Home / Tag Archives: bani

Tag Archives: bani

O elevă din Bârlad a fost amenințată cu moartea de un individ necunoscut, care i-a furat din geantă banii și telefonul din mână

Tâlharii au început să opereze în voie la Bârlad, ziua în amiaza mare, chiar în zone destul de populate.

În urmă cu câteva zile o elevă a fost deposedată de 50 de lei și un telefon, în doi timpi și trei mișcări. Un individ a văzut-o vorbind la mobil, a acostat-o, i-a pus mâna în gât și a obligat-o să-i dea telefonul și banii, fără să țipe pentru că altfel o omoară. S-a întâmplat între blocuri, lângă un market vecin cu părculețul de joacă de lângă Școala „Episcop Iacov Antonovici”. Fata s-a speriat foarte rău, iar la scurt timp au apărut și colegele ei de clasă, cărora le-a spus prin ce a trecut.

O altă femeie a auzit ce s-a întâmplat și le-a rugat pe fete să fie mai atente, să nu mai vorbească la telefon pe stradă și să-și țină gențile în siguranță.

„ În data de 9 octombrie, la ora 11.35, pe apelul de urgență 112, o femeie de 41 de ani din Bârlad a sesizat faptul că fiica sa de 13 ani a fost agresată de o persoană care i-a sustras din geantă un portofel cu bani. Polițiștii fac cercetări pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie”, ne-a declarat Bogdan Gheorghiță, purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui.

Reprezentanții Poliției roagă populația să fie mai vigilentă, iar atunci când observă astfel de fapte de tâlhărie, să le sesizeze imediat pe numărul de urgență 112. Oricând, un om poate fi ajutat dacă există empatie din partea semenilor lui. (Mihaela NICULESCU)

Populația județului Vaslui va plăti tot mai mulți bani pentru serviciile de salubritate

Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Vaslui a actualizat în ședința din luna septembrie 2019 planul anual de evoluție a taxelor și tarifelor aferente colectării și depozitării deșeurilor, până în anul 2038.

Conform acestei previziuni, pentru anul 2020, tariful maximal pentru mediul urban va fi de 11,45 lei/persoană/lună, în timp ce pentru mediul rural de 7,32 lei/persoană/lună. În anul 2038, se estimează că tariful maximal pentru mediul urban va crește la 42,26 lei, iar în mediul rural tariful maximal va crește la 27 lei/persoană/lună. Actualizarea planului anual de evoluție a taxelor și tarifelor a fost necesară ca urmare a modificărilor survenite la câștigul salarial mediu net la nivel național și județean, venitul mediu net al gospodăriilor la nivel național și județean, precum și rata inflației și creșterea reală a PIB în termeni reali.

În aceiași ședință au fost adoptate tarifele distincte pentru anul 2019 privind colectarea, transportul, sortarea și depozitarea deșeurilor pentru populație și instituții, industrie și comerț. Astfel, cele mai mari tarife de colectare și transport deșeuri pentru populația urbană și rurală sunt în zona Vaslui (29 de UAT-uri), urmate de tarifele practicate în zona Huși (13 UAT-uri). Conform aceleiași hotărâri, cele mai mici tarife pentru serviciile de salubritate sunt în zona Bârlad (22 UAT-uri).

Prezent la dezbateri, Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui, a spus că sistemul de management al deșeurilor va fi pus în funcțiune de autoritățile locale și a cerut primarilor să se implice în acest proiect: „Fiecare primar să prezinte în consiliile locale deciziile adoptate de noi, iar observațiile aleșilor locali să fie trimise către ADI Vaslui. Să faceți toate eforturile să implementăm sistemul cât mai repede. Vă cer să dați foarte mare atenție acestui proiect!”. (Dănuț CIOBANU)

Doi bărbați din Negrești au tâlhărit o persoană pentru 150 lei

Polițiștii negreșteni au verificat activitatea a doi bărbați în vârstă de 28, respectiv 29 de ani, din orașul Negrești, bănuiți de comiterea unei infracțiuni de tâlhărie calificată.

În seara zilei de 1 octombrie, polițiștii negreșteni au fost sesizați, prin apel la 112, cu privire la faptul că, un bărbat de 24 de ani, din localitatea Dumești, județul Vaslui, a fost deposedat, prin violență, de 150 lei, de doi bărbați necunoscuți.

„În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că incidentul s-a produs pe terasa unui local de alimentație publică de pe strada Unirii a orașului Negrești, unde victima se afla însoțită de două cunoștințe. Agresorii au folosit un cuțit pentru a amenința și a determina victima să le dea suma de bani sus-menționată, invocând o datorie mai veche pe care fratele victimei ar fi avut-o față de ei.”, a precizat conducerea IPJ Vaslui, într-un comunicatul de presă.

Față de aceștia, polițiștii au luat măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore. (A.P.)

Bani pentru apicultorii care au avut pierderi în urma inundațiilor din primăvară

Apicultorii care au înregistrat pierderi în urma ploilor torențiale din perioada martie – mai 2019 vor primi un ajutor financiar de la bugetul de stat.

Pe 24 septembrie 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial o hotărâre privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2019 asupra sectorului apicol”. Măsura este destinată apicultorilor din domeniul producției primare, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție. Valoarea sprijinului financiar este de 20 lei/ familia de albine. Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar, apicultorii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data 1 martie 2019 și să dețină familii de albine înregistrate/ autorizate la Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă. Pentru obținerea sprijinului, solicitanții trebuie depună o cerere la Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui, până la data de 31 octombrie 2019.

În situația în care beneficiarii dețin în exploatație mai multe stupine situate pe raza mai multor unități administrativ-teritoriale din județe diferite, aceștia depun o singură cerere la direcția pentru agricultură pe teritoriul căreia beneficiarul deține numărul cel mai mare de familii de albine.

Prin acordarea acestui ajutor se urmărește echilibrarea balanței veniturilor și cheltuielilor apicultorilor, ajutându-i să se reașeze într-o poziție mult mai stabilă”, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui. (Dănuț CIOBANU)

Banii pentru proiectele de dezvoltare nu sunt cheltuiți din cauza crizei de muncitori

Criza forței de muncă se reflectă negativ asupra execuției bugetare pentru acest an. La data de 31 iulie 2019, secțiunea de funcționare a bugetului municipiului Vaslui era realizată în proporție de 52,3%. Astfel, dintr-un program de 103,3 milioane de lei, pentru funcționare s-a cheltuit suma de 54,1 milioane de lei.

În schimb, la capitolul dezvoltare realizările sunt mult mai modeste. Dintr-un program de 17,8 milioane de lei de la bugetul local pentru investiții publice, a fost cheltuită suma de 5,4 milioane de lei, ceea ce reprezintă un procentaj de numai 30,4%.

Multe din proiectele de investiții de la nivelul municipiului Vaslui bat pasul pe loc, din cauza lipsei de forță de muncă. O parte din firmele care realizează lucrările sunt din alte zone ale țării, iar atunci când au câștigat licitațiile publice au mizat pe forța de muncă de la nivel local. Cum județul Vaslui se confruntă cu o criză acută de personal, firmele de construcții au rămas descoperite și nu își mai pot realiza contractele asumate.

„Sumele de la secțiunea funcționare au finanțat activitățile din municipiu. Vorbim despre igienizare, reparații străzi, finanțare unități din subordine, activități culturale și sportive, școli, creșe sau asistență socială. La secțiunea dezvoltare am alocat bani pentru finalizarea mai multor investiții. În Cartierul 13 Decembrie vom face recepția în luna august la lucrările de modernizare a infrastructurii, iar pe strada Avram Iancu lucrările sunt, de asemenea, aproape de finalizare. Am alocat bani și pentru bazar, reparațiile de la Liceul Emil Racoviță, reabilitarea centralei termice de pe Cuza Vodă căreia i se va da o nouă destinație etc.”, a spus Vasile Pavăl, primarul municipiului Vaslui.

La data de 31 iulie 2019, veniturile colectate la bugetul local al municipiului Vaslui erau de 69,6 milioane de lei. Pentru acest an, veniturile estimate la buget sunt în valoare totală de 110 milioane de lei. (Dănuț CIOBANU)

În Consiliul Județean, regula se confirmă: amendamentele PSD-ului se transformă în bani, amendamentele PNL-ului doar în promisiuni

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui a repartizat sume de bani din fondul la dispoziție pentru 17 UAT-uri. Dacă inițial repartizarea de fonduri a vizat doar 13 comune, au mai primit bani încă patru UAT-uri: Ciocani – 300 mii lei, Banca – 250 mii lei, Miclești – 200 mii lei, Bogdana – 100 mii lei. Cele patru comune au fost incluse în două amendamente, formulate de majoritatea PSD. Opoziția a depus opt amendamente care au fost respinse, urmând ca în ședința CJ-ului din august să fie onorate și acestea.

A treia repartizare de fonduri către unitățile administrativ teritoriale (UAT) din fondul la dispoziția Consiliului Județean (CJ) Vaslui s-a desfășurat după același tipar. Opoziția și puterea au depus mai multe amendamente, pentru ca în final să fie aprobate doar propunerile majorității.

Primul amendament a fost formulat de Gheorghe Croitoru, consilier PSD, care a solicitat ca și comuna Ciocani să primească 300 mii lei, iar comuna Bogdana suma de 100 mii lei. “Am discutat cu primarul din Bogdana și mi-a spus că are de asfaltat un drum comunal și vrea să achiziționeze un microbuz. Autoritățile din Ciocani înregistrează arierate și au nevoie de bani pentru a plăti aceste datorii. Cum s-au dat sume la alte comune, să se acorde fonduri și acestor UAT-uri”, a spus Gheorghe Croitoru.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus că este de acord cu cele două propuneri, adăugând că a discutat și el cu autoritățile locale din cele două comune. “La Bogdana se vrea asfaltarea unui tronson de un kilometru de drum, care se află între două drumuri asfaltate. Pentru ambele comune sunt motivații serioase să acceptăm aceste propuneri”, a precizat Buzatu.

La rândul lui, Vasile Mariciuc, vicepreședintele CJ Vaslui, a depus un amendament prin care a propus ca și comuna Banca să primească suma de 250 mii lei și comuna Miclești suma de 200 mii lei. “La Banca, autoritățile locale vor folosi banii pentru reabilitarea unor drumuri comunale. De asemenea, în Miclești nu este un cămin cultural, iar primăria vrea să modernizeze o clădire pentru a o transforma în centru cultural. Această locație va putea fi utilizată și pentru organizarea alegerilor electorale care vor veni în perioada următoare”, a precizat Vasile Mariciuc.

Amendamentele opoziției, respinse

Consilierii liberali au venit cu opt amendamente, prin care au solicitat acordarea de fonduri pentru Al. Vlahuță – 138 mii lei, Bogdana – 200 mii lei, Oltenești – 200 mii lei, Boțești – 90 mii lei, Grivița – 200 mii lei, Tanacu – 200 mii lei, Pungești – 200 mii lei și Vetrișoaia – 200 mii lei. Acești bani vor fi folosiți pentru plata unor arierate, alimentări cu apă, rețele de canalizare, repararea de școli etc.

“Repartizarea sumei totale pe care a primit-o județul Vaslui nu a fost făcută la fel ca în alte județe. Nu s-a făcut just, către toți cetățenii județului. În țară nu s-a procedat similar ca în județul Vaslui. Acolo au primit bani toate UAT-urile, pe când la noi UAT-urile cu primari liberali au fost nedreptățite. Doar două comune cu primari liberali primesc bani, ceea ce reprezintă 7,6% din suma alocată. Nu e respectat algoritmul politic”, a spus Neculai Viziteu, consilier PNL.

După supunerea la vot a amendamentelor, cele propuse de reprezentanții PSD au fost aprobate, în timp ce liberalii au primit promisiunea că toate amendamentele vor fi rezolvate la următoarea ședință a CJ-ului din luna august. Înaintea celei de-a treia repartizări de bani, fondul la dispoziția CJ Vaslui mai avea suma de 11.074 mii lei. Pe lângă cele patru comune susținute în amendamentele aprobate, au mai primit bani un număr de 13 UAT-uri: Arsura – 50 mii lei, Bogdănești – 350 mii lei, Delești – 100 mii lei, Drînceni – 250 mii lei, Duda Epureni – 200 mii lei, Epureni – 200 mii lei, Laza – 100 mii lei, Munteni de Jos – 150 mii lei, Oșești – 300 mii lei, Poienești – 100 mii lei, Ștefan cel Mare – 200 mii lei, Vulturești – 127 mii lei, Zorleni – 500 mii lei.

Primarii vasluieni sunt cu finanțele la pământ: nu mai au bani de investiții și asistență socială

de Dănuț CIOBANU

Primarii comunelor vasluiene așteaptă cu nerăbdarea rectificarea bugetului de stat. La această dată, primăriile nu mai au bani pentru investiții, iar resursele pentru plata asistenței sociale ajung până cel târziu în luna septembrie. Chiar dacă Consiliul Județean Vaslui mai alocă bani din fondul la dispoziție, sumele sunt total insuficiente pentru autoritățile locale. Primarii privesc cu speranță către Guvern și au propus ca plata asistenței sociale să fie preluată la bugetul statului.

Primarii din comunele județului Vaslui așteaptă cu nerăbdare rectificarea bugetului general consolidat al statului, de la sfârșitul acestei luni. În principal, fondurile vor fi orientate către cheltuielile de asistență socială și pentru investiției.

Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu și președintele Asociației Comunelor din România (ACOR) – Filiala Vaslui, a spus că primarii au făcut mai multe propuneri Guvernului, care au fost prezentate în discuțiile din această săptămână cu conducerea Ministerului de Finanțe.

“Am adoptat mai multe propuneri în Comitetul Director și am mandatat președintele ACOR să ne reprezinte în negocierile cu Ministerul Finanțelor. Așteptăm ca prin această rectificare să fie acoperite cheltuielile legate de implementarea proiectelor europene și plata asistenților personali ai persoanelor cu handicap, deoarece comunele nu au bani suficienți. Așteptăm și banii pentru situațiile deosebite, provocate în urma inundațiilor din lunile trecute. Toate comunele din județ au nevoie la această dată de bani. Cele mai mari probleme cu finanțarea le au comunele mai mici”, a spus Neculai Moraru.

Chiar dacă Consiliul Județean Vaslui este la a treia repartizare de fonduri din acest an, speranța primarilor de a primi sume consistente este la Guvernul României.

“Așteptăm rectificarea, pentru că altă soluție nu este dacă vrei să faci ceva. Pentru funcționare și plata salariilor poate ne descurăm, dar ne trebuie bani să dezvoltăm comunitățile noastre. Și la plata asistenților personali sunt sume mari, iar majoritatea comunelor mai au bani până în septembrie. În comuna Fălciu, pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap și plata indemnizațiile ne trebuie lunar 100.000 de lei. Așteptăm rectificarea pentru cheltuielile cu asistența socială și investițiile”, a mai spus Neculai Moraru.

Comunele cer ca statul să plătească asistența socială

În această săptămână, la sediul Guvernului au avut loc discuții între primari și ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, pe marginea rectificării bugetare. Reprezentanții Asociațiilor Municipiilor din România au ieșit nemulțumiți de la discuții, privind sumele de bani pe care le vor primi la rectificare.

La rândul lor, primarii de comune au solicitat ca mai multe cheltuieli să nu mai fie suportate din bugetul local, ci din cel central.

Doamne ferește să fim de acord să primim mai puțini bani. Propunerea noastră este următoarea: cheltuielile pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap și indemnizațiile integral să fie cheltuiala bugetului de stat, fiind o sumă incontrolabilă de bugetele autoritățile locale. Trebuie să dispară o serie de cheltuieli de la administrația locală și asta implică o modificare a legii Educației. Salariile conducătorilor microbuzelor școlare, funcționarea microbuzelor școlare, evaluarea periodică a elevilor, bursele elevilor, transportu elevilor, naveta cadrelor didactice, examinarea periodică, asigurarea sănătății în muncă trebuie să fie la bugetul de stat”, a declarat presei centrale la finalul întâlnirii Emil Drăghici, președintele ACOR.

Se împart iar banii județului: 13 comune vor primi o gură de oxigen

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui va aproba în ședința de astăzi a treia repartizare de sume către UAT-uri. Un număr de 13 comune vor primi în total suma de 2.627 mii lei. Sumele provin din fondul la dispoziția CJ-ului, care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019. La începutul acestui an fondul avea 28.492 mii lei. În urma celor trei repartizări de fonduri, CJ-ul va mai avea la dispoziție 8.447 mii lei.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va adopta a treia repartizare de fonduri către unitățile administrativ teritoriale (UAT) din fondul la dispoziție. Astfel, un număr de 13 UAT-uri vor primi 2.627 mii lei. Este vorba despre comunele Arsura – 50 mii lei, Bogdănești – 350 mii lei, Delești – 100 mii lei, Drînceni – 250 mii lei, Duda Epureni – 200 mii lei, Epureni – 200 mii lei, Laza – 100 mii lei, Munteni de Jos – 150 mii lei, Oșești – 300 mii lei, Poienești – 100 mii lei, Ștefan cel Mare – 200 mii lei, Vulturești – 127 mii lei, Zorleni – 500 mii lei.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că administrațiile locale au formulat adrese, prin care au prezentat nevoia reală de fonduri.

“Sunt mai multe comunități care au nevoie de sume pentru diferite proiecte, care se realizează cu finanțare europeană sau prin PNDL. Primăria Arsura primește bani pentru repararea mai multor poduri afectate de inundații, iar la Bogdănești banii sunt folosiți pentru modernizarea unui drum comunal și niște săli de clasă. La Drînceni este nevoie de forarea unor puțuri pentru alimentarea cu apă potabilă, iar în comuna Zorleni fondurile repartizate sunt utilizate la capitolul cheltuieli neeligibile aferente unor proiecte europene .Aceasta este a treia repartizare de fonduri. În luna august, după rectificare bugetului de către Guvern, vom repartiza și suma rămasă”, a spus Ciprian Trifan.

Cum s-au repartizat banii?

La începutul acestui an, CJ Vaslui a avut la dispoziție din impozitul pe venit suma de 28.492 mii lei, care se repartizează integral în anul 2019 comunelor, orașelor și municipiilor. Prima repartizare de fonduri a fost operată în cursul lunii aprilie, când 13 UAT-uri au primit în total suma de 4.300 lei pentru a-și putea închide bugetele pe anul 2019. Tot din fondul la dispoziția CJ-ului, alte două UAT-uri au primit suma totală de 518 mii lei: Dragomirești – 401 mii lei și Boțești – 117 mii lei. În urma alocărilor de resurse financiare, fondul aflat la dispoziția CJ Vaslui mai avea disponibilă suma de 23.674 mii lei.

La a doua repartizare de fonduri, aleșii locali urmau să repartizeze în total suma de 11.700 mii lei, pentru un număr de 39 UAT-uri. În urma unor amendamente, ăn afară de acestea au mai primit bani și alte primării: Bârlad – 500.000 lei, Bogdana – 100.000 lei, Grivița – 100.000 lei, Deleni – 100.000 lei și Vulturești – 100.000 lei.

În prezent, înaintea celei de-a treia repartizări de bani, fondul la dispoziția Consiliului Județean Vaslui mai are suma de 11.074 mii lei.

Fondul la dispoziția CJ Vaslui care reprezintă 7,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa la bugetul stat în anul 2019 se repartizează pentru: susținerea programelor de dezvoltare locală; susținerea programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală; cheltuieli de funcționare pe care UAT-urile nu le pot finanța din venituri proprii și din sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor.

Bărbat arestat pentru că a furat 17.500 lei

Un bărbat a fost reținut de către polițiștii vasluieni pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat.

Polițiștii Municipiului Vaslui au probat activitatea infracțională a unui bărbat în vârstă de 52 de ani, din comuna Blândești, județul Botoșani, bănuit de comiterea unei infracțiuni de furt calificat în localitatea Dragomirești, județul Vaslui. În urma cercetărilor efectuate de către polițiștii vasluieni s-a stabilit faptul că, în ziua de 28 iunie, bărbatul, care pretindea că este un cunoscut al persoanei vătămate, a convins-o că dorește să depoziteze o cantitate de cherestea în curtea locuinței acesteia și că o va recompensa la întoarcere.

Cu ocazia șederii în gospodăria persoanei vătămate, profitând de vârsta înaintată de acesteia (79 de ani), autorul a sustras o cutie metalică în care se afla suma de 17.500 lei. Prejudiciul rezultat a fost recuperat parțial, urmând a fi predat persoanei vătămate.

„Împotriva bărbatului a fost luată măsura reținerii pe o perioadă de 24 de ore în data de 01 iulie a.c., iar în cursul zilei de ieri, acesta a fost prezentat Judecătoriei Vaslui, care a dispus arestarea sa preventivă, pentru o perioadă de 30 de zile.”, a transmis conducerea IPJ Vaslui  într-un comunicat de presa. (A.P.)

Dublă spargere în zona Stadion din Bârlad

Dublă spargere în zona Stadion din Bârlad. În cursul nopții trecute, indivizi necunoscuți au pătruns prin efracție în două spații – un atelier de reparații TV și un centru de amanet. Scopul a fost jefuirea acestuia din urmă, hoții ajungând aici după ce au distrus peretele despărțitor dintre cele două spații.

Alarma s-a dat în această dimineață, la ora 6.30, când proprietarul atelierului de reparații TV a venit la muncă. Omul a găsit ușa deschisă dar și-a dat seama ce s-a întâmplat în momentul în care a descoperit gaura din peretele despărțitor.

”Zona a fost securizată, iar politistii au demarat o ancheta pentru a afla in ce conditii s-a produs evenimentul. În aceste momente se fac cercetări la fața locului”, ne-a declarat Bogdan Gheorghiță, purtător de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Vaslui.

Lovitura a fost, potrivit tuturor aparențelor, bine plănuită. Hoții au venit dotați cu toate uneltele necesare spargerii peretelui, operațiune la care ar fi lucrat ore în șir. În mod ciudat, zgomotul nu a atras atenția nimanui.

Vom reveni cu amănunte. (S.M.)

EXCLUSIV Spitalul ”Elena Beldiman” este salvat: suma năucitoare pe care Ministerul Sănătății o bagă în contul spitalului imediat după Paște

de Simona MIHĂILĂ

Colac de salvare nesperat pentru Spitalul de Urgențe ”Elena Beldiman” Bârlad. Ieri, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a semnat un ordin prin care spitalul bârlădean va primi fonduri în valoare de peste 13 milioane de lei (130 de miliarde de lei vechi) pentru a se dota cu aparatură și echipamente medicale. Este suma cea mai mare de bani pe care un spital din județul Vaslui o primește, după 1990, la capitolul dotări.

Este vorba, exact, de 13.382.000 de lei, bani care vor intra  în contul unității pe 3 mai, adică imediat după mini-vacanța de Paște.

Totodată, Spitalul Județean de Urgență Vaslui va primi suma de 4.793 milioane lei, Spitalului municipal Huși i-au fost repartizați 2.298 milioane lei lei, în timp ce la Spitalul Murgeni vor ajunge 760.000 lei.

Deputatul PSD Adrian Solomon, unul dintre parlamentarii de Vaslui care au făcut demersuri repetate pe lângă ministerul de resort pentru ca spitalul bârlădean să fie salvat de la declasificare, a confirmat informația primirii acestor bani de către Spitalul ”Beldiman”.

”În urma semnării ordinului privind distribuirea bugetului Ministerului Sănătății pe capitole de investiții, Bârladului, spitalului bârlădean mai exact, îi revin 13 milioane de lei. Sperăm ca autoritățile locale să utilizeze cu înțelepciune și acești bani, dar și fondurile direcționate din impozitul pe venit, adică 12 milioane de euro, pentru a reabilita sau a construi o clădire nouă pentru secțiile ce necesită acest lucru. Este, iată, un punct al programului de guvernare îndeplinit în mod fericit pentru municipiul nostru, în urma stăruințelor, de mai mulți ani, ale mele și ale colegilor mei, privind spitalul bârlădean. Doctorilor din această unitate, le doresc să aibă capacitatea de a obține din partea conducerii, cele mai bune condiții pentru desfășurarea activității, astfel încât actul medical să nu sufere niciun moment de lipsuri materiale. Salariile li s-au mărit, acum vor avea și dotări, tot ce le rămâne de făcut este să fie și oameni! Dacă umblă, mai departe, cu mâna în buzunarul pacienților, nu vor mai avea nicio scuză. Nici față de contribuabili, nici în fața Celui de Sus!”, ne-a declarat deputatul Adrian Solomon.

 

 

 

Primarii vasluieni se țin de ”năstrușnicii”: cer bani ca să scoată comunele din noroaie

de Dănuț CIOBANU

Conducerea Consiliului Județean Vaslui îi anunță pe primari că vor fi verificați la sânge, în ceea ce privește execuția bugetară pe 2019. Doar în bază execuției bugetelor, primarii vor mai primi, sau nu, sume pentru echilibrare. Dacă în anii trecuți CJ-ul a mai finanțat și unele «năstrușnicii», după cum s-a exprimat Dumitru Buzatu, șeful județului, în acest an situația se va schimba radical. ”Cererile de finanțare primite de la primari depășesc bugetul SUA. De aceea, ne vom uita cu mare atenție pe execuția bugetară”, a spus Buzatu, președintele CJ Vaslui.

Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a spus că fiecare unitate administrativ teritorială din județ va primi sumele necesare pentru închiderea bugetului pe 2019. Pentru această echilibrare se va utiliza fondul de 7,5% din impozitul pe venit care este la dispoziția CJ Vaslui. Acesta are o valoare totală de 29.000 mii lei, din care 13,800 mii lei reprezintă impozitul pe venit colectat la nivelul județului Vaslui, iar restul banilor provin din alocări de la alte județe.

“Vom urmări cu atenție execuția bugetară pentru fiecare UAT, în baza datelor primite de la Agenția Județeană a Finanțelor Publice. Fondul de 7,5% la dispoziția CJ-ului a fost reținut și vom face echilibrările punctual, în funcție de fiecare UAT. Cererile de finanțare primite de la primari depășesc bugetul SUA. De aceea, ne vom uita cu mare atenție pe execuția bugetară. Anul trecut s-au încheiat toate bugetele. Vom lua execuția și vom vedea necesarul de fonduri. În trecut am mai finanțat și năstrușnicii de ale primarilor. În execuția bugetului mai sunt și rectificări sau sume suplimentare. Grija noastră este ca toate bugetele să se închidă. Nu vom mai consulta primarii în ceea ce privește repartizarea sumelor la dispoziția CJ-ului, pentru că avem datele de la aceștia”, a spus Dumitru Buzatu.

Primari nemulțumiți

După ședința extraordinară din data de 25 martie 2019, primarii din județul Vaslui s-au arătat nemulțumiți de modul în care s-au repartizat sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe anul 2019. Edilii susțin că vor trebui să ia banii de la investiții pentru plata asistenței sociale și funcționarea primăriilor. De asemenea, aleșii locali cred că, dacă vor vrea să facă investiții, trebuie să stea cu mâna întinsă la CJ Vaslui pentru a primi bani din fondul la dispoziție.

CJ Vaslui a repartizat către UAT-uri un procentaj de 17,5% din cotele defalcate din impozitul pe venit în sumă de 32.349 mii lei.

Cotele defalcate din TVA au fost repartizate către UAT-uri pe trei trepte.

Prima treaptă este în sumă de 348.241 mii lei și a fost alocată pentru asigurarea bugetului minim pentru funcționarea UAT-urilor. Este vorba despre alocări de 450 lei/locuitor/an pentru bugetul județului, 12 milioane de lei/an pentru municipii, 6 milioane de lei/an pentru orașe și 1.000 lei/locuitor/an pentru comune, dar nu mai puțin de 2 milioane lei.

A doua treaptă de alocare de TVA este în sumă de 19.375 lei și vizează acoperirea diferențelor la alocările din impozitul pe venit și TVA echilibrate în 2018, față de 2019. Mai exact, UAT-urile care au primit mai puțini bani în 2019, s-a completat din această sursă pentru acordarea sumelor la nivelul anului 2018.

A treia treaptă de alocare a TVA-ului este în valoare de 77.947 mii lei și este destinată pentru cheltuielile legate de asistență socială în anul 2019.

Ședință extraordinară a CJ Vaslui, pentru echilibrarea bugetelor locale

Consiliul Județean (CJ) Vaslui convoacă pentru luni, 25 martie 2019, o ședință extraordinară pentru distribuirea sumelor de echilibrare a bugetelor unităților administrativ teritoriale. Pe ordinea de zi a ședinței este un singur punct: “Proiect de hotărâre privind repartizarea pe unitățile administrativ-teritoriale ale județului Vaslui a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe anul 2019 și estimările pentru anii 2020-2022″.

În aceste zile, la CJ Vaslui au loc consultări cu reprezentanții primăriilor, pentru a vedea care este necesarul de finanțare pentru fiecare comunitate. După aprobare proiectului privind echilibrarea bugetelor locale, hotărârea va fi transmisă la ANAF și urmeză ca fiecare UAT să își primească sumele aferente. Ulterior, CJ Vaslui va începe întocmirea bugetului județului pentru acest an. De asemenea, în paralel, UAT-urile vor putea să își realizeze bugetele dispunând de sumele repartizate de CJ Vaslui, de către ANAF și sumele realizate din venituri proprii.

În acest an, CJ Vaslui repartizează din impozitul pe venit cota de 17,5% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.

Din impozitul pe venit județul Vaslui primește suma de 32.349 mii lei, din care bugetul CJ Vaslui primește 16.082 mii lei, iar UAT-urile 16.267 mii lei.

Din cotele defalcate din taxa pe valoarea adaugată județul Vaslui a primit 445.563 mii lei, din care bugetul CJ Vaslui primește 173.122 mii lei, iar UAT-urile 272.439 mii lei. De asemenea, județul Vaslui primește pentru drumurile județene și comunale o sumă totală de 20.398 mii lei, fonduri care vor fi repartizate de către CJ Vaslui pentru fiecare UAT. (Dănuț CIOBANU)

Banii pe 2019! – CJ Vaslui a calculat sumele care vor fi repartizate pentru echilibrarea bugetelor locale

de Dănuț CIOBANU

Consiliul Județean Vaslui va aproba, săptămâna viitoare, proiectul de hotărâre privind echilibrarea bugetelor locale pe anul 2019. În aceste zile, conducerea CJ-ului se consultă cu reprezentanții consiliilor locale, în ceea ce privește necesarul de fonduri pentru fiecare UAT. În baza formulei primite de la ANAF, au fost calculate sumele care vor fi repartizate bugetului CJ Vaslui și UAT-urilor din impozitul pe venit și TVA.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a început să lucreze la echilibrarea bugetelor unităților administrative teritoriale (UAT) pe anul 2019. În cursul zilei de ieri Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis la CJ Vaslui formula de calcul, conform căreia se vor face repartizările de resurse financiare.

În acest an, CJ Vaslui repartizează din impozitul pe venit cota de 17,5% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor. Din impozitul pe venit județul Vaslui primește suma de 32.349 mii lei, din care bugetul CJ vaslui primește 16.082 mii lei, iar UAT-urile 16.267 mii lei.

Din cotele defalcate din taxa pe valoarea adaugată județul Vaslui a primit 445.563 mii lei, din care bugetul CJ Vaslui primește 173.122 mii lei, iar UAT-urile suma de 272.439 mii lei.

De asemenea, județul Vaslui primește pentru drumurile județene și comunale 20.398 mii lei, fonduri care vor fi repartizate de CJ vaslui pentru fiecare UAT.

Primarii, chemați la consultări

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că săptămâna viitoare consilierii județeni vor avea pe masă proiectul de hotărâre privind echilibrarea bugetelor locale. Ulterior, după aprobare, hotărârea va fi transmisă la ANAF și urmeză ca fiecare UAT să își primească sumele aferente.

Formula de acordare a sumelor de la bugetul consolidat al statului este mai complicată. O parte din bani se acordă UAT-urilor prin CJ Vaslui, iar alte fonduri se transmit de către ANAF direct localităților în baza unor formule. În aceste zile noi avem consultări cu reprezentanții consiliilor locale, pentru a vedea care este necesarul de finanțare pentru fiecare comunitate. Vom merge cu proiectul de hotărâre privind echilibrarea bugetelor pentru a fi aprobat în ședința ordinară a CJ-ului. Lucrăm toți sub presiunea timpului, pentru că vrem să avem cât mai repede aprobate bugetele. În acest fel nu ne vom mai desfășura activitatea sub restricția de a cheltui doar 1/12 din bugetul pe anul trecut, vom putea da drumul la investiții și la alte proiecte”, a spus Ciprian Trifan.

După aprobarea hotărârii privind echilibrarea, CJ Vaslui va începe întocmirea bugetului județului pentru acest an. De asemenea, în paralel, UAT-urile vor putea să își realizeze bugetele dispunând de sumele repartizate de CJ Vaslui, de către ANAF și sumele realizate din venituri proprii.

Bugetul a fost promulgat pe 15 martie 2019

Vineri, 15 martie, președintele Klaus Iohannis a promulgat legea bugetului pe 2019. Reamintim că Președintele României a retrimis, vineri, 8 martie 2019, bugetul de stat la Parlamentul României pentru reexaminare, după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate. Președintele statului a acuzat faptul că alocarea resurselor bugetare se bazează pe prognoze economice nerealiste.

Legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost trimisă spre promulgare președintelui în data de 20 februarie 2019. În temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, în data de 22 februarie 2019, Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională, iar în data de 6 martie 2019 instanța constituțională a constatat că legea este constituțională.

Granturile SEE și Norvegiene la dispoziția autorităților vasluiene – 24 milioane de euro pentru salvarea monumentelor istorice

de Dănuț CIOBANU

Instituțiile, autoritățile publice, organizațiile neguvernamentale dar și IMM-urile din județul Vaslui au o oportunitate imensă de a obține finanțare externă nerambursabilă pentru sectorul cultural. Este vorba despre Programul RO-Cultura, finanțat prin Granturile SEE și Norvegiene 2014-2021, care are ca obiectiv consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală și managementul patrimoniului cultural. Joi, 21 martie 2019, la Iași, va avea loc un seminar regional de informare în cadrul programului RO-Cultura.

Bugetul programului RO-Cultura “Antreprenoriat cultural, patrimoniu cultural și schimb cultural” este de 29.015.294 euro. Din valoarea totală, 24.663.000 euro este finanțare externă nerambursabilă și 4.352.294 euro co-finanțarea națională. Finanțarea externă este asigurată de un grup de state donatoare (Norvegia, Islanda, Liechtenstein) – Granturi SEE și Norvegiene 2014-2021.

Obiectivele programului vizează îmbunătățirea managementului patrimoniului cultural prin restaurarea și revitalizarea unor monumente istorice, prin susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate și prin revitalizarea patrimoniului cultural al minorității rome.

Proiectul mai urmărește îmbunătățirea accesului la cultură prin consolidarea antreprenoriatului cultural, precum și cooperarea culturală internațională în domeniul patrimoniului cultural și domeniul creației artistice contemporane.

Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerul Culturii și Identității Naționale, în calitate de operator de program, va organiza joi, 21 martie 2019, la Iași, un seminar regional de informare în cadrul programului RO-Cultura, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021.

Seminarul va avea loc la Muzeul Unirii Iași și va reuni entități publice și private interesate de oportunitățile de finanțare din domeniul cultural.

Șapte apeluri de finanțare

Programul cuprinde șapte apeluri de proiecte ce vor fi lansate în următorii trei ani, în valoare totală de 26.685.000 euro, structurate astfel:

apel 1 – restaurarea și revitalizarea monumentelor istorice (16.000.000 euro);

apel 2 – susținerea expozițiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate (1.285.000 euro);

apel 3 – revitalizarea patrimoniului cultural al minorității rome (900.000 euro);

apel 4, 5 și 6 – consolidarea antreprenoriatului cultural și dezvoltarea audienței și a publicului (6.500.000 euro);

apel 7 – sprijinirea inițiativelor culturale despre minoritatea romă (2.000.000 euro).

Valoarea finanțării nerambursabile a proiectelor va fi cuprinsă între 200.000 – 2.000.000 euro; 50.000 – 200.000 euro; 50.000 – 130.000 euro

Valoarea finanțării nerambursabile va fi cuprinsă între 80% -100% din costurile totale eligibile. Implementarea proiectelor nu poate depăși 30 aprilie 2024.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, le promite primarilor că vor primi bani pentru investiții

de Dănuț CIOBANU

Primarii vasluieni vor primi fonduri pentru a finaliza toate cele 251 de proiecte declarate eligibile în cadrul PNDL 2. Asigurarea a venit de la Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor. Banii sunt destinați pentru revizuirea devizelor generale ale proiectelor, pentru a fi acoperită creșterea salariilor din sectorul construcțiilor. După majorarea lefurilor în construcții de la începutul acestui an, firmele au început să nu mai fie prezente la licitații pentru a-și adjudeca contracte de execuție.

Firmele de construcții au parte de vești bune privind derularea investițiilor din cadrul PNDL 2. Neculai Moraru, primarul comunei Fălciu și președintele Asociației Comunelor din România – Filiala Vaslui, a spus că reprezentanții asociației au avut o întâlnire cu Eugen Teodorovici, ministrul de Finanțe, unde s-a discutat problema actualizării valorii contractelor de investiții.

„Avem promisiuni că toate contractele vor fi aduse la zi în ceea ce privește valoare și sunt bani pentru finalizarea tuturor investițiilor. Fondurile vor putea ajunge la unitățile administrativ teritoriale pe trei căi. În primul rând, excedentul înregistrat de UAT-uri pe anul 2018 va putea fi utilizat pentru revizuirea devizelor generale ale proiectelor, în vederea majorării valorii contractelor. Acolo unde nu există excedent bugetar, banii vor veni prin echilibrarea bugetelor locale de la Consiliul Județean. Dacă nici prin echilibrare UAT-urile nu vor avea bani, se vor face alocări de la bugetul de stat. Banii sunt destinați pentru revizuirea devizelor generale ale investițiilor, pentru a fi acoperită creșterea salariilor din sectorul construcțiilor. Primarii trebuie să știe că vor primi fondurile necesare și toate proiectele se vor face”, a spus Neculai Moraru.

