin Planul Integrat de Dezvoltare Rurală, proiecte cu finanțare europeană, iar acum trebuie acoperiți, pentru finalizarea lucrării, cu bani de la bugetul local.

Primarul Vasile Pavăl a explicat că întârzierea lucrărilor s-a datorat faptului că, pe o porțiune a străzii Ștefan cel Mare și a altor străzi adiacente, care trebuiau asfaltate, s-a suprapus cu un alt proiect, finanțat tot cu bani europeni. Este vorba de proiectul Consiliului județean Vaslui, derulat prin Aquavas SA, de reabilitare a rețelei de apă și canalizare în municipiul Vaslui și realizarea unei stații de tratare și una de epurare a apelor uzate în municipiul Vaslui, în valoare de 38 de milioane de euro. Dacă în ceea ce privește stațiile de tratare și de epurare, acestea sunt aproape de finalizare, reabilitarea rețelei de apă și canalizare nici măcar nu a demarat, nefiind nici măcar organizate licitațiile în vederea execuției.

primar vasile paval sedinta cl1„Cele două proiecte, ambele de o importanță majoră pentru Vaslui, s-au suprapus și conform obligațiilor asumate de noi, în cazul în care asfaltam în totalitate strada Ștefan cel Mare, nu se mai putea interveni, timp de cinci ani, pentru amplasarea conductelor de apă și canalizare. În luna august 2015 s-a constatat că există riscul nerealizării planurilor integrate nu doar la Vaslui, ci în multe alte orașe din țară. Drept urmare, s-a stabilit, de comun acord cu Ministerul Dezvoltării Regionale și cel a Mediului modificarea instrucțiunilor inițiale, iar PIDU să meargă mai departe. Era destul de târziu, s-a recuperat ce s-a mai putut din întârzieri, dar la Vaslui au mai rămas de executat lucrări în valoare de patru milioane lei. Pentru a nu risca să nu finalizăm proiectul, ceea ce ar însemna sancțiuni grele pentru municipiul Vaslui, s-a luat decizia acoperirii cheltuielilor pentru lucrările rămase de efectuat de la bugetul local. Nu ne încântă acest lucru, mai ales că s-a datorat unor factori independenți de voința noastră, dar trebuie ca, până la 30 iunie, toate cele cinci proiecte din cadrul PIDU să fie finalizate. În alte orașe nu s-a reușit finalizarea nici a 60% din planurile integrate. La noi, din totalul de 87 de milioane de lei, am «tras» 83 de milioane. A mai rămas să acoperim, de la bugetul local patru milioane lei, sumă importantă pentru municipiul Vaslui, dar mică în comparație cu totalul finanțării nerambursabile obținute” a declarat, în cadrul conferinței de presă, primarul Vasile Pavăl.

Conform acestuia, după finalizarea lucrărilor, pe strada Ștefan cel Mare se vor căuta soluții pentru scoaterea în afara carosabilului a conductelor de apă și canalizare care vor fi amplasate prin proiectul derulat de Aquavas. Singurele străzi care vor avea de suferit din cauza lucrărilor la rețeaua de apă și canalizare vor fi Hușului și Gheorghe Doja. Acestea vor fi asfaltate, conform proiectului din PIDU, și ulterior, când vor fi amplasate conductele, vor fi reparate pe cheltuiala Aquavas. În ceea ce privește proiectul Aquavas, finanțat pe POS Mediu, primarul Pavăl a declarat că, din câte știe, stațiile de tratare și epurare vor fi finalizate cât de curând, iar în ceea ce privește reabilitarea rețelei de apă și canalizare, licitațiile în vederea desemnării executantului vor începe în cea de a doua parte a anului.