De la 1 ianuarie 2019, potrivit OUG 114/2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în domeniul construcțiilor se stabilește la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.

Constructorii nu se mai înghesuie la licitații

Consiliul Județean Vaslui și autoritățile publice locale au obținut finanțare de la Ministerul Dezvoltării pentru 251 de proiecte declarate eligibile în cadrul PNDL 2. În total, valoarea investițiilor se ridică la 860 milioane de lei. Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitare școli, construirea de creșe și grădinițe.  De altfel, la nivel local, primarii se confruntă deja cu primele efecte ale modificării cuantumul salariilor din sectorul construcțiilor.

„Este o criză mare de firme de construcții civile în județul nostru. Dacă la licitațiile pentru asfaltarea drumurilor mai sunt constructori care licitează, în construcțiile civile nu găsești pe nimeni. Eu am două proiecte finanțate prin PNDL 2, pentru construcția unei grădinițe și a unui dispensar. De când s-a făcut salariul în construcții de 3.000 de lei, firmele nu mai participă la licitații pentru că nu le mai convine financiar. Firma vine cu o ofertă la o licitație, iar în situația în care trebuie să dea mai mulți bani la muncitori are de pierdut din punct de vedere financiar”, a spus Liviu Pârciu, primarul comunei Viișoara.

Peste 50% dintre certurile din cuplu sunt cauzate de lipsa banilor. Iata ce poti face pentru a nu te confrunta cu o astfel de situatie!

In ultima perioada ai constatat ca majoritatea lucrurilor pe care le discuti cu partenerul de viata sunt legate doar de aspectul financiar? Exista des certuri si discutii in contradinctoriu din pricina banilor si a cheltuielilor majore, pe care celalalt le considera nejustificate?

Aceste situatii sunt prezente la majoritatea cuplurilor, mai ales pentru ca in prezent a duce o existenta linistita si confortabila din punct de vedere financiar este destul de obtinut.

 

Descopera ce ai putea sa faci pentru a a evita certurile dintre tine si partenerul de viata!

 

 

  • Axati-va pe investitiile necesare

 

Mai ales atunci cand urmeaza sa investiti intr-un bun comun precum o casa sau o masina si nu aveti suficienti bani la dispozitie, ar trebui sa va limitati la a face cheltuieli inutile. Mai mult decat atat, pentru a nu fi tentati sa cheltuiti banii pe care ii aveti pe alte lucruri, puteti apela la creditul online urgent pentru a completa bugetul necesar achizitionarii bunului dorit. Majoritatea oamenilor opteaza pentru aceasta varianta pentru a se bucura de lucrul de care au nevoie, dar si pentru a fi siguri ca nu risipesc banii pe lucruri neimportante si care nu le-ar aduce niciun beneficiu mai tarziu. Daca si tu, impreuna cu partenerul de viata considerati ca aceasta varianta este cea potrivita pentru voi, acceseaza site-ul dorit pentru finantarea unui credit si alegeti o varianta personalizata, care sa va avantajeze.

 

 

  • Alocati o suma de bani pentru fiecare actiune si incercati sa respectati acest aspect

 

Este foarte imporant sa stabiliti un buget aproximativ pentru fiecare actiune in parte, ca de exemplu: o suma pentru cumparaturile pentru casa, un buget pentru cumparaturile alimentare, etc., iar in acest fel nu veti fi tentati sa cheltuiti mai mult decat este necesar pentru achizitiile uzuale sau repetitive.

 

  • Prioritizati cheltuielile urgente

Important este sa acoperiti in principal costurile majore precum, facturile, chiria sau ratele de credit, iar dupa aceea sa dispuneti restul banilor pentru alte cheltuieli necesare, care sa afla pe planul doi. Daca vei proceda asa, atat tu, cat si partenerul de viata veti putea sta mult mai linistiti si veti evita certurile ce apareau in urma instalarii sentimentului de nesiguranta din punct de vedere financiar.

 

 

  • Incercati sa puneti niste bani deoparte

 

Daca bugetul total va permite, dupa ce va acoperiti costurile principale, ar fi bine ca fiecare sa puna o suma de bani, mai mica sau mai mare deoparte. In acest fel, atunci cand va aparea o situatie urgenta sa o puteti rezolva, fara sa intrati in panica. La fel de bine puteti folosi banii economisiti si pentru relaxare, pentru a petrece mai mult timp impreuna si a va consolida relatia.

 

  • Gasiti si alte surse de venit

 

Daca banii reprezinta realmente o problema majora si nu ajung pentru a duce un trai decent, atunci ambii parteneri ar putea sa gaseasca o varianta de mijloc. Joburile part-time sau de acasa pot reprezenta o sursa considerabila de venit, mai ales cand motivatia este una destul de puternica.

 

 

  • Monitorizati cheltuielile

 

Pentru a vedea cheltuielile periodice, este indicat sa le monitorizati. In prezent, exista destul de multe aplicatii pentru telefon care sunt menite sa faca acest lucru si pe care le puteti folosi pentru a vedea ce anume trebuie sa imbunatatiti pentru a reduce cheltuielile.

Tu ce faci pentru a evita discutiile cauzate de lipsa banilor?

Județul Vaslui poate ajuta construirea Autostrăzii Târgu Mureș-Iași doar cu inima, nu și cu bani

de Dănuț CIOBANU

Conducerea Consiliului Județean Vaslui susține fără rezerve construirea autostrăzii Târgu Mureș – Iași. Însă, pentru un astfel de proiect de investiții imens, finanțarea poate fi asigurată doar de către Guvernul României și nu de consiliile județene. Cum s-a votat o lege în Parlament pentru construirea Autostrăzii Unirii, Executivului îi revine sarcina să identifice surse de finanțare. “Noi îi sprijinim pe toți care se implică în acest proiect”, a spus Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui militează pentru construirea autostrăzii Târgu Mureș – Iași. La ultima ședință a CJ Vaslui, la punctul diverse, consilierii din opoziție au cerut o poziție oficială a conducerii județului în această problemă. “CJ Vaslui face vreun demers pentru sprijinirea construcției acestei autostrăzi, pentru că legea votată nu este suficientă? De la nivelul CJ Vaslui țipă cineva că are nevoie de autostrăzi ?”, a întrebat Liviu Iacob, consilier județean PNL.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, s-a declarat de acord cu acest proiect de investiții și a precizat că este nevoie ca regiunile istorice să fie legate de autostrăzi: “Eu am participat, recent, la o dezbatare la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași cu tema autostrăzii. În cursul acestor discuții am reținut o critică, referitoare la faptul că nu avem nevoie de fonduri europene nerambursabile pentru construcția autostrăzii Târgu Mureș – Iași, ci consiliile județene să facă autostrada. Sper că nu este cineva care își imaginează că autostrăzile pot fi făcute cu finanțare de la consiliile județene. Banii pentru investiție trebuie să îi găsească Guvernul și să facă această autostradă. S-a aprobat și o lege pentru acest proiect, iar Guvernul trebuie să caute resursele necesare. Noi îi sprijinim pe toți care se implică în acest proiect”.

De la parteneriat public-privat, la lege

În cursul lunii mai 2018, Guvernul a anunțat că va adopta un pachet de investiții strategice realizate prin parteneriat public-privat, urmând să fie realizate, în acest fel, trei autostrăzi. În acest prim pachet de investiții sunt cuprinse Autostrada Ploiești – Comarnic – Brașov, Autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni, Autostrada București – Craiova – Lugoj, de la Craiova și ramificație spre Calafat.

Autostrata Târgu Mureș-Iași este împărțită în două categorii de sectoare, de șes și de munte. Tronsoanele de autostradă Târgu Mureș – Ditrău și Târgu Nemț – Iași – Ungheni sunt sectoare de șes, iar Ditrău – Târgu Neamț sector de munte. În ultima variantă de Master Plan, la prioritizare autostrazi Târgu Neamț – Iași – Ungheni este pe locul 5 și Târgu Mureș – Târgu Neamț este pe locul 8. În anexa la Master Plan, proiectul Târgu Neamț – Iași – Ungheni e trecut cu începere din 2017 până în 2019, iar Târgu Mureș – Târgu Neamț din 2023 până în 2026.

Camera Deputaților a adoptat pe 7 noiembrie 2018 proiectul de lege privind aprobarea realizării autostrăzii Iași-Târgu Mureș – Autostrada Unirii. Autostrada începe la granița României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste râul Prut și se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Brașov – Borș, în apropierea orașului Târgu Mureș. Autostrada Unirii se finanțează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe și din fonduri europene nerambursabile și/sau prin parteneriat public-privat. Inițial, proiectul de lege a fost adoptat de Senat, Camera Deputaților fiind for legislativ decizional pentru acest act normativ.

Primăriile din județul Vaslui au primit în lunile noiembrie și decembrie circa 35 milioane de lei

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a repartizat în ședința de îndată de joi, 13 decembrie 2018, suma de 12 milioane de lei pentru UAT-urile cu probleme financiare. Banii au fost transferați din fondul de rezervă la dispoziția autorităților locale, fond care a fost alimentat cu 13 milioane de lei în urma rectificării bugetare de la începutul lunii decembrie 2018.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că în cursul zilei de joi, 13 decembrie, a fost aprobată în Guvern și solicitarea de ajutor financiar formulată pentru mai multe UAT-uri și, în consecință, modul în care au fost repartizații banii s-a schimbat.

”Guvernul a aprobat cererea făcută de noi, pentru a ajuta mai multe UAT-uri cu probleme financiare și a acordat direct localităților suma de 19 milioane de lei. CJ Vaslui a decis ca din fondul de rezervă să distribuie 12 milioane de lei, iar un million de lei să rămână la dispoziția autorităților locale. Prin toate aceste repartizări de fonduri pe care le-am făcut în lunile noiembrie și decembrie s-au dat UAT-urilor circa 35 milioane de lei. Marea majoritate a localităților au primit bani, în afara celor care nu au solicitat bani sau au primit sume mari în cursul acestui an”, a spus Ciprian Trifan.

Localitățile care nu au primit bani la ultima repartizare de fonduri sunt comunele Pochidia, Laza, Mălușteni și municipiul Bârlad. Reamintim că în ședința ordinară de la începutul lunii decembrie 2018, CJ Vaslui a aprobat repartizarea pe unitățile administrativ teritoriale a sumelor suplimentare din cota de 17,25% din impozitul pe venit, pe anul 2018. În total, CJ Vaslui a distribuit suma de 2.496.000 lei, bani care provin din încasările suplimentare din impozitul pe venit, la nivel de județ, față de prognoza inițială. (Dănuț CIOBANU)

CJ Vaslui va primi bani pentru primăriile falimentare din județ

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va repartiza 1,8 milioane de lei vechi pentru echilibrarea bugetelor locale. Suma provine din diferența dintre impozitul pe venit previzionat și cel încasat.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că județul are de primit 9 miliarde de lei vechi pe luna noiembrie și aceiași sumă în luna decembrie. În momentul când am primit de la ANAF înștiințarea că vom primi acești bani, am declanșat o consultare cu primarii pentru a vedea ce necesități financiare au. Noi avem pe ordinea de zi a ședinței ordinare din data de 29 noiembrie un proiect de hotărâre privind repartizarea pe UAT-uri a sumelor suplimentare aflate la dispoziția CJ Vaslui din cota de 17,25% din impozitul pe venit, pe anul 2018. Însă, este posibil ca acest proiect să fie amânat pentru ședința din luna decembrie, pentru a vedea cum se rezolvă proiectul de solicitare de fonduri pe care noi l-am depus la Guvern. Dacă cele nouă localități vor primi suma cerută, atunci vom regândi echilibrarea bugetelor în funcție de această situație. Dorim ca până cel târziu în data de 15 decembrie 2018 să avem o ședință a CJ-ului în care să distribuim sumele pentru echilibrarea bugetelor locale”, a spus Ciprian Trifan.

CJ Vaslui a solicitat ajutor financiar pentru nouă localități care au o situație financiară dificilă, în urma implementării unor proiecte de investiții cu finanțare de la Ministerul Dezvoltării și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Localitățile pentru care s-a solicitat asistență financiară sunt: Drânceni – 1,14 milioane de lei, Dimitrie Cantemir – 4,8 milioane de lei, Șuletea – 1,8 milioane de lei, Negrești – 3,1 milioane de lei, Vaslui – 2,1 milioane de lei, Ibănești – 983.000 lei, Oșești – 440.000 lei, Stănilești – 554.000 lei, Cozmești – 2,8 milioane de lei.  (Dănuț CIOBANU)

Fermierii care au comercializat lână vor primi săptămâna viitoare banii

Vin banii pentru fermierii care au comercializat lână. Banii vor fi repartizați unui număr de 74 crescători de ovine, care au comercializat 162 tone de lână. Lână a fost vândută de crescătorii de ovine cu 3,50 de lei/kilogram, urmând ca aceștia să mai primească o subvenție de la stat de 1 lei/kilogram.

Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui, a spus că banii vor veni în cursul săptămânii viitoare, fiind vorba despre o sumă totală de 161.921 lei: “Bani vor fi distribuiți crescătorilor de ovine carea au comercializat lână și au adus documente justificative la instituția noastră”.

Beneficiarii acestei forme de sprijin trebuie să dețină o exploatație de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializarii cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă anuală aferentă anului de cerere.

Centrul de preluare a lânii din județul Vaslui este deschis la Tutova, de o firmă din Sibiu. Societatea are o capacitate de colectare de 1.000 tone de lână, care va fi exportată în Germania, Turcia și Austria. “Prin acordarea acestei scheme de minimis se urmărește atât eficientizarea activității sectorului de creștere a ovinelor, cât și stimularea înființării centrelor de colectare a lânii. Se vor crea astfel noi locuri de muncă și, de asemenea, se vor stabiliza veniturile crescătorilor de ovine», a mai spus Gigel Crudu (Dănuț CIOBANU)

Privilegiu rar în istoria județului, pe cale să se piardă: investiții de peste 300 milioane de euro, la care firmele nu se înghesuie să liciteze

de Dănuț CIOBANU

Investițiile atrase de autoritățile locale în județul Vaslui se ridică la peste 300 milioane de euro. Programele de dezvoltare sunt finanțate din bugetul național sau dispun de finanțare europeană. Investițiile se derulează atât în centrele urbane, cât și în mediul rural și vizează construirea de școli, grădinițe, drumuri, dispensare, modernizarea rețelelor de apă și canal. La acest val de investiții fără precedent, nu sunt firme care să vină să realizeze lucrările.

Autoritățile publice din județul Vaslui derulează proiecte de dezvoltare de sute de milioane de euro, pentru care este nevoie de o forță de muncă masivă. Este vorba despre investiții finanțate de la bugetul național și din fonduri europene, care vizează dezvoltarea infrastructurii rutiere, de apă și canal, de sănătate sau educație.

”Avem în județ un val de investiții enorm. Este vorba despre contractele pentru rețelele de apă și canalizare care este de 50 milioane euro, drumul strategic finanțat, de asemenea, din fonduri europene în valoare de 50 milioane de euro. Urmează să se semneze și al doilea program pe apă și canal. Totodată, avem în derulare o serie de proiecte mai mici, care duc la atingerea unor obiective ale noastre”, ne-a delarat Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

În ceea ce privește proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), în cele două etape ale programului au fost aduse sume foarte mari în județ.

”O mare parte din proiectele pe PNDL 1 sunt deja implementate. Anul viitor vrem să închidem toate aplicațiile de finanțare și avem discuții cu UAT-urile în acest sens, le oferim sprijin metodologic pentru închiderea PNDL 1. În viitor, până în anul 2020 va continua implementarea proiectelor din PNDL 2, care aduc beneficii în mediul rural cum ar fi drumuri, grădinițe, școli, rețele de iluminat public, dispensare. Există multe programe, astfel încât procesul de modernizare este continuu. Nu a mai existat până acum o dimensiune de modernizare în rural, cum e cea prin PNDL. Sunt importante și proiectele europene, iar cei care dau banii își spun cuvântul și procedurile pe care le-am propus noi trebuie respectate», a mai spus Buzatu.

Greu cu birocrația

Una din instituțiile care provoacă întârziere importante în derularea proiectelor este Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). În condițiile în care numărul proiectelor care trebui avizate este foarte mare, se așteaptă foarte mult pentru aprobarea achizițiilor în cadrul diverselor programe de dezvoltare.

”Trebuie să introducem simplificări, care să ducă mai repede la implementarea proiectelor. ANAP este o instituție care frânează desfășurarea proiectelor. Nu din intenție se întâmplă acest lucru, ci din cauză că instituția are o anumită dimensiune și face față cu greu la numărul imens de proiecte. Din această cauza sunt întârzieri la achiziții, ce duc la devansarea proiectelor. Noi am solicitat Guvernului, Ministerului de Finanțe să găsească o soluție pentru accelerarea implementării proiectelor”, a mai explicat Buzatu.

Se lucrează

Din cele 256 de proiecte declarate eligibile de către Ministerul Dezvoltării pe PNDL 2, CJ Vaslui și autoritățile publice locale au obținut finanțarea pentru un număr total de 251 proiecte.

La această dată, pentru 100 de proiecte sunt realizate deja licitațiile publice și au fost adjudecate lucrările de proiectare sau de proiectare plus execuție. Restul de 151 de proiecte sunt în diferite stadii în ceea ce privește procedurile de organizare a licitație, multe din investiții așteptând avizul din partea ANAP.

În luna iulie 2017, Ministerul Dezvoltării a publicat lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea PNDL 2, în perioada 2017 – 2020.

În total, proiectele derulate prin PNDL 2, dispun de o finanțare în valoarea totală de 860 milioane lei.

Aproape jumătate din salariile plătite în județul Vaslui ajung în buzunarele bugetarilor

Vestea că ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, ia în calcul înghețarea salariilor bugetarilor a picat ca un trăsnet în județul Vaslui, unde 43,6% din totalul salariilor sunt plătite, lunar, angajaților din administrație, apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate și asistență socială, adică nucleul dur al bugetarilor atȃt de invidiați de restul angajaților pentru condiții bune de muncă, leafă mare și multe zile libere de-a lungul anului.

Județul Vaslui trăiește de pe seama bugetarilor. Aceasta este concluzia unei analize făcute în urma datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), referitoare la modul în care salariile bugetarilor influențează nivelul general de salarizare din fiecare județ.

Din cei 56.371 de salariați înregistrați în evidențele oficiale la sfârșitul lunii august 2018, aproximativ 30.000 lucrează la stat și au salarii care ridică semnificativ cota veniturilor din județul Vaslui.

Astfel, în funcție de ponderea salariilor bugetarilor în totalul salariilor brute în anul 2017, Vasluiul se situează pe primul loc în clasamentul național, cu 43,6%, fiind urmat de județele Botoșani (40,2%), Mehedinți (36,9%), Vrancea (35%) și Giurgiu (34,4%).

La polul opus, cele mai mici ponderi ale salariilor plătite bugetarilor din nucleul dur în totalul salariilor plătite pe parcursul anului trecut se înregistrează în București (17% din totalul salariilor), Brașov (17%), Sibiu (16,6%), Arad (16,2%) și Ilfov (7,7%). În toate aceste județe, salarizarea bugetarilor are cea mai mică influență asupra nivelului general de salarizare.

În 2017, conform datelor INS, salariul mediu brut lunar din sectorul public a fost cu 51% mai mare decât cel din mediul privat (3.949 lei față de 2.609 lei). Totalul salariilor brute la nivel național s-a ridicat la 191,3 miliarde de lei, din care 43,3 miliarde (22,6%) reprezintă salariile plătite categoriilor de bugetari din administrația publică, apărare, asigurări publice, învățământ, sănătate și asistență socială.

În România, în sectorul public lucrau anul trecut 1,20 milioane de salariați, bugetarii reprezentȃnd 76% din numărul total al angajaților. România nu e singura țară din UE în care salariile din sectorul public le depășesc pe cele din mediu privat. În cele mai multe state comunitare, salariile din sectorul public sunt mai mari decât cele din mediul privat, dar situația de la noi e diferită în ceea ce privește cuantumul salariilor꞉ suntem pe primele poziții în UE în privința diferenței mari de salarizare dintre sectorul public și cel privat. (Mara GRIGORIU)

An negru pentru afaceriști – Fiscul a organizat zeci de licitații pentru recuperarea datoriilor de la firme. Sărăcia din județ se adâncește.

Un număr de 2.824 de firme din județul Vaslui, dintre cele 6149, au datorii la bugetul consolidat al statului. Debitele se ridică la 42,62 milioane de lei, iar pentru recuperarea banilor Fiscul a organizat 32 de licitații publice, în care au fost scoase la vânzare autoturisme, spații industriale, mașini agricole etc. Grosul agenților economici rău platnici sunt din construcții, agricultură și comerț. Pe lângă vânzarea bunurilor sechestrate, Fiscul are în executare silită datorii care se ridică la 19,53 milioane lei.

Firmele din județul Vaslui sunt grele de datorii la bugetul consolidat al statului. La data de 30 septembrie 2018, agenții economici vasluieni contabilizau arierate recuperabile în valoare totală de 42,62 milioane de lei.

Nelu Sava, directorul Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui, a precizat că 2.824 contribuabili persoane juridice au obligații fiscale neachitate la bugetul consolidat al statului. Cele mai multe firme cu datorii sunt din construcții, prestări servicii, agricultură, industrie ușoară, comerț cu amănuntul.

Pentru valorificarea bunurilor mobile și imobile sechestrate, în primele nouă luni ale acestui an AJFP Vaslui a organizat 32 de licitații publice. Printre altele, la licitațiile publice au fost scoase la vânzare autoturisme, mașini și utilaje cu destinație industrială și agricolă, spații cu destinație industrială etc.

Pe bugete, situația datoriilor înregistrate în evidențele Fiscului este următoarea: 24,35 milioane lei reprezintă arieratele bugetului de stat cu o pondere de 57,13% în total arierate, urmate de arieratele bugetului asigurărilor sociale de stat în valoare de 12,76 milioane de lei, cu o pondere de 29,94% în total arierate. De asemenea, 5,19 milioane de lei reprezintă arieratele înregistrate la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, cu o pondere în totalul arieratelor de 12,18%, iar suma de 320 mii lei reprezintă arieratele aferente bugetului asigurărilor pentru șomaj, care au o pondere de 0,75% în total arierate. “Valoarea arieratelor bugetare eșalonate la plată a fost de 14,36 milioane de lei, iar a celor în executare silită de 19,53 milioane de lei”, a spus Nelu Sava.

Condamnați la sărăcie

Estimările în profil teritorial ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză până în anul 2021 arată județul Vaslui va avea peste trei ani cel mai mic produs intern brut (PIB) din Moldova. Astfel, de la un PIB de 8.267 milioane lei în acest an, în 2021 PIB-ul va crește la 10.350 milioane de lei. Mai exact, în 2018 PIB-ul din județul Vaslui este de 4.664 euro/locuitor, pentru ca în anul 2021 acesta să crească la 6.037 euro/locuitor.

Tot peste trei ani, situația de la nivelul Moldovei în ceea ce privește PIB-ul arată astfel: Iași – 35.561 milioane lei, Bacău – 23.915 milioane lei, Suceava – 21.080 milioane lei, Neamț – 15.325 milioane lei și Botoșani cu un PIB de 11.305 milioane lei.

Județul Vaslui nu va excela nici în ceea ce privește populația ocupată civilă medie. De la o populație ocupată de 124.400 persoane în acest an, în anul 2021 se estimează că gradul de ocupare în cadrul populației active va fi de numai 128.000 de persoane. Dacă ne raportăm la datele statistice, potrivit cărora la data de 1 ianuarie 2017 județul nostru avea o populație totală de 484.866 persoane, rezultă că peste trei ani numai un procent de 26% din populația civilă va fi ocupată.

Și la acest capitol, județul Vaslui se clasează pe ultimul loc în zona Moldovei, imediat peste Vaslui fiind clasat județul Botoșani cu 144.100 persoane populație ocupată civilă medie, Neamț cu 180.300 persoane, în timp ce Iașul conduce clasamentul cu o populație ocupată de 298.000 de persoane. (Dănuț CIOBANU)

Bătaie pentru fiecare leu din finanțarea nerambursabilă din PNDL 2

Economiile care se fac de la licitațiile celor 251 proiecte din PNDL 2 vor fi utilizate la alte investiții. Sunt proiecte care sunt câștigate la licitații cu sume mai mici decât finanțarea totală acordată, iar acest rest de bani va fi direcționat spre alte obiective. Singura condiție pentru ca banii rămași să fie utilizați în totalitate este ca proiectele să fie recepționate în anul 2019, deoarece linia de finanțare este deschisă doar până în 2020.

Conducerea Consiliului Județean (CJ) Vaslui a identificat o soluție pentru a obține finanțare pentru proiectele de dezvoltare. De la toate licitațiile organizate pe proiectele din cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Locală (PNDL 2) 2017 – 2020, economiile care se fac vor fi direcționate către noi investiții. “Dacă finalizezi lucrările la un drum, recepționez proiectul și fac plățile din creditele de angajament pe care le avem la dispoziție. La o finanțare de 100% a unei investiții s-a licitat mai puțin și s-a adjudecat contractul de execuție, spre exemplu cu 80% din valoarea totală, iar 20% din bani rămân. Restul de bani care rămâne din aceste finanțări îl vom folosi la alte investiții”, a explicat Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui.

Pentru ca toți banii alocați pentru proiectele din PNDL 2 să fie utilizați, investițiile trebuie finalizate cel târziu în anul 2019, deoarece linia de finanțare deschisă de Ministerul Dezvoltării este până în anul 2020. “Dacă termini proiectele mai repede faci economie. De aceea, vom căuta să recepționăm proiectele în anul viitor, pentru a putea folosi banii care rămân”, a mai punctat Ciprian Trifan.

100 de proiecte sunt în lucru

Din cele 256 de proiecte declarate eligibile de Ministerul Dezvoltării pe PNDL 2, CJ Vaslui și autoritățile publice locale au obținut finanțarea pentru 251 proiecte. La această dată, pentru 100 de proiecte sunt realizate deja licitațiile publice și au fost adjudecate lucrările de proiectare sau de proiectare plus execuție. Restul de 151 de proiecte sunt în diferite stadii în ceea ce privește procedurile de organizare a licitație, multe din investiții așteptând avizul din partea Autorității Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP). Însă, cum în urma modificării legii achizițiilor publice nu mai este stipulat termenul de 30 de zile în care ANAP-ul să își dea avizul pentru un anumit proiect, aici se contabilizează cele mai multe întârzieri.

În luna iulie 2017, Ministerul Dezvoltării a publicat lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea PNDL 2, în perioada 2017 – 2020.

În total, județul Vaslui a avut declarate eligibile pentru finanțare 256 de proiecte. Valoarea totală a proiectelor din cadrul PNDL 2 se ridică la suma de 860 milioane de lei.

Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitare școli, construirea de creșe și grădinițe. (Dănuț CIOBANU)

Numărul beneficiarilor de ajutor social scade lunar cu 145 de persoane

Numărul asistaților social din județul Vaslui continuă să scadă de la o lună la alta. Potrivit datelor Agenției Naționale de Plăți și Inspecție Socială, la sfârșitul lunii septembrie 2018 mai erau în plată 8.352 beneficiari de venit minim garantat.

În total, în luna septembrie, statul a virat suma de 2.450.949 lei pentru plata beneficiarilor de ajutor social din județul Vaslui. Potrivit acelorași date, suma medie în plată pentru asistații social a fost luna trecută de 293 lei. Spre comparație, în luna ianuarie 2018 erau în plată 9.660 de beneficiari, care primeau lunar în medie suma de 303 lei.

Începând din acest an, beneficiarii venitului minim garantat vor avea de ales între un loc de muncă sau pierderea ajutorului de la stat. Camera Deputaților, ca for decizional, a adoptat o lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă oferit. Și până în prezent, un beneficiar de venit minim garantat care refuza un loc de muncă pierdea ajutorul social oferit de stat. Însă, respectiva interdicție dura o lună, iar după două luni același asistat social își putea depune din nou dosarul pentru ajutorul social, fără a fi întrebat de către autorități dacă a refuzat sau nu un loc de muncă.

Ioan Stamate, președintele Comitetului Județean al Persoanelor Vârstnice Vaslui a spus că Legea 416/2001 privind venitul minim garantat se aplică incorect: Lumea e nemulțumită! Stau mulți acasă și nu fac nimic, dar au bani. Să fie dat sprijin celor care merită! Din cei care primesc acum ajutor social, peste jumătate nu merită. Suntem împotriva Legii 416! Am prezentat această poziție și Ministerului Muncii”. (Dănuț CIOBANU)

Venituri de peste 90 milioane de lei la Primăria Vaslui

Primăria Vaslui va veni joi, 25 octombrie 2018, în fața Consiliului Local cu execuția bugetului local până la data de 30 septembrie 2018. La sfârșitul lunii septembrie contul de execuție al bugetului local arăta astfel: venituri – 78,9 milioane de lei și cheltuieli – 67,2 milioane de lei.

La aceiași dată, bugetul instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii era de 11,4 milioane de lei la venituri și 9,7 milioane de lei la cheltuieli. Astfel, în primele nouă luni ale acestui an, veniturile visteriei locale a municipiului Vaslui au fost de 90,4 milioane de lei, în timp ce cheltuielile bugetului local totalizează suma de 77 milioane de lei.

“La data de 30 septembrie 2018, veniturile bugetului local s-au realizat în procent de 93,67%. În ceea ce privește veniturile din impozite și taxe locale acestea s-au realizat într-un procent de 95,18%, iar cotele defalcate din impozitul pe venit s-au realizat în procent de 95,82%. De asemenea, sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local s-au realizat în proporție de 98,10%”, a spus Eugen Boț, director economic în Primăria Vaslui.

Astfel, din impozitele și taxele locale au fost colectate la bugetul local 22,5 milioane de lei, iar din cotele defalcate din impozitul pe venit au intrat la bugetul local 23,8 milioane de lei (95,82%). Pentru trimestrul al III-lea din 2018 au fost prevăzute cheltuieli în sumă de 91,3 milioane lei, din care au fost efectuate plăți în sumă de 67,2 milioane de lei. (Dănuț Ciobanu)

Rentierii agricoli vor primi banii până pe 30 noiembrie 2018

Un număr de 600 de fermieri vasluieni și-au vizat în perioada 1 martie – 30 august 2018 carnetele de rentier agricol la Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Vaslui. În total, în județul nostru sunt înregistrați 1.800 de fermieri care încasează rentă agricolă, însă vizarea carnetelor poate fi făcută în orice județ al țării.

Răzvan Arteni, directorul, a spus că până în data de 30 noiembrie 2018 vor fi făcute plățile pentru rentierii agricoli. Aceste plăți vor fi efectuate prin intermediul mandatului poștal sau direct în contul bancar al beneficiarilor. „Sunt multe persoane care au carnet de rentier agricol și sunt plecate din județ. Majoritatea plăților se fac prin mandat poștal”, a spus Răzvan Arteni.

Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia poate fi încasată de moștenitorii săi, doar dacă moștenitorii depun la APIA mai multe documente. Este vorba despre carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu), certificatul de deces (original și copie), actul de succesiune (certificat de moștenitor sau certificat de calitate de moștenitor, certificat de legatar).

Plata rentei viagere agricole se face în lei, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Națională a României din anul pentru care aceasta se datorează. Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol extravilan înstrăinat (pentru care s-a încheiat actul de vânzare-cumpărare cu investitorul) și 50 euro/an pentru fiecare hectar de teren arendat din extravilan. (Dănuț Ciobanu)

De necrezut: directorul unei mari companii acuză că Vasluiul este favorizat la investiții și cere ca fondurile să fie direcționate spre zone mai bogate ale țării

de Cristian PĂTRAȘCU

Vasluiul este favorizat prin programul Start-Up Nation, acuză directorul marii firme de consultanță Frames. El cere ca și acest program, precum cele mai mari investiții guvernamentale și europene, să se îndrepte către marile centre urbane, centrele universitare, și acuză… “discriminarea” acestora. Reamintim că județul Vaslui este obișnuit să primească 1% din marile investiții în infrastructură.

Adrian Negrescu, directorul Frames, o firmă bucureșteană care oferă servicii de consultanță strategică și dezvoltare pentru mediul de afaceri acuză un fapt nemaipomenit: județul Vaslui ar fi fost favorizat de felul în care a fost gândit programul Start-Up Nation în dauna marilor centre urbane, centrele universitare. Bineînțeles, cel care lucrează pentru marile companii românești și nu poate avea ochi buni pentru “pricăjitul” mediul de afaceri vasluian cere să se facă “dreptate” și să fie îndreptată această “cruzime” față de bogații României, orașe precum București, Cluj, Timișoara, Arad, Constanța și Brașov, unde veniturile populației tind spre dublu față de cele ale vasluienilor.

Firma de consultanță pentru marile afaceri, care este și un puternic lobby la mediului de afaceri din zonele dezvoltate, acuză faptul că noile condiții ale programului Start-Up Nation 2018-2019, discutate la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, ar fi discriminatorii, iar programul va ajunge să finanțeze înființarea de gogoșerii în zonele sărace.

Prin program, așa cum este gândit în prezent, statul oferă finanțări de până la 200.000 de lei pentru firmele noi, în special din producție și servicii, depunctând domeniile inovație și IT. De asemenea, vor fi depunctate firmele din centrele universitare.

“Avem IT-iști buni pe care în loc să îi încurajăm să rămână în România, să dezvolte propriile afaceri, acum îi punem pe fugă sau îi trimitem pachet la corporații. Start-Up Nation era renumit tocmai pentru libertatea de a aplica oricine, de oriunde, dând șanse tuturor. Oamenii care au băgat 4-5.000 de lei până acum ce fac? Se mută cu afacerile la Călărași, Alexandria sau Vaslui? Cu ce forță de muncă calificată?”, se întreabă cei de la Frames.

Dintr-odată marele mediu de afaceri reprezentat de Frames vrea “egalitate”… “dar nu pentru căței”, bineînțeles, ci doar în ceea ce privește derularea programului Start-Up, nu și când vine vorba despre marile investiții. Consultații spun că Start-Up Nation ar trebui să ofere oportunități de dezvoltare egale tuturor zonelor din țară. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple, banii ar trebui să ajungă… tot în cele mai dezvoltate regiuni ale țării, București și Vest, “pentru ca businessul să se dezvolte pe orizontală”.

“Tocmai zonele precum București-Ilfov sau Regiunea de Vest ar trebui să fie vizate de acest program, în condițiile în care acestea sunt deja excluse de la finanțarea europeană prin programe precum POR 2.1A – microîntreprinderi și POR 2.2 – IMM-uri sau România Start-Up Plus, din POCU”, spun consultanții Frames, care explică în continuare cum bogații trebuie să ajungă tot mai bogați, iar săracii trebuie să fie lipsiți în continuare de posibilitatea de a intra în afaceri, chiar și de posibilitatea de a deschide o gogoșerie: “Una este să deschizi o firmă care produce software și alta este să finanțezi o gogoșerie. Trebuie avizate, cu prioritate, proiectele care aduc plus valoare în economie, care inovează, care schimbă paradigma, care reușesc să antreneze business-uri pe orizontal”.

Modificarea programului Start-Up Nation se află în momentul de față în faza de consultare publică, urmând să devină realitate cel mai probabil în luna noiembrie printr-o ordonanță de urgență. Finanțarea de două miliarde de lei va fi alocată anul viitor.

În timp ce mediul de afaceri puternic din Capitală și zona de Vest a început presiunile și lobby-ul, după cum putem vedea, nu ar strica deloc ca oamenii de afaceri și politicienii vasluieni să-și spună și ei cuvântul în discuțiile despre aceste modificări pentru ca măcar un singur program guvernamental, primul în istorie, să aibă în vedere și dezvoltarea județului Vaslui.

PSD a simțit amenințarea pierderii puterii: județul Vaslui, al doilea pe țară la investiții ce vor fi finanțate de la bugetul de stat

de Dănuț CIOBANU

Județul Vaslui a reușit să mențină finanțarea pentru 251 de proiecte declarate eligibile în cadrul PNDL 2. În total, valoarea investițiilor se ridică la 860 milioane de lei. Până la această dată, pentru 100 de proiecte au fost adjudecate lucrările de proiectare și execuție. În plină criză a firmelor de construcții de la nivel local, la licitațiile publice s-au prezentat și constructori din Piatra Neamț, Botoșani sau Galați. Investițiile vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, creșe, grădinițe etc.

Județul Vaslui se clasează pe locul al II-lea la nivel național în ceea ce privește valoarea proiectelor care vor fi implementate prin Programului Național pentru Dezvoltare Locală (PNDL 2) 2017 – 2020. Din cele 256 de proiecte declarate eligibile de către Ministerul Dezvoltării, Consiliul Județean (CJ) Vaslui și autoritățile publice locale au reușit să mențină finanțarea pentru 251 proiecte.

La această dată pentru 100 de proiecte sunt realizate deja licitațiile publice și au fost adjudecate lucrările de proiectare sau de proiectare plus execuție. Restul de 151 de proiecte sunt în diferite stadii în ceea ce privește procedurile de organizare a licitație, multe din investiții așteptând avizul din partea Autorității Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP). Însă, cum în urma modificării legii achizițiilor publice nu mai este stipulat termenul de 30 de zile în care ANAP-ul să își dea avizul pentru un anumit proiect, aici se contabilizează cele mai multe întârzieri.

Ciprian Trifan

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că valoarea totală a proiectelor din cadrul PNDL 2 se ridică la 860 milioane de lei: “Proiectele de investiții sunt repartizate echitabil în întreg județul. Am adus toate proiectele la acest stadiu datorită implicării primarilor și instituțiilor care au dat o serie de avize. Toată lumea s-a mobilizat și a ajutat ca să putem menține finanțarea pentru proiectele eligibile. La licitațiile desfășurate până acum au venit firme de construcții din județul nostru, dar și din alte zone cum ar fi Piatra Neamț, Botoșani sau Galați. Pentru cinci proiecte PNDL 2 vom face recepția în acest an, restul lucrărilor urmând să înceapă în cursul anului viitor. Foarte important este faptul că pentru toate proiectele pe infrastructură au fost semnate contractele de proiectare și execuție. Din cele 17 proiecte pe care le derulează CJ-ul mai avem doar unul în evaluare, pentru restul se lucrează la proiectare.

Investiții în drumuri, dispensare și școli

În luna iulie 2017, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a publicat lista obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora pentru finanțarea PNDL 2, în perioada 2017 – 2020. În total, județul Vaslui a avut declarate eligibile pentru finanțare 256 de proiecte.

Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitare școli, construirea de creșe și grădinițe.

Printre comunele care primesc cei mai mulți bani pentru reabilitarea infrastructurii rutiere se numără Bogdana (7,1 milioane lei), Blăgești (6,6 milioane lei), Ciocani (6,3 milioane lei), Albești (6 milioane lei).

Și CJ Vaslui are aprobate pentru finanțare 17 proiecte de reabilitare a drumurilor județene și a unor instituții de învățământ. Cea mai mare finanțare în valoare de 33,5 milioane lei este alocată CJ-ului pentru reabilitarea mai multor drumuri județene pe direcția Băcani – Coroiești – Bogdănița.

În cadrul PNDL 2, la nivel național vor fi finanțate 5.000 de proiecte, iar până la termenul final de depunere a dosarelor au fost înregistrate 9.000 de proiecte. Lucrările din cadrul programului sunt finanțate cu suma de 32 miliarde de lei și se vor desfășura în perioada 2017 – 2020.

Vasluienii plătesc mai mult pentru apă și canalizare

Consilierii din cadrul Consiliului Local (CL) Vaslui vor dezbate în ședința de joi, 27 septembrie 2018, un raport privind aprobarea ajustării prețurilor serviciilor publice de alimentare cu apă potabilă, a tarifelor de canalizare – epurare, canalizare pluvială și prețului la apa neclorinată în municipiul reședință de județ.

Printr-o adresă înregistrată la Primăria Vaslui, SC Aquavas SA a depus o documentație pentru ajustarea prețului la serviciile pe care le prestează.

La această dată, prețurile și tarifele în vigoare pentru prestarea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare sunt aprobate prin avizul președintelui ANRCS, Hotărârea ADI nr. 21.2017 și HCL Vaslui nr. 75/31.07.2017. Prețurile actuale sunt următoarele: apă potabilă (preț/tarif fără TVA pentru populație și alți utilizatori) 4.07 lei/metrul cub (mc) și la canalizare – epurare de 2.26 lei/mc, la canalizarea pluvială prețul este de 0.95 lei/mc, iar la apa neclorinată de 3.30 lei/mc. În conformitate cu actuala legislație, prețurile și tarifele pentru serviciile de alimentare cu apă și de canalizare – epurare prestate de SC Aquavas Vaslui au fost ajustate cu indicele prețului de consum de 105,37% aferent perioadei iulie 2017 – mai 2018 și avizate de ANRCS București în data de 3 septembrie 2018.

În consecință, SC Aquavas propune spre aprobare CL Vaslui următoarele prețuri cu aplicare de la data de 1 septembrie 2018: apa potabilă un preț de 4.29 lei/mc, canalizare – epurare – 2.38 lei/mc, canalizare pluvială – 1.00 lei/mc, apă neclorinată – 3.48 lei/mc. (Dănuț Ciobanu)

Statisticile nedrepte care înnegresc județul Vaslui. Dar iată ce uită să precizeze experții!

Din timp în timp presa națională, dar nu numai, vine cu statistici care contribuie la imaginea negativă a județului Vaslui. Brute, simpliste, minimale datele lor “concrete” îi dau pe vasluieni ca întreținuții României.

“Ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor a fost în Vaslui, anul trecut, de numai 24,77%”, spun domnii amatori de “economicale”, sărind imediat cu verdictul: “Cel mai dependent județ de bugetul central”. Ce omit să precizeze economiștii de ocazie este, de exemplu, că banii de la Guvern se duc la Vaslui direct în ajutoare sociale, și nu în investiții aducătoare de plus-valoare, venituri pentru bugetul județului, uită să spună că în 2017 în infrastructura județului nostru Executivul nu a alocat niciun leu.

Cel mai dependent județ de bugetul central este Vasluiul, aici ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor fiind anul trecut de numai 24,77%”, spunea o recentă analiză dintr-un cotidian central, preluată apoi și discutată amplu pe alte canale media. “Cei mai dependenți”, “întreținuții României”, “povara economiei naționale”, au început mai apoi să curgă verdictele date de tot felul de economiști de ocazie care au libertatea de a vorbi despre orice doresc și de a face abstracție, în egală măsură, de orice le-ar putea afecta teoriile.

Dar și cel mai puțin educat vasluian s-ar putea întreba foarte probabil aflând alte date: “Păi, cum să nu fie Vasluiul cel mai dependent județ de bugetul central, cum să realizeze venituri proprii când în acest județ a lipsit în 2017 orice investiție în infrastructură din partea Guvernului?”.

Ce se omite în astfel de analize parțiale și trunchiate este că fără investiții, care să creeze plusvaloare, care să plătească salarii și contribuții, veniturile proprii ale județului nu pot crește, precum în alte zone, în care aceste investiții abundă. Și atunci cum să pui eticheta de “întreținuți” unei zone căreia îi este tăiată posibilitatea de a realiza venituri? Ce mai omit să precizeze aceste analize bazate pe date brute, simpliste și minimale este că subvențiile de la Guvern ajung în județul nostru direct ca ajutoare sociale.

Există nenumărate puncte de vedere în spațiul public cu privire la “ajutoarele sociale” pe care bugetul de stat le trimite în județul Vaslui, voci critice extrem de vehemente lăsând impresia că acestea reprezintă o piatră de moară în calea dezvoltării României. Astfel, ajutoarele sociale nu ar face decât să “întrețină” lenea, nemunca, criticii, mai ales din București și zonele dezvoltate, considerând că efortul de a le trimite în Vaslui este nejustificat”, declara deputatul de Vaslui Daniel Olteanu, singurul care a îndrăznit să contrazică punctul de vedere unanim acceptat.

În acest demers îndrăzneț Olteanu se folosea, la sfârșitul anului trecut, de date statistice certe, extrem de relevante, dar pe care economiștii și analiștii de ocazie reușesc să le piardă din vedere când vorbesc despre “întreținuții României”. Deputatul face o comparație mai mult decât grăitoare: 7-8 milioane euro s-au cheltuit pe ajutoare sociale în județul Vaslui în 2017, dar în București: 106 milioane subvenții la RADET, 121 milioane la RATB, 90 de milioane la Metrorex, 800 de milioane datoriile RADET către ELCEN. Diferența este că pe când ajutoarele sociale rămân doar cheltuieli din buget, subvențiile din București aduc venituri la fel de importante bugetului Capitalei.

Adaug, la aceste date, și miliardele de euro investite în infrastructura zonei municipiului București de către Ministerul Transporturilor, sume infinit mai mari decât orice investiție în infrastructura Moldovei, pentru că în Vaslui fondurile alocate pe acest domeniu au fost oricum 0 (zero) de la bugetul pe 2017”, pune punctul pe i deputatul într-o interpelare către primul ministru.

În aceste condiții, domnule prim ministru, este limpede că problema nu o reprezintă cei 9 – 10.000 de vasluieni beneficiari de ajutoare sociale, un număr în scădere, ci alta este sursa găurii negre de la nivelul bugetului de stat. E limpede că numai o abordare macro, de la nivelul Guvernului, poate aduce speranțe într-o echilibrare a dezvoltării regionale”, i-a mai transmis atunci Olteanu premierului României.

Poveștile despre dependenții României vor continua, în mod cert, găsind în județul Vaslui cel mai elocvent caz pentru argumentații strâmbe și tendențioase. Alături de Vaslui mai intră, la “cele mai dependente județe față de bugetul central”, județul Olt, cu 30,64% ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor, Neamț – 30,3% și Teleorman – 29,21%. (Cristian PĂTRAȘCU)

Vasluienii iau bani din bănci pentru consum

Vasluienii au scos de la bănci, într-o singură lună, 15 milioane de lei pentru consum.

Vasluienii au împrumutat în luna iulie 2018, de la băncile comerciale, 15 milioane de lei. Suma uriașă atrasă de populație a fost direcționată cu precădere spre consum și achiziționarea de locuințe. În total, în perioada ianuarie – iulie 2018, populația a contractat de la bănci credite care se ridică la 56 milioane de lei. În schimb, firmele sunt mult mai precaute și au împrumutat în primele șapte luni ale acestui an de la instituțiile financiare doar 12,4 milioane de lei.

Vasluienii au stabilit un nou record în ceea ce privește creditele contractate la băncile comerciale. După un vârf al împrumuturilor în valoare de 13 milioane de lei, înregistrat în cursul lunii mai 2018, în luna iulie valoarea creditelor solicitate de populație este și mai mare. Potrivit ultimelor date publicate de Banca Națională a României (BNR), în luna trecută, în județul Vaslui se înregistrau credite în monedă națională în valoare de 1.138 milioane de lei, din care 46,6 milioane lei credite restante. Firmele aveau contractate la bănci împrumuturi totale de 452,4 milioane de lei, exact aceiași sumă ca în luna precedentă. În schimb, grosul creditelor au fost solicitate de gospodăriile populației. Astfel, populația contabilizează credite totale de 732,3 milioane de lei, din care 448,6 milioane lei sunt direcționate spre consum, în timp ce 266,6 milioane de lei au fost utilizate pentru achiziționarea de locuințe.

Dacă ne raportăm la luna iunie 2018, când gospodăriile populației aveau împrumuturi la bănci în valoare de 717 milioane de lei rezultă că, într-o singură lună, gradul de îndatorare al populației a crescut cu numai puțin de 15 milioane de lei. O sumă care reprezintă un adevărat record pentru anul curent și ne arată că pe piață există o nevoie imensă de resurse financiare pentru îmbunătățirea standardului de viață.

Lumea apelează la credite pentru a-și satisface propriul consum. Suntem într-o zonă a României mai slab dezvoltată, iar oamenii au nevoie de împrumuturi. Eu nu cred că se va mai ajunge la un trend de creștere a creditelor restante, pentru că băncile nu mai dau credite cu buletinul. Acum, instituțiile financiare măsoară de două, trei ori până acordă un credit”, a spus Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.

Creditele în valută nu mai sunt la modă

Dacă împrumuturile în monedă națională sunt la mare căutare, creditele în valută s-au înscris pe un trend descendent. Potrivit datelor BNR, în luna iulie 2018 în județul Vaslui erau active credite în valută în sumă de 332,2 milioane de lei, din care 18,2 milioane de lei sunt credite restante. Agenții economici au credite în valută la bănci care se ridică la suma de 77,2 milioane de lei, mai mici cu 7,5 milioane față de iunie 2018. În paralel, gospodăriile populației au împrumuturi de 273,2 milioane de lei, din care 133,2 milioane de lei pentru consum și 139,6 milioane de lei pentru locuințe. Comparativ cu luna iunie 2018, când populația avea credite totale în valută în valoare de 277,6 milioane lei, se constată o diminuare a împrumuturilor cu 4,4 milioane de lei.

Unul din motoarele care stimulează creditarea în rândul populației este programul “Prima Casă”. În cadrul ședinței de Guvern din data de 10 ianuarie, a fost aprobată alocarea plafonului de garanții ce pot fi emise în cadrul programului în anul 2018, plafon ce însumează două miliarde de lei. Programul beneficiază de o serie de optimizări cu impact pozitiv în distribuirea plafonului alocat. Astfel, a fost elaborată o nouă procedură de evaluare a modului de utilizare a plafoanelor de garantare de către finanțatorii participanți în cadrul programului «Prima Casă». Scopul acțiunii este acela de a beneficia de acest program național categoriile sociale care au nevoie reală de sprijin în achiziționarea unui spațiu locativ. (Dănuț Ciobanu)

Primăria Vaslui are, în bugetul local, un surplus de peste 7,3 milioane de lei

Banii vor fi folosiți pentru continuarea lucrărilor pe străzile Gheorghe Lazăr, Vasile Cataramă, Aurel Vlaicu, general Vasile Milea, Ion Adam precum și a celor din zona Gării IV și din cartierul 13 Decembrie.

Excedentul bugetului local al municipiului Vaslui, înregistrat la 31 decembrie 2017, este 7.373.627,81 lei, iar împărțirea acestuia va fi supusă aprobării Consiliului Local Vaslui în ședința de vineri, 27 iulie. Conform proiectului de hotărâre, redistribuirea excedentului bugetar se va face ținându-se cont de necesitatea asigurării resurselor financiare pentru susținerea cheltuielilor secțiunii de dezvoltare.

Astfel, mai mult de jumătate din această sumă (mai precis 4.582.601 lei, va fi folosită pentru amenajarea platformei bazarului și târgului auto (3,5 milioane de lei), pentru lucrările de pe strada Gheorghe Lazăr (750.000 de lei), mai exact la rețeaua de apă potabilă, rețeaua de canalizare menajeră și rețeaua de canalizare pluvială precum și pentru lucrările la alimentarea cu energie pentru locuințele individuale și colective de pe străzile Vasile Cataramă, Aurel Vlaicu, general Vasile Milea și Ion Adam (332.601 lei).

Diferența, de 2.791.026,81 lei, va ajunge la capitolul ”Transporturi”. Banii vor fi folosiți la lucrările de sistematizare verticală și reabilitarea elementelor arhitecturale cuprinse între străzile Costache Negri (Sinagogă) și Hușului (1.833.627 lei), la refacerea străzilor din zona de locuințe Gară IV (884.985,01 lei) și a străzilor din zona Cartierului 13 Decembrie (72.413 lei). (Cristian DIMA)

Poate Cr. Ronaldo sa aduca Liga Campionilor la Juventus Torino? (P)

Anuntata de declaratiile de dupa finala Ligii Campionilor, cand Real Madrid a castigat pentru al treilea an consecutiv trofeul, plecarea lui Ronaldo din capitala Spaniei parea, totusi, de neimaginat. Dupa ce a parasit prematur Campionatul Mondial in urma infrangerii din optimi in fata Uruguay-ului, starul portughez a ales ca urmatoare destinatie a carierei formatia Juventus Torino.

Suma transferului a fost in jurul a 105 milioane de euro, iar jucatorul de 33 de ani va primi in urmatorii 4 ani 120 milioane de euro ca salariu. Venitul nu se apropie de castigurile incasate de Neymar la PSG si Messi la Barcelona, dar este substantial mai mare decat cel pe care Florentino Perez, presedintele Realului, era dispus sa-l plateasca pentru un nou contract.

Chiar daca miscarea s-a realizat intre doua cluburi cu traditie si favorite, in opinia agentiei de pariuri online Unibet, an de an la castigarea Ligii Campionilor, este de asteptat ca aceasta sa aiba consecinte majore. Dupa ce Zidane a parasit Juventus pentru Real Madrid, Serie A nu a mai avut aceleasi standarde ca La Liga si Premier League, competitii care au adunat cei mai valorosi fotbalisti din lume. Venirea lui Cristiano Ronaldo va atrage din nou atentia asupra campionatului italian si ii va determina pe ceilalti competitori sa realizeze transferuri de marca pentru a incerca sa tina pasul si sa intrerupa hegemonia torinezilor.

Este pentru a doua oara cand un club italian semneaza cu un fotbalist care lupta pentru titlul de cel mai bun jucator din lume. Precedentul transfer a fost cel al brazilianului Ronaldo de la Barcelona la Internationale Milano in 1997. Prin acest transfer, Juventus isi arata intentiile de a castiga Champions League, competitie in care a triumfat ultima data in 1996.

,, Sosirea lui Cristiano Ronaldo la Juve ne duce inapoi la acei prestigiosi ani ’80 / 90 cand Italia a strans jucatori de top: de la Zico la Falcao, de la Platini la Maradona … sosirea castigatorului a cinci Ballon d’Or reprezinta un nou inceput “, a scris cotidianul Il Messaggero.

Acelasi ziar anunta interesul clubului italian de a-l coopta ca director tehnic al echipei pe Zinedine Zidane, antrenorul cu care portughezul a castigat ultimele trei Ligi ale Campionilor.

Sosirea celui mai bun marcator din istoria Champions League (120 de goluri) va consolida brandul Juventus la nivel global. Se estimeaza ca vanzarile de bilete vor aduce o suma suplimentara de 5-7 milioane, iar castigurile din drepturile de televizare vor creste cu 30 %.

,, Ronaldo va oferi lucruri minunate lui Juve si va creste nivelul general al campionatului… Ar putea fi bine pentru toata lumea. Cu Ronaldo, toti ochii vor fi pe noi si acum toata Serie A poate sa recastige terenul pierdut’’ a opinat si Dino Zoff, castigator al Cupei Mondiale cu Italia.

Premii în bani pentru performanța elevilor

Elevii, care au obținut media zece la evaluarea națională sau la examenul de Bacalaureat, vor primi bani de la Guvern.

Rezultatele remarcabile la învățătură, urmate de media maximă obținută la evaluarea națională sau la examenul de Bacalaureat, aduc elevilor premii consistente în bani. În județul Vaslui cei șapte elevi de clasa a opta care au obținut media maximă la evaluarea națională vor primi câte o mie de lei. Vor încasa acest stimulent financiar Denisa Valentina Aeloaiei, din Sănilești, Iasmina Andreea Angheluț,ă de la Școala Gimnazială “Mihai Eminescu” Vaslui, Paula Bianca Dobândă, de la Școala Gimnazială “Vasile Alecsandri” Vaslui, Parascheva Roșu, de la Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu Vaslui, Răzvan Andrei Grecu, de la Colegiul Național “Cuza Vodă” Huși, Adelina Paula Petrea, de la Școala Gimnazială “Anastasie Panu” Bârlad și Ana Stoleru, de la Colegiul Național “Gh. Roșca Codreanu” Bârlad.

O sumă de trei ori mai mare va fi acordată absolvenților de clasa a douăsprezecea care au obținut media 10 la examenul de Bacalaureat. În județul Vaslui se va acorda un singur asemenea premiu de 3.000 de lei Andreei Georgiana Popa, de la Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu Vaslui. (Cristian DIMA)

Cum gasesti banii necesari pentru a-ti plati datoriile

In ziua de astazi auzi tot mai multi prieteni, vecini sau colegi ca au acumulat multe datorii in bani si ca nu mai stiu cum sa faca pentru a achita ce au imprumutat. Evident ca acestia au devenit tot mai stresati si incep sa se comporte diferit ca inainte. Observi ca le-a scazut vertiginos cheful de viata si ca au inceput tot mai mult sa renunte la iesirile si petrecerile de la sfarsit de saptamana si ca raman acasa morocanosi.

Intr-adevar, nu exista lucruri mai suparatoare decat datoriile si te trezesti in astfel de situatii stresante atunci cand ai imprumutat mai multi bani decat iti permiti sa returnezi. Din fericire pentru tine trebuie sa stii ca exista solutii la problema aceasta, asa ca nu trebuie sa intri in panica. Pana la urma, nu uita ca ai aproape prietenii care te ajuta la greu sau ca poti obtine online un credit urgent ce iti va oferi solutia perfecta pentru a iesi din impas.

Iata cateva sfaturi utile daca te afli in aceasta situatie!

Pentru ca viata iti pare din ce in ce mai grea si nu reusesti sa intrevezi luminita de la capatul tunelului, cea care iti va spune ca totul este in regula si ca viata ti se indreapta catre un fagas normal, ar trebui sa fii atent la recomandarile specialistilor si sa folosesti ceea ce ti se potriveste.

  • Daca nu ai banii necesari pentru a-ti plati datoriile catre banca, atunci singura solutie este sa anunti aceasta institutie si sa asculti ce sfaturi primesti de la reprezentantii acesteia in legatura cu realizarea unui alt program de plati, care sa te avantajeze mult mai bine. Fereste-te sa intri in Biroul de credit!
  • Fa o lista cu datoriile pe care trebuie sa le dai inapoi si alege-le pe cele urgente! Nu uita de banii luati cu imprumut de la prieteni, acestia te vor judeca aspru daca nu-ti tii cuvantul si nu le returnezi banii la data pe care ai stabilit-o de comun acord cu ei. Pentru a reusi in acest demers si a nu fi vazut ca o persoana fara cuvant, ai putea sa gasesti suma necesara pe site-ul https://www.creditfix.ro/, astfel incat in scurt timp vei dispune de banii necesari;
  • O modalitate interesanta de a gasi sumele de care ai nevoie este sa vinzi anumite obiecte din casa, care nu-ti mai sunt de folos sau care au o valoare mare. Poate detii un tablou semnat de vreun pictor renumit, piese de mobilier vechi ce pot fi reconditionate, diferite aparate electrice si electrocasnice functionale, o masina pe care nu o mai folosesti etc;
  • Daca nu reusesti sa platesti datoriile lunare si te stresezi grozav, atunci apeleaza la un specialist financiar sau la un amic care are experienta mare in educarea financiara, in indrumarea si consilierea oamenilor aflati in situatia ta. Nu te sfii sa folosesti cunostintele acestuia si renunta la gandul ca daca prietenul tau afla, atunci va spune si altora despre situatia delicata prin care treci. Nimeni nu-ti plateste datoriile la urma urmelor, asa ca fii curajos si nu te mai gandi ce-o sa creada lumea!
  • Daca ai o situatie materiala precara, atunci ai putea sa verifici daca exista cumva vreun ajutor social oferit de catre stat de care ai putea beneficia si tu. Mai ales atunci cand nu mai ai serviciu sau cand esti in somaj, datoriile tind sa se acumuleze din ce in ce mai mult si nu mai reusesti deloc sa le faci fata la un moment dat;
  • Nu mai arunca cu bani pe lucruri de care nu ai neaparat nevoie, apoi renunta sa mai imprumuti sau sa faci carduri de credit. Nu vei iesi niciodata din acest impas daca vei face noi datorii. Gaseste o modalitate de a trai doar din veniturile tale!

In concluzie, intotdeauna exista o solutie la orice problema pe care o ai, inclusiv la una de ordin financiar, asa ca nu ezita si analizeaza toate ideile care s-ar putea sa se muleze pe ceea ce ai tu nevoie.

Motiv de bucurie pentru producătorii de roșii din județ: le intră bani în cont

Peste 700.000 de lei au încasat, până pe 4 iulie, 51 de legumicultori din județul Vaslui.

Ajutorul de minimis acordat pentru cultivarea roșiilor în sere și solarii a ajuns la producătorii care au reușit să vândă două tone de roșii obținute pe o mie de metri pătrați.

“Până la această dată, dintre cei 85 de fermierii care s-au înscris în programul guvernamental, 51 de producători de roșii în spații protejate au depus documentele justificative din care rezultă comercializarea cantității de minim 2000 de kg roșii de pe suprafața de 1000 m.p. cultură de tomate în solar. Din cei 51 legumicultori, 12 au comercializat cantitatea minimă prevăzută în actul normativ menționat până pe 31 mai și au încasat ajutorul de minimis la începutul lunii iunie, valoarea acestuia fiind de 13.797 lei/producător. Ceilalți producători au comercializat până la data de 15 iunie, iar în data de 4 iulie au încasat ajutorul de minimis în valoare totală de 538.083 lei”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui

Monitorizarea cantităților de roșii comercializate de producătorii înscriși în program se face zilnic. Conform informațiilor furnizate de producători, la data de 04 iulie 2018, cantitatea totală de roșii comercializată era de 267.869 kg, din care 136.224 kg a fost comercializată în piețe, 119.865 kg en gros, 1660 kg către distribuitori, peste 10 tone către magazine.

Reamintim faptul că producătorii agricoli înscriși în Registrul unic pentru accesarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate 2018, care valorifică tomatele în spații de vânzare precum piețe agroalimentare, târguri și piețe ambulante din județul Vaslui dețin elemente de identificare imprimate cu inscripții autorizate precum elemente de identificare confecționate din hârtie A4 – plastifiate transparent și șorturi roșii inscripționate ,, PROGRAM TOMATE ROMÂNEȘTI ”, toate acestea puse la dispoziție, în mod gratuit, de către Direcția pentru Agricultură Județeană Vaslui. (Cristian DIMA)

Agricultorii isteți din județul Vaslui au obținut 15 milioane de euro pentru reabilitarea sistemului de irigatii

Seceta din această primăvară, care a dat peste cap planurile fermierilor, ne face să ne gândim la sistemul de irigații din județul Vaslui, care dacă ar funcționa cum trebuie ar reduce considerabil pierderile din agricultură. Din păcate, în acest moment singura zonă irigată este Albița –Fălciu, adică vreo 17.000 de hectare, ceea ce înseamnă mai puțin de 10% din suprafața de pământ care produce hrană.

“Încercăm să convingem fermierii din județul Vaslui să se asocieze. Partea bună este că am reușit să-i convingem pe cei din zona Solești. Ei au făcut o organizație. Astfel s-au creat condițiile ca Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) să-i poată ajuta. Au reparat aproape toată infrastructura, iar acum ei sunt pe final. Am încercat asta și pe Bârlad, dar acolo nu s-au asociat încă”, ne-a declarat Anton Cezar (foto), directorul ANIF Vaslui

Totodată se urmărește reabilitarea infrastructurii de irigații (ce a mai rămas din ea)

“În acest context s-a dat drumul la Programul Național de reabilitare a infrastructurii de irigații prin care se urmărește adaptarea agriculturii la schimbarile climatice și diminuarea efectelor lor asupra producției agricole. Noi am obținut circa 15 milioane de euro pe care-i vom primi în trei ani. Cu acești bani vom reabilita complet tot sistemul de irigații din zona Albița –Fălciu. Asta înseamnă patru stații mari de pompare, schimbarea pompelor, a motoarelor, refacerea cantoanelor, refacerea stațiilor, tevilor. În total 48 de kilometri de canale și podețe. Pompele sunt din 1995, canalele nu s-au decolmatat niciodată, iar cele care sunt dalate, prezintă spărturi. Sistemul de irigații va fi adus la parametri cel puțini egali cu cei care au fost dinainte. Pompele vor fi noi, toate țevile din stațiile de pompare vor fi schimbate. Licitația a fost câștigată de un executant din afara județului. Eu estimez că lucrările vor fi demarate la sfârșitul lunii iunie. Am avut noroc că n-au fost contestații și nu este niciun impediment ca această firmă să se apuce de treaba. În afară de asta am obținut cu sprijinul conducerii centrale de la ANIF bani pentru reparare până în momentul în care vor intra aceste investiții. Se fac deja reparații la Bumbăta, Mînjești și la stația de repompare de la Vetrișoaia”, a mai spus directorul ANIF.

Risipă de bani

Pe o parte se ANIF investeste bani în reabilitarea sistemului de irigații, pe altă parte rispește

“Ce mă doare pe mine, în 2011 s-a dat o ordonanță prin care din 3.500 de lucrători din 5.000 au fost dati afară. Ulterior, printr-un act normativ s-au mai reangajat câțiva. Dar nu a fost singurul lucru rău. Prin această ordonanță barajele care erau în proprietatea ANIF au fost date în administrarea Apelor Române, astfel noi am pierdut 12 baraje. Acum am să mă refer la cele 4-5 baraje din zona Albița Fălciu. În aceste baraje se păstra apa acumulată de la zăpezi, de la ploi, iar în vremuri de secetă cum este acum, această apă se ducea prin canalele de distribuție, în canalele de irigați și se iriga. Acest lucru nu se mai face acum pentru că cei de Apele Române le-au declarat nepermanente. Din această cauză, când se adună apa, ei neținând apa în barje, îmi dau mie apa în canalele de desecare, iar eu sunt obligat, fiindcă nu vreau să inund proprietățile oamenilor, să folosesc energia electrică ca să dau apa în Prut. Când vine seceta, folosesc energie electrică ca să bag apa din Prut în canale. Deci folosesc de două ori energie. Costurile ajung la trei miliarde de lei vechi pe an. Cu suma asta putem face altceva, de exemplu să decolmatăm canalele de desecare”, a mai explicat Anton Cezar.

Soluția ar fi ca aceste baraje să ajungă , în baza unei hotărâri de guvern, din nou la ANIF și să intre în regimul de irigații, astfel s-ar iriga în plus 6.000 de hectare. (Cristian DIMA)

Pe ce se duc banii vasluienilor: mâncare, băutură, țigări și facturi

Cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că prioritățile romȃnilor, indiferent de județul în care își au domiciliul, sunt profund lumești. Veniturile totale ale populației se risipesc, în majoritate, pe produse alimentare și cele care satisfac anumite vicii, iar banii care rămȃn se cheltuie cu utilitățile. De economii nici nu mai poate fi vorba! Vasluienii nu au făcut excepție de la trendul național din 2017, cei mai mulți bani fiind alocați coșului lunar de supraviețuire.

Potrivit INS, în medie, 34,3% din veniturile gospodăriilor din Romȃnia s-au cheltuit anul trecut pe produse alimentare și băuturi nealcoolice, 17,1% pe cheltuielile cu utilitățile (locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili), iar 8,2% pe băuturi alcoolice și tutun.

Calculele INS au ținut cont de veniturile veniturile totale ale populației, media lunară pe o gospodărie fiind de 3.392 lei, adică 1.291 lei / persoană. Cheltuielile totale lunare au fost, în medie, 2.874 lei pe o gospodărie, respectiv 1.094 lei de persoană, reprezentȃnd 84,7% din nivelul veniturilor totale.

Din totalul cheltuielilor pentru o persoană, 64,1% au reprezentat cheltuieli pentru consum (alimente și băuturi – 20,1%, mărfuri nealimentare – 25,6%, servicii – 18,4%), iar 21,1% au mers către plata impozitelor și contribuțiilor către stat.

Un procent minuscul, doar 0,05%, reprezintă cheltuielile pentru investiții, cele destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei ori cumpărarea de acțiuni.

Veniturile bănești au fost, în medie, de 3.062 lei lunar pe gospodărie (1.166 lei pe persoană), iar veniturile lunare în natură de 329 lei pe gospodărie (125 lei pe persoană). Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, respectiv 61,2% din veniturile totale ale gospodăriilor.

Baza de calcul a INS a inclus la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor și veniturile din prestații sociale (21,6%), veniturile din agricultură (2,3%), veniturile din activități neagricole independente (2,3%) și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,3%). O pondere importantă au avut și veniturile în natură (9,7%), în principal, aceasta însemnȃnd contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (8,3%).

Pe ce cheltuie banii alți europeni

Spre deosebire de romȃni, care își consumă cea mai mare parte din venituri pe mȃncare, băutură și țigări, germanii cheltuiesc cel mai mult cu locuința, iar luxemburghezii își permit cel mai mult să investească în bunuri de lux. În privința cheltuielilor de consum, germanii dau cei mai mulți bani pe utilități și alte obiecte pentru amenajarea locuinței, comparativ cu ceilalți europeni.

Conform datelor de la Oficiul European de Statistică, puterea de cumpărare mult diferențiată la nivel european duce și la comportamente diferite ale consumatorilor din Uniunea Europeană. Astfel, 26,8% din cheltuielile germanilor sunt cu locuința, incluzȃnd aici banii de întreținere, asigurări și mentenanță. Germanii se clasează peste media de 21,3% constatată în comunitatea statelor membre ale UE.

În Marea Britanie, doar 14% din banii disponibili sunt investiți în alimente, băuturi și tutun, iar în Germania 16,5%. Familiile din Grecia alocă doar 4% din buget activităților culturale și de petrecere a timpului liber, în timp ce britanicii sunt cei mai generoși cȃnd vine vorba despre distracție (15%). Românii, europenii cu cel de-al doilea cel mai mic venit pe cap de locuitor din UE, cheltuiesc aproape 55% din banii de care dispun pe mâncare, băutură și țigări, iar vasluienilor de la Polul Sărăciei din UE veniturile abia le ajung să-și asigure coșul lunar de supraviețuire. (Mara GRIGORIU)

Primăriile din județul Vaslui sunt în pragul falimentului

Majoritatea primăriilor din județul Vaslui nu-și acoperă cheltuielile de funcționare din veniturile încasate și așteaptă ajutor de la bugetul de stat. De parcă n-ar fi de-ajuns, pe lângă un management defectuos, există un formalism în actul de aprobare a unor hotărâri de către consiliile locale și în actele de decizie ale primarilor de la nivelul comunelor.

Sursele de finanțare a bugetelor locale depind în mare măsură de alocările de la nivel central sub forma sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, reprezentând peste 55% din totalul veniturilor, au consemnat inspectorii Camerei de Conturi Vaslui în raportul publicat în acest an.

Altfel spus, primarii care nu-și acoperă cheltuielile de finanțare, nu sunt altceva decât niște asistați sociali care așteaptă bani de la stat.

Implicarea încă destul de susținută a bugetului de stat în asigurarea resurselor bugetelor locale a creat oarecare dependență la nivelul Județului Vaslui, iar autoritățile locale nu se implică suficient în evaluarea veniturilor proprii. În plus există o lipsa de performanță în urmărirea și încasarea acestora pe parcursul execuției bugetare.

“Această abordare a alocărilor de resurse bugetare preponderent de la nivel central, fără o condiționare a gradului de încasare a veniturilor proprii ale bugetelor locale (impozite, taxe, contribuții, alte vărsăminte/venituri) explică proiecția bugetară redusă la aceste categorii de venituri, atât în faza de fundamentare inițială a bugetului de venituri și cheltuieli cât și pe parcursul anului bugetar”, au consemnat inspectorii Camerei de Conturi.

De parcă n-ar fi de parcă de-ajuns în majoritatea primăriilor se menține un management defectuos exercitat asupra fondurilor publice din cauza necunoașterii sau insuficienței cunoașterii a reglementărilor legale privind formarea, administrarea patrimoniului public și privat, respectiv angajarea și utilizarea resurselor publice locale, dar mai ales pe linia stabilirii, urmăririi și încasării veniturilor bugetelor locale.

Potrivit sursei citate, “se menține un formalism în actul de aprobare a unor hotărâri de către consiliile locale și în actele de decizie ale primarilor de la nivelul comunelor; o insuficienta preocupare pe linia stabilirii, urmăririi și încasării veniturilor cuvenite bugetelor locale”.

Inspectorii au găsit disfuncționalități în angajarea cheltuielilor și în efectuarea plăților din cauza lipsei de finanțare, prin elaborarea de bugete nerealiste, fundamentate pe baza unor resurse potențiale și nu certe.

La nivelul primăriilor nu există politici de recrutare (inclusiv salarială), pregătire profesională și evaluare a personalului, care să asigure eficiență și performanță în exercitarea atribuțiilor. (Cristian DIMA)

Veste – bombă pentru vasluienii care muncesc în străinătate꞉ vor fi obligați să justifice cu documente sumele trimise în țară

Halucinant este că toți cei care, dintr-un motiv sau altul, nu se conformează, riscă să se trezească și cu amenzi de până la 150.000 lei, și cu banii munciți din greu confiscați.

Proiectul care i-a luat în vizor pe romȃnii de peste hotare, inclusiv pe zecile de mii de vasluieni care au plecat în străinătate în căutarea unui trai mai bun, pune în aplicare o normă europeană și a fost inițiat de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, o entitate aflată în subordinea Guvernului.

Potrivit reprezentanților acestui Oficiu, românii din diaspora vor avea obligația de a justifica, prin documente scrise, orice sumă pe care o vor trimite în țară, cu valoare mai mare de 4.600 lei. „Pentru activitatea de remitere de bani, entitățile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 1.000 euro“, se arată în textul proiectului de lege.

Documentul prevede, de asemenea, o perioadă de maximum trei zile lucrătoare de la momentul în care persoanele fizice au efectuat tranzacția, în care acestea să raporteze informații la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. În caz contrar, cei care nu respectă legea vor avea de suportat amenzi usturătoare. „Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, disciplinară, contravențională, administrativă sau penală. Pentru persoanele fizice, contravențiile (…) se sancționează cu avertisment sau amendă de la 25.000 lei la 150.000 lei“, se menționează în draftul de proiect.

Pe de altă parte, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, susține că România nu ar trebui să se grăbească să transpună în practică această prevedere europeană, întrucȃt crede că „românii care trimit acasă bani nu au de-a face cu acte de terorism”, pe care proiectul de lege vrea să le prevină.

Chiar dacă nu au nicio legătură cu spălarea banilor și cu actele de terorism, vasluienii care muncesc în afara țării pentru a-și întreține familia rămasă acasă vor trebui să se supună noilor reglementări și să completeze declarațiile financiare, dacă vor dori să trimită rudelor, în continuare, diferite sume, pentru nevoile de zi cu zi ale acestora.

Analiștii economici sunt de părere că, în condițiile în care românii care lucrează peste hotare nu mai trimit acasă sume tot atât de mari ca în urmă cu câțiva ani, fluxul de intrări se va diminua în mod dramatic dacă va intra în vigoare proiectul de lege aflat pe site-ul Oficiului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Mai mult, aceștia avertizează că o astfel de măsură ar încuraja, de fapt, mijloacele ilegale de intrare în țară a banilor; mulți dintre cei care se află în străinătate muncesc fără forme legale, nu vor putea face rost de adeverințe prin care să-și justifice veniturile, dar nevoile copiilor rămași în țară îi vor convinge să găsească metode, în afara legii, de a le trimite o parte din banii cȃștigați.