„La Aquavas, s-a schimbat conducerea, fostul director general și-a dat demisia, locul lui fiind luat de un profesionist, Ticu Bahnaru. Deja lucrurile încep să se miște acolo, au fost aduși oameni noi, competenți, s-au rezolvat o parte din problemele legate de autorizațiile ISU și cele de construcție, care până acum blocau proiectul… Din câte se pare, în toamna acestui an se vor desfășura în sfârșit licitațiile pentru rețele, urmând ca lucrările efective să înceapă cel ma târziu la începutul anului viitor. Nu cred că e nimeni vinovat pentru blocarea, până acum a acestui proiect, lucrărle sunt de o complexitate foarte mare, e vorba și de unele reguli obligații ce trebuie respectate, fiind vorba de bani europeni, însă acest lucru ne-a costat pe noi, municipalitatea, atât bani, cât și întârzieri”, a adăugat primarul Vasile Pavăl.

Termen final pentru prima sesiune anuală de depunere de proiecte finanțate din bani europeni

de Marian Mocanu

Prima sesiune anuală de primire a proiectelor prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2020 se apropie de final, termenul limită pentru cele mai multe dintre submăsurile ce puteau fi accesate fiind vineri, 30 octombrie, ora 16.00. Cei care nu vor reuși să depună proiectele până la această dată vor trebui să aștepte până anul viitor, când este posibil să se deschidă o nouă sesiune în acest sens

Prima sesiune anuală continuă de primire a proiectelor prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 se va încheia în această săptămână în ziua de vineri, 30 octombrie, conform anunțului publicat pe pagina oficială a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Ruale (AFIR). Astfel, sesiunea anuală continuă pentru Submăsurile 4.1, 4.1a, 4.2, 4.2a, 6.1, 6.2, 6.3 și 6.4 are ca termen limită de primire a proiectelor data de 30 octombrie 2015, ora 16.00. După această dată nu va mai fi permisă depunerea cererilor de finanțare până la deschiderea unei noi sesiuni în cursul anului 2016.

„Toți cei interesați să depună proiecte de finanțare trebuie să respecte termenul limită, proiectele ce vor fi depuse ulterior, inclusiv online, nefiind luate în considerare. Subliniez importanța faptului ca solicitanții să depună proiectele din timp, pentru a evita respingerea proiectului pentru că a depășit termenul limită de depunere – nu se poate depăși cu nici măcar un minut ora de închidere a sesiunii, sistemul închide automat sesiunea. Totodată, recomandăm evitarea depunerii proiectului în ultimul moment din ziua de 30 octombrie pentru a nu risca să fiți puși în imposibilitatea de a mai depune proiectul ca urmare a unei supraaglomerări în sistemul online și, astfel, a depășirii termenului limită – ora 16.00”, ne-a declarat Alin Dan Trifu, director OJFIR Vaslui.

Data de 30 octombrie 2015 reprezintă final de sesiune de primire a proiectelor de investiții pentru următoarele Submăsuri de finanțare: Submăsura 4.1 ,,Investiții în exploatații agricole’’; Submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”; Submăsura 4.2a „Investiții în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol”; Submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”; Submăsura 6.1 ,,Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri’’; Submăsura 6.2 ,,Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale’’; Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”; Submăsura 6.4 ,,Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole’’.

Trebuie spus că, în această primă sesiune anuală continuă de primire a proiectelor prin PNDR 2014 – 2020 vasluienii au fost foarte receptivi la posibilitatea de a-și iniția sau dezvolta afacerile accesând fonduri europene, depunând mai multe proiecte decât în anteriorul Programul Național de Dezvoltare Rurală. Un motiv ar fi nu doar accesibilitatea mai ușoară la fondurile europene prevăzute pentru aceste submăsuri, dar și faptul că a crescut plafoanelor sumelor nerambursabile ce pot fi accesate.

Sesiunea de primire a proiectelor de utilitate publică pentru submăsurile 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice”, 7.2 „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” și 7.6 „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural” a fost prelungită până pe 18 decembrie 2015, ora 16.00.

Șah pentru vârstnici!

de Răzvan CĂLIN

Cercul Militar a găzduit o competiție de șah dedicată exclusiv persoanelor vârstnice.