Potrivit statisticilor oficiale, în anul 2016, transferurile personale de bani de la persoanele care lucrează în străinătate înspre România au atins 2,45 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel de după 2010 și al patrulea cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Mai mult, banii trimiși în țară de către românii din diaspora au fost motorul principal al economiei românești în perioada crizei.

Dacă Guvernul caută cu disperare bani pentru acoperirea unor promisiuni electorale, cum ar fi măririle salariale, care nu au nimic de-a face cu posibilitățile reale ale economiei, riscul unui blocaj în dezvoltare este cu atȃt mai mare. Și nu doar pentru economia națională, ci mai ales pentru economia județelor sărace, a Vasluiului de exemplu, unde oamenii își construiesc case, deschid afaceri sau pur și simplu continuă să supraviețuiască. Asta, și datorită banilor trimiși acasă de rudele care muncesc din greu printre străini. (Mara GRIGORIU)

Cu mașina de bani parcată pe trecerea de pietoni din centrul Vasluiului

Unii șoferi care circulă cu mașinile prin municipiul Vaslui nu țin cont de nicio regulă de circulație, ca să nu mai vorbim de ceea ce înseamnă bunul simț.

Chiar dacă prin comportamentul lor în trafic pun în pericol viața celorlalți din trafic, inclusiv a pietonilor, aceștia perseverează în greșeală. Este și cazul unui șofer al unei mașini de transport valori care, aproape zilnic, parchează pe trecerea de pietoni din zona Centrului Civic Vaslui. Și asta fără să-i pese că ar putea fi sancționat de Poliția Locală, care mereu ”vânează” pe cei care opresc sau parchează în zonele interzise. Luat la întrebări de către pietonii care aproape că nu pot observa semaforul din cauza mașinii cu bani, conducătorul auto a rămas impasibil. (Ionuț PREDA)

Bugetul alocat sportului în județ, aproape identic cu cel de anul trecut

Primãria Municipiului Vaslui a anunțat bugetul cheltuielilor pentru anul în curs, care este similar cu cel din 2017. Dacă anul trecut a alocat 2,499,988 milioane lei, pentru anul 2018 suma este de 2.499.666,69 milioane lei. Diferența o face însă faptul că această sumă se va împărți la 17 entități sportive, față de 12 în 2017.

Încă o dată pionul principal este C.S “Handbal Club” Vaslui, care ia grosul, respectiv 1.668.853,62. Deși suma este consistentă, este mai mică decât cea alocată în 2.017 când reprezentativa județului în Liga Zimbrilor a primit 1,834.728 milioane lei. Și C.S “Sporting Juniorul” Vaslui va primi mai puțin, doar 117.936,27 mii lei, față de 211.462 în 2017. În aceeași situație se regăsește și C.S “Liga de Est” Vaslui, care va primi doar 105.809,84 mii lei, față de 162.215 lei anul trecut. Marele câștigător pare a fi C.S. „DEFENDER” Vaslui, care va primi nu mai puțin de 90.029,99 lei, mai mult de dublu față de anul anterior, când a fost sprijinită cu 43.991 lei. Cei de la ACS „SCORPIONS MMA” Vaslui își freacă și ei mâinile de bucurie după ce li s-a alocat suma de 80.466,00 lei, mai ales că anul trecut nu au primit nimic. A.C.S. „REAL JUNIOR” Vaslui va primi în 2018 nu mai puțin de 73.238,34 lei, cu mult mai mult decât în 2017 când li s-au dat doar 45.628 lei. C.S. „BUDOKAN” Vaslui va primi 52.715,05 lei, cu foarte puțin peste suma primită în 2.017, respectiv 51.746 lei. ASC „COMSTAR” Vaslui este încă un nume nou, care după ce anul trecut a stat pe tușă acum se va putea baza pentru a face performanță pe suma de 50.704,07 lei. C.S. „SULSA” Vaslui va primi în 2018 suma de 48.180,97, aproape dublu față de anul trecut, când i-a fost alocată suma de 28.136 lei. ACS „TENIS CLUB” Vaslui este al treilea nume nou pe lista beneficiarilor, primind 44.205,26 lei. ASS „FOTBAL CLUB” Vaslui va fi sprijinită cu 39.094,43 lei. A.C.S. „VITROX GYM” Vaslui va primi anul acesta 33.554,27 lei. C.S. „HANDBAL KIDS JOY” Vaslui se va putea baza pe suma de 28.972,31 lei, cu foarte puțin sub suma primită în 2017, respectiv 30.466 lei. ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ „HANDBAL” Vaslui va primi 21.263,36 lei. C.S. „INTER-SPORT” Vaslui va primi în 2018 suma de 18.590,3 lei, aproximativ la fel ca anul trecut, când li s-au alocat 18.346 lei. C.S. „TORNADO” Vaslui se va putea baza pe 13.251,90 lei. C.S. „SERGENTUL” Vaslui va primi 12.800,65 lei, ceva mai puțin decât anul trecut, când a primit 15.103 lei. (G.P)

Cu mare scandal, cele mai mari licee din Bârlad au primit bani pentru reparații din fondul de rezervă al orașului

de Mihaela NICULESCU

Aprobarea bugetului Bârladului pe acest an nu a scăpat fără polemici și înțepături între cele două tabere politice care formează Consiliul Local (CL) – PSD și PNL. Așa cum declaraseră anterior, pesediștii au anunțat și alaltăieri, în plenul CL, că nu vor aproba bugetul dacă nu le vor fi acceptate amendamentele privind includerea în planul de investiții pe 2018 a reparațiilor necesare la Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” și Colegiul Național ”Gheorghe Roșca Codreanu”.

La realizarea proiectului de buget, primarul Dumitru Boroș nu a considerat că aceste reparații sunt o prioritate și le-a cerut consilierilor PSD să mai aștepte până la rectificarea bugetară. Aceștia nici nu au vrut să audă, susținând că situația celor două licee este disperată și că orice amânare duce la degradarea tot mai adâncă a clădirilor.

La ședință au fost prezenți și directorii celor două licee, care au explicat în fața CL de ce reparațiile sunt o urgență.

Colegiul «Codreanu» nu a mai primit finanțare pentru lucrări importante de foarte mulți ani. Ultima lucrare de reabilitare a fost realizată în 1996 și de atunci au mai fost alocate sume mici pentru lucrări de reparații curente. Eu sunt director doar de un an, dar ca profesor am observat cum clădirea colegiului se deteriorează de la an la an. Nu trebuie să existe o expertiză tehnică, pentru că se vede cu ochiul liber cum arată clădirea liceului. Nu s-a intervenit la acoperiș, cad bucăți din acesta, din fațada clădirii, fațadă aflată într-un stadiu avansat de degradare. Subsolul este plin de infiltrații din cauza unei probleme la conducta de apă aflată în apropiere. Igrasia macină în continuare și șubrezește și mai mult structura de rezistență a clădirii. Varul nu mai aderă pe pereții claselor, nu se mai lipește, din cauza faptului că varul de dedesubt este vechi de zeci de ani și nu s-a mai acționat în profunzime de foarte multă vreme. Nici băile nu arată bine, iar despre stolerie nu mai vorbim. Este aceeași de când a fost construit liceul. Din cauza vechimii ferestrelor, elevii sunt nevoiți să stea în curent, iar factura la gaz metan să fie din ce în ce mai mare. Toate acestea sunt probleme reale și nu mofturi. Avem elevi cu rezultate deosebite, dar, din păcate, municipalitatea nu a investit în acest liceu de multă vreme”, a declarat Daniela Jitcă, directoarea Colegiului «Gheorghe Roșca Codreanu».

Aceasta a declarat că ar fi ideal dacă Primăria ar aloca acum bani pentru realizarea în prima fază a lucrărilor de izolare a subsolului, evitându-se astfel scufundarea clădirii.

La fel de nemulțumit de faptul că unitatea pe care o conduce a fost trecută cu vederea la capitolul investiții, Gheorghe Pricop, directorul liceului “Mihai Eminescu”, a intervenit și el în cadrul ședinței de consiliu, pentru a convinge membrii legislativului local asupra importanței alocării unei sume cu care să se poată începe lucrările de realizare a acoperișului corpului B.

De șase ani, de când sunt director, am reușit să rezolv mai multe probleme administrative legate de investiții prioritare, printre care și repararea acoperișului corpurilor liceului. Am fost conștient că, din lipsă de bani la buget, aceste investiții trebuiau realizate etapizat, lucru care s-a și întâmplat. Am reușit să reparăm acoperișul corpurilor A, C și D, dar acum corpul B are serioase probleme. De la preluarea mandatului și până acum acest corp s-a deteriorat, iar apa de la ploi și zăpezi începe să se infiltreze pe holuri și în clase. Există documentația făcută, cu tot cu indicatori tehnico – economici, avem și autorizație de construcție. Este nevoie numai de alocarea unor sume cu care să înceapă lucrările. Eu cred că gravitatea acestei probleme impune un efort din partea Primăriei și Consiliului Local, efort care înseamnă alocarea unei sume, acum, la început de an, urmând ca în partea a doua a anului să obținem fonduri în urma rectificării bugetare”, a declarat Gheorghe Pricop.

Luările de cuvânt ale celor doi directori au fost mai mult decât convingătoare, primarul orașului împreună cu o parte din consilierii locali cerând o pauză de consultare de câteva minute. Au revenit în sala de ședințe cu vești bune pentru cele două licee, găsind ca prin farmec și sursa de finanțare – fondul de rezervă al orașului. Din cele 470.000 de lei, cât este la acest moment fondul de rezervă, consilierii au decis ca jumătate să fie direcționate, în părți egale, către realizarea izolației la subsolul Colegiului „Codreanu” și începerea lucrărilor la acoperișul corpului B de la Liceul „Eminescu”.

Mai mulți bani în buzunarele vasluienilor care lucrează în IT

Ordinul nr. 1168 din 14 decembrie 2017, care privește încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, a fost publicat recent în Monitorul Oficial și prevede că angajații firmelor de IT din România, dar și cei care desfășoară activități în domeniu, beneficiază de scutire de impozit pe venit.

Măsura se aplică începȃnd cu 1 februarie și pentru angajații vasluieni care lucrează în departamentele de IT, respectiv persoanele ”specializate în informatică”, așa cum este evidențiat în organigrama angajatorului (cum ar fi: direcție, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare).

Pentru a beneficia de scutirea de impozitul pe venit, aceștia trebuie să aibă o diplomă de licență, indiferent de profilul absolvit, care nu mai este necesar să fie neapărat IT, sau o diplomă de Bacalaureat și adeverință care atestă că urmează, în prezent, cursurile unei instituții de învățământ superior care este acreditată.

Ce acte trebuie să păstreze angajatorii, pentru a justifica scutirea de la impozitul pe venit pentru angajații din IT

Pentru a fi pregătiți în eventualitatea unui control, la sediul angajatorilor vasluieni care au angajați în domeniul IT trebuie să fie oricȃnd disponibil dosarul cuprinzând documentele justificative în vederea scutirii de la cota unică de impozitare. În situația în care angajatorul păstrează documentele justificative în format electronic, acestea vor fi semnate cu semnătură electronică calificată, furnizată de un furnizor de servicii acreditat.

Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, conform ocupațiilor specifice prevăzute în anexă, sunt:

1. actul constitutiv, în cazul operatorilor economici;

2. organigrama angajatorului;

3. fișa postului;

4. copia cu mențiunea „conform cu originalul“ a diplomei acordate după finalizarea studiilor în învățământul universitar de lungă/scurtă durată, respectiv copia cu mențiunea „conform cu originalul“ a diplomei acordate după finalizarea ciclului I de studii universitare de licență, respectiv copia legalizată a atestatului de echivalare sau recunoaștere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educației Naționale, pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene;

5. adeverința de absolvire a studiilor universitare de licență, eliberată de instituția de învățământ superior în cauză, în cazul în care diploma de absolvire nu a fost încă eliberată;

6. copia cu mențiunea „conform cu originalul“ a diplomei de bacalaureat, respectiv copia legalizată a atestatului de echivalare sau recunoaștere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educației Naționale, pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene care urmează cursurile unei instituții de învățământ superior acreditate;

7. adeverință care să ateste faptul că persoana urmează o formă de învățământ superior, în cazul în care angajatul deține diplomă de bacalaureat, eventual echivalată/recunoscută, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licență;

8. copia cu mențiunea „conform cu originalul“ a contractului individual de muncă;

9. statul de plată întocmit separat pentru angajații care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

În cazul în care vorbim despre firme al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), dosarul angajatului care beneficiază de scutire de impozit pe venit trebuie să conțină și comanda internă, aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care atestă solicitarea inițierii procesului de creare de programe pentru calculator, și balanța analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creare de programe pentru calculator.

De la 1 februarie 2018, data intrării în vigoare a noului Ordin, se abrogă prevederile Ordinului ministrului comunicațiilor și societății informaționale, al ministrului educației naționale, al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului finanțelor publice nr. 409/4.020/737/703/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017.

Prevederile noului Ordin vor fi duse la îndeplinire de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Finanțelor Publice. (Mara GRIGORIU)

Conducerea PNL Vaslui vrea să-și spună cuvântul la împărțirea bugetului județului către primării

Conducerea PNL Vaslui vrea să fie chemată de către conducerea Consiliului Județean la consultări pe marginea împărțirii acelor sume provenite din impozitul pe venit ce urmează să fie împărțite unităților administrativ-teritoriale din județ. Liberalii nu doresc decât o împărțire ”în mod echitabil”, inclusiv către comunele conduse de primari ai acestei formațiuni.

Împărțirea sumelor provenite din impozitul pe venit către unitățile administrativ teritoriale naște în continuare patimi în rândurile principalelor formațiuni politice din județ. În aceste sens, conducerea PNL Vaslui dorește ca membrii comisiilor de specialitate din cadrul Consiliul Județean să fie chemați de către șefii instituției la consultări pe această temă.

Bugetul Consiliului Județean se află în chinurile facerii. Sperăm, însă, ca împărțirea acelor sume provenite din impozitul pe profit, la care să participe și specialiștii noștri, să se facă în mod transparent. Nu dorim nimic altceva decât ca și comunele PNL să beneficieze de sume care să le asigure supraviețuirea, pentru că nu putem vorbi de mai mult”, a declarat, joi, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Organizației Județene Vaslui a PNL, Nelu Tătaru.

Șefii liberalilor vasluieni consideră că au tot dreptul să suspecteze că banii nu vor fi împărțiți corect, ”având în vedere experiența celor 27 de ani de când la conducerea CJ Vaslui se află PSD”. (Ionuț PREDA)

16 milioane de lei, împărțite de Consiliul Județean către cele 86 de UAT pentru echilibrarea bugetelor

Consiliul Județean va împărți 16 milioane de lei către cele 86 de unități administrativ teritoriale (UAT) din județ. Cei mai mulți bani, respectiv 12 milioane de lei, se vor duce către primării pentru echilibrarea bugetelor locale, în special pentru plata arieratelor și cofinanțarea de proiecte. De asemenea, fiecărei UAT îi va fi repartizată câte 500.000 de lei pentru reparații și întreținere de drumuri comunale.

Cele 86 de unități administrativ-teritoriale din județ vor primi, la acest început de an, bani de la Consiliul Județean Vaslui atât pentru echilibrarea bugetelor locale, cât și pentru reparații de drumuri. Suma totală ce va fi împărțită către comune și orașe se ridică la peste 16 milioane de lei. Cei mai mulți bani, respectiv 12 milioane de lei, se vor duce pe echilibrarea bugetelor locale, avându-se în vedere arieratele, precum și necesitățile pe care le au UAT-urile pentru cofinanțarea proiectelor europene și cele cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Locală 1 și 2. Nu în ultimul rând, la distribuirea sumelor ce provin din impozitul pe venit ce revin CJ Vaslui se vor lua în calcul și hotărârile judecătorești și popririle pe care unele primării le au pentru neplata contribuțiilor sociale pentru salariați la bugetul de stat.

Ciprian Trifan

Încercăm ca această echilibrare să fie cât mai echitabilă și să fie făcută acolo unde este cu adevărat nevoie. Avem comunități care au terminat în anii precedenți cu excedent, altele care au primit sume mulțumitoare de la bugetul de stat. De asemenea, sunt comune care au nevoie de un impuls pentru a-și finaliza proiectele sau a-și rezolva unele probleme juridice. La echilibrarea bugetelor, se va avor în vedere problemele comunităților și nu apartenența politică a primarilor”, ne-a declarat vicepreședintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan.

Pe lângă aceste sume, care vor fi diferite de la o unitate administrativă la alta, fiecare din cele 81 de comune ale județului vor primi câte 500.000 de lei fiecare pentru reparații de drumuri comunale, bani ce provin din taxa pe valoare adăugată (TVA). De asemenea, alte zece milioane de lei ce provin din aceeași sursă vor rămâne la dispoziția CJ pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor județene care interconectează unitățile administrativ-teritoriale între ele.

Toate sumele ce vor fi repartizate UAT din județ vor fi aprobate în ședința de CJ care va avea loc astăzi. (Ionuț PREDA)

Iată ce trebuie să știți dacă vreți să vă cumpărați ani de vechime pentru pensie

Vasluienii care nu au ieșit încă la pensie și care doresc să își plătească retroactiv contribuția la sistemul de pensie, pentru a avea un venit mai mare atunci cȃnd vor părăsi cȃmpul muncii, pot cumpăra ʺvechimeʺ în limita a cinci ani, anteriori datei încheierii contractului de asigurare cu casa de pensii.

Măsura este prevăzută de Legea nr. 186/2016 și se aplică până la sfȃrșitul anului 2018, perioadă în care cei interesați au posibilitatea să achite retroactiv contribuția la pensii, pentru perioade anterioare, în care nu au fost asigurați în niciun sistem de pensii.

Perioadele pentru care se fac plăți retroactive sunt valorificate pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, a pensiei anticipate, a pensiei anticipate parțiale și a pensiei de invaliditate. Mai axact, plata retroactivă a contribuției permite completarea stagiului de cotizare pentru obținerea acestor tipuri de pensii, în sistemul public.

Persoanele interesate să facă plăți retroactive pentru contribuția la pensii trebuie să încheie un contract de asigurare cu casa teritorială de pensii, și să achite, ulterior, suma stabilită prin acest document. O persoană poate încheia mai multe contracte pentru plata retroactivă a contribuției, însă numai pȃnă la 31 decembrie 2018, de la această data plata retroactivă devenind imposibilă.

Vasluienii trebuie să știe că persoanele pensionate nu pot face plăți retroactive. Legea nr. 186/2016 permite doar persoanelor care nu au realizat stagiile de cotizare prevăzute de lege (și nu pot, astfel, să beneficieze de o categorie de pensie) să își poată completa acest stagiu. De asemenea, mai trebuie să știe că stagiul de cotizare nu are nicio legătură cu vechimea efectivă în muncă, cu alte cuvinte o persoană nu poate plăti retroactiv vechime, pentru a i se reduce vȃrsta de pensionare.

Cumpărarea de vechime la anii de pensie este valabilă numai pentru perioadele anterioare neasigurate, la alegere, și numai în limita a cinci ani. Mai precis, plata se poate face pentru perioade cuprinse între data încheierii contractului de asigurare socială cu casa de pensii și ultimii cinci ani anteriori acestei date. De exemplu, o persoană care încheie astăzi contractul de asigurare poate face plăți retroactive pentru perioada cuprinsă între decembrie 2012 și decembrie 2017. Prin urmare, nu se pot face plăți retroactive pentru anul 2003 sau pentru anul 1994. Perioadele pentru care se poate face plata retroactivă trebuie neapărat să fie neasigurate (adică să nu se fi plătit deja pentru ele contribuția la pensii, sau pe durata lor persoana interesată să nu fi fost obligată la asigurarea în sistemul public de pensii).

În același timp, nu există restricții cu privire la vechimea minimă. Astfel, dacă o persoană dorește și are bani să achite pentru o singură lună, atunci achită pentru o singură lună, iar dacă o altă persoană vrea și își permite să achite pentru un an, atunci va face plata pentru un an.

Vasluienii care lucrează în strănătate și doresc să cumpere vechime în muncă pot desemna un mandatar, prin procură specială, care să încheie contractul de asigurare cu casa de pensii, și pot face plata prin virament, într-un cont bancar indicat de casa teritorială de pensii. (Mara GRIGORIU)

Peste 18.000 de fermieri din județ vor primi peste 78 de milioane de lei de la stat pentru campania agricolă 2017

Peste 18.000 de fermieri din județ, ceea ce reprezintă 86% din totalul celor care cultivă pământul în Vaslui, au fost autorizați la plată de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură pentru campania aferentă anului 2017. Suma totală ce urmează a intra în conturile agricultorilor depășește 78 de milioane de lei.

Fermierii de la noi din județ s-au dovedit organizați și cu hârtiile depuse la timp atunci când vine vorba de decontarea cheltuielilor pe care le-au făcut cu pregătirea și cultivarea terenurilor pe care le dețin în proprietate. Drept dovadă sunt cele 18.880 de cereri depuse la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Vaslui pentru obținerea subvențiilor aferente acestui an agricol. Astfel, cei 86% din totalul celor 21.849 de fermieri care au depus cereri unice urmează să primească aproape 79 de milioane de lei.

Începând de astăzi (n.r.-4 decembrie), a demarat procesarea și autorizarea plății pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în cadrul campaniei 2017. Plățile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anii 2017 și 2018. Plățile se fac în lei, utilizând ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2017”, ne-a declarat directorul APIA Vaslui, Răzvan Arteni.

Restul de 14% dintre fermierii care au depus cereri vor primi toată suma cuvenită până la data de 30 iunie 2018. (Ionuț PREDA)

Fermierii vasluieni, fără finanțare de la APIA – ZERO lei pentru noile împăduriri din județul Vaslui

Raportul de selecție preliminar pentru schema de ajutor „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”, publicat recent de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), arată că niciun vasluian nu beneficiază, în 2017, de fonduri nerambursabile pentru lucrări multianuale de împădurire a pământurilor.

Ediția din acest an a Programului Național, derulat de APIA, în cadrul căruia se acordă sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite, nu a avut succes. La nivelul întregii țări s-au înregistrat numai 55 de solicitări din partea fermierilor interesați să-și împădurească terenurile.

Deși ajutorul nerambursabil pentru prima împădurire este unul consistent, beneficiarul avȃnd posibilitatea de a primi pȃnă la 7 milioane de euro, interesul fermierilor vasluieni a fost unul foarte scăzut. Cele mai multe solicitări au venit din județele Dolj, Brașov, Galați și Sibiu, acolo unde fermierii vor primi 6.000 de euro pentru fiecare hectar împădurit, în primul an de derulare a Programului, urmȃnd ca, vreme de 12 ani, să primească 2.700 de euro pe hectar.

La nivelul județului Vaslui există numeroase suprafețe degradate, care ar putea fi împădurite, însă procedura pentru înscrierea la schema de ajutor este una greoaie și de durată. Înainte de depunerea cererii de sprijin, solicitanții sprijinului trebuie să parcurgă etapele de identificare a suprafețelor care urmează a fi împădurite în IPA Online, etape care vizează elaborarea proiectului tehnic de împădurire și obținerea avizului pentru proiectul tehnic de la Garda Forestieră. Ulterior, fermierii trebuie să solicite Centrelor Județene APIA eliberarea Notei de constatare și identificare a suprafețelor de teren destinat împăduririi în sistemul IACS – LPIS gestionat de APIA, care stă la baza întocmirii proiectului tehnic de împădurire. Cererile pentru obținerea finanțării se depun într-o aplicație electronică, în intervalul de timp stabilit de APIA, iar toate cheltuielile eligibile din proiect sunt decontate integral, contribuția financiară a beneficiarilor fiind zero.

În program se pot înscrie, de asemenea, primăriile care vor să planteze, pe banii statului, perdele forestiere în jurul localităților, perdele care să oprească zăpada adusă de viscol. (Mara GRIGORIU)

Și tu poți ajuta copiii din mediul rural să meargă la școală!

“Copilul tău merge la școală?! Vreau să merg și eu!” este sloganul prin care proiectul “Lasă-mă să merg la școală” dorește să se facă auzit. Acest proiect a luat naștere la data de 7 septembrie, prin intermediul unor liceeni din Bârlad, ce se implică activ, din dorința de a reuși să antreneze în procesul educativ copii din clasele 1-8 , din mediul rural, care provin din familii cu o situație financiară delicată.

Există momente în viață când simți nevoia să întorci zâmbetul și bucuria de care ai avut parte până la această vârstă, când îți dorești să oferi parte din bunătatea și împlinirea ta. Anne Morrow Lindbergh spunea “Nu poți răsplăti bunătatea. Poți doar, la rându-ți să fii bun cândva, undeva”. Aveți acum oportunitatea de a da dovadă de spirit civic și de a reuși să aduceți zâmbete pe chipul persoanelor din jur.

În acest sens s-au făcut cutii de colectare a donațiilor amplasate în bisericile și în școlile din municipiul Bârlad. Oamenii cu suflet mare sunt așteptați să doneze bani, îmbrăcăminte, încălțăminte sau rechizite, care vor reuși să le asigure elevilor strictul necesar de care au nevoie pentru a merge la școală.

Scopul proiectului constă în asigurarea unui sprijin pentru familiile beneficiarilor, creșterea stimei de sine și valorificarea binelui universal.

Proiectul “Lasă-mă să merg la școală” se desfășoară până pe 28 septembrie și este realizat în parteneriat cu Asociația ICY. Persoanele de contact care vă pot da mai multe detalii cu privire la proiect sunt Ștefania Bianca Oatu (0743 407 193), Oana Rotaru (0734 495 085) și Alina Iustina Ursu (0763 756 020).

Cei 2.600 de angajați ai DGASPC Vaslui nu-și primesc salariile la timp, situație nemaiîntâlnită până acum

Cel mai mare angajator din județul nostru nu are bani să plătească lefurile la timp pentru cei peste 2.600 de salariați. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui a ajuns în această situație din cauza Guvernului, care a întârziat efectuarea rectificării bugetare.

Cei peste 2.600 de angajați ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui se confruntă cu o situație nemaiîntâlnită în istoria instituției, aceea de a nu-și primi lefurile la data stabilită prin contractul de muncă. Deși în mod normal ar fi trebuit să-și primească salariile pe 15 septembrie, angajații unității de care depinde soarta a mii de oameni cu nevoi speciale din județ își vor vedea banii în conturi abia pe la mijlocul săptămânii viitoare.

Potrivit conducerii DGASPC Vaslui, întârzierile sunt cauzate chiar de către Guvern, care nu a făcut rectificarea bugetară mai devreme pentru a nu se ajunge în această situație neplăcută. ”Rectificarea bugetară s-a publicat astăzi (n.r.-joi) în Monitorul Oficial astfel încât luni (18 septembrie) Consiliul Județean, instituția prin care se asigură finanțarea activității Direcției pentru Protecția Copilului, va fi convocat în ședință ”de îndată” pentru a da drumul la bani. Abia apoi, a doua zi, vom putea depune documentația în Trezorerie astfel încât pe marți seara sau miercuri să fie virate salariile în conturile angajaților. Din păcate, este o situație nefericită, care nu s-a mai întâmplat până acum”, ne-a declarat directorul DGASPC Vaslui, Ionel Armeanu.

Pentru plata salariilor celor 2.600 de angajați, din care 1.500 asistenți maternali profesioniști, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui are nevoie de aproximativ 7,5 milioane de lei pe lună, sumă ce nu poate fi asigurată decât de la bugetul de stat. (Ionuț PREDA)

Vasluieni, împăduriți-vă terenurile! Fonduri nerambursabile prin APIA

Fermierii vasluieni pot obține fonduri nerambursabile în valoare totală de 7 milioane euro pentru lucrări multianuale de împădurire a pământurilor, printr-o linie de finanțare care se va deschide la data de 21 august, prin Agenția Națională de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA).

Este vorba despre cea de-a doua sesiune a schemei de ajutor de stat “Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”, din submăsura 8.1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), care are o alocare bugetară de 50 de milioane de euro.

Beneficiarii sunt fermierii (persoane fizice sau firme) și alți proprietari de terenuri, care sunt așteptați să depună cereri de finanțare într-o aplicație electronică, ce va fi deschisă în perioada 21 august – 6 octombrie.

Înainte de depunerea cererii de sprijin, solicitanții sprijinului trebuie însă să parcurgă etapele de identificare a suprafețelor care urmează a fi împădurite în IPA Online, etape care vizează elaborarea proiectului tehnic de împădurire și obținerea avizului pentru proiectul tehnic de la Garda Forestieră.

După publicarea ʺGhidului solicitantuluiʺ, care urmează să fie aprobat prin ordinul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, potențialii beneficiari vor putea solicita Centrelor Județene APIA eliberarea Notei de constatare și identificare a suprafețelor de teren destinat împăduririi în sistemul IACS – LPIS gestionat de APIA, care stă la baza întocmirii proiectului tehnic de împădurire.

Decontul APIA de anul trecut, 2.500 de euro la hectar

Valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1 și Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a contractului de finanțare, este de 7 milioane euro, pe întreaga perioadă de contractare, de 6 ani, și pe toată suprafața contractată.

Dacă se păstrează condițiile și criteriile de eligibilitate de anul trecut, intensitatea sprijinului public ar putea fi de 100%, asta însemnând că beneficiarii ar putea primi de la stat, și în 2017, toate cheltuielile eligibile din proiect, contribuția acestora fiind zero.

Anul trecut, suprafața minimă acceptată de pădure a fost de 1 hectar, iar pentru perdele forestiere, de 0,5 hectare. Sprijinul nerambursabil a fost între 2.528 de euro la hectar, la munte, și 4.393 de euro la hectar, la câmpie, pentru lucrările de înființare a pădurii. Apoi, pe o perioadă de 12 ani, au fost prevăzute sume maxime de 2.423 de euro la hectar, pe an, pentru lucrările de întreținere. Sprijinul APIA se diminuează în cursul celor 6 ani de contractare a finanțării. (Mara GRIGORIU)

Daniela Borș, noul manager al Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman” Bârlad

de Mihaela NICULESCU

Ieri, în cadrul unei conferințe de presă, primarul Dumitru Boroș a comunicat numele managerului interimar al Spitalului de Urgență “Elena Beldiman” Bârlad. Economistul Daniela Borș este cea care va asigura interimatul funcției, începând de vineri, 4 august, până la organizare unui concurs sau cel mult șase luni, conform legii. Noul manager numit de edilul-șef a ocupat funcția de director financiar contabil la spitalul bârlădean, în perioada 2007 – 2010, când instituția a fost condusă de Dionisie Lefter și are un master în managementul sanitar.

Până ieri, Daniela Borș a fost și membru al Consiliului de Administrație al spitalului, funcție din care a demisionat, pentru a-și prelua noile atribuții. În cursul acestei luni, Consiliul Local Bârlad va trebui să voteze un alt membru în locul acesteia.

“Am analizat toate posibilitățile. Am făcut mai multe propuneri, dar în cele din urmă am ales ca doamna economist Daniela Borș să fie directorul interimar al spitalului”, a declarat primarul Dumitru Boroș.

Până la începutul iernii Spitalul “Elena Beldiman” va avea o nouă echipă managerială, adică un nou director medical și unul economic, posturi ce vor fi ocupate pe bază de concurs. Același lucru se va întâmpla și cu managerul instituției, concursul pentru această funcție fiind organizat în luna noiembrie. Primarul Boroș este încrezător în capacitatea profesională a Danielei Borș, manager care va trebui să gestioneze foarte bine criza existentă în spitalul “Beldiman”.

Edilul-șef a menționat că în situația actuală este nevoie de o masă rotundă la care să participe reprezentanți ai Primăriei, ai Consiliului Local, ai medicilor, asistenților medicali și infirmierilor, pentru a stabili măsurile concrete ce trebuie luate în perioada următoare pentru a menține pe linia de plutire această unitate medicală. Acesta a lăsat să se înțeleagă că timp de câteva luni ar trebui luate unele măsuri de austeritate pentru a salva spitalul de la declasificare.

Numirea Danielei Borș survine după demisia din funcție a lui Corneliu Decuseară, care a ocupat fotoliul de manager doar trei luni. Luni, aproximativ 100 de angajați ai spitalului au declanșat o grevă spontană ca urmare a deciziei lui Decuseară de a le tăia anumite sporuri, precum și acordarea tichetelor de masă. Salariații i-au mai reproșat lui Decuseară lipsa de transparență, refuzul de a dialoga cu ei și o oarecare atitudine de superioritate. În timpul protestului, salariații spitalului l-au huiduit și i-au cerut demisia.

Spitalul bârlădean se confruntă cu o criză financiară foarte puternică, având 9 milioane de lei datorie, în condițiile în care 97% (în jur de 6 milioane de lei) din totalul veniturilor reprezintă salarii și sporuri salariale. Practic, este imposibil ca restul de 3% să acopere plata utilităților, a furnizorilor de medicamente sau a prestatorilor de servicii cu care spitalul are contract. Cu atât mai puțin să acopere și plata datoriilor acumulate, din care 40% sunt pentru serviciile de spălătorie și preparare a hranei, iar restul de 60% nu se știe exact pentru ce. Înainte de a pleca, Decuseară a pomenit că majoritatea debitelor sunt pentru câteva mii de internări fictive, pe care Casa Județeană de Asigurări de Sănătate nu le poate deconta. Pe surse, am aflat că este vorba de 5.000 de asemenea internări. Reprezentanții casei ar fi descoperit că pe majoritatea acestor fișe de internare ar figura CNP-uri eronate (inexistente, mai precis). Firește, toate aceste internări presupun costuri, atât de spitalizare cât și aferente medicației. Este vorba de zeci de miliarde de lei pe care medicii spitalului, cei care au semnat aceste fișe de internare, trebuie să le justifice. Așadar, cine căpușează spitalul???

Două dintre cele patru ambulanțe SMURD nu pot fi reparate din cauza lipsei banilor

Două dintre cele patru ambulanțe SMURD din parcul auto al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui sunt nefuncționale și nu pot fi reparate din cauza lipsei banilor.

“Bugetul alocat s-a cheltuit pe repararea ambulanțelor și așteptăm acum o rectificare. Momentan, avem două ambulanțe neexploatate. Defecțiuni la aceste mașini apar foarte des, din cauza infrastructurii proaste, mai ales în mediul rural”, a declarat vineri căpitan Bogdan Apetrei, prim-adjunctul șefului instituției, în cadrul unei conferințe de presă.

Oficialul ISU a precizat că instituția are patru ambulanțe SMURD cu echipaje de prim-ajutor și o mașină de Terapie Intensivă Mobilă, fiecare cu aproximativ 500.000 de kilometri la bord. Apetrei a subliniat că mașinile sunt într-un continuu proces de reparație, lucru care afectează activitatea instituției pentru că nu pot să vină în sprijinul oamenilor.
Potrivit raportului de activitate al ISU Vaslui pe primele șase luni ale anului 2017, timpul total al scoaterii din funcțiune a celor patru ambulanțe SMURD a fost de 379 de zile, adică aproximativ jumătate din perioadă nu au funcționat. (G.P)

Daniel Olteanu, deputat PNL: “Liviu Dragnea sfidează din nou vasluienii꞉ 12 milioane de euro pentru un stadion de Liga a treia în Alexandria, ZERO lei pentru drumuri de Lumea a treia, în Vaslui!”

Deputatul liberal Daniel Olteanu acuză atitudinea iresponsabilă a Guvernului Tudose, care vrea să aloce 12 milioane de euro, de la bugetul de stat, pentru un stadion în Alexandria, județul Teleorman, de unde e originar președintele PSD Liviu Dragnea. Daniel Olteanu susține că, în condițiile în care prioritatea actualului Executiv o reprezintă alocările discreționare de fonduri, Moldova nu are nicio șansă sa recupereze decalajul de dezvoltare față de restul țării. Mai mult, spune deputatul liberal, lipsa investițiilor majore în infrastructura din Regiunea de Nord-Est face ca județul Vaslui să fie condamnat la sărăcie și izolare.

ʺCe face Guvernul Tudose este absolut șocant: stadion la Alexandria de 12 milioane euro! Sub pretextul că investește în sport, Executivul irosește sume uriașe din bugetul de stat. Nu sunt bani pentru proiecte serioase de infrastructură în județul Vaslui, dar sunt fonduri pentru stadionul din Alexandria, un oraș cu echipă în Liga 3! În Bârlad avem rugby cu tradiție, în Vaslui am avut fotbal european, cu performanțe incomparabile față de orice ramură sportivă din Alexandria. Din păcate, județul Vaslui este condamnat la toate capitolele. ZERO lei se vor cheltui, în acest an, pentru execuția variantelor ocolitoare Bârlad și Vaslui. ZERO lei a alocat Guvernul pentru modernizarea DN 2F Vaslui – Bacău și DN 24A Huși – Murgeni. ZERO lei este suma alocată în 2017 județului Vaslui de către Ministerul Transporturilor, pentru proiecte în execuțieʺ, declară Daniel Olteanu, care amintește că amendamentele pe care le-a formulat la legea bugetului de stat, prin care a solicitat fonduri pentru infrastructura județului Vaslui, au fost respinse de majoritatea parlamentară.

ʺSunt indignat că Guvernul nu a găsit nici măcar un leu pentru infrastructura de drumuri naționale și europene din județul Vaslui, dar pentru un stadion de Liga a treia din Alexandria se găsesc 12 milioane euro! Așa s-a întâmplat și la începutul acestui an, cȃnd nu a fost acceptat nici unul din cele șase amendamente pe care le-am propus la legea bugetului, legate de infrastructura județului Vaslui. Pe drumurile naționale existente nu vine nimeni în Moldova să investească, legătura cu vestul țării pe DN 2F e pe o improvizație, nici măcar podeț. Se mai întreabă cei de la PSD de ce am cerut demisia ministrului Transporturilor și de ce am avut săptămânal interpelări, prin care am cerut fonduri pentru infrastructura județului Vaslui? Motivul este clar: nu accept să fim bătaia de joc a Guvernului! Nu suntem cetățeni de categoria a doua, să ni se arunce firimituri pentru cȃteva drumuri comunale sau județene, plătim taxe și impozite la fel ca restul țării, la fel ca Timișul, Clujul sau Teleormanul, care acum va avea un stadion pe care Ministerul Dezvoltării îl consideră de «primă necesitate»! Atrag atenția că județul Vaslui ar trebui să fie prioritatea ZERO a Guvernului, și nu un singur oraș, Alexandria, orașul de unde provine șeful PSD, Liviu Dragneaʺ, spune deputatul Daniel Olteanu.

Potrivit acestuia, Guvernul profită de vacanța parlamentară pentru a pune în dezbatere și a aproba proiecte asupra cărora există numeroase suspiciuni cu privire la valoarea și utilitatea investițiilor. ʺMă întreb câte astfel de proiecte au de gând să iasă acum, în vacanța parlamentară, ca să nu aibă parte de interpelări. Vă asigur că le notez pe toate și, când se reia sesiunea, îi iau la întrebări din nou, pentru că alocările discreționare de fonduri trebuie să înceteze!ʺ, susține deputatul liberal Daniel Olteanu.

Vârstnicii cu pensii sociale nu vor simți majorarea cu 9% a punctului de pensie făcută din această lună

Cei peste 102.000 de vârstnici din sistemul public de pensii din județ vor primi din această lună bani mai mulți, odată cu majorarea punctului de pensie cu 9%, respectiv de la 917,5 la 1.000 de lei. Excepție fac, însă, persoanele cu pensia minimă garantată de 520 de lei întrucât în acestă sumă este inclusă, pe lângă pensia de drept, și indemnizația socială acordată de stat, a cărui cuantum, implicit, va scădea.

Valoarea punctului de pensie a fost majorată din această lună pentru toate categoriile de beneficiari din sistemul public de pensii, ceea ce la nivelul județului nostru înseamnă peste 102.000 de persoane. Astfel, un pensionar cu un punctaj mediu anual de 1,65 va primi 1.650 lei, cu 131 lei mai mult decât a luat anterior, adică 1.519 lei. De asemenea, indemnizația de însoțitor al unui pensionar de gradul I de invaliditate va fi mai mare întrucât acest drept reprezintă 80% din valoarea punctului de pensie. Prin urmare, această indemnizație va fi de 800 lei față de 734 lei cât a fost până luna trecută.

În ceea ce privește indemnizația socială, acordată pensionarilor cu pensie foarte mică, suma rămâne la 520 lei. Însă, și pentru ei se va aplica valoarea nouă a punctului. Le va fi indexat, în raport de aceasta, punctajul mediu anual realizat de către fiecare. Dacă suma rezultată, respectiv pensia cuvenită pentru stagiul de cotizare pe care îl au, este mai mică decât 520 lei, pensionarii în cauză vor primi această sumă, diferența fiind suportată de la bugetul de stat”, ne-a declarat directorul Casei Județene de Pensii Vaslui, Isabel Bogdan.

Cei peste 102.000 pensionari din județ se vor bucura efectiv de majorarea de 9% a punctului de pensie începând cu această lună, respectiv 12 sau 13 iulie, pentru cei care primesc banii într-un cont bancar, sau perioada 14-28 iulie, dacă își încasează drepturile prin Poșta Română.

Anul acesta, valoarea punctului de pensie a mai fost majorată odată, de la 1 ianuarie 2017, atunci când cuantumul a crescut de la 872 lei la 917,5 lei, respectiv cu 5,25%. Menționăm că Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede că, anual, valoare punctului se majorează cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut pe economie. (Ionuț PREDA)

 

Datele oficiale confirmă realitatea sumbră꞉ Vaslui, județul în care 1 din 3 copii trăiește în sărăcie lucie

Un raport publicat recent de Colegiul Național al Asistenților Sociali din România arată că o treime dintre copiii romȃni cu vȃrsta sub șase ani suferă de privare materială severă. Acesta înseamnă că familiile lor nu își permit șase din nouă lucruri elementare: căldură în casă, plata chiriei, plata ipotecii, consum regulat de carne, televizor, mașină de spălat, telefon, vacanță și alte cheltuieli neașteptate. Cei mai mulți copii aflați în situație de risc se află în județele din Regiunea de Nord – Est.

Asistenții sociali din Romȃnia semnalează frecvent autorităților condițiile improprii în care trăiesc copiii din Regiunea de Nord – Est, principala cauză fiind sărăcia. Cele mai noi date au luat în calcul și impactul pe care privarea materială severă îl are asupra dezvoltării copiilor. Astfel, potrivit vicepreședintelui Colegiului Național al Asistenților Sociali, Cristian Roșu, sărăcia determină multiple probleme sociale în rȃndul populației, iar viața viitorului adult este afectată de lipsurile din copilărie. Cele mai îngrijorătoare fenomene, care înregistrează creșteri la vȃrste fragede, sunt abandonul școlar și infracționalitatea juvenilă, urmate de imposibilitatea de a continua studiile după terminarea celor opt clase, refuzul de a urma o școală de meserii sau una profesională, și refuzul total de a se integra în câmpul muncii, după vȃrsta de 18 ani.

Săracii de astăzi, șomerii de mȃine

Vasluiul rural, unde peste 100.000 de persoane trăiesc în comune care au primit grad de sărăcie peste medie și sever, este cel mai amenințat de șomaj și de lipsa de perspectivă. Potrivit datelor de la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vaslui, în anul 2015, rata de abandon școlar era de 1,45% în mediul rural, iar cei mai mulți copii au părăsit cursurile primare și gimnaziale. Printre cauze se numără, pe de o parte, lipsa banilor pentru haine, rechizite și transport pȃnă la școală, iar pe de altă parte, neglijența părinților, lipsa unui bun exemplu și a moralei în familiile dezorganizate, unde actele de violență, pe fondul consumului exagerat de alcool, sunt frecvente.

Dacă luăm în calcul sutele de copii din mediul rural care rămȃn acasă, după ce termină 8 clase, există toate șansele ca realitatea anului 2020 să depășească previziunile Comisiei Naționale de Prognoză, care a estimat o rată a șomajului de 9,6% pentru județul Vaslui, cea mai mare din Romȃnia.

Deși, începȃnd cu anul 2015, există prevederi legale care sancționează părinții care nu își trimit copiii la școală ori nu se ocupă de școlarizarea lor, cu amenzi cuprinse între 100 și 1000 lei sau cu obligația de a presta muncă în folosul comunității, astfel de sancțiuni nu s-au dat pȃnă acum în țară, cu atȃt mai mult în județul Vaslui.

Ce facem cu infracționalitatea?

Sărăcia cronică merge mȃnă-n mȃnă cu infracționalitatea, iar Colegiul Național al Asistenților Sociali atrage atenția că programele educaționale și de consiliere derulate de către autorități nu dau rezultat dacă elevii se întorc, după cursuri, în același mediu unde violența verbală și cea fizică sunt la ordinea zilei.

Pe timpul unui singur semestru, în anul școlar 2014 – 2015, datele ISJ Vaslui au arătat că, la nivelul tuturor unităților de învățămȃnt din județ, s-au înregistrat 400 de cazuri de violențe fizice ușoare (lovire), 310 cazuri de distrugere a bunurilor școlii, 105 cazuri de insulte grave și repetate, 90 de cazuri de instigare la violență, 26 de furturi și 26 de cazuri de consum de alcool.

Datele oficiale nu iau, însă, în calcul, toate incidentele zilnice care se petrec în școli, iar unele cazuri de violență, care au loc în special în mediul rural, nu sunt raportate mai departe la ISJ.

În situația în care, în multe localități din județul Vaslui, cei șapte ani de-acasă sunt petrecuți sub teroarea din mediul familial și în sărăcia lucie a acestuia, fără o alimentație adecvată, fără haine curate, jucării sau cărți, nu e de mirare că multe dintre lucrurile considerate elementare vor rămȃne, în continuare, un lux pentru viitorii adulți, condamnați să îngroașe cifrele în statisticile autorităților despre sărăcie, infracționalitate și marginalizare. (Mara GRIGORIU)

Firmele vasluiene care creează locuri de muncă primesc bani de la stat

Ajutorul financiar vine din partea Ministerului Finanțelor Publice, este exclusiv pentru cheltuielile care acoperă salariile angajaților, și poate fi solicitat, în anumite condiții, pȃnă pe 23 iunie.

Oamenii de afaceri din județ care vor să pună umărul la dezvoltarea județului și a Regiunii de Nord – Est mai au la dispoziție cinci zile pentru a se înscrie la sesiunea din acest an a programului de granturi guvernamentale pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională, prin crearea de locuri de muncă. Bugetul alocat acestei sesiuni este de 106.293.000 lei, iar firmele vasluiene pot beneficia de nivelul maxim de intensitate a finanțării, respectiv 50%.

Care sunt companiile cărora statul le plătește o parte din salariile angajaților?

Schema de ajutor de stat, adoptată în baza Hotărȃrii de Guvern nr. 332 / 2014, se adresează întreprinderilor nou-înființate sau celor aflate în activitate, IMM-uri sau întreprinderi mari, cu personalitate juridică, înființate conform Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată.

Mai mult, firmele eligibile nu trebuie să înregistreze debite restante la bugetul de stat, nu trebuie să facă parte din categoria „întreprinderilor în dificultate”, nu se află în procedură de executare silită, insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operațională, lichidare sau suspendare temporară a activității, și nu au beneficiat de alte ajutoare de stat regionale sau în cadrul aceluiași proiect unic de investiții.

Nu pot participa la acest program companiile împotriva cărora au fost emise decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care asemenea decizii au fost emise, acestea au fost executate, și nici firmele care au închis o activitate identică sau similară în Spațiul Economic European, sau care au planuri concrete de a închide o astfel de activitate în următorii doi ani, dupa finalizarea investiției inițiale.

Ce investiții finanțează statul?

Pentru a primi ajutor de la stat, firmele vasluiene trebuie să prezinte Ministerului Finanțelor Publice un plan de investiții care să genereze, în maximum 3 ani de la finalizare, crearea a minimum 10 noi locuri de muncă, din care minimum 3 să fie pentru lucrătorii defavorizați. Practic, e vorba despre un plan de investiții care să propună fie înființarea unei unități noi, fie extinderea capacității unității existente sau diversificarea producției, dar se poate opta și pentru o schimbare fundamentală în procesul general de producție, în favoarea unei activități economice noi, în cazul întreprinderilor mari. Important꞉ nu există un prag minim al valorii investiției!

Cererile de acord pentru finanțare, însoțite de documentele justificative se pot transmite prin poștă sau servicii de curierat, cu solicitarea confirmării de primire, sau se pot depune la Registratura generală a Ministerului Finanțelor Publice pȃnă vineri, 23 iunie.

Evaluarea proiectelor înscrise se va face în două etape. După ce Ministerul Finanțelor Publice finalizează prima etapă de evaluare a cererilor de acord pentru finanțare, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data închiderii sesiunii de depunere, rezultatele procesului de selecție vor fi publicate pe site-ul instituției. Cea de-a două etapă de evaluare va avea loc în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data la care întreaga documentație solicitată este completă, conform prevederilor schemei de ajutor de stat. (Mara GRIGORIU)

Camera de Conturi a descoperit prejudicii și abateri de peste 63,2 milioane lei la cele 94 de entități publice din județ verificate în 2016

Camera de Conturi Vaslui a descoperit abateri financiare și prejudicii de peste 63,2 milioane lei la cele 94 de entități publice din județ verificate în 2016. Pe lângă problemele constatate în documentele contabile, inspectorii au descoperit, printre altele, lucrări neexecutate, dar plătite din bugetele primăriilor.

Peste 63,2 milioane de lei este valoarea totală a abaterilor și neregulilor constatate de Curtea de Conturi, în urma controalelor de fond desfășurate pe parcursul anului trecut în județul nostru. Peste 90% din abaterile constatate sunt de natură financiar-contabilă, însă care, susțin inspectorii Camerei de Conturi Vaslui, ”nu au generat producerea de prejudicii, dar cu impact semnificativ asupra situațiilor financiare controlate”. Practic, din cele 94 de entități verificate, niciuna nu a fost găsită în regulă cu toate documentele.

Prejudiciul total descoperit la instituțiile și societățile cu capital de stat verificate se ridică la 3.272.000 de lei, bani care urmează a fi recuperați de la ordonatorii de credite. Cele mai mari abateri s-au constatat în ceea ce privește plata unor lucrări care nu au fost executate în realitate, valoarea pagubelor ridicându-se la 1.811.000 lei. ”S-au efectuat plăți fără contraprestație ca urmare a acceptării la plată a unor cantități, prin situațiile de lucrări, care la inspecția fizică în teren s-a constatat că nu erau executate”, se arată în raportul Camerei de Conturi Vaslui. Pe lângă Consiliul Județean Vaslui, cu un prejudiciu de 707.000 lei, la acest capitol se mai regăsesc comunele Mălușteni (636.000 lei), Găgești (134.000 lei), Vulturești (108.000 lei), Drînceni (66.000 lei) etc.

Inspectorii Curții de Conturi au mai descoperit că primarii au acordat ilegal sporuri sau alte drepturi bănești propriilor salariați, în sumă totală de 422.000 de lei. De asemenea, unele primării, precum Boțești, Bogdănița sau Pădureni, au plătit bunuri și servicii care în realitate nu au fost efectuate. Primăria Gherghești a efectuat plăți de 153.000 de lei fără documente justificative.

Angajații din mai multe primării au efectuat convorbiri telefonice în interes personal, în sumă totală de 79.000 de lei. La acest capitol se evidențiază comunele Blăgești, Ciocani, Dimitrie Cantemir, Drînceni, Fruntișeni, Găgești, Gherghești etc.

Nerespectarea prevederilor legale referitoare la consumul de carburanți și efectuarea reparațiilor auto a creat un prejudiciu de 104.000 lei la unitățile administrativ-teritoriale Murgeni, Blăgești, Gherghești, Ivănești, Pogonești, Solești. S-au efectuat cheltuieli de protocol în sumă de 17.000 de lei, prin depășirea baremurilor stabilite de actele normative în vigoare, la UAT Blăgești, Pădureni și Pochidia”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Cele 94 de entități verificate de Camera de Conturi Vaslui pentru activitatea desfășurată în 2015 reprezintă o treime din instituțiile publice și societățile din județ la care consiliile locale sau cel județean sunt unici acționari. Pe lângă Consiliul Județean și primăriile din Vaslui, Bârlad și Murgeni, au mai fost controlate 28 de unități administrativ teritoriale, 56 de ordonatori terțiari de credite și șase societăți de interes local. (Ionuț PREDA)

80 de școli din județ, prinse la finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală

Un număr de 80 de școli din județ au fost prinse la finanțare prin Programul Național de Dezvoltare Locală în anul 2017. Autoritățile solicită primarilor ”să se miște” cât mai repede pentru ca banii să nu fie luați de alte județe din țară.

Județul Vaslui va beneficia de construcția și reabilitarea unui număr de 80 de unități de învățământ prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Autoritățile au demarat deja procedurile pentru proiectare și execuție și se dorește prinderea unui start cât mai bun pentru a nu pierde finanțarea, în favoarea altor județe din țară.

Toate județele suntem pe aceeași listă și dacă una dintre unitățile administrativ-teritoriale din județ întârzie, blochează întreaga listă de investiții. Trebuie ca primarii să înțeleagă că plățile se fac progresiv pe Ordonanța 28, în funcție de execuția lucrărilor. Care sunt cei mai rapizi, iau banii. De aceea, nu trebuie să se mai aștepte acumularea unor sume mari de bani până în septembrie. Este o țară întreagă care face apel pe această sursă de finanțare”, a declarat președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu.

Șefii de la județ mai atrag atenția primarilor celor 86 de comune și orașe să nu mai meargă la București cu proiecte pe Ordonanța 28 până când nu se va aproba bugetul național pe 2017 pentru că nu vor fi luate în considerare. (Ionuț PREDA)

Onor conducătorilor – județul nostru, pe ultimul loc în țară în ceea ce privește puterea de cumpărare a populației, cu 3.054 euro pe an/cap de locuitor

Județul nostru este pe ultimul loc în țară în ceea ce privește puterea de cumpărare, cu un venit anual de 3.054 de euro/ cap de locuitor, după scăderea taxelor și contribuțiile sociale. În aceste condiții, un vasluian are o putere de cumpărare de două ori mai mică decât un bucureștean și de 20 de ori mai scăzută față de un locuitor din Liechtenstein.

Locuitorii județului nostru sunt cei mai săraci din România. O demonstrează un studiu de specialitate întocmit pe anul 2016, pe baza raportărilor Comisiei Europene, de către compania de cercetare GfK, care arată că Vasluiul este pe ultimul loc în țară în ceea ce privește puterea de cumpărare. Astfel, un locuitor de la noi din județ are un venit anul disponibil de 3.054 de euro, după scăderea taxelor și contribuțiilor sociale. Prin aceste cifre, județul nostru este cu 28% sub media pe țară și la aproximativ același nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei și Macedoniei, care ocupă pozițiile 35 și 36 în Europa în ceea ce privește puterea de cumpărare.

Comparativ cu alte zone din țară, Vasluiul este la mai puțin de jumătate față de municipiul București, care stă cel mai bine la acest capitol. Raportat, însă, la nivel european, un vasluian are o putere de cumpărare de 20 de ori mai mică decât un locuitor din Liechtenstein.

În clasamentul național, primele cinci poziții sunt ocupate de București (6.288 euro/cap de locuitor) și județele Timiș (4.987 euro), Cluj (4.931 euro), Ilfov (4.916 euro) și Brașov (4.537 euro). Județele aflate în top 10 sunt de fapt singurele cu o putere de cumpărare peste media națională, toate celelalte 32 situându-se sub aceasta.

În privința României la nivel European, țara noastră se afla anul trecut pe locul 33, din 42 de țări europene, la capitolul putere de cumpărare, cu o medie de venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, în creștere cu 12% față de anul anterior.

Potrivit cercetării ”Puterea de cumpărare în Europa 2016”, în ierarhia europeană, primele trei poziții sunt ocupate de Liechtenstein (cu 63.011 euro), Elveția (42.300 euro) și Luxemburg (30.248 euro), în timp ce, la polul opus, se situează Belarus, Republica Moldova și Ucraina. Venitul înregistrat de România reprezintă aproximativ o treime din media europeană, iar în comparație cu anul precedent, acesta a crescut cu aproape 12% puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor. (Ionuț PREDA)

Angajat al Băncii ”Peneș Curcanu”, trimis în judecată după ce ar fi prejudiciat instituția de aproape 200.000 de lei

Angajatul unei bănci din județ a fost trimis în judecată pentru delapidare și fals în înscrisuri publice, după ce ar fi prejudiciat instituția de aproape 200.000 de lei, prin contractarea unor credite în numele a 32 de clienți sau retragerea de numerar în numele altor opt clienți.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad a trimis în judecată un angajat al Băncii Cooperatiste ”Peneș Curcanu” Vaslui, filiala Șuletea, pentru delapidare și fals în înscrisuri, după ce, prin falsificarea unor documente, și-ar fi însușit din conturile instituției suma de 197.359,24 de lei. Astfel, susțin procurorii, bărbatul a contractat credite fictive în numele a 32 de clienți ai băncii. Pe înscrisurile contabile, angajatul unității de creditare a efectuat lichidări și desființări de depozite în numele clienților, a semnat în fals cererile acestora și ordinele de plată privind ridicarea sumelor, pe care apoi și le-a însușit. De asemenea, în cazul a opt clienți a retras sume de bani din conturile bancare curente.

Cei aproape 200.000 de lei au fost însușiți de către Nicușor Cimpoeșu în perioada 2004-2012, interval în care a falsificat 117 înscrisuri oficiale și a întocmit 71 de acte materiale de delapidare. Toate aceste falsuri au fost descoperite în anul 2012, în urma unui control financiar intern făcut la filiala bancară din Șuletea.

Nicușor Cimpoeșu era angajat al Băncii Cooperatiste ”Peneș Curcanu” Vaslui din 1998 și avea ca atribuții de serviciu efectuarea de operațiuni de încasarea și plată din casă.

Dosarul de delapidare și fals în înscrisuri oficiale va fi pus pe rolul instanței Judecătoriei Bârlad. (Ionuț PREDA)

Necăjiții din județ își vor primi mai devreme ajutoarele sociale pentru a avea cu ce să-și facă cumpărături pentru Crăciun

Necăjiții din județ își vor primi mai devreme ajutoarele sociale pentru a avea cu ce să-și facă cumpărături pentru Crăciun. Agenția Județeană de Prestații Sociale Vaslui a făcut cu câteva zile mai devreme viramentele către Poștă pentru a se putea face plățile în cursul acestei săptămâni.

Poștașii vor ajunge mult mai devreme în această lună la ușa beneficiarilor de ajutoare sociale sau alocații de susținere a familiei. Asta după ce Agenția Județeană de Prestații și Inspecție Socială (AJPIS) Vaslui a făcut mai devreme viramentele pentru plata drepturilor bănești către categoriile sociale defavorizate din județ.

În mod normal, viramentele către Poștă se fac după data de 20 ale lunii. Acum, în decembrie, am decis să dăm drumul la bani mai devreme cu vreo trei zile pentru ca oamenii să aibă bani cu ce să-și facă la timp cumpărăturile pentru sărbători. Am discutat și cu cei de la Poștă și au fost de acord și ei să facă plățile mai devreme către beneficiari”, a declarat directorul AJPIS Vaslui, Sorin Prepeliță.

La nivelul județului, există 13.382 de beneficiari de alocații de susținere a familiei și 10.973 vasluieni care primesc venit minim garantat. De asemenea, tot prin Agenția de Prestații Sociale se plătesc 2.492 de alocații de plasament și 1.831 de îndemnizații pentru creșterea copilului. (Ionuț PREDA)

Un taximetrist model: a găsit un portofel cu bani și l-a predat poliției!

de Răzvan CĂLIN

Toni Panainte (31 de ani), un tânăr taximetrist din Bârlad, a fost protagonistul unei întâmplări care acum, în prag de sărbători, ne face să credem și mai mult în bunătatea și cinstea celor de lângă noi. Tânărul lucrează la o firmă de taximetrie din localitate și sîmbătă, 17 decembrie, era la muncă ca și în alte dăți. În cursul după-amiezei, undeva în jurul orei 16, a preluat o comandă de pe strada Islaz, situată în cartierul Deal.

”Erau un domn și o doamnă, amîndoi ceva mai în vârstă, cred că în jur la 60 de ani să fi avut. I-am dus în Gara Bârlad, așa cum mi-au cerut dumnealor. I-am lăsat la destinație și apoi am plecat către stație. Ceva mai târziu, am observat căzut, în mașină, un portofel. După model, cred că era portofel de damă”, ne-a povestit Panainte.

Taximetristul a realizat imediat că este foarte posibil ca portofelul să aparțină celor doi bătrâni pe care îi preluase de pe strada Islaz și îi dusese la gară. Realizând că trenul în care se suiseră cei doi plecase deja din stația CFR, tânărul a mers direct la sediul Poliției Bârlad.

”Prima dată, am deschis portofelul (era dintr-ăsta cu fermoar) pentru a vedea dacă nu e vreun act de identitate. Că nu le cunosc pe cele două persoane care le-am luat de pe strada Islaz, nu știu cum le spune. Dar, din păcate, nu era nici un document de identitate. Nici nu am scotocit prea mult prin portofel pentru că am văzut că avea și bani în el și m-am gândit că e mai bine să-l duc la poliție”, a mai spus taximetristul.

Așa că a mers glonț la Poliția Bârlad și a predat portofelul găsit polițiștilor, dând în același timp și o declarație în care a povestit în amănunt cum și în ce fel a găsit obiectul cu pricina. La o cercetare mai amănunțită, oamenii legii au stabilit că în portofel se afla suma de 327 de lei. Totodată, a mai fost găsită și o chitanță de la o firmă ce oferă servicii prin cablu televiziune și Internet, lucru care i-a ajutat să identifice proprietarul portofelului.

Taximetristul samaritean a mărturisit jurnaliștilor de la Est News că nu i-a trecut prin cap nici un moment să-și însușească banii și să arunce portofelul în primul container de gunoi ce-i ieșea în cale: ”Nu am putut și nici nu pot să fac așa ceva. Nu că nu aș avea nevoie de bani, dar eu dorm mai bine așa. Apoi, am doi copii și eu, am o familie, și mi-e teamă să fac un asemenea păcat, că mă bate Dumnezeu! Nu mă pot bucura de răul altuia și nu pot să iau bunul altuia. Nu e mai bine așa, cum am făcut eu? Sunt liniștit și cu inima împăcată!”.

Într-adevăr, ținând cont de timpurile pe care le trăim, fapta tânărului bârlădean poate fi socotită un exemplu de spirit civic, bun simț și onestitate!

Județul Vaslui a primit sumele defalcate din TVA

Județul Vaslui a primit sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale în valoare totală de 34.142 mii lei. Este vorba de 4.985 mii lei de la Consiliul Județean Vaslui și de 29.157 lei de la Finanțele Publice Vaslui.

În urma repartizarea sumelor defalcate din TVA pe comune, din 20.693 mii lei au ajuns la Zorleni 649, Fălciu 581, Drânceni 508, Berezeni 457, Pădureni 417 și Tutova 406. Urmează Codăești și Munteni de Jos (382 mii lei), Puiești (376), Munteni de Sus (370), Ivănești (360), Dragomirești (355), Oșești (354), Solesti (343), Gârceni (334), Iana (332), Bacesti (323), Banca (318), Duda – Epureni (316), Stanilesti și Lipovat (311), Coroiesti (304), Vinderei (298), Epureni (293), Voinesti (292), Miclești (283), Stefan cel Mare (280), Rebricea (273), Viisoara (272), Todiresti (267), Lunca Banului (266), Bogdanesti (263), Cozmesti (260), Pungesti (258), Grivița (256), Ibanesti și Vetrisoaia (254), Dimitrie Cantemir și Valeni (253), Zăpodeni (252), Costesti (248), Laza și Gherghești (246), Pogana (245), Albesti (238), Dodesti (234), Ciocani și Feresti (225), Dumesti și Rafaila (223), Deleni (218), Tăcută (213), Perieni (206), Delești (204), Bacani și Ivești (203), Rosiesti (202), Suletea (200), Vutcani (199), Vulturesti (196), Botesti și Pușcași (194), Hoceni (192), Blagesti (189), Fruntiseni (183), Oltenesti (180), Alexandru Vlahuta (174), Tatarani și Poienești (173), Malusteni (171), Bunesti – Averești (168), Arsura (159), Danesti (157), Tanacu (142), Cretesti (139) și Gagesti (121). Cel mai puțin au primit Bălteni (94 lei), Bogdănița (103), Pogonești (104), Pochidia (108) și Bogdana (112).

Din totalul de 2.964 pentru municipii, 2.152 mii lei merg la Bârlad, 586 la Huși, 226 la Vaslui. Orașele Murgeni și Negrești primesc 524, respectiv 493. Consiliul Județean primește și el 9.218 mii lei. (G.P)

Revolta zilierilor de la Cramele Tutovei! Oamenii sunt supărați că nu li s-au dat banii la timp

de Răzvan CĂLIN

Circa 40 de zilieri care muncesc anual viile ce aparțin SC Cramele Tutovei SRL au declanșat ieri un protest spontan în fața sediului firmei din Bârlad. Oamenii erau nemulțumiți că de aproape trei săptămâni conducerea firmei tot amână plata salariilor.

Aproximativ 40 de zilieri care an de an îngrijesc podgoriile au declanșat marți, 6 decembrie, un protest spontan în fața sediului firmei din Bârlad. Oamenii provin din comune limitrofe Bârladului, precum Ivești, Pogonești sau Perieni și anual sunt angajați, pe perioadă determinată, de Cramele Tutovei pentru a îngriji sutele de hectare de vie ce le deține. Practic, ei sunt forța de muncă brută cu care firma anual execută toate operațiunile ce se impun, începând de la prășit și până la culesul strugurilor.

huzuna_maricicaTensiunile în rândul acestor oameni au crescut brusc în momentul în care au constatat că firma tot amână să le plătească banii aferenți ultimei luni muncite. Pe 18 noiembrie, susțin oamenii, au terminat de cules și ultima parcelă de vie (circa 10 hectare) și până pe 20 noiembrie cel târziu ar fi trebuit să încaseze banii aferenți. ”Numai că se fac acuși trei săptămâni și ei ne tot amână de la o zi la alta. Ne tot spun că or să ne dea banii, dar nu spun exact când anume. Am terminat de cules la vie pe 18 noiembrie și așa cum ne-am înțeles de la bun început în maxim trei zile trebuia să încasăm banii. Dar uite că suntem în 6 decembrie și nu am văzut nici un leu. Nu sunt bani exagerat de mulți, dar noi am muncit pentru ei. E dreptul nostru! Numai noi știm cum am muncit pentru fiecare leu pe care l-am câștigat. Și acum nu ne dau banii?! Rad de noi!”, ne-a spus, îmbufnată, Maricica Huzună.

Furioși că tot sunt amânați de pe o zi pe alta, oamenii au luat cu asalt ieri sediul din Bârlad al firmei și au cerut în mod expres să li se plătească sumele cuvenite de bani. Acestea oscilează între 280 de lei și 1.000 de lei de persoană, în funcție de cum și-a îndeplinit fiecare norma, ținând cont că pentru fiecare găleată de 20 de kilograme umplută cu struguri au primit câte 1 leu! Mulți, puțini, cert este că acești bani reprezintă pentru oameni singura lor sursă de venit. Sunt oameni simpli, care trăiesc în cătunele din împrejurimile Bârladului și pentru care fiecare leu câștigat e o mică avere. Cei mai mulți dintre ei au familii, au copii de crescut (unii elevi la școală), iar banii câștigați cu trudă la îngrijirea acestor podgorii sunt esențiali. Prin urmare, e de înțeles reacția lor atât de vehementă. Unde mai pui că se apropie și sărbătorile de iarnă și cei mai mulți dintre ei s-au bizuit pe acești bani pentru a petrece cât de cât decent Crăciunul și Revelionul.

”Am muncit din greu pentru fiecare bănuț care ni se cuvine!”

Oamenii s-au înfuriat și mai tare în momentul în care cei din conducerea firmei le-au transmis că, din nou, nu sunt bani și trebuie să mai aibă răbdare câteva zile. Cum răbdarea lor ajunsese la capăt, oamenii au început să vocifereze că nu vor pleca din fața sediului firmei până ce nu vor încasa banii ce li se cuvin. Mai mult, au solicitat și prezența jurnaliștilor de la Est News, cărora le-au povestit în amănunt ceea ce au pătimit.

huzuna_neculai”E încheiere de an, vin sărbătorile, avem și noi familii, avem copii. Cum să ne bucurăm și noi de sărbători dacă nu avem nici un sfanț prin buzunare?! Am muncit din greu pentru fiecare bănuț care ni se cuvine! Am muncit și pe ploaie și pe vânt, pe frig că am zis că-i păcat să lăsăm strugurii acolo să se strice. Ne tot promit că ne dau banii de la o zi la alta, dar nu mai putem aștepta nici noi! Cât să mai așteptăm, că vine sfârșitul anului de acum?!”, ne-a spus Neculai Huzună.

”Ne tot spun să îi înțelegem, că nu sunt bani, că nu se poate să ne dea salariile, că nu au reușit să vândă vinul. Dar noi nu ne-am înțeles să ne plătească atunci când vând vinul, ci la maxim două – trei zile după ce terminamhuzuna_marinela de cules strugurii, din două în două săptămâni. Ne tot spun să îi înțelegem, dar ei ne înțeleg pe noi? Noi cum am putut munci? Noi am acceptat așa, cu un leu găleata de 20 de kilograme, dar acum când trebuie să ne dea banii, ne spun că nu se mai poate! Pentru fiecare bănuț am muncit prin ploaie și prin vânt de ne udam până la piele și eram plini de noroi din cap până în picioare!”, a povestit jurnaliștilor de la Est News Marinela Huzună.

De cealaltă parte, Viorel Donosă, directorul general al firmei, a refuzat să facă orice declarație oficială pe marginea acestui subiect. Totuși, cumva ”off the record”, Donosă a motivat întârzierea la plata retribuțiilor oamenilor în felul următor: mini-vacanța pricinuită de sărbătorile legale de Sfântu Andrei și Ziua Națională a României. Chipurile, tranzacțiile financiare sau bancare nu s-au mai putut face și de aici întârzierea. Așa că Donosă a dat asigurări oamenilor că până la sfârșitul săptămânii în curs vor fi efectuate plățile de rigoare. Lucru care iarăși a stârnit un val de proteste în rândul oamenilor, sătui să tot fie duși cu preșul.

În cele din urmă, situația a luat o turnură pozitivă. Ca prin minune, înainte de închiderea ediției, oamenii ne-au contactat la redacție și ne-au spus că, în sfârșit, firma a plătit fiecăruia banii cuveniți. A fost nevoie ca oamenii să se revolte și să ceară sprijinul jurnaliștilor de la Est News pentru ca o simplă relație contractuală de muncă să fie dusă la bun sfârșit.

”Vă mulțumim pentru sprijinul care ni l-ați acordat și că ați fost alături de noi. Noi nu am cerut altceva decât plata pentru munca noastră. Sărbători fericite!”, au transmis oamenii jurnaliștilor de de la Est News.

Frații tâlhari din Oltenești care și-au jefuit oaspetele au ajuns după gratii!

de Răzvan CĂLIN

Polițiști din cadrul Secției 4 Poliție Rurală Huși au reușit să-i aducă în fața legii pe doi frați din comuna Oltenești, acuzați de comiterea mai multor infracțiuni cu violență. Este vorba despre Marian (36 de ani) și Mihai (32 de ani) M. despre care oamenii legii spun că în urmă cu câteva zile ar fi comis infracțiunea de tâlhărie calificată și loviri sau alte violențe, asupra unui consătean în vârstă de 31 de ani.

Totul s-a întâmplat în ziua de 17 noiembrie, când victima a mers în vizită la casa tatălui celor doi frați.

”Aici se mai aflau încă un frate de al autorilor și un alt vecin și toți consumau băuturi alcoolice. Victima a fost invitată să consume cu ei băuturi alcoolice. La un moment dat, partea vătămată a scos din buzunarul pantalonilor suma de 680 lei și a luat o bancnota de 50 lei pe care i-a dat-o lui Mihai M. pentru a cumpăra băuturi alcoolice și țigări. După un timp, în urma unui conflict spontan, Marian M. a lovit victima. În acest moment, bărbatul a intenționat să plece însă a fost oprit de către cei doi frați, care l-au imobilizat și l-au deposedat de suma de 630 lei”, ne-a declarat agentul principal Loredana David, purtătorul de cuvânt al IPJ Valsui.

La scurt timp după pățanie, bărbatul a reclamat și a povestit totul polițiștilor din comună. Secția de Poliției Rurală nr. 4 Huși a deschis o anchetă în acest caz și, într-o pirmp fazăă, i-a reținut pe cei doi indivizi pentru 24 de ore. Ulterior, magistrații Judecătoriei Huși au dispus arestarea preventivă a acestora pentru o perioadă de 30 de zile.

Aproape 16.000 de persoane cu handicap din județ nu și-au primit indemnizațiile pentru ca Ministerul Muncii nu a virat banii

Mii de persoane cu dizabilități din județ sunt nemulțumite pentru că nu și-au primit nici astăzi indemnizațiile pentru persoanele cu handicap, deși ar fi trebuit să-și primească banii încă de vineri. Cauza acestei întârzieri este nevirarea la timp a fondurilor de către Ministerul Muncii.

În evidența Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui sunt 15.805 persoane cu handicap grav, accentuat și mediu, care primesc, conform legii, indemnizația pentru persoanele cu dizabilități. În cazul acestora se înregistrează întârzieri, dar și în cazul a 737 de însoțitori ai persoanelor nevăzătoare”, ne-a declarat Ionel Armeanu – Ștefănică, directorul DGASPC Vaslui.

Zeci de bârlădeni și-au manifestat nemulțumirea ieri, la sediul Oficiului Poștal, după ce au aflat că nici după două zile nu pot intra în posesia banilor atât de mult așteptați.

Pentru familia mea, cei 300 și ceva de lei sunt extrem de importanți. Este nedrept că se întâmplă asta tocmai persoanelor cele mai vulnerabile. Ajutoarele de șomaj s-au dat, ajutoarele sociale la fel, dar indemnizațiile persoanelor cu handicap, nu. Este strigător la cer!”, a declarat Anton Popescu, tatăl unei tinere cu handicap psihic.

Oamenii nemulțumiți au aflat din diverse surse că vor intra în posesia indemnizațiilor peste trei – patru zile, după ce se vor rezolva unele disfuncționalități legate de tipărirea unor formulare. Realitatea este, însă, alta. Ministerul Muncii nu a virat fondurile aferente indemnizațiilor persoanelor cu handicap și ale însoțitorilor persoanelor nevăzătoare. Totul se întâmplă cu 12 zile înainte de Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, ce va fi marcată pe 3 decembrie. (Mihaela NICULESCU)

Impozitul pe profitul reinvestit, suspendat pe termen nedeterminat. Masura intra in vigoare in urmatoarele saptamani

Ministerul Finantelor va desfiinta practic impozitul pe profitul reinvestit, prelugind pe termen nederminat scutirea firmelor de aceasta obligatie. 