În perioada 17 – 20 septembrie, Cercul Militar din Bârlad a găzduit un concurs de șah destinat exclusiv persoanelor vârstnice. Competiția a fost organizată de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor ”Elena Cuza” din Bârlad și Clubul de Șah „Gheorghe Neștianu” Bârlad.

„Concursul a fost dedicat exclusiv persoanelor de vârsta a III-a pentru că la 1 octombrie sărbătorim Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice. În același timp, s eîmplinesc și 61 de ani de la reorganizarea CARP Bârlad. La competiție s-au înscris 10 concurenți: nouă bărbați și o singură femeie, doamna Valerica Pruteanu. Concursul s-a desfășurat în sistem turneu, open, pe durata a nouă runde, fiecare jucător având timp de gîndire o jumătate de oră”, ne-a declarat Ioan Mocanu, instructor de șah la Clubul „Gheorghe Neștianu”.

Iată lista câștigătorilor: Georgică Dascălu – medalia de aur (40 de lei premiu); Gheorghe Broștiuc – argint (30 de lei); Leonard Nedelcu: argint (30 de lei) și Neculai Cristea – medalia de bronz (20 de lei).

Sancțiuni drastice pentru firma lui Porumboiu

de Marian Mocanu

Cea mai mare firmă agricolă din județ, Comcereal SA, a primit sancțiuni în valoare de circa 12 milioane euro, pentru nerespectarea cerințelor legale privind înregistrarea și identificarea bovinelor aflate în exploatația de la Târzii. Ieri, conducerea APIA Vaslui a arătat motivele care au stat la baza sancțiunilor date în urma unor controale a Curții Europene de Conturi, a Curții de Conturi din România și a ANSVSA. Sancțiunile au fost contestate de cel care deține Comcereal SA, Adrian Porumboiu.

Directorul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui, Răzvan Arteni, a răspuns acuzațiilor lui Adrian Porumboiu făcute în cadrul conferinței de presă susținute miercuri, în care acesta susținea că a fost penalizat fără motiv de APIA cu 12 milioane de euro, subvenții aferente anilor 2012 – 2015. Omul de afaceri vasluian a spus că sancțiunile dictate împotriva societătii sale, Comcereal SA, au fost date arbitrar, fără fundament legal, pentru simplul fapt că s-a omis, dintr-o greșeală omenească, înregistrarea în Registrul Național al Exploatațiilor a deceselor unor animale din exploatația de la Târzii, comuna Oltenești, respectiv a unor viței pentru care nici măcar nu se solicitaseră subvenții.

vitelConform datelor prezentate ieri de directorul APIA, Răzvan Arteni, într-o conferință de presă, în luna martie a anului trecut, la ferma Târzii au fost făcute o serie de controale ce au vizat activitatea din perioada 2012 – 2014. Astfel, o echipă a Curții Europene de Conturi și Agenției Naționale Sanitar Veterinare și pentru Protecția Animalelor (ANSVSA) a controlat activitatea pe anul 2012, inspectori ai Curții de Conturi a României și ANSVSA au verificat registrele aferente anului 2013, și o altă echipă de control a ANSVSA a verificat respectarea de către societatea Comcereal SA a cerințelor legate în materie de gestionare SMR7 – Înregistrarea și Identificarea Bovinelor, din cadrul cadrul angajamentului de Ecocondiționalitate asumat de societatea în cauză. În urma controalelor au fost descoperite nereguli, în sensul că, pentru anul 2012, dintr-un efectiv de 801 bovine, în 131 de cazuri, respectiv 16% din efectiv, existau nereguli privind înregistrarea, în anul 2013 s-a descoperit faptul că din 834 bovine care ar fi trebuit să existe în exploatație, 185 nu erau înregistrate și pentru anul 2014, în cazul controlului efectuat în prima parte a anului 3% din efectivul total de 547 bovine prezentau aceleași nereguli.

Practic, animalele au murit între 2012 și 2014, fără ca aceste decese să fie înscrise nici în Registrul fermei și nici în Registrul Național al Exploatațiilor, așa cum ar fi trebuit.