Ministerul Finantelor Publice (MFP) va aproba in una-doua saptamani masura extinderii scutirii de impozit a profitului reinvestit pe o perioada nedeterminata, a anuntat, marti, ministrul de resort, Anca Dragu, in cadrul Topului National al Firmelor Private din Romania, eveniment organizat de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), in parteneriat cu Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA).

“Avem deja un pachet consistent pe care l-am discutat si pe care il vom aproba in una-doua saptamani prin care dorim sa extindem aceasta facilitate, respectiv scutirea de impozit a profitului reinvestit. Dorim sa o extindem pe o perioada nedeterminata pentru a aduce aceasta predictibilitate fiscala astfel incat dumneavoastra (antreprenorii n.r.) sa stiti ca si anul viitor si in 2017, 2018, 2019 veti putea beneficia de aceasta facilitate si va veti putea face un plan de afaceri avand ca input aceste informatii privind fiscalitatea in Romania. Asadar oferim contribuabililor care investesc in active precum echipamente tehnologice, calculatoare si echipamente periferice programe informatice, o continuitate in activitatea economica”, a spus Dragu.

Potrivit acesteia, IMM-urile reprezinta 90% din firmele din Romania si contribuabili semnificativi pentru bugetul statului.

Scutirea de impozit a profitului reinvestit era valabila pana la sfarsitul acestui an. Agentii economici sunt scutiti integral de la plata impozitului pentru profitul reinvestit in echipamente tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru

Sursa: incont.ro

„Șomerii nu vor să lucreze nici pe 100 de lei pe zi“

În această perioadă, recoltatul stru­gurilor este în toi, dar forța de muncă este greu de găsit. Adminis­tra­torii podgoriilor din țară spun că nici măcar șomerii sau asistații social din comune nu vor să lucreze, chiar dacă li se oferă uneori și peste 100 de lei pe ziua de lucru. 

Cele mai multe societăți comerciale care administrează podgorii oferă, pe lângă plata în bani, și transportul zilierilor, dar și o masă sau un echivalent în produse. Nici aceste facilități nu sunt însă convingătoare pentru a-i atrage la muncă pe oamenii care nu au de lucru, ei temându-se că ar putea pierde ajutoarele de la stat dacă se angajează.

„Anul viticol este foarte bun sau în orice caz peste media multianuală atât ca producție, cât și din punctul de vedere al calității. Dar marea problemă este găsirea forței de muncă, pentru re­coltă, în întreaga țară“, a declarat pentru Mediafax președintele Patro­na­tului Național al Viei și Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe.

Sursa: money.ro

Topul salariilor din Romania. Doar in Bucuresti si in patru judete se castiga mai mult decat media nationala. Ministrul Muncii: Avem o problema de deficit si de calitate a fortei de munca

La nivel teritorial, numai in Bucuresti, Ilfov, Cluj, Timis si Sibiu castigurile salariale depaseau, in iunie, media nationala de 2.078 de lei lunar, reiese din seriile de date publicate de Institutul National de Statistica (INS).

Potrivit datelor INS, citate de Mediafax.ro, cel mai mare castig salarial mediu net se regaseste in Municipiul Bucuresti (2.852 de lei lunar), Capitala fiind urmata de jutetele Ilfov (2.294 de lei), Cluj (2.284 de lei), Timis (2.240 de lei) si Sibiu (2.104 lei).
Imediat sub media nationala se situeaza judetele Brasov (2.000 lei), Iasi (1.946 de lei) si Prahova (1.906 lei). Salarii cuprinse intre 1.800 si 1.900 de lei sunt castigate in judetele Constanta, Mures, Galati, Gorj si Alba. Cele mai mici salarii se regasesc, potrivit INS, in Harghita (1.480 de lei) si Teleorman (1.494 de lei).
Un grup de 15 judete consemneaza castiguri salariale de 1.500-1.600 de lei, intre acestea numarindu-se (in ordine descrescatoare) Valcea, Bihor, Caras-severin, Vrancea, Ialomita, Satu Mare, Salaj, Botosani, Braila, Bistrita-Nasaud, Neamt, Covasna, Maramures, Vaslui si Suceava.
Cele mai mari cresteri salariale din luna iunie 2016 fata de iunie 2015 se consemneaza tot in partea de sus a clasamentului, respectiv in Bucuresti (de la 2.524 la 2.852 de lei), Ilfov (de la 2.80 la 2.294 de lei) si Cluj (de la 1.990 la 2.284 de lei). Comparativ cu luna iunie a anului precedent, castigul salarial net a crescut ca medie nationala cu 14,3% si in niciunul dintre judetele tarii nu au fost consemnate scaderi, mai reiese din statisticile INS.
44% din angajati castiga salariul minim pe economie sau mai putin
Numarul contractelor de munca inregistrate in Romania la nivelul salariului minim a explodat in ultimii ani, de la 8% in 2011 la 44% in martie 2016, iar cel al contractelor peste salariul mediu este in usoara scadere, reiese dintr-un studiu al Friedrich-Ebert-Stiftung Romania.
 “Conform datelor infograficului, marea majoritate a contractelor inregistrate in Romania in martie 2016 (86%) se situau sub nivelul salariului mediu, in timp ce aproape jumatate (44%) din contracte sunt la nivelul salariului minim sau sub acesta. Mai exact, in martie 2016, 5.337.819 contracte (86%) erau remunerate sub salariul mediu pe economie – adica sub suma de 2.879 lei brut (calculat de INS), iar 2.717.078 de contracte se situau la nivelul salariului minim sau sub acesta”, se mentioneaza in studiul realizat de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung Romania, preluat de Agerpres.
In acelasi timp, mai putin de un sfert dintre contractele inregistrate sunt pe salarii mai mari decat salariul mediu pe economie, iar procentul acestora este in usoara scadere in ultimii ani – de la 13% (783.282) in 2014 la 12% (731.457) in 2016.
In plus, calculele arata ca salariul median in Romania este sub salariul mediu net. “Astfel, in martie 2016, salariul median aferent unui singur contract se inscria intre 1.200 si 1300 de lei, in timp ce salariul mediu net era de 2.051 lei. Salariul mediu reprezinta venitul aferent adunarii intregii sume a contractelor inregistrate si impartirea lor la numarul de contracte. Salariul median in acest context reprezinta venitul aferent contractului fata de care 50% dintre contracte sunt mai mici si celelalte 50% din contracte sunt mai mari”, se precizeaza in studiul citat.
Ministrul Muncii: Exista o problema de calitate a fortei de munca in Romania
In piata fortei de munca din Romania nu sunt activi multi oameni, iar o mare parte nu este pregatita pentru structura economica spre care tara tinde, a declarat ministrul Muncii, Dragos Pislaru, intr-un comunicat remis presei.
“Este o problema de cantitate in ceea ce priveste populatia activa, in perspectiva ne vom confrunta cu un deficit de forta de munca si, in acelasi timp, exista o problema de calitate a fortei de munca, de competente. Nu sunt multi oameni activi in piata fortei de munca, iar o mare parte nu este pregatita pentru structura economica spre care Romania tinde”, a declarat ministrul Muncii, Dragos Pislaru.
Ministrul Muncii a aratat ca trebuie luate masuri pentru cresterea mobilitatii fortei de munca la nivel national avand in vedere nevoia diferita de ocupare de la un judet la altul.
Potrivit comunicatului ANOFM, in prezent se lucreaza la modificarea prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca in vederea incurajarii mobilitatii persoanelor aflate in catuarea unui loc de munca.
Proiectele finantate din fondurile europene vor oferi posibilitatea dezvoltarii serviciilor integrate, realizarea parteneriatelor cu mediul academic, ONG-urile, cu institutii de pe plan local pentru a oferi servicii tuturor categoriilor vulnerabile.
Pislaru a mai spus ca strategia de ocupare trebuie sa puna accent pe oferirea de servicii integrate grupurilor vulnerabile, persoanelor care sunt greu si foarte greu ocupabile, explicand ca acestea trebuie sa fie identificate, trebuie sa se stabileasca problemele lor, in functie de care sa li se ofere servicii de profilare, de acompaniere.
Acesta a mentionat ca trebuie avut in vedere avantajul competitiv al tarii noastre si este nevoie ca structurile de specialitate sa se concentreze pe dezvoltarea de competente a fortei de munca, eficienta si competitivitate, iar un rol important il vor juca agentiile judetene de ocupare a fortei de munca.
Sursa: incont.ro

Șase companii au fost selectate pentru a primi ajutoare de stat de 621 mil. lei

Pirelli, Arctic, Clariant Products, Robert Bosch, Safe Med International și Alu Menziken sunt cele șase companii care au fost selectate de Ministerul Finanțelor pentru a primi ajutoare de stat în valoare de 621 mil. lei. 

Cel mai mare ajutor de stat, în valoare de 163 mil. lei urmează să fie acordat companiei Arctic, care a anunțat că va folosi banii pentru construcția unei noi fabrici de electrocasnice.

Alte 30 de companii au fost respinse, se arată pe site-ul Ministerului de Finanțe. „Din 36 de proiecte de investiții au fost selectate șase în valoare totală de 2,28 de miliarde de lei. Ajutorul de stat solicitat se ridică la 621,4 milioane de lei. Urmează ca, în maximum 45 de zile lucrătoare de la publicarea listei, să fie analizate cele șase cereri de acord pentru finanțare și anunțate rezultatele finale”, spun reprezentanții Ministerului de Finanțe.

Cererile totale de acord pentru proiectele depuse de cele 36 de companii arată o valoare a investițiilor de 5,47 miliarde de lei. Ajutorul de stat total solicitat a fost de 1,98 miliarde de lei, în condițiile în care bugetul total al sesiunii este de 638 de milioane de lei.

Sursa: mediafax.ro

Sase sefi ai serviciului secret al MAI, urmariti penal de DNA. Ei si-au insusit ilegal sume de bani din bugetul DIPI

Actualul sef al Departamentului de Informatii si Protectie Interna (DIPI) din cadrul Ministerului de Interne, Rares Vaduva, precum si fostii sefi ai institutiei Gheorghe Nicolae, Gelu Marin Oltean, Nelu Zarnica, Gheorghe Popa si Ioan Dorin Popa, sunt urmariti penal de procurorii anticoruptie, in calitate de suspecti, anunta Directia Nationala Anticoruptie (DNA) intr-un comunicat remis luni seara. Cei sase sunt acuzati de infractiuni precum deturnare de fonduri, delapidare, fals intelectual, uz de fals si abuz in serviciu.

Potrivit procurorilor, fostii sefi DIPI Gelu Marin Oltean, Gheorghe Popa, Ioan Dorin Popa si Gheorghe Nicolae, in calitate de ordonatori de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., si-au insusit mai multe sume de bani, atestand in fals existenta unor cheltuieli operative, sau au schimbat destinatia legala a unor sume alocate institutiei pentru cheltuieli operative.

La randul sau, Rares Vaduva, actualul sef al DIPI, este acuzat de procurorii anticoruptie ca, prin aprobarea unor rapoarte, a schimbat destinatia unor fonduri alocate pentru cheltuieli operative catre cheltuieli de protocol, dar si ca a refuzat, cu incalcarea legii, declansarea procedurii de declasificare a unor inscrisuri in scopul excluderii probelor.

DNA precizeaza ca in cauza se efectueaza acte de urmarire penala si fata de alte persoane.

De asemenea, conform DNA, Gheorghe Nicolae si Nelu Zarnica  au fost trimisi in judecata pentru fapte similare intr-un dosar din care a fost disjunsa prezenta cauza.


Comunicatul integral difuzat de DNA:

“Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia pentru combaterea coruptiei au dispus efectuarea urmaririi penale fata de urmatoarele persoane cu functii de conducere in cadrul Departamentului de Informatii si Protectie Interna (D.I.P.I.), avand calitatea de suspect in cauza:

VADUVA RARES, comisar sef, la data faptelor subsecretar de stat la D.I.P.I , ulterior si in prezent sef al D.I.P.I, cu rang de secretar de stat, sub aspectul savarsirii urmatoarelor infractiuni: deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals, abuz in serviciu, toate in forma continuata, precum si favorizarea faptuitorului si obstructionarea justitiei;

NICOLAE GHEORGHE, chestor principal de politie, la data faptelor sef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul savarsirii infractiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals, toate in forma continuata, precum si doua infractiuni de abuz in serviciu, din care una in forma continuata;

OLTEAN GELU-MARIN, chestor principal de politie, la data faptelor sef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul savarsirii infractiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals si abuz in serviciu;

ZARNICA NELU, chestor principal de politie, la data faptelor sef adjunct al D.I.P.I. cu rang de subsecretar de stat, sub aspectul savarsirii infractiunilor de complicitate la savarsirea infractiunii de deturnare de fonduri in forma continuata, fals intelectual si uz de fals, in forma continuata;

POPA GHEORGHE, comisar sef de politie, la data faptelor sef adjunct al D.G.I.P.I. (structura operativa a D.I.P.I.) sub aspectul savarsirii infractiunilor de deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals si abuz in serviciu, toate in forma continuata si delapidare;

POPA IOAN-DORIN, comisar sef, la data faptelor sef adjunct Diviziune administrativa a D.I.P.I. sub aspectul savarsirii urmatoarelor infractiuni deturnare de fonduri, delapidare, fals intelectual, uz de fals si abuz in serviciu, toate in forma continuata.

In ordonanta procurorilor se arata ca, in cauza exista aspecte din care rezulta suspiciunea rezonabila ce contureaza urmatoarea stare de fapt:

In cursul anului 2014, in calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Oltean Gelu-Marin si-a insusit suma de 15.000 lei, iar pentru aceasta, intr-un raport intocmit ulterior, a atestat in fals existenta unor cheltuieli operative. Pentru a ascunde delapidarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, inregistrarea in evidentele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare “secret”, a unui inscris care nu continea nicio informatie a carei divulgare sa fie de natura a produce daune securitatii nationale.

In cursul anului 2014, suspectul Popa Gheorghe, in calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., si-a insusit suma de 1.500 lei. Totodata, in aceeasi perioada, prin aprobarea a doua rapoarte, in scopul efectuarii unor cheltuieli de protocol care nu au fost circumscrise activitatilor, actiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operativ, a schimbat destinatia legala a sumei totale de 1.350 lei, alocate institutiei pentru cheltuieli operative. Pentru a ascunde delapidarea si deturnarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, inregistrarea in evidentele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare “secret”, a unor inscrisuri care nu contineau nicio informatie a carei divulgare sa fie de natura a produce daune securitatii nationale.

Suspectul Popa Ioan-Dorin, avand calitatea de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unui numar de 100 de rapoarte inregistrate la D.I.P.I. in anul 2014, a schimbat, in scopul efectuarii unor cheltuieli de protocol si pentru inzestrarea institutiei – cheltuieli care nu au fost circumscrise activitatilor, actiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operativ, destinatia legala a sumei totale de 210.045,94 lei, alocate institutiei pentru fonduri operative. Sub pretextul unor cheltuieli operative, acesta si-a insusit suma de 44.833,44 lei. Pentru a ascunde deturnarea si delapidarea de fonduri, acesta a dispus, cu incalcarea legii, inregistrarea unor inscrisuri care nu contineau nicio informatie a carei divulgare sa fie de natura a produce daune securitatii nationale, in evidentele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I.

Folosind acelasi mod de operare, in cursul anului 2015, in calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Nicolae Gheorghe si-a insusit mai multe sume de bani, in total 10.000 lei, iar pentru acesta, in patru rapoarte, a atestat in fals existenta unor cheltuieli operative. Printr-o dispozitie emisa in anul 2015, in mod nelegal, a permis distrugerea mai multor rapoarte privind efectuarea unor cheltuieli operative, cu consecinta vatamarii intereselor legitime ale D.I.P.I. de a asigura respectarea legislatiei privind informatiile clasificate si de pastrare a documentelor financiar-contabile justificative.

In cursul anului 2015, in calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unor rapoarte, suspectul Vaduva Rares a schimbat destinatia legala a sumei totale de 13.476,22 lei, alocata institutiei pentru cheltuieli operative, banii fiind indreptati catre cheltuieli de protocol. Necesitatea efectuarii unor cheltuieli operative a fost atestata in fals. In acest context, suma de 4.002 lei a fost solicitata printr-un raport, de suspectul Zarnica Nelu. Pentru a ascunde deturnarea de fonduri, suspectul Vaduva Rares a dispus, cu incalcarea legii, inregistrarea unor inscrisuri care nu contineau nicio informatie a carei divulgare sa fie de natura a produce daune securitatii nationale, in evidentele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I. Astfel a fost cauzata o vatamare a interesului legitim al statului roman de a asigura transparenta utilizarii resurselor materiale ale institutiilor publice.

In cursul anului 2016, suspectul Vaduva Rares, in calitate de secretar de stat in cadrul D.I.P.I., a refuzat, cu incalcarea legii, declansarea procedurii de declasificare a inscrisurilor retinute ca mijloace de proba in dosarul nr. 20/P/2016, al Directiei Nationale Anticoruptie, in scopul excluderii probelor care dovedesc vinovatia persoanelor inculpate in respectiva cauza penala. Fiind avertizat asupra consecintelor faptei sale, a refuzat sa puna la dispozitia procurorului o serie de inscrisuri, a caror predare fusese dispusa conform Codului de procedura penala, in dosarul mentionat.

La data de 29 august 2016, persoanelor mentionate li s-au adus la cunostinta calitatea procesuala de suspect si acuzatiile, in conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedura penala.

In cauza se efectueaza acte de urmarire penala si fata de alte persoane.

Pentru fapte similare NICOLAE GHEORGHE si ZARNICA NELU au fost trimisi in judecata intr-un dosar din care a fost disjunsa prezenta cauza (vezi comunicat nr. 634/VIII/3 din 11 mai 2016).

Facem precizarea ca efectuarea urmaririi penale este o etapa a procesului penal reglementata de Codul de procedura penala, activitate care nu poate, in nicio situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.”

Sursa: hotnews.ro

Un polițist model!

de Răzvan CĂLIN

Un agent al Poliției Locale Bârlad a găsit și returnat proprietarului un portofel plin cu bani.

Mihaela Aramă, agent la Poliția Locală din Bârlad, a fost recent protagonista unei întâmplări care ne arată că omenia și cinstea nu țin neapărat de funcția sau meseria cuiva. În urmă cu câteva zile, polițista era în câmpul muncii cum s-ar spune, fiind de serviciu la Primăria Bârlad.

În jurul orei 11.40, a observat pe un fotoliu din holul principal un prtmoneu. În momentul în care l-a verificat, a constatat că acesta conținea un permis de conducere pe numele Doru Profor, din Bârlad, două carduri și suma de 2.000 de lei”, ne-a declarat Vasile Rădoi, șeful Poliției Locale Bârlad.

În scurt timp, proprietarul portmoneului a fost înștiințat că i s-au găsit bunurile, după care i-au fost returnate chiar în cursul aceleiași zile.

Testele de stres derulate de Autoritatea Bancara Europeana au accentuat vulnerabilitatile bancilor din UE, alimentand temerile investitorilor

Cele mai recente teste de stres derulate in randul principalelor banci din Europa nu au reusit sa atenueze temerile investitorilor privind profitabilitatea sectorului bancar si nu au analizat unele riscuri, cum ar fi efectele ratelor negative ale dobanzilor si impactul deciziei Marii Britanii de a iesi din Uniunea Europeana (Brexit), sustin analistii intervievati de Reuters, scrie Agerpres.

Vineri, Autoritatea Bancara Europeana (EBA) a dat publicitatii rezultatele testelor de stres, potrivit carora banca italiana Monte dei Paschi, grupul austriac Raiffeisen, banca spaniola Banco Popular si doua dintre principalele institutii financiare irlandeze au obtinut cele mai slabe rezultate.
Un test de stres este o simulare a mai multor scenarii diferite de criza financiara prin care poate fi testata soliditatea institutiilor bancare.
Autoritatea Bancara Europeana, care a supus la teste de stres un numar de 51 de banci din zona euro, a subliniat ca rezultatele acestor teste arata ca mai sunt multe de facut pentru a pune bancile intr-o pozitie solida.
Au fost cateva surprize: rezultatele sub asteptari inregistrate de principalele institutii financiare irlandeze si grupul britanic Barclays, in timp ce bancile germane Deutsche Bank si Commerzbank s-au descurcat mai bine decat se anticipa.
Analistii sustin ca testele din acest an “nu au fost un panaceu”, deoarece au lipsit unele elemente majore, cum ar fi efectele ratelor negative ale dobanzilor asupra profitabilitatii bancilor si impactul Brexitului.
“Per ansamblu, rezultatele sunt mai degraba linistitoare, in opinia mea, dar problemele reale din sectorul bancar, in special ratele negative ale dobanzilor, nu au fost testate”, a apreciat analistul Dirk Becker, de la Allianz Global Investors.
“Este doar un pas spre directia potrivita, nu este o obsesie si nu se pot afla prea multe din aceste teste. Sectorul bancar a avut o evolutie sub asteptari”, a estimat George Karamanos, analist la KBW.
1.000 miliarde de euro, blocate in credite neperformante
“Estimam ca in bilanturile bancilor europene inca mai exista credite neperformante de aproximativ 1.000 miliarde de euro”, a avertizat Edward Chan de la casa de avocatura Linklaters.
Principala provocare pentru banci va fi sa demonstreze ca modelele si calitatea datelor sunt suficiente pentru a identifica viitoarele riscuri si au proceduri demarate pentru a gestiona riscurile“, a apreciat Burcu Guner, director in cadrul Moody’s Analytics.
EBA a analizat modul in care s-ar comporta bancile in cazul unui soc economic care ar dura trei ani si a ajuns la concluzia ca banca italiana Monte dei Paschi, cea mai veche banca din lume, ar ramane cu o rata a capitalului de baza de minus 2,44%. Pragul minim fixat pentru trecerea testelor a fost o rata a capitalului de baza de 5,5%. La fel ca si Monte dei Paschi, banca irlandeza Allied Irish Banks s-a situat sub prag, cu o rata a capitalului de baza de 4,31%.
De asemenea, pietele sunt interesate si de cat de multe banci au fost capabile sa mentina o rata a capitalului de baza de 7%, pragul care, in mod normal, declanseaza o depreciere a obligatiunilor emise de banci pentru a-si reface capitalul. Potrivit EBA, grupul bancar spaniol Banco Popular, Bank of Ireland si grupul bancar austriac Raiffeisen au terminat testele sub acest prag cu rate ale capitalului de baza de 6,62%, 6,15% si, respectiv, 6,12%.
La debutul testelor, toate cele 51 de banci aveau o rata agregata a capitalului de baza de 12,6%, tinand cont de toate cerintele de capital. La finalul testului, aceasta rata a coborat la 9,2%, ceea ce presupune o scadere de 340 puncte de baza, echivalentul a 226 miliarde de euro.
Aceasta este a treia runda de teste de stres derulate in UE dupa ce contribuabilii au salvat mai multe banci dupa criza financiara din 2007-2009. De data aceasta, pentru prima data, testele derulate de EBA au inclus si impactul unor riscuri precum amenzile si intelegerile in justitie asupra capitalului bancilor.
Potrivit calculelor EBA, impactul total al amenzilor si intelegerilor asupra capitalului bancilor ar fi de 71 miliarde de euro. Cel mai mare impact ar proveni insa de pe urma pierderilor provocate de pe urma creditelor, pierderi care s-ar ridica la 350 miliarde de euro la toate bancile testate.
SUrsa; incont.stirileprotv.ro

Aproximativ 650 de mii de bugetari vor primi salarii majorate de la 1 august. Întreaga grilă de salarizare va fi aplicată din decembrie 2017

În jur de 650 de mii de bugetari vor beneficia de creșteri salariale începând de luni, 1 august, impactul bugetar fiind de 870 de milioane pentru anul acesta și de 2,6 miliarde lei pentru anul următor. 

Ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru, a declarat în luna iunie că Ordonanța de Urgență a Guvernului privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice elimină inechitățile din sistemul salarizării bugetarilor, prevederile acesteia aplicându-se în două etape, astfel încât o parte dintre acestea intră în vigoare la 1 august 2016, urmând ca întreaga grilă de salarizare să fie aplicată din decembrie 2017.

Salariile cresc pentru 163.000 de persoane din sistemul sanitar, acest sector fiind declarat de Guvern prioritar în momentul elaborării și adoptării ordonanței.

Pâslaru a explicat că s-a observat faptul că mii de cadre părăsesc țara din cauza veniturilor scăzute, motiv pentru care Guvernul a egalizat salariile persoanelor încadrate pe aceeași funcție și a acordat un bonus de merit pentru cei care au o activitate deosebită.

Ordonanța prevede stabilirea unei creșteri suplimentare de aproximativ 10% față de restul funcțiilor a salariilor debutanților, în vederea creșterii atractivității carierei în sistemul public de sănătate. De exemplu, salariul de încadrare al unui medic din unități clinice va fi între 2.364 de lei și 2.944 de lei, în funcție de vechime, iar al unui asistent medical între 1960 lei și 2441 lei, în raport de vechimea în muncă. Salariul unui medic primar din serviciul de ambulanță sau primiri urgențe va fi între 4.371 lei și 5443 lei. Cuantumul salariilor diferă în funcție de specializare, grad și vechime și este completat cu diferite sporuri.

Un medic primar gradația 5 va avea o creștere de 914 lei, un medic specialist gradația 5 va avea o creștere de 557 lei, în timp ce medicul rezident anul VI-VII va avea o creștere salarială de 746 lei. Doctorul rezident anul III va avea salariul mare cu 294 lei, iar medicul rezident anul I cu 312 lei, potrivit Ministerului Sănătății.

Pentru medicii rezidenți s-a majorat plafonul de la care se acordă bursa de rezident până la 4.749 lei, menținându-se valoarea lunară a bursei de 670 lei.

“Pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar au fost stabilite salarii de bază pe funcții, grade, trepte profesionale și gradații diferențiate pe unități clinice, unități neclinice, servicii de ambulanță și structuri de primiri urgențe, anatomie patologică și medicină legală”, scopul măsurii fiind stimularea ocupării posturilor în spitalele unde se constată deficit de personal, fiind vorba despre “secțiile sau compartimentele cu paturi de ATI/TI și de transport neonatal. Personalul din aceste unități va fi inclus în capitolul serviciilor de ambulanță și compartimentelor de primiri urgențe și vor primi salarii de bază mai mari”, a mai precizat Ministerul Sănătății.

În ceea ce privește sectorul Educației, se acordă și în acest caz o creștere suplimentară de aproximativ 10% față de restul funcțiilor a salariilor debutanților, în vederea creșterii atractivității carierei în sistemul de învățământ.

Totodată, potrivit noii grile de salarizare, un profesor cu studii superioare de lungă durată, grad didactic I, vechime între 1-6 ani, are începând de luni un salariu de bază între 1.896 și 2.361 lei, iar un profesor debutant între 1.700 și 2.117 lei. Pentru un profesor universitar cu vechime în învățământ între 6-10 ani, salariul de bază va fi între 2.991-3.465 lei și va crește gradual, în funcție de vechime, ajungând, în cazul persoanelor cu peste 40 de ani de vechime la 6.935 de lei.

În situația în care salariul brut determinat potrivit OUG este mai mare decât cel aferent lunii iulie 2016, se va acorda 50% din creșterea rezultată începând cu luna august 2016 și 100% începând cu luna decembrie 2017. În total, de prevderi vor beneficia aproximativ 280.000 de cadre didactice și personal auxiliar din învățământ.

Ministrul Mihnea Motoc a precizat că la Ministerul Apărării Naționale sunt aproximativ 33.000 de potențiali beneficiari ai ordonanței de urgență privind salariile din sistemul bugetar.

“La Ministerul Apărării Naționale potențialii beneficiari, în număr de aproximativ 33.000, vor primi începând cu luna august 2016, 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit în plată la nivelul anului 2009, iar diferența de 50% începând cu luna august 2017. După identificarea sumelor necesare, vom continua demersurile necesare pentru eliminarea și a celorlalte disfuncționalități atât în interiorul fiecărei instituții, cât și în cadrul familiei ocupaționale”, a scris ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, pe contul său de Facebook.

În cazul personalului din aparatul propriu al ministerelor, eliminarea diferențelor de salarizare se face prin acordarea a 70% din nivelul de salarizare al Secretariatului General al Guvernului. În situația în care salariile de bază calculate la nivelul a 70% din nivelul de salarizare de la Secretariatul General al Guvernului sunt mai mici, se păstrează nivelul salariilor aferente lunii iulie 2016.

Sursa: mediafax.ro

50.000 Euro – 200.000 Euro – vin banii europeni pentru mici afaceri 2016: de la pensiuni agroturistice pana la ateliere la sate.

A fost stabilita perioada in care antreprenorii pot sa ceara fonduri europene intre 50.000 de euro si 200.000 de euro pentru deschiderea si dezvoltarea unor mici afaceri non-agricole la sate, in cadrul submasurilor 6.2 si 6.4 din Programul National pentru Dezvolare Rurala (PNDR) 2014-2020. De asemenea, s-au publicat ghidurile solicitantului in forma finala, lista condurilor CAEN eligibile, modelele de planuri de afaceri si alte documente necesare pentru sesiunile 2016 ale celor doua linii de finantare.

Romanii care fac, in mediul rural, afaceri non-agricole, de la cabinete medicale si pensiuni, pana la ateliere de confectii sau alte unitati de productie si servicii, vor putea depune, in perioada 28 iulie, ora 9.00 – 30 noiembrie, ora 16.00, cererile de finantare pentru submasura 6.2 “Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale” (sM6.2) si submasura 6.4 “Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole” din cadrul PNDR 2016.

Cererile de finantare si celelalte documente necesare se depun online, pe site-ul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), din subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Pragul minim de selectie a proiectelor este de 15 de puncte pentru sM6.2 si 10 puncte pentru sM6.4.

Pragurile de caliate lunare sunt: 60 de puncte pentru sM6.2 si 6.4 (in perioada 28.07 – 31.08.2016); 45 de puncte pentru sM6.2 si sM6.4 (in perioada 01.09 – 30.09.2016); 30 de puncte pentru sM6.2 si sM6.4 (in perioada 01.10 – 31.10.2016); 15 puncte pentru sM6.2 si 10 puncte pentru sM6.4 (in perioada 01.11 – 30.11.2016).

Depunerea continua a proiectelor in cadrul sesiunii anuale aferente submasurilor 6.2 si 6.4 se opreste inainte de termenul limita atunci cand valoarea publica totala a proiectelor depuse avand un punctaj estimat (autoevaluare/ prescoring) mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective, excluzand valoarea publica totala a proiectelor retrase, ajunge la 200% din nivelul alocarii sesiunii anuale a submasurii 6.2 si submasurii 6.4, cu exceptia primelor 5 zile calendaristice din fiecare etapa de depunere cand oprirea depunerilor de proiecte nu este conditionata de atingerea plafonului de 200% din nivelul alocarii sesiunii anuale.

Pentru proiectele depuse cu punctajul mai mare sau egal decat pragul de calitate corespunzator lunii respective se va intocmi un raport de selectie lunar, cu exceptia proiectelor pentru care punctajul (autoevaluare/ prescoring) a scazut sub pragul de calitate corespunzator lunii respective si/ sau au fost incadrate gresit din punct de vedere al alocarilor financiare aferente submasurii 6.2 si submasurii 6.4, cand acestea vor fi declarate neconforme.

50.000-70.000 de euro, fara contributie proprie

Submasura 6.2 “Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale” are un buget total de 73 milioane Euro.

Avantajul acestei inii de finantare este fapul ca sprijinul nerambursabil este de 100% din valoarea investitiei, nefiind solicitata contributie proprie din partea antreprenorului.

Sprijinul nerambursabil va fi de:

  • 70.000 Euro/ proiect in cazul activitatilor de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare si de agroturism.
  • 50.000 Euro/ proiect in cazul altor activitati.

Banii vor fi acordat sub forma de prima in doua transe astfel:

  • 70% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finantare;
  • 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu conditia implementarii corecte a Planului de Afaceri fara a depasi 5 ani de la data semnarii Deciziei de Finantare.

Cine va putea lua acesti bani:

  • Fermierii sau membrii unei gospodarii agricole din spatiul rural, care isi diversifica activitatea prin infiintarea unei activitati non-agricole pentru prima data (autorizati cu statut minim de PFA).Atentie: Persoanele fizice neautorizate NU sunt eligibile.
  • Micro-intreprinderi si intreprinderile mici din spatiul rural, care isi propun activitati non-agricole, pe care nu le-au mai efectuat pana la data aplicarii sprijinului.
  • Micro-intreprinderi si intreprinderi mici noi, infiintate in anul depunerii Cererii de Finantare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfasurat activitati pana in momentul depunerii proiectului(start-ups).

Pentru a putea cere banii europeni, solicitantii trebie sa indeplineasca anumite conditii printre care si aceea de a avea sediul social si punctul/punctele de lucru  situate in spatiul rural iar activitatea propusa prin proiect sa fie desfasurata in spatiul rural.

Investitiile pot fi facute in domenii ca:

  • Activitati de productie. Exemple: fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselorlemnoase, productie de combustibil din biomasa, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice, producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfasurarea propriei activitati, ca parte integranta a proiectului etc.
  • Activitati mestesugaresti. Exemple: activitati de artizanat si alte activitati traditionale non¬agricole (olarit, brodat, prelucrarea manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii etc.).
  • Activitati turistice. Exemple: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement dependente sau independente de o structura de primire agro¬turistica cu functiuni de cazare si servicii de alimentatie publica.
  • Servicii. Exemple: cabinete medicale, sanitar-veterinare, service masini, unelte, obiecte casnice, consultanta, contabilitate, birou avocatura, audit, servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice, servicii tehnice etc.

Cititi cu atentie si respectati Ghidul solicitantului pentru sumbasura 6.2, inainte sa aplicati.

Pana la 200.000 Euro pentru dezvolarea de afaceri non-agricole la sate

Submasura 6.4 – “Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole” are un buget total alocat de 85 milioane Euro.

In aceasta schema, antreprenorii pot obtine sprijin nerambursabil de pana la 200.000 de Euro pe 3 ani fiscali, pentru dezvoltarea unor mici aaceri non-agricole, in mediul rural.

Intensitatea sprijinului neramburabil este de maximum 90% din valoarea proiectului, ceea ce inseamna ca si solicitantul trebuie sa vina cu minimum 10% din valoarea investitiilor.

Cine poate lua banii europeni:

  • Micro-intreprinderile si intreprinderile mici existente, din spatiul rural;
  • Micro-intreprinderile si intreprinderile mici nou-infiintate (start-up), din spatiul rural, care fac dovada cofinantarii. O micro-intreprindere este considerata start-up daca este infiintata in anul depunerii Cererii de Finantare sau daca nu a inregistrat activitate pana in momentul depunerii acesteia, dar nu mai mult de 3 ani fiscali consecutivi.
  • Fermierii sau membrii unor gospodarii agricole care isi diversifica activitatea de baza agricola prin dezvoltarea unei activitati non-agricole in cadrul intreprinderii deja existente incadrabile in microintreprinderi si intreprinderi mici.

In functie de forma de organizare, agentul economic poate fi:

  • Persoana fizica autorizata – PFA (infiintata in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Intreprinderi individuale (infiintate in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Intreprinderi familiale (infiintate in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate in nume colectiv – SNC (infiintata in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate in comandita simpla – SCS (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate pe actiuni ¬ SA (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate in comandita pe actiuni ¬ SCA (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate cu raspundere limitata2 ¬ SRL (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate comerciala cu capital privat (infiintata in baza Legii nr. 15/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate agricola (infiintata in baza Legii nr. 36/1991) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate cooperativa agricola de gradul 1 si societati cooperative mestesugaresti si de consum de gradul 1 (infiintate in baza Legii nr. 1/ 2005), care au prevazute in actul constitutiv ca obiectiv desfasurarea de activitati neagricole;
  • Cooperativa agricola de grad 1 (infiintata in baza Legii nr. 566/ 2004) de exploatare si gestionare a terenurilor agricole si a efectivelor de animale.

Ce afaceri pot fi finantate cu acesti bani

Cu fondurile nerambursabile din submasura 6.4 pot fi finantate o serie intreaga de activitati non-agricole din comunele tarii, cum ar fi:

  • Investitii pentru producerea si comercializarea produselor neagricole (fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgica, fabricare de constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice).
  • Investitii pentru activitati mestesugaresti (activitati de artizanat si alte activitati traditionale neagricole (olarit, brodat, prelucrare manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii, etc).
  • Investitii legate de furnizarea de servicii (servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare; servicii de reparatii masini, unelte, obiecte casnice; servicii de consultanta, contabilitate, juridice, audit; activitati de servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative etc.).
  • Investitii pentru infrastructura in unitatile de primire turistica tip agro-turistic, proiecte de activitati de agrement (dependente sau independente de o structura de primire agro¬turistica cu functiuni de cazare).
  • Investitii pentru productia de combustibil din biomasa (ex: fabricare de peleti si brichete) in vederea comercializarii.

Cititi cu atentie Ghidul solicitantului pentru sumbasura 6.4 pentru a putea cere banii europeni. Resurse utile:

Sursa: starupcafe.ro

Ajutor financiar de 4.800 de lei pentru 8 familii și oameni săraci

Potrivit unui document aprobat de Guvern acum două zile, 8 familii și persoane singure din județul Vaslui vor primi sprijin financiar în valoare de 39.000 lei (390 milioane lei vechi), în vederea ameliorării situației sociale și de sănătate a acestora. Propunerea de acordare a acestor forme de sprijin financiar a aparținut Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Vaslui și s-a bazat pe anchetele sociale desfășurate.

Cu toate că județul Vaslui este cea mai săracă zonă din estul României și al doilea județ ca număr de săraci din țară, Guvernul a decis să aloce fonduri doar pentru 8 familii și persoane beneficiare. Asta în timp ce în alte 26 de județe și municipiul București, media beneficiarilor a fost de 9, respectiv un total de 250 de familii și persoane sărace. Cei care au fost declarați eligibili pentru acest ajutor sunt oameni care au probleme grave de sănătate sau care au fost afectate de incendii, inundații, alunecări de teren și accidente. Banii care s-au alocat, în medie, 4.800 de lei/beneficiar, vor putea acoperi o parte din cheltuielile cu refacerea sau consolidarea locuințelor, sau vor putea fi folosiți pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit, pentru racordarea la rețeaua de curent electric, pentru plata utilităților și evitarea riscului de evacuare, pentru achiziționarea unor bunuri de strictă necesitate în gospodărie, dar și a dispozitivelor medicale, a protezelor și a altor materiale sanitare nedecontate sau decontate parțial de casele de asigurări de sănătate, ori pentru tratamente medicale și deplasări la clinici din țară și din străinătate. Hotărârea de guvern, care vizează acest sprijin, urmează să fie publicată în Monitorul Oficial. (Bogdan RUSU)

Moartea SRL, o afacere „creștinească” de peste 100 de miliarde de lei pe an – Preoții care fac afaceri pe pielea enoriașilor, spulberați de stat

După mai bine de 20 de ani în care au prosperat nestingheriți de nimeni, patronii firmelor de pompe funebre de pe raza județului Vaslui ar putea intra în colaps. Zilele trecute, guvernanți au luat o serie de măsuri, menite să reducă evaziunea fiscală, des întâlnită, la nivelul acestei categorii de prestatori de servicii.

În municipiul Vaslui, aproape toate societățile comerciale de pompe funebre sunt deținute de preoți, iar autoritățile cu drept de control au închis ochii la activitățile ilegale prestate. Faptul că există o mafie în domeniu ne este confirmat de contabila șefă de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) din Vaslui. CARP comercializează sicrie la prețul cel mai mic de pe piață (preț de producător), 330 de lei, însă în 2015 și în primul semestru al anului curent a reușit să vândă doar 26 de sicrie. Asta în condițiile în care același tip de coșciuge se vinde în magazinele preoților cu 100 de lei mai mult. De ce au decis rudele celor defuncți să apeleze la serviciile magazinelor de pompe funebre, deși se știe că CARP vinde sicrie la prețuri minime oricărui client interesat, am aflat tot de la contabila CARP. Ea ne-a declarat că a întâlnit mai multe cazuri în care cei care au achiziționat sicrie de la CARP, le-au returnat, deoarece preoții le-au impus să cumpere sicrie de la firme „agreate.

Monopolul preoțesc este de înțeles, căci în ultimele 18 luni, Casa Județeană de Pensii Vaslui a achitat ajutoare de deces în valoare de peste 174 de miliarde de lei vechi, bani care au intrat în mare parte în conturile firmelor de pompe funebre deținute sau „agreate” de fețele bisericești.

Toată lumea cunoaște sistemul de tip mafiot folosit de principalii furnizori de servicii funerare, însă nimeni nu face nimic, nici măcar instituțiile statului. De mai bine de patru ani, în magazinul, de exemplu, al cărui patron este fostul protopop de Vaslui, Vasile Pârcălabu, nu sunt afișate prețurile la produsele comercializate, lucru foarte bine cunoscut de conducerea Oficiului Județean pentru Protecția Consumatorului (OJPC) Vaslui. Deși ar fi trebuit să închidă acest shop de mai bine de trei ani, pentru nerespectarea în mod repetat a legislației privind protecția consumatorilor, OJPC continuă să ignore activitățile ilegale ale firmei.

O altă firmă de profil este cea a preotului Gheorghe Damian, rudă prin alianță cu preotul-patron Pârcălabu. Cu toate că în magazinul său au fost etichetate toate articolele comercializate, Damian a fost în centrul unui scandal major, care a avut loc în perioada în care slujea în parohia satului Tanacu. În ianuarie 2013, Damian a fost acuzat de faptul că a refuzat să-l înmormânteze pe un fost enoriaș din Tanacu, deoarece rudele defunctului nu au cumpărat articole funerare de la firma sa. Persoana care l-a „turnat” pe Damian a afirmat că i s-a reproșat faptul că nu a cumpărat de la magazinul preotului sicriul, lumânările și prosoapele. De asemenea, reclamantul a sesizat faptul că familiei i s-a permis să transporte mortul la groapă doar cu dricul firmei preotului Damian. 

Totuși, după ani de zile în care cioclii s-au îmbogățit pe spinarea familiilor vasluiene, Guvernul s-a decis reglementeze modul de funcționare a firmelor de pompe funebre. Acestea vor fi obligate să arhiveze contractele de prestări servicii încheiate și documentele fiscale pe o perioadă de 5 ani, pentru a se preveni și combate evaziunea fiscală, iar o brățară cu datele de identificare ale firmei care a acordat îngrijiri mortuare va fi aplicată obligatoriu pe mâna dreaptă a decedatului. Datele de pe aceste brățări vor fi folosite de autorități pentru a soluționa eventualele plângeri făcute de rude și responsabilizarea acesteia. În plus, firmele de pompe funebre vor trebui să îi școlarizeze pe salariații care în prezent se ocupă cu îmbălsămarea cadavrelor, în situația în care în prezent morții sunt îmbălsămați de persoane fără nicio calificare. Nu în ultimul rând, familiile care vor expune rudele decedate în locuri publice, sau care le transportă la mai mult de 30 km de locul de deces, vor fi obligate să respecte procedurile de îmbălsămare, adică să apeleze la servicii specializate. De asemenea, în cazul înhumării, firmele de pompe funebre vor fi obligate să introducă în sicrie, mostre cu substanțele chimice folosite la îmbălsămare.

Peste 100 de miliarde de lei vechi din afaceri cu moartea

Anual, Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui plătește sume colosale cu titlul de ajutoare de deces, bani care intră în mare parte în buzunarele preoților. Anul acesta, în doar șase luni, CJP a plătit 2.393 de ajutoare de deces, în valoare de 6.347.642 (63,47 miliarde de lei vechi). În 2015, CJP a achitat 4.641 ajutoare de deces, valoarea acestora fiind de 11.100.383 lei (111 miliarde de lei vechi!!), din care 410 au fost primite de familiile unor persoane decedate cu domiciliul pe raza municipiului Vaslui. Cele 410 ajutoare de deces reprezintă o sumă de 990.150 lei (9,9 miliarde de lei), bani care au fost cheltuiți în mare parte în magazinele preoțești. În anul 2015, cuantumul ajutorului de deces era de 2.415 lei pentru pensionari și asigurați și de 1.208 pentru membrii de familie. Cu un an în urmă, în 2014, aceeași instituție a achitat 4.434 ajutoare de deces, în valoare de 10.114.390 (101 miliarde de lei vechi). Aceste sume colosale explică de ce fețele bisericești au ajuns în situația de a le impune familiilor îndoliate să achiziționeze produse de la anumite societăți comerciale. Miza este foarte mare din punct de vedere financiar. (Bogdan RUSU)

Senatul a aprobat reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. Ministrul Finantelor: Impactul pe buget ar fi de 7,7 mld. lei, nu putem aplica aceasta masura

Reducerea contributiilor sociale cu 5 puncte procentuale ar costa bugetul 7,7 miliarde de lei si nu exista loc in 2017 pentru o astfel de masura, a declarat, marti, ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu.

“Am facut un calcul de impact. Ar costa bugetul 7,7 miliarde de lei (aplicarea acestei masuri – n. r.) Este o suma foarte mare si, pentru bugetul din 2017, deficitul bugetar este destul de mare. Noi trebuie sa incepem acest proces de consolidare fiscala graduala si nu avem loc pentru o reducere a veniturilor atat de mare“, a explicat Anca Dragu.Potrivit prognozelor Ministerului Finantelor Publice, anul viitor deficitul bugetar va fi sub 3%, in jur de 2,8% din PIB pe ESA, iar in 2016 este 2,95%. In aceste conditii, Anca Dragu sustine ca o decizie a Guvernului in abordarea acestei situatii va fi luata dupa ce va aparea forma finala a legii privind reducerea cotei contributiei de asigurari sociale cu 5 puncte procentuale.

Senatul a adoptat, luni, propunerea legislativa privind reducerea cotei contributiei de asigurari sociale cu 5 puncte procentuale – 2 puncte la angajator si 3 la angajat. Raportul Comisiei de buget a fost de respingere, dar nu a intrunit voturile necesare. Guvernul a avut un punct de vedere negativ in privinta acestui proiect. Legea urmeaza sa treaca si prin Camera Deputatilor, aceatsa fiind for decizional in acest caz.Pe de alta parte, ministrul Finantelor a explicat ca estimarile Comisiei Europene arata un deficit ceva mai mare decat cel estimat pe plan intern, care provine dintr-o diferenta a cadrului economic.

Din estimarea noastra, pentru anul anul viitor deficitul bugetar va fi 2,8%, poate 2,85%, cu masurile prevazute in Codul Fiscal pentru 2017, dar fara masura de reducere a contributiilor de asigurari sociale cu 5 puncte procentuale, care nu este inclusa in deficitul bugetar pentru 2017“, a subliniat Anca Dragu.

In schimb, presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, sustine ca era mai potrivita masura de reducere de CAS decat a cotei TVA in 2017 cu inca un punct procentual, in conditiile in care consumul a crescut in primul trimestru cu circa 10% in termeni reali, iar salariile din economie au avansat cu 12%.

“Am vazut ca Senatul a aprobat ieri (luni, 13 mai – n. r.) o noua reducere a CAS cu cinci puncte procentuale. Este o masura corecta, dar venita la un moment nepotrivit. In loc de reducerea atat de agresiva a TVA ar fi fost potrivita mult mai mult o reducere a CAS, daca tot credeam ca avem un spatiu fiscal de folosit. Din pacate, acum, reducerea de CAS, trebuie spus foarte ferm, cu un impact bugetar estimat de circa 7 miliarde lei, nu are loc in buget. Este evident pentru oricine, in conditiile in care avem deja proiectie de peste 3% la deficitul bugetar pe anul viitor, cu masurile care sunt legiferate in acest moment“, a subliniat Ionut Dumitru.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Peste 8.000 de persoane implicate în alegeri își primesc, în sfârșit, banii prin primării

Peste 8.000 de persoane implicate în alegerile locale din 5 iunie, respectiv președinții, locțiitorii și membrii birourilor electorale de circumscripție și ai secțiilor de votare, își primesc, în sfârșit, banii în cursul acestei săptămâni, plățile făcându-se prin intermediul primăriilor.

Prefectura Vaslui a dat drumul la banii pentru plata președinților, locțiitorilor și membrilor birourilor electorale de circumscripție și ai secțiilor de votare care s-au implicat în mod direct la alegerile locale desfășurate pe 5 iunie. Astfel, 4,8 milioane de lei au fost virate în conturile celor 86 de unități administrativ-teritoriale din județ, de unde se va face plata în mod direct către cei care au de ridicat bani. Pe de o parte, este vorba de președinții, locțiitorii și membrii birourilor electorale de circumscripție constituite la mijlocul lunii aprilie în cadrul fiecărei comune sau oraș, care vor primi bani în funcție de punctajele făcute de către cei care au condus aceste structuri până pe 6 iunie. Cea de-a doua categorie, cea majoritară, este formată din componenții secțiilor de votare. În privința acestora, lucrurile sunt cât se poate de clare. Președintele și locțiitorul vor primi câte 425 de lei, din care se va scădea impozitul de 16%, în timp ce membrii, adică reprezentanții partidelor politice, vor fi plătiți pentru trei zile de activitate, ceea ce înseamnă 255 de lei impozabil. La toți, se va adăuga și diurna pentru ziua de duminică, adică suma de 10 lei.

„A fost o muncă foarte laborioasă, în condițiile în care a trebuit să se întocmească state de plată pentru aproape 8.500 de persoane. Banii au fost virați în Trezorerie, iar marți vor intra în conturile UAT-urilor. Ulterior, primăriile vor face plățile către beneficiari”, a declarat subprefectul județului Vaslui, Mircea Gologan.

Cei mai mulți bani vor ajunge în municipiile Vaslui și Bârlad, având în vedere că în cele două localități au funcționat și cele mai multe secții de votare. (Ionuț PREDA)

Consortiul format din BCR, BRD, Banca Transilvania si Raiffeisen va intermedia emisiunea de titluri de stat pentru populatie

Consortiul format din Banca Comerciala Romana, BRD-Groupe Societe Generale, Banca Transilvania si Raiffeisen Bank va intermedia emisiunea de titluri de stat pentru populatie pe care Ministerul Finantelor Publice o va lansa in luna iulie, au declarat pentru surse din minister, citate de Agerpres.

Emisiunea va avea o valoare nominala de 100 de milioane de lei, iar valoarea unui titlu va fi de 100 de lei. Scadenta este la doi ani, iar dobanda va fi fixa.
In plus, detinatorii de titluri vor participa, la scadenta, la o loterie, in cadrul careia vor fi selectati 100 de participanti, ce vor incasa un premiu de 1.000 de lei fiecare.
“Discutam despre o noua emisiune de titluri de stat pentru populatie. Continuam programul Fidelis, iar editia din acest an se numeste Centenar pentru ca are scadenta la doi ani, in 2018, anul in care se implinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918. (…) Valoarea emisiunii este de 100 de milioane de lei, iar un titlu va avea valoarea de 100 de lei. Am redus valoarea, de la 1.000 de lei anul trecut, la 100 de lei pentru a face emisiunea mai atractiva”, explica, saptamana trecuta, ministrul Finantelor, Anca Dragu.
Potrivit ministrului, emisiunea are, in principal, un scop educativ. “Dorim ca oamenii sa inteleaga mai bine procesul de economisire, ca pot economisi in mai multe feluri, la banca, in alte instrumente, dar si in datoria publica a tarii sale“, a adaugat Anca Dragu.
Dobanda nu a fost anuntata, pentru ca aceasta va fi stabilita in momentul lansarii efective a programului, in luna iulie, pentru ca se va baza pe dobanda pietei la acel moment. Ministrul Finantelor a mai spus ca pentru dobanda aferenta titlurilor de stat nu se plateste impozit pe venit.
In plus, detinatorii de titluri vor participa, la scadenta, la o loterie, in cadrul careia vor fi selectati 100 de participanti, care vor incasa un premiu de 1.000 de lei fiecare.
“Emisiunea va fi derulata printr-un consortiu de banci, care va fi anuntat pana la finalul lunii mai. Populatia nu va plati comisioane pentru achizitionarea titlurilor de stat, daca se cumpara prin bancile din consortiul de emisiune. Daca se cumpara prin alte banci, va fi perceput un comision de tranzactie, similar unei tranzactii obisnuite”, a adaugat Anca Dragu.
In afara de cresterea gradului de educatie financiara, un alt scop, secundar, este acela de a diversifica sursele de imprumut ale MFP.
In vara anului trecut, populatia a cumparat titluri de stat de 65 de milioane de lei in cadrul emisiunii cu o valoare totala de 100 de milioane de lei derulata in perioada 8 – 19 iunie, iar dobanda a fost stabilita la 2,15% pe an. Emisiunea de titluri de stat din 2015 a fost prima din ultimii 10 ani destinata populatiei.
Ministerul Finantelor preciza, la vremea respectiva, faptul ca relansarea dupa 10 ani a titlurilor de stat dedicate in exclusivitate populatiei prin Programul FIDELIS are in vedere crearea unui instrument alternativ de economisire, diversificarea bazei de investitori in titlurile de stat, precum si imbunatatirea culturii financiare a populatiei.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Depui 1.000 de lei la banca pentru un an? S-ar putea sa pierzi din ei. Doar 5 din 23 de banci ofera un castig real deponentilor. Depozitul cel mai pagubos: minus 51 de lei

Castigul real obtinut in prezent de un deponent pentru un depozit de 1.000 de lei pe 12 luni este pozitiv la cinci banci si negativ la 18 banci, reiese dintr-o analiza care a vizat un numar de 23 de banci din sistem, citata de Agerpres.

Portalul Finzoom a lansat, joi, o analiza despre dobanda anuala efectiva (DAE) pentru depozite si conturi de economii, care include, pe langa dobanda anuala, si impozitul de 16% retinut pentru dobanda, dar si o parte din comisioanele percepute de banca, in contextul in care, la nivel de autoritati in domeniu, se afirma ca in Romania nu exista dobanzi negative la depozite.
“Dintre bancile analizate, doar la cinci DAE este pozitiva, respectiv castigul real, iar la 18 banci DAE este negativa si la fel si castigul real. In acest moment, cel mai mare castig obtinut de un deponent pentru un depozit de 1.000 de lei pe 12 luni este de 16,08 lei, iar depozitul cel mai pagubos, cel cu o pierdere de 50,97 de lei”, a explicat directorul Finzoom, Irina Chitu.
Ea a precizat ca, din analiza, reiese ca bancile care ofera cele mai mari dobanzi nominale nu au si cea mai buna DAE, respectiv cel mai mare castig real.
Potrivit unei analize Finzoom, castigul real este pozitiv la toate bancile care ofera depozite populatiei doar pentru sume mai mari de 7.000 de lei, respectiv 10.000 de euro si 11.000 de dolari, depuse pe o perioada de 12 luni.

Comisioanele percepute de banci care reduc castigul din dobanda sunt cel de deschidere de cont, de administrare, de inchidere sau de retragere numerar la scadenta de la ghiseu (pentru ca orice depozit trebuie insotit de un cont curent). La acestea se adauga si impozitul de 16% pe dobanda nominala.
In acest moment, opt banci din sistem, cele mai mari, percep comision de retragere numerar la ghiseu, chiar daca retragi banii in ziua scadentei. Daca retragi banii in afara scadentei, acest comision este mult mai mare si pierzi si dobanda”, a adaugat Irina Chitu.
Pe de alta parte, exista si comisioane care nu se includ in DAE. Unul dintre ele este comisionul de retragere numerar neprogramat, care variaza intre 0,5% (minimum 3,5 lei) si 2%. Altul este comisionul de retragere numerar pentru sumele anuntate si neridicate. Acestea sunt fie in suma fixa, 15 – 20 de lei, sau intre 0,1% si 2% din suma.
In aceste conditii, Finzoom recomanda deponentilor sa tina cont de toate aceste comisioane care le pot eroda economiile, sa aleaga depozitul in functie de DAE si de castigul real, sa nu sparga depozitul inainte de scadenta si sa stie ca dobanzile afisate la banca sunt anuale, nu lunare.
Pe de alta parte, desi castigurile la banca sunt mici, nu este recomandata pastrarea economiilor la saltea, iar deponentii trebuie sa stie ca depozitele la banci sunt garantate in limita a 100.000 de euro/deponent pe banca, de catre Fondul de garantare a Depozitelor Bancare, a atras atentia Irina Chitu.
In acest moment, dobanda medie la depozitele in lei este de 0,93%, in scadere accentuata de la 9,37% in 2009, la euro – 0,26%, fata de 3,15% in 2009, iar la dolari 0,32%, fata de 1,86% la acelasi moment de referinta, mai reiese din analiza Finzoom.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

25.000 euro ajutor pentru cine intra in afaceri: romi, persoane marginalizate, defavorizati. Descarca ghidurile si vezi cand se deschid finantarile UE

Persoanele din comunitatile cu etnici romi, grupuri marginalizate si defavorizate vor putea primi ajutoare de stat de pana la 25.000 de euro, din fonduri europene si nationale, pentru a-si deschide o afacere, prin doua linii de finantare care se vor deschide din 16 mai 2016.

Vorbim despre programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020, pentru care in perioada 16 mai – 1 august 2016 se vor deschide primele doua linii de finantare, in valoare totala de peste 350 de milioane de euro.

Acesti bani vor putea fi solicitati de catre institutii in parteneriat cu societati comerciale si / sau cu organizatii non-guvernamentale in perioada mentionata, prin intermediul sistemuli electronoc MySMIS 2014.

Acestea vor putea derula astfel proiecte europene in valoare de maximum 6 milioane de euro, in cadrul carora vor fi prevazute si componente pentru antreprenori.

Partea de antreprenoriat va consta, intre altele, in doua activitati principale:

persoanele de etnie roma, cei defavorizati, aflati in situatii de saracie si excluziune sociala, persoane din grupuri marginalizate vor putea accesa pana la 25.000 de euro pentru a-si deschide o afacere.

– firmele existente (vechi) care angajeaza personede etnie roma,  pe cei defavorizati, aflati in situatii de saracie si excluziune sociala, persoane din grupuri marginalizate vor putea primi subventii la plata salariilor acestora de pana la 900 de lei de persoana, timp de 12 luni.

Dar sa le luam la rand sub aspectul care ne intereseaza pe noi – antreprenoriatul:

Pana la 25.000 de euro in comunitatile cu romi

In linia de finantare POCU “Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360ᅡ) in comunitatile marginalizate in care exista populatie apartinand minoritatii rome” (Obiectivul Specific 4.2. POCU), prin acest apel de proiecte vor fi pusi la bataie in total 3.719.320 de euro in regiunea Bucuresti – Ilfov si 215.283.005 euro in restul regiunilor de dezvltare ale Romaniei.

In proiectele derulate de institutiile publice, ONG-uri si firme in aceasta linie de finantare, va exista Sub-activitatea 3.1. – Acordarea de sprijin persoanelor din grupul tinta (persoane aflate in risc de saracie si excluziune sociala) pentru infiintarea de afaceri sub forma unor servicii personalizate de sprijin.

Acesti oameni vor primi, de exemplu, consiliere/ consultanta/ mentorat/ formare profesionala antreprenoriala, sprijin pentru elaborarea planului de afaceri etc., analiza si selectarea planurilor de afaceri viabile, suport in infiintarea unei firme etc.

Planurile de afaceri vor fi supuse aprobarii unei comisii de selectie, pe baza unor criterii stabilite de beneficiarul finantarii nerambursabile, in cadrul unui proces  transparent si nediscriminatoriu.

Comisia de selectie a ideilor de afaceri va include obligatoriu un numar impar de membri din care se recomanda sa faca parte reprezentanti ai:

  • Mediului de afaceri;
  • Patronatelor din aria de implementare a proiectului.
  • Sub-activitatea 3.2. Acordarea de subventii (micro-granturi) pentru infiintarea de noi afaceri, inclusiv sprijin post-infiintare afacere. Acordarea subventiei (micro-grant) va fi conditionata de infiintarea firmei (costurile aferente infiintarii companiei vor fi acoperite prin proiect ¬ Sub-activitatea 3.1.).

Abia ulterior, in baza planurilor de afaceri, oamenii din grupul – tinta (romi, persoane marginalizate etc). vor putea primi pana la 25.000 de euro pentru a-si deschide o afacere.

Subventia maxima pentru un plan de afaceri aprobat este de 25.000 euro/ plan de afaceri/ firma.

Pentru subventia acordata este obligatorie angajarea a minimum 1 persoana in cadrul afacerii sprijinite. Afacerile infiintate trebuie sa functioneze minimum 12 de luni pe perioada implementarii proiectului si sa asigure o perioada de sustenabilitate de minimum 6 luni.

Perioada de sustenabilitate presupune continuarea functionarii afacerii, inclusiv obligatia mentinerii locului de munca ocupat, si poate fi contabilizata pe perioada implementarii proiectului sau dupa finalizarea implementarii.

In cadrul acestei linii de bani europeni, beneficiari finali, ca grup tinta, vor fi persoane din comunitatile marginalizate aflate in risc de saracie si excluziune sociala in care exista populatie apartinand minoritatii rome.

Pentru putea primi bani, persoanele din grupul tinta vizat prin proiect trebuie sa indeplineasca CUMULATIV urmatoarele conditii:

a) au domiciliul/ locuiesc in comunitatea marginalizata vizata de interventie.

NB. Persoanele din comunitatile marginalizate aflate in risc de saracie si excluziune sociala care nu au acte de identitate, dar locuiesc in acest teritoriu vor reprezenta grup tinta eligibil daca, in urma analizei la nivel de comunitate, se constata ca locuiesc in comunitatea marginalizata aflata in risc de saracie si excluziune sociala (declaratie pe propria raspundere).

b) sunt in risc de saracie si excluziune sociala (prin incadrarea intr-una din categoriile de mai sus 1.6. Grup tinta  din prezentul Ghid);

c) la nivelul proiectului, persoanele apartinand minoritatii rome care beneficiaza de sprijin trebuie sa reprezinte la nivelul grupului tinta al proiectului minimum 20% din totalul persoanelor aflate in risc de saracie si excluziune sociala care beneficiaza de servicii integrate (indicatorul de realizare 4S43.2).

Cei max. 25.000 de euro pentru persoanele marginalizate

In linia de finantare POCU “Dezvoltare Locala Integrata (DLI 360ᅡ) in comunitatile marginalizate” (Obiectivul Specific 4.2. POCU), sunt disponibili in total 131.270.125  euro, pentru aproape toata tara, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov, care este considerata mai bogata.

Acest apel de proiecte se adreseaza exclusiv comunitatilor marginalizate (non-rome), localizate in orice unitate administrativ-teritoriala (comuna, oras, municipiu).

In cadrul proiectelor derulate de institutii, firme si ONG-uri, se va putea derula si Sub-activitatea 3.1. – Acordarea de sprijin persoanelor din grupul tinta (persoane aflate in risc de saracie si excluziune sociala) pentru infiintarea de afaceri sub forma unor servicii personalizate de sprijin.

La fel ca la linia de finantare care vizeaza si comunitatile de romi, prezentata mai sus, vor fi si aici programe de mentorat si indrumare in afaceri si ajutoare de pana la 25.000 de euro pentru deschiderea unui business de catre persoanele din grupurile marginalizate.

In cadrul prezentului ghid al solicitantului – conditii specifice, grupul tinta cuprinde persoane din comunitatile marginalizate (non-roma) aflate in risc de saracie si excluziune sociala.

Persoanele in risc de saracie si excluziune sociala (AROPE) corespund intregii categorii de persoane care sunt in urmatoarea situatie:

A) in risc de saracie

sau

B) se confrunta cu o deprivare materiala severa

sau

C) traiesc in gospodarii cu o intensitate extrem de redusa a activitatii.

Fiecare persoana este numarata o sigura data, chiar daca aceasta figureaza la mai multi indicatori secundari.

A) In categoria in risc de saracie sunt incluse persoane care au un venit disponibil echivalat situat sub pragul riscului de saracie, care este stabilit la 60% din venitul mediu disponibil echivalat national (dupa transferurile sociale).

B) Deprivarea materiala acopera indicatorii referitori la presiunea economica si bunurile de folosinta indelungata. Persoanele care se confrunta cu deprivare materiala severa dispun de conditii de trai extrem de limitate datorita lipsei resurselor, la care se inregistreaza cel putin 4 din cele 9 elemente de deprivare: nu isi pot permite:

1)    sa plateasca chiria sau facturile la utilitati,
2)    sa asigure incalzirea adecvata a locuintei,
3)    sa faca fata unor cheltuieli neprevazute,
4)    sa manance carne, peste sau un echivalent proteic in fiecare zi,
5)    o saptamana de vacanta departe de casa,
6)    un autoturism,
7)    o masina de spalat,
8)    un TV color, sau
9)    un telefon.

C) Persoanele care traiesc in gospodarii cu o intensitate extrem de redusa a activitatii sunt cele cu varsta cuprinsa intre 0-59 ani care locuiesc in gospodarii in care adultii (cu varsta intre 18-59 ani) au lucrat in anul anterior la mai putin de 20% din potentialul lor total.

Beneficiarul (institutia care deruleaza proiectul general) are obligatia de a justifica incadrarea persoanelor din grupul tinta in cel putin una dintre cele 3 situatii enumerate mai sus.

Pentru a fi eligibile, persoanele din grupul tinta vizat prin proiect trebuie sa indeplineasca CUMULATIV urmatoarele conditii:

a) au domiciliul/ locuiesc in comunitatea marginalizata vizata de interventie.

NB. Persoanele din comunitatile marginalizate aflate in risc de saracie si excluziune sociala care nu au acte de identitate, dar locuiesc in acest teritoriu vor reprezenta grup tinta eligibil daca, in urma analizei la nivel de comunitate, se constata ca locuiesc in comunitatea marginalizata aflata in risc de saracie si excluziune sociala (declaratie pe propria raspundere).

b) sunt in risc de saracie si excluziune sociala.

Subventii de 900 de lei pe luna pentru companiile care fac angajari

Cea de-a doua componenta care vizeaza antreprenorii se refera la subventii acordate companiilor existente pentru a incadra in munca sau pentru a primi in stagii de pregatire sau ucenicie persoane din grupurile-tinta.

Companiile vor primi subventii conform urmatoarei grile:

Clic pentru a extinde

Vor putea primi aceste subventii si companiile care nu se afla in zonele vizate de proiectele europene respective, daca vor implica persoane din grupurile tinta vizate.

Salarii brute de 3.000 de euro pentru managerii de proiecte

Si noul program Operational Capital Uman va aduce bani frumosi in buzunarele expertilor angajati ca manageri de eproiect sau membri ai echipelor de proiect, de catre institutiile care vor derula proiectele euroene respective.

Astfel, un manager de proiect cu peste 10 ani experienta in domeniu va putea lua un salariu lunar si de 3.300 de euro brut, daca va lucra norma intreaga in proiect, adica 8 ore pe zi, 21 de zile pe luna – se arata in Ghidul conditii generale al POCU 2014-2020, valabil pentru toate liniile de finantare care vor fi deschise in acest program (in total 60 de apeluri).

Astfel, un manager de proiect va putea fi platit cu sume brute intre 70 de lei si 90 de lei pe ora lucrata.

Acesti bani nu vor include si contributiile sociale pe partea angajatorului, care nu vor fi decontate din proiect.

Iata grila completa a cheltuielilor cu remuneratiile echipei de proiect:


Clic pentru a extinde

Decontarea se va determina in baza retributiei echivalente pe ora, luand ca punct de referinta ziua de lucru de opt ore si o medie de 21 de zile lucratoare pe luna.

In cazul contractelor de munca cu norma intreaga sau cu timp partial (numar egal de ore de lucru in fiecare zi) salariul lunar se va calcula inmultind numarul de ore lucrate pe zi, remuneratia orara aplicabila si numarul mediu de zile lucratoare pe luna (21 zile).

Limita zilnica maxima care poate fi decontata per expert trebuie sa se incadreze in limita maxima de 12 ore/zi, 60 ore/saptamana reprezentand ore lucrate atat in proiecte finantate din Fondul Social European ¬ Programul Operational Capital Uman cat si norma de baza, sau alte contracte de munca in afara proiectelor, stabilite prin contractele de munca incheiate. Tot ce depaseste aceasta limita nu se va deconta din POCU.

Orele de munca zilnica aferente zilelor in care angajatul se afla in concediu de odihna aferent fiecaruia din contractele de munca se cumuleaza la numarul orelor lucrate si platite pe zi, care se supun limitei de 12 ore/ zi, 60 ore/saptamana eligibile” – prevede Ghidul solicitantului – conditii generale.

Potrivit ministrului Fondurilor Europene, Aura Raducu, in cadrul proiectelor POCU, o persoana nu poate lucra simultan in mai multe proiecte din care sa i se deconteze salariul.

“Nu se poate lucra decat maximum 12 ore pe zi, nu mai poti sa lucrezi in mai multe proiecte odata, sistemul SMIS va identifica aceste lucruri si va atentiona de cate ori este in neregula” – a spus Raducu, intr-o conferinta de presa.

Astfel, se vor deconta maximum 8 ore pe zi din POCU, dar expertii vor putea lucra maximum 12 ore e zi, daca au si alte loucri de munca.

De asemenea, in proiectele POCU 2014-2020, se vor putea deconta din bani europeni, de exemplu, diferite echipamente.

Pentru achizitia de echipamente au fost stabilite plafoane pentru:

  • laptop/notebook – 4.000 lei inclusiv TVA;
  • computer desktop – 3.500 lei inclusiv TVA;
  • videoproiector – 2.500 lei inclusiv TVA;
  • imprimanta – 3.000 lei inclusiv TVA;
  • multifunctionala – 12.000 lei inclusiv TVA;
  • tableta – 900 lei inclusiv TVA.

Valorile de mai sus reprezinta valorile maxime care pot fi decontate in proiectele POCU.

Sursa: startupcafe.ro

În prag de campanie electorală, milă creștinească pentru Episcopia Hușilor

de Marian Mocanu

Consilierii județeni au aprobat ieri acordarea unui ajutor nerambursabil Episcopiei Hușilor, pentru repararea acoperișului Centrului Eparhial, în valoare de 100.000 lei. Suma pe care consilierii s-au milostivit s-o acorde reprezintă un sfert din valoarea totală a proiectului care, la jumătatea perioadei de implementare, nu este realizat decât în proporție de 5%.

Episcopia Hușilor a demarat, în luna noiembrie a anului trecut, un proiect „Schimbare învelitoare Administrația Centrului Eparhial Huși”, în valoare de 400 mii lei. Având termen de finalizare a proiectului noiembrie 2016, la jumătatea parcursului lucrarea este realizată în proporție de doar 5%, din lipsa banilor. În consecință, PS Corneliu Onilă, episopul Hușilor, s-a adresat vechilor prieteni de la Consiliul Județean pentru a i se acorda un ajutor financiar în valoare de o sută de mii de lei, un sfert din întreaga valoare a proiectului.

Acordarea ajutorului a fost pusă în discuția consilierilor județeni la ședința de ieri și ar fi fost aprobată fără rezerve, dacă unul dintre consilieri, mânat probabil de gânduri mai puțin creștinești, nu și-ar fi exprimat opoziția. „Episcopia Hușilor a beneficiat de curând de un alt ajutor financiar de la bugetul județului, deci din banii cetățenilor. Nu vi se pare că dăm prea mulți bani la biserică, în condițiile în care bugetul este foarte sărac?”, a spus consilierul social democrat Gheorghe Croitoru. Replica a venit neașteptat, nu de la șefii săi de partid, ci din partea opoziției, respectiv a liberalului Corneliu Bichineț, vicepreședintele CJ Vaslui. „Zilnic, primim memorii din toate colțurile județului, de la primării, organizații, asociații culturale ori biserici, prin care ni se solicită ajutor financiar. Consiliul Județean are resurse limitate, de aceea nu am exagerat în a susține o entitate în mod special. Totuși, consider că trebuie să aprobăm ajutorul cerut de Episcopie, cu atât mai mult cu cât suma nu este mare”.

Puși astfel la punct, consilierii județeni au votat în unanimitate proiectul de hotărâre. Rămâne totuși o întrebare: o fi chiar atât de sărac județul Vaslui încât se strâng atât de puțini banii de la enoriașii și nu ajung nici măcar pentru înlocuirea unui acoperiș? Totuși, în cazul unei cununii religioasă, botez sau înmormântare, trebuie să faci împrumut la bancă pentru a plăti slujba preotului, asta în afară de banii dați pentru acatiste și pomelnice la sărbătorile de peste an, care nu sunt puține! Dar mai ușor este să apelezi la bani publici, mai ales că există și un cadru legal care permite acest lucru. Și culmea, aceste solicitări se fac și sunt aprobate mai cu seamă înaintea alegerilor!

Dilema celui mai mare salariu din România

Cine e persoana cu cel mai mare salariu din România este confidențial. Însă suma pe care o câștigă este publică. Cu toate acestea, răspunsul corect este greu de obținut de la stat. Revista Capital a primit două raportări care nu coincid, de la două instituții diferite: ANAF și Inspecția Muncii. Din răspunsurile acestora reiese că nu există nicio corelare între cele două baze de date. În încercarea de a afla cine este cel mai bine plătit român cu contract de muncă din România, revista Capital a cerut instituțiilor abilitate, respectiv ANAF și Inspecția Muncii să furnizeze aceste informații. Cele două liste, care cuprind un top zece al salariilor celor mai mari din țară, nu au nici măcar un angajat care să se regăsească pe ambele raportări. Mai mult, remunerațiile și domeniile de activitate au diferențe de la cer la pământ. De exemplu, potrivit ANAF, care spune că a colectat datele din declarația 112, depusă de angajator, în anul 2015, cel mai bine plătit român este un angajat al unei „firme de colectare a deșeurilor nepericuloase”, iar salariul acestuia este colosal: 3,6 milioane de euro pe an. Asta înseamnă peste 300 de mii de euro pe lună. În timp ce, potrivit Inspecției Muncii, cea mai mare leafă e încasată de un fotbalist, respectiv peste 38 de mii de euro pe lună.

Sursa: money.ro

Propunere: 10.000 de euro de la stat pentru romanii care vor sa intre in afaceri. Descarca proiectul de procedura a Programului SRL-D 2016

Romanii care vor sa debuteze in afaceri vor putea primi un ajutor de stat de pana la 45.245 lei (circa 10.000 de euro) pentru investitii, prin Programul SRL-Debutant 2016, potrivit proiectului de procedura de derulare a acestei scheme de finatare, publicate duminica de Ministerul Economiei.

Directia Politici Antreprenoriale, din subordinea Ministerului Economiei, a publicat duminica propunerea de procedura de derulare a Programului SRL-D, editia 2016. Data la care antreprenorii debutanti vor putea sa-si depuna cererile de finantare si planurile de afaceri NU a fost inca stabilita.

Programul va fi implementat impreuna cu o institutie de credit (banca) partenera, anul acesta.

Directia Politici Antreprenoriale sustine ca prin cooptarea unei banci partenere se va facilita accesul microintreprinderilor la credite garantate de stat – una dintre componentele programului, cealalta fiind acordarea efectiva de graturi de pana a 10.000 de euro.

Ca si pana acum, si in anul 2016 intensitatea finantarii nerambursabile este de 50%. Aceasta inseamna ca un antreprenor debutant va putea obtine pana la circa 10.000 de euro finantare de la stat, insa omul de afaceri va trebui sa puna si el inca pe atat, din surse proprii, pentru investitia in afacere.

Beneficiarii pot, insa, sa obtina credit bancar pentru asigurarea cofinantarii de 50%.

“Pentru intocmirea Contractelor de Finantare, beneficiarii trebuie sa prezinte dovezi certe privind capacitatea de cofinantare a proiectului, respectiv prezentarea de: extras de cont semnat de catre ofiterul bancar (eliberat cu cel mult 3 zile lucratoare inainte de data depunerii) care sa demonstreze ca beneficiarul dispune de  suma necesara cofinantarii /contract/ linie de credit, emise de o institutie financiara bancara din Romania, si care vor acoperi cel putin valoarea finantarii proprii a proiectului, respectiv procentul de cofinantare din cheltuielile eligibile” – se arata in propunerea de procedura de implementare a Programului SRL-D 2016.

Dovada capacitatii de finantare/cofinantare a proiectului va fi prezentata la  sediul Oficiului teritorial pentru IMM-uri (OITIMMC) la momentul semnarii contractului de finantare de catre  parti.

Suma maxima care va fi acordata in acest an va fi de 45.245 lei/ beneficiar.

De asemenea, trebie precizat ca antreprenorul va trebui sa plateasca din banii sai toate investitiile inlcuse in program, pentru ca apoi statul sa-i decontee cheltuielile in limita celor circa 10.000 de euro acordati.

Practic, pentru a obtine ajutor financiar nerambursabil de 10.000 de euro, anreprenorul debutant trebuie sa isi asigure din start un necesar de 20.000 de euro.

In anul 2016, bugetul alocat schemei de ajutor de minims SRL-D este de 22.700.000 lei. Ministerul Economiei estimeaza ca anul acesta va ajuta cu granturi 501 microintreprinderi in Programul SRL-D.

Inscrierea in program, solicitarea acordului de principiu pentru finantare si completarea planului de afaceri in vederea obtinerii finantarii se fac online pe site-ul http://www.aippimm.ro/.

Cine va putea lua banii

Prin Programul SRL-D se acorda facilitati pentru microintreprinderile nou-infiintate, conduse de intreprinzatorii debutanti in afaceri, care desfasoara pentru prima data activitate economica, prin intermediul unei societati cu raspundere limitata debutanta (SRL-D).

Firma beneficiara trebuie sa fi fost infiintata de un intreprinzator debutant, ca asociat unic, sau de cel mult 5 intreprinzatori debutanti asociati.

Antreprenorii beneficiari trebuie sa nu fie la prima afacere. Aceasta inseamna ca vor fi exclusi de la finantare cei care au mai avut firme sau au derulat activitate economica in calitate de persoana fizica autorizata (PFA), precum si cei care au sau au avut parti sociale sau actiuni la alte companii.

Firma beneficiara trebuie sa aiba in obiectul de activitate cel mult 5 (cinci) grupe de activitate prevazute de clasificarea activitatilor din economia nationala in vigoare (CAEN Rev 2).

Ce pot cumpara intreprinzatorii debutanti cu banii de la stat

Viitorii oameni de afaceri vor putea investi ajutorul nerambursabil de pana la 10.000 de euro de la stat intr-o serie intreaga de active, cum ar fi:

  • Terenuri pentru realizarea de constructii/ amenajare efectuate in cadrul proiectului, destinate activitatii pentru care s-a solicitat finantarea; achizitionarea de terenuri fara constructie/amenajare efectuate in cadrul proiectului nu reprezinta cheltuiala eligibila in Program; amenajararea pe terenuri  inchiriate /concesionate  pentru realizarea activitatilor proiectului reprezinta cheltuiala eligibila numai pentru realizarea activitatilor sportive, recreative si distractive;
  • Constructii pentru desfasurarea activitatii pentru care s-a solicitat finantarea;
  • Mobilier pentru dotarea spatiilor amenajate destinate activitatii pentru care s-a solicitat finantarea,
  • Echipamente tehnologice, masini, utilaje si instalatii de lucru, echipamente IT si tehnica de calcul,
  • Autoutilitare,
  • Instalatii de incalzire sau climatizare aferente spatiului de productie/servicii/comert;
  • brevete de inventie,  design industrial, marci de produse si servicii (francize, etichetare ecologica, licente si software, etc.);
  • realizarea unui site (maximum 10.000 lei) – pentru prezentarea activitatii solicitantului si a produselor sau serviciilor promovate (inclusiv cheltuieli inregistrare domeniu, fara hosting), pentru operatorii economici care nu detin alt site si care trebuie sa fie functional la data depunerii cererii de eliberare a ajtorului nerambursabil.
  • Materii prime, marfuri.

Beneficiarii vor fi obligati sa asigure bunurile achizitionate prin Program in favoarea OTIMMC, impotriva tuturor riscurilor, pe o perioada de 4 ani si sa cesioneze toate drepturile pe care le vor dobandi in temeiul asigurarii catre administratorul programului.

Resurse utile

Descarca e AICI proiectul de procedura SRL-D 2016

Consulta AICI toate documentele propuse pentru SRL-D 206

Sursa: startupcafe.ro

Ce trebuie să știți când vă treziți cu Fiscul în control, fără să fiți anunțați

Noul Cod de procedură fiscală stabilește că, înainte cu 15 zile de începerea unei inspecții fiscale, organul fiscal este obligat să îi transmită contribuabilului un aviz prin care să îl informeze când va avea loc controlul. Noile reglementări legislative prevăd însă o situație în care reprezentanții Fiscului nu trebuie să anunțe contribuabilul că va fi supus unei inspecții fiscale, ei putând organiza și un control inopinat.

Înainte de orice inspecție fiscală, organul fiscal este obligat să înștiințeze contribuabilul în legătură cu acțiunea ce urmează să se desfășoare, prin transmiterea unui aviz de inspecție fiscală.

Potrivit noului Cod de procedură fiscală, acest aviz trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele elemente:

  • temeiul juridic al inspecției fiscale;
  • data de începere a inspecției fiscale;
  • obligațiile fiscale, alte obligații prevăzute de legislația fiscală și contabilă, precum și perioadele ce urmează a fi supuse inspecției fiscale;
  • posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a inspecției fiscale.

Avizul de inspecție fiscală trebuie să îi fie comunicat contribuabilului, în scris, înainte de începerea inspecției fiscale:

  • cu 30 de zile pentru marii contribuabili;
  • cu 15 zile pentru ceilalți contribuabili/plătitori.

Codul de procedură fiscală prevede însă o excepție de la această regulă. Astfel, organele fiscale nu sunt obligate să trimită contribuabilului un aviz de inspecție fiscală în cazul în care se desfășoară un control inopinat.

Sursa: money.ro

Lidia Buble l-a eclipsat financiar pe iubitul ei! Ce salariu are Răzvan Simion la Antenă!

Lidia Buble și Răzvan Simion formează un cuplu de mai bine de un an și, desi prezentatorul TV este mult mai mare decat artista, la capitolul finante, blondina îi dă clasă iubitului ei.

Anul trecut, Răzvan Simion a fost fotografiat ieșind din casa Lidiei Buble, după o noapte petrecută alături de artista de 22 de ani. Mult timp, prezentatorul TV nu a dorit să ofere declarații pe seama acestui subiect, limitându-se la a mărturisi că el și soția sa nu mai formează un cuplu.

Între timp, Răzvan și Lidia și-au asumat relația, ba chiar au venit de mână la câteva evenimente mondene. De altfel, de atunci, cântăreața nu pierde nicio ocazie de a afirma că este îndrăgostită până peste urechi, că se mândrește cu faptul că are lângă ea un bărbat matur, de la care are în fiecare zi ce să învețe. De altfel, Lidia nu face nici un pas fără să își consulte iubitul, căruia nu îi iese din cuvânt. Lidia câștigă de trei ori mai mult decât Răzvan!

Un lucru este clar. Răzvan este cocosul în casă, iar Lidia nu dă nici un semn că ar semăna cu o găină harnică, ci mai degrabă cu o puiuță mereu pusă pe șotii, dornică de celebritate. Ei bine, există, totuși, un capitol la care cântăreața îi dă clasă iubitului mai mare cu peste 15 ani. Mai exact, atunci când vine vorba despre finanțe, Lidia câștigă mult mai bine decât iubitul ei. De la începutul acestui an, Ea a câștigat peste 50.000 de euro, bani proveniți din concerte. Dacă înainte de a se cupla cu Răzvan, Lidia cânta pe 800 de euro, după mediatizarea excesivă de care a avut parte, ea nu urcă pe scenă fără 1500. Concerte are gârlă și, ce-i drept, vocea o ajută să se numere printre cei mai talentate soliste din România. Astfel, la un calcul simplu, putem deduce faptul Lidia câștigă aproape 17.000 de euro. În tot acest timp, Răzvan Simion câștigă 6000 de euro pe luna ca prezentator al Antenei 1, însă, din ei trebuie să plătească pensia alimentară celor doi copii, adică 1500 de euro pe lună.

Sursa; cancan.ro

Câștigul salarial mediu net a scăzut în ianuarie cu 8%, la 1.943 lei, după primele din decembrie

Câștigul salarial mediu net a scăzut în ianuarie cu 8,1% (171 de lei) față de decembrie, la 1.943 lei, în timp ce câștigul salarial mediu brut a înregistrat un declin de 8,3%, la 2.688 lei, cele mai mari câștiguri nete fiind în continuare în IT, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante. 

“Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), de 5.113 lei, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante, de 1.163 lei”, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

În luna ianuarie 2016, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în decembrie 2015 a primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale sau pentru sărbători), a drepturilor în natură și ajutoarelor bănești, plății sumelor din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou).

De asemenea, câștigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producții ori încasărilor mai mici, în funcție de contracte/proiecte, sau a angajărilor de personal cu câștiguri salariale mici.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură) – cu 33,1%, respectiv în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului – cu 30,9%.

Declinul a fost între 20,5% și 29,5% în activități de editare, extracția minereurilor metalifere, transporturi pe apă, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, fabricarea altor mijloace de transport, transporturi aeriene, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, cercetare-dezvoltare, respectiv între 15,0% și 19,5% în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, colectarea și epurarea apelor uzate, fabricarea produselor din tutun, industria metalurgică, telecomunicații, extracția cărbunelui superior și inferior, fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, depozitare și activități auxiliare pentru transport, alte activități de servicii.

Creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă s-au înregistrat în sectorul economic doar în tranzacții imobiliare (2,6%), activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (de 0,7%) și au fost cauzate în principal de acordarea de prime ocazionale și realizarea de producții ori încasări mai mari (funcție de contracte). 

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în învățământ (-1,9%), respectiv în administrația publică (-1,4%). În sănătate și asistență socială câștigul salarial mediu net a crescut ușor comparativ cu luna precedentă (+0,2%).

Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,7%. Indicele câștigului salarial real față de aceeași perioadă a anului precedent a fost de 114,1%. Indicele câștigului salarial real a fost de 92,6% pentru luna ianuarie 2016 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost de 147,7%, cu 11,7 puncte procentuale mai mic față de cel înregistrat în luna decembrie 2015.

Sursa: mediafax.ro

Seful Erste: Tinerii, cei mai afectati in cazul adoptarii proiectului Legii darii in plata

Proiectul Legii darii in plata, daca va fi adoptat, va avea efecte extrem de negative pe termen lung asupra viitorului tinerilor din Romania, va creste rata dobanzii, iar bancile vor trebui sa solicite garantii mai mari, a avertizat, vineri, Andreas Treichl, directorul general al Erste Group, banca mama a BCR.

“Va fi aproape imposibil pentru cei care nu au venituri ridicate, in special pentru tineri, sa-si construiasca sau sa-si cumpere case, in cazul adoptarii Legii darii in plata”, a afirmat seful grupului bancar austriac.

Treichl si-a exprimat speranta ca Parlamentul Romaniei nu va adopta o astfel de legislatie, “care nu ii protejeaza pe consumatori”.

Si BCE a avertizat recent ca introducerea de masuri cu efect retroactiv, precum proiectul de lege privind darea in plata, risca sa compromita siguranta juridica si nu respecta principiul asteptarilor legitime.

De asemenea, considera reprezentantii institutiei bancare, adoptarea proiectului de Lege a darii in plata ar conduce la o deteriorare a increderii investitorilor straini, deoarece s-ar observa o crestere a nesigurantei juridice si a riscului de tara.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Doi adolescenți beți criță au dat spargerea vieții: le-au furat vecinilor friptura din tigaie

de Răzvan CĂLIN

Doi minori din Ciocani au năvălit în casa unor vecini, i-au bătut și le-au furat banii, vinul și niscaiva fripturi de pasăre.

Doi adolescenți din comuna Ciocani riscă să petreacă ani buni după gratii din cauză că în urmă cu câteva zile și-au tâlhărit vecinii, într-un acces de teribilism amestecat din belșug cu băuturi alcoolice. Cei doi sunt Ciprian N. și Bogdan B., ambii în vârstă de 17, din satul Ciocani.

Din primele cercetări efectuate de lucrătorii Secției de Poliție Rurală nr. 3 Bârlad, a reieșit că cei doi minori au comis fapta în seara de 19 februarie, în jurul orei 20. Înainte de a trece la fapte, amândoi au consumat băuturi alcoolice și după ce au prins curaj, s-au gândit că n-ar strica să jefuiască niște vecini.

”Cei doi tineri, aflați sub influența băuturilor alcoolice, au pătruns fără drept în locuința unor vecini unde prin amenințare și violență, au sustras suma de 400 de lei și diferite bunuri alimentare”, ne-a declarat agentul principal Loredana David, responsabil mass-media în cadrul IPJ Vaslui.

Se pare că alcoolul consumat în cantități destul de însemnate i-a cam ros la ”ghiozdan” pe cei doi indivizi, care s-au gândit că n-ar strica dacă ar lua și ceva de-ale gurii. Așa că fără să stea prea mult pe gânduri, le-au furat oamenilor și friptura de pasăre pe care tocmai o făcuseră, dar și câteva sticle cu vin, ca să alunece mâncare mai ușor pe gât. Oricum, meniul le-a cam stat în gât pentru că oamenii legii au reușit în scurt timp să-i identifice și i-au reținut pentru 24 de ore. Anchetatorii au reușit să recupereze întreaga sumă de bani sustrasă, pe care i-au returnat părții vătămate. Din păcate, nu au reușit aceeași figură și în cazul fripturii și vinului, care au fost consumate de infractori la scurt timp după ce au fugit din casa celor pe care i-au jefuit.

În baza probatoriului administrat, polițiștii i-au reținut pe N. Ciprian și B. Bogdan și urmează să fie prezentați la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad cu propunerea de arestare preventivă pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie.


Tupeu maxim a ucigașilor din Negrești – ar fi vrut să fie eliberați din arestul preventiv.

de Marian MOCANU

Cei trei tineri din Negrești care, pentru a face rost de bani pentru băutură, au ucis cu sălbăticie o profesoară pensionară din Negrești și pentru a-și ascunde fapta au dat foc casei, vor rămâne în arest preventiv, au decis judecătorii Tribunalului Vaslui. Lucian Ungureanu, Daniel Rusu și Florin Galan, acuzați de omor calificat și distrugere, faptă pentru care riscă detenția pe viață sau închisoare între 15 și 25 de ani, au făcut cerere de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o alta mai ușoară. Fără să stea prea mult pe gânduri, ieri, judecătorii au respins aceste cereri.

Trei tineri din Negrești, cu vârste între 14 și 18 ani, au fost arestați preventiv la sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, după ce au ucis cu sânge rece o femeie în vârstă de 93 de ani, vecină cu unul dintre ei. Oribila crimă a șocat întreaga comunitate din Negrești, doar cei trei, Lucian Ungureanu, Daniel Rusu și Florin Galan, par să nu realizeze ce au făcut. După arestarea lor preventivă, tinerii au avut tupeul să conteste la Curtea de Apel Iași decizia judecătorilor.

Ieri, la Tribunalul Vaslui, a fost luată în discuție legalitatea și temeinicia menținerii măsurii arestului preventiv luată asupra celor trei ucigași. Cu un tupeu maxim, cei trei tineri au cerut judecătorilor înlocuirea acestei măsuri, a arestului preventiv, cu una mai ușoară, și, dacă s-a putea, să fie judecați în libertate. Ca un argument al cererii lor, tinerii au pretextat că au comis oribila faptă fiind beți și că nu și-ar fi dat seama ce fac. Mai mult, indivizii au încercat să inducă ideea că sunt niște tineri model, asta cu toate că la dosar sunt mai multe mărturii care atestă faptul că, de fapt, cei trei o țineau doar într-un chef, pe banii trimiși de părinți din străinătate. Acesta este și motivul pentru care, în ziua fatidică, cei trei, în urma unui chef monstru, când au rămas fără bani au încercat să procure băutură prin orice mijloace. Inițial, au spart trei magazine, de unde au furat băutură și țigări, iar pe drum au furat și o cameră de supraveghere care, bănuiau ei, i-ar putea înregistra. După ce au terminat iar proviziile, s-au gândit cum să procure altele. Bănuind că polițiștii sunt alertați datorită furturilor anterioare, s-au decis să jefuiască o bătrână, profesoară ieșită la pensie, care era vecină cu unul dintre tineri. Florin Galan mai intrase în apartamentul bătrânei și anterior, pentru a fura mici sume de bani, dar întotdeauna acționa când femeia nu era acasă. De această dată, beți fiind, nu au mai ținut cont de nimic. Și-au pus pe mâini mănuși și saci de gunoi pentru a nu lăsa urme, s-au înarmat cu cuțite și o șurubelniță și au intrat în casă peste victimă.

Cu sânge rece, i-au aplicat mai multe lovituri în zona capului, cu atâta putere încât aproape că au zdrobit craniul victimei. După ce au furat ce au găsit de valoare și puținii bani ai pensionarei, au turnat vodcă peste trupul acesteia și i-au dat foc, pentru a-și șterge urmele. S-au întors apoi la locuința lui Galan pentru a continua cheful. Tragedia a fost descoperită de pompieri, care, încercând să stingă incendiul, au crezut inițial că victima murise intoxicată. Abia ulterior s-a aflat adevărul, iar polițiștii au demarat cercetările care, foarte repede, i-au pus pe urmele ucigașilor.

Din câte se pare, cei trei, a căror părinți îi scăpaseră de sub supraveghere, făceau des astfel de chefuri, unde consumau și substanțe halucinogene. Ei sunt acuzați de omor calificat și distrugere. Dacă vor fi găsiți vinovați, ei riscă între 15 și 25 de ani de închisoare sau chiar detenție pe viață.

Rușine să le fie aleșilor județului – Vasluiul, pe ultimul loc în clasamentul Forbes a celor mai atractive reședințe de județ

de Marian MOCANU

Municipiul Vaslui este la coada clasamentului întocmit de prestigioasa publicație Forbes în ceea ce privește cele mai atractive din punct de vedere economic municipii reședință de județ. Lipsa unor șosele rapide care să permită accesul spre vestul țării și de acolo spre Europa este principalul motiv pentru care Vasluiul este neatractiv pentru investitorii străini. În plus, la capitolele Produsul Intern Brut pe județ și PIB-ul pe cap de locuitor, suntem pe locurile codașe în țară, motiv pentru care și alocările de la bugetul de stat sunt mai mici față de alte orașe similare.

Revista Forbes a publicat topul 40 al celor mai bune orașe pentru dezvoltarea de afaceri și investiții, din România. Pe primul loc se situează Timișoara, iar pe doi a urcat Clujul, Capitala fiind abia pe locul trei. Municipiul Vaslui se situează pe locul 40, în creștere față de anul trecut, când nici măcar nu a intrat în acest top. Degeaba avem unul dintre cele mai frumoase orașe din țară, cu o rată a criminalității mult scăzută față de alte zone, degeaba municipalitatea face investiții majore în infrastructura locală, dacă, din punct de vedere economic Vasluiul nu este atractiv pentru marii investitori, mai ales cei străini. În ultimii zece ani, cele mai multe investiții făcute în Vaslui au fost pe capitolul comerț și servicii, prea puține fiind pe domeniul producție.

„Lipsa unor șosele rapide și a infrastructurii de drumuri județene și naționale fac ca Moldova și județul Vaslui în mod special să fie ocolit de marii investitori român sau străini. Din acest punct de vedere suntem net dezavantajați față de orașele din sudul sau vestul țării. Lipsa investițiilor în producție generează și alte probleme: șomaj, sărăcie, cu toate efectele sociale care decurg de aici. În consecință, dacă nu vor fi luate măsuri urgente pentru dezvoltarea acestei zone, vom rămâne în stadiul unui județ cu economie bazată preponderent pe agricultură, fără nici o posibilitate reală de dezvoltare economică”, atrăgea atenția, încă de anul trecut, Ionel Constantin, președintele Camerei de comerț, Industrie și Agricultură Vaslui.

În ceea ce privește celelalte municipii reședință de județ din Moldova, Iașiul ocupă cea mai bună poziție, a 10-a, în timp ce Suceava ocupă locul 13, Bacăul este pe locul 15 și Galațiul pe locul 18. În rest, Piatra Neamț este pe locul 34 și Botoșaniul pe locul 36.

Topul Forbes 40 cele mai bune orașe pentru afaceri din România a ajuns la a patra ediție. Metodologia prin care au fost departajate orașele: s-au luat în calcul zece criterii (Produsul Intern Brut pe județ, PIB-ul pe cap de locuitor, societățile comerciale cu capital străin, câștigul salarial, șomajul, numărul întreprinderilor active, infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, stocul de locuințe, unitățile de învățământ). Spre deosebire de anii trecuți, s-a luat în calcul și situația creată de problemele cu legea pe care le au mai mulți primari ai orașelor analizate. Premisa de la care au plecat cei de la Forbes în acordarea unei penalități de 10% din punctajul final pentru orașele ai căror edili au fost reținuți pentru fapte nelegale este că nu poate exista un mediu de afaceri cu adevărat sănătos în zonele în care conducătorii administrației locale sunt corupți. Totodată, pentru a radiografia și mai fidel economiile locale, s-a întocmit, pentru fiecare județ în parte, un top 10 al celor mai relevante companii. Metodologia este cea folosită și în cazul topului Forbes 500 cele mai importante companii din România: s-a luat în considerare cifra de afaceri, profitul net, numărul de angajați și nivelul capitalurilor proprii. Scopul acestui clasament rămâne același: identificarea discrepanțelor economice dintre principalele orașe din România, a avantajelor lor pentru posibilii investitori și, în cele din urmă, a potențialului pe care fiecare dintre ele îl oferă din perspectiva nivelului de trai.

Bani nerambursabili pentru ONG-urile din domeniul social din municipiul Vaslui

de Marian MOCANU

Consilierii municipali vasluieni au aprobat alocarea a 2,5 milioane lei, fonduri nerambursabile pentru sport. La propunerea liberalilor, suma a fost suplimentată cu 100.000 lei, care pot fi accesați de ONG-urile vasluiene cu activități în domeniul social. Propunerea a fost îmbrățișată și de restul consilierilor, cu o excepție. Suma necesară a fost luată de la capitolul servicii publice generale, respectiv de la banii pregătiți pentru alegerile parlamentare din toamna acestui an.

Lucru mai puțin obișnuit la ultima ședință de Consiliul Local a municipiului Vaslui, care a avut loc joi, 4 februarie. O propunere a liberalilor a primit „girul” tuturor consilierilor PSD, lucru rar întâlnit în acest mandat, după despărțirea USL. Chemați să aprobe proiectul de hotărâre privind alocarea sumei de 2,5 milioane lei pentru finanțarea nerambursabilă a asociațiilor sportive, consilierii liberali au fost fără rezerve în favoarea acestei propuneri.

„Banii investiți în sport au dat rezultate. Ei s-au întors cu plusvaloare în municipiul Vaslui, fie și prin faptul că, anul trecut, au fost organizate multe competiții cu participare din afara municipiului și a județului, astfel crescând gradul de ocupare a unităților de cazare din oraș”, a spus consilierul liberal Radu Sorin. Mai mult, acesta a propus suplimentarea sumei cu încă o sută de mii de lei. Nu pentru sport, ci pentru ONG-urile cu activitate în domeniul social care-și desfășoară activitatea în municipiul Vaslui. „E un ajutor pe care societatea civilă îl dă direcției de asistență socială, care astfel va fi ușurată de o parte din activități, ce ar putea fi preluate de ONG-urile cu activitate în domeniul social ce-și desfășoară activitatea în municipiul Vaslui. Astfel, pot fi ajutate aceste asociații nonprofit să acceseze proiecte cu finanțare nerambursabilă, în cazul în care acestea presupun o cotă de cofinanțare”, a motivat Radu Sorin propunerea sa.

Amendamentul propus de liberali a fost aprobat fără rețineri de consilierii PSD. Banii necesari acestei suplimentări vor veni de la un alt capitol al bugetului, respectiv servicii publice generale. Este vorba de bani alocați prin buget pentru desfășurarea alegerilor parlamentare care vor avea loc la sfârșitul acestui an. Proiectul de hotărâre, cu amendament cu tot, a fost votat cu majoritate de voturi, respectiv cu o singură abținere. Este vorba de cea a consilierului Alexandru Volocaru.

Județul Vaslui, bătaia de joc a aleșilor – Comunele au primit bani pentru repararea drumurilor comunale: echivalentul a câte o mașină de piatră

de Marian Mocanu

Județul Vaslui a primit, de la bugetul de stat, ridicola sumă de 9,98 milioane lei pentru întreținerea, repararea și reabilitarea drumurilor de pe raza administrativă. Fiecare primărie comunală a primit 32 mii lei pentru a repara drumurile comunale, adică cam cât costă 20 de mașini de piatră, cu care se pot pietrui câteva ulițe dintr-un sat. Cele trei municipii nu au primit nici măcar un leu! Consiliul Județean a păstrat, pentru reabilitarea drumurilor județene, 7 milioane de lei, bani cu care nu doar trebuie întreținuți cei circa 450 km de drumuri, dar din ei se plătește și deszăpezirea lor.

La ultima ședință a Consiliului Județean Vaslui, a fost votată, în unanimitate, o hotărâre prin care s-au repartizat unităților administrativ teritoriale sumele necesare pentru finanțarea cheltuielilor privind drumurile comunale și județene pentru anul 2016. Este vorba de banii primiți în acest sens de la bugetul de stat, respectiv 9,98 milioane de lei.

„După consultarea cu toți primarii din județ cu privire la nevoile cele mai urgențe ale fiecărei unități administrativ teritoriale, s-a ajuns la concluzia că necesarul pentru acest an doar pentru rezolvarea urgențelor privind întreținerea și repararea drumurilor ar fi de circa 75,6 milioane lei. Având în vedere că sumele avute la dispoziție de Consiliul Județean sunt foarte mici în comparație cu nevoile reale de îmbunătățire a infrastructurii rutiere și comunale, am decis repartizarea sumei de 31 mii lei la un număr de 12 comune și 32 mii lei, la restul de 69 de comune, iar orașelor Murgeni și Negrești câte 150 mii lei, cu care să finanțeze repararea și întreținerea drumurilor comunale. Diferența de 7 milioane lei am propus să fie repartizată pentru drumurile județene, din care se vor finanța lucrări de întreținere și reparații, lucrări de investiții în anul în curs și lucrări de deszăpezire”, a declarat Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

Chiar dacă la prima vedere, pare că CJ și-a păstrat partea leului, trebuie spus că numai deszăpezirea celor 938 km de drumuri județene, din care 293 km sunt pietruiți, iar 175 sunt din pământ, va consuma mare parte din bani. În plus, sunt deja începute proiecte pentru reabilitarea și asfaltarea unui număr de 11 drumuri județene, la care se adaugă investițiile programate a demara în acest an.

CJ Vaslui vrea să înceapă, în 2016, asfaltarea mai multor drumuri județene, care fac legătura între Bârlad și Codăești, prin centrele comunelor Alexandru Vlahuță – Poienești – Laza – Dănești, în lungime totală de peste 100 km. Chiar dacă se speră că finanțarea lucrărilor de asfaltare va fi efectuată din fonduri europene nerambursabile, întocmirea documentației, obținerea autorizațiilor și partea de cofinanțare tot va scoate bani frumoși din bugetul județului. În ceea ce privește alocările de sume destinate întreținerii și reparațiilor drumurilor comunale, trebuie spus că sumele alocate comunelor ar ajunge pentru achiziționarea a circa 20 de basculante cu piatră, adică pentru pietruirea a câțiva kilometri de drumuri comunale și sătești. Asta în cazul în care primăria are buldoexcavator cu care să execute lucrările!

Se conturează bugetul municipiului Vaslui pentru anul 2016

de Marian MOCANU

Primăria municipiului Vaslui a inițiat pe site-ul său, primariavaslui.ro, procedura de dezbatere publică a proiectului de buget pentru anul 2016. Deocamdată, este postat doar bugetul de venituri și cheltuieli, urmând ca, zilele următoare, să fie puse și principalele investiții ce urmează a fi implementate pe parcursul acestui an. Cetățenii municipiului Vaslui sunt chemați să trimită în scris propunerile, opiniile și sugestiile cu privire la bugetul pentru acest an.

Pe data de 4 februarie, consilierii locali sunt chemați în ședință pentru aprobarea bugetului local a municipiului Vaslui pentru anul 2016. Deja, primăria a inițiat procedura de dezbatere publică a bugetului, postând pe site-ul primariavaslui.ro proiectele de venituri și cheltuieli aferente acestui an. În zilele viitoare, pe același site, la capitolul “Dezbatere publică”, va fi afișată și lista obiectivelor de investiții pentru acest an, listă ce poate fi completată prin propunerile, opiniile și sugestiile cetățenilor sau a aleșilor locali. Aceste propuneri trebuie formulate în scris și depuse sau trimise prin poștă pe adresa Biroului cu relații cu Publicul al Primăriei municipiului Vaslui.

Pentru 2016 Primăria municipiului Vaslui contează pe venituri de peste 124 milioane lei. Aproape 20 milioane lei vor proveni din plata taxelor și impozitelor locale, venituri din concesiuni, arende sau dividende de la societățile primăriei. Alte două milioane de lei urmează a fi atrase din amenzi rutiere sau de altă natură, care, conform noului Cod Fiscal, se încasează cu prioritate înaintea plății impozitelor și taxelor locale. În bugetul local a municipiului Vaslui, o parte importantă o reprezintă sumele defalcate din impozitul de venit sau din TVA, destinat echilibrării bugetelor locale. Pentru acest an, aceste sume defalcate reprezintă circa 75% din bugetul municipiului, fiind în sumă totală de aproape 90 milioane lei. În ceea ce privește fonduri europene nerambursabile, în 2016 primăria Vaslui va conta doar pe circa 7,5 milioane lei, dat fiind faptul că cel mai important proiect finanțat din fonduri europene, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană este aproape de finalizare. În ceea ce privește capitolul de cheltuieli pentru anul 2016, acestea sunt în sumă totală de 110,059 milioane lei, jumătate fiind destinate învățământului, respectiv 45 milioane lei pentru plata salariilor profesorilor și aproape 7 milioane lei pentru investiții și dezvoltarea bazei materiale a școlilor din municipiul Vaslui. Alte 8,8 milioane lei sunt destinate capitolului cultură, recreere și religie, 16,6 milioane lei vor fi alocați pentru asigurări și asistență socială, iar 4,87 milioane lei pentru ordine publică și siguranța cetățenilor. Restul banilor sunt destinați finalizării investițiilor începute, continuării procesului de modernizare a municipiului Vaslui, dar și pentru acordarea de subvenții la căldură sau transportul în comun, precum și pentru alte activități cetățenești. Bugetul detaliat al municipiului Vaslui va putea fi vizualizat în zilele următoare, urmînd ca, pe 4 februarie acesta să fie discutat și aprobat de consilierii municipali.

Se apropie cei 200.000 de euro pentru microintreprinderi, fara bani de acasa. Cine plateste TVA

Fondurile europene de pana la 200.000 de euro pentru afacerile mici, fara sa fie nevoie de cofinantare proprie din partea antreprenorilor, urmeza sa fie deschise estimativ in februarie 2016, a declarat, pentru StartupCafe, un oficial din Ministerul Dezvoltarii Regionale. In aceste proiecte, cheltuiala microintreprinderii cu TVA va fi eligibila, daca va fi nedeductibila.

Prioritatea de investitie 2.1. a Programului Operational Regional (POR) 2014-2020, care ofera ajutoare de minimis de pana la 200.000 de euro cu fonduri europene urmeaza fie deschisa printr-un apel de proiecte estimativ in cursul lunii februarie 2016, a declarat, pentru StartupCafe.ro, Gabriel Friptu, director in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, coordonatorul programelor pentru fonduri UE gestionate de MDRAP.

Speram ca vom putea deschide apelul de proiecte in cursul lunii februarie. Dorim ca inscrierea sa se faca online si asteptam definitivarea sistemului electronic de la Ministerul Fondurilor Europene“, a declarat, pentru StartupCafe, Gabriel Friptu.

Inainte de acestea, Ghidul solicitantului – conditii specifice pentru aceasta linie de finantare, in forma consolidata, va fi publicat pana a finalul lunii ianuarie, au comunicat oficialii MDRAP.

Aceasta linie de finantare ar fi trebuit sa se deschida inca de anul trecut, cand, tot estimativ, s-au avansat mai multe perioade, fie in vara, fie in toamna lui 2015. Prin urmare, pana la publicarea efectiva a Ghidului solicitantului in forma consolidata nu se poate sti cert cand va fi lansat apelul de proiecte.

Microintreprinderile vor primi pana la 200.000 de euro, fara contributie proprie

Noua linie de finantare va oferi microintreprinderilor ajutoare de minimis demaximum 200.000 de euro, pentru investitii.

Intensitatea finantarii este de 100%, ceea ce inseamna ca nu va fi necesar ca firmele sa contribuie cu bani proprii la investitie.

Contributia programului la finantarea unei investitii este de maximum 100% din valoarea eligibila a investitiei, in limita de minimis – valoarea maxima a ajutorului ce poate fi acordata unei intreprinderi unice, din fonduri publice, pe o perioada de 3 ani fiscali consecutivi (ultimii 2 ani fiscali inainte de data depunerii cererii de finantare si anul curent depunerii cererii de finantare) este de 200.000 de euro” – a precizat Autoritatea de management POR, in consultarea publica pentru viitoarea linie de finantare.

Eligibile vor fi doar microintreprinderile, adica acele intreprinderi care au cel mult 9 angajati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de maximum 2 milioane de euro.

In plus, beneficiarii trebuie sa intruneaca o serie de conditii suplimentare de eligibilitate, cumulate, printre care amintim:

– Sa aiba vechime de cel putin 1 an fiscal integral

– Sa fie societate comerciala sau societate cooperativa (SRL, cooperative etc). Sunt, deci, excluse PFA-urile de exemplu.

– Sa aiba cel putin un angajat (si cel mult 9). Aceasta conditie a fost insa revizuita i urma consultarilor, prevederile finale referitoare la numarul de angajati urmand sa fie publicate in Ghidul solicitantului – forma consolidata.

Unde si in ce va putea antreprenorul sa investeasca banii europeni

De la bun inceput, trebuie sa precizam ca vor fi excluse de la finantarea prin aceasta linie microintreprinderile din regiunea Bucuresti-Ilfov, care este considerata ca fiind mai dezvoltata.

Astfel, antreprenorii din Capitala si judetul Ilfov sunt indemnati sa foloseasca instrumentele financiare europene, cum sunt garantiile europene, la contractarea de credite bancare.

“Urmare a finalizarii evaluarii ex-ante privind utilizarea instrumentelor financiare dedicate IMM-urilor in perioada 2014-2020, s-a evidentiat faptul ca alocarea financiara dedicata regiunii Bucuresti-Ilfov ar avea un efect de multiplicare mai mare daca ar fi utilizata in cadrul unui instrument financiar. IMM-urile din regiunea BI vor putea utiliza instrumentul de garantare” – spune AM POR.

De asemenea, vor fi finantare doar afacerile din mediul urban: orasele si municipiile din Romania, precum si satele care din punct de vedere administrativ – teritorial apartin de orase, ci nu de comune.

Spatiul destinat implementarii proiectului trebuie sa fie situat in mediul urban, in cadrul regiunii de dezvoltare in care se depune cererea de finantare” – precizeaza AM POR.

Ca domeniu de activitate, principala activitate sprijinita prin intermediul acestei prioritati de investitie vizeaza Constructia / modernizarea si extinderea spatiului de productie / servicii microintreprinderilor, inclusiv dotare cu active corporale si necorporale. Lista activitatilor eligibile (clasele CAEN) a fost publicata impreuna cu ghidul consultativ.

Precizare:
Prin POR 2014-2020 vor fi finantate doar activitatile care se regasesc in domeniile identificate de catre Strategia Nationala de Competitivitate , precum si cele care se regasesc in Planurile de Dezvoltare Regionala.

Totodata, in urma negocierilor cu Comisia Europeana pentru aprobarea POR, au fost stabilite complementaritatile pe anumite activitati/domenii cu alte programe finantate din diferite fonduri europene, pentru a evita dubla finantare, ceea ce a avut ca efect ELIMINAREA unor domenii de activitate (de ex. agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura, procesarea alimentelor si a bauturilor, etc. )   – a mentionat AM POR.

La momentul depunerii cererii de finantare, solicitantul trebuie sa aiba deja domeniul de activitate vizat de investitie, autorizat la sediul identificat ca loc de implementare a proiectului. O singura activitate se finanteaza, iar aceasta activitate poate fi prinicipala sau secundara.

Ce se intampla cu TVA

Un aspect important al acestei scheme de finantare este