Comcereal, fiind exploatație comercială, avea obligația să aibă un operator propriu pentru înscrierea de mențiuni în Registrul fermei și în Registrul Național al Exploatațiilor, mențiuni care trebuiau făcute în maxim 24 de ore de la producerea evenimentelor. Societatea are un astfel de operator, în persoana medicului veterinar, care însă nu s-a achitat de obligații. Mai mult, din totalul total de 333 bovine care figurau în evidențele contabile ale firmei ca moarte, dar nu și în cele două registre, pentru un număr de 206 au fost solicitate și acordate subvenții. Practic, chiar dacă animalele moarte erau scoase din firmă, preluate de firma care se ocupa de distrugerea lor, pașapoartele animalelor și crotaliile rămâneau în cadrul societății, și ulterior se cereau subvenții de la APIA pentru animale moarte! Abia în luna martie 2014, la o săptămână după ce au fost notificați că vor fi efectuate controale, reprezentanții Comcereal au retras de la plata subvențiilor un număr de 112 (!?) bovine pentru care se solicitase anterior subvenții, cu toate că, de la începutul anului, numărul deceselor constatate scriptic de inspectorii ANSVSA era de 17!”, a declarat Răzvan Arteni.

Consecință a neregulile constatate în urma controalelor, s-a luat decizia sancționării Comcereal cu restituirea a 20% din subvențiile aferente anului 2012, respectiv a sumei de 796 mii euro, 50% din subvențiile primite în anul 2013, respectiv circa 2,1 milioane euro și sancționarea cu neacordarea de subvenții agricole aferente anilor 2014 și 2015, respectiv câte 4,356 milioane euro. În total aproximativ 12 milioane euro.

“Sancțiunile au fost acordate pentru anii 2012 și 2013 corespunzător procentelor de neregularități descoperit în urma controalelor, în schimb, pentru neregulile din anul 2014, ANSVSA a considerat că, deși numărul de nereguli descoperit este mic, de doar 3% din efectivul de animale, fapta constituie o repetare după o greșeală săvârșită cu intenție, lucru care duce la excluderea de la plata subvențiilor atât pentru anul respectiv, cât și pentru anul următor. Mai mult decât atât, dat fiind faptul că Comcereal SA a semnat un acord de EcoCondiționalitate pentru bunăstarea animalelor, sancțiunile se aplică nu doar pentru subvențiile în zootehnie primite, care însumează circa 100.000 euro la nivelul anului 2014, ci la toate subvențiile, inclusiv cele pentru suprafață, ori la schemele de ajutor financiar în agricultură”, a mai spus Arteni.

porumboiuAcesta a adăugat că din 2007, de când se acordă subvenții europene în agricultură și până în martie 2014, când, la insistența instituțiilor europene au fost făcute aceste controale, firma Comcereal SA nu a fost niciodată controlată de către APIA! Mai mult decât atât, toate sancțiunile au fost dictate de către ANSVSA, APIA Vaslui nefiind implicată în controalele făcute, la agenție ajungând doar deciziile de plată, conform cărora, în termen de 30 de zile de la comunicare, Comcereal SA trebuie să achite suma de aproape 3 milioane euro, subvenții primite ilegal, în caz contrar urmând ca banii să fie recuperați de Finanțele Publice.

„Luni, 23 martie, domnul Porumboiu a depus contestație împotriva deciziei de sancționare și a proceselor verbale de control, procese verbale care fuseseră însușite anterior de reprezentanții Comcereal. Noi am transmis această contestație la București, la Centrul APIA, singurul în măsură să dea un răspuns pe care ulterior noi îl vom pune în aplicare. Repet, sancțiunile au fost dictate de către ANSVSA, APIA Vaslui doar le pune în aplicare! În aceste condiții, prin acuzațiile formulate de domnul Porumboiu consider că se pune presiune asupra instituției, inclusiv prin apariția în presă de materiale denigratoare cu privire la persoana mea”, a mai declarat directorul Răzvan Arteni.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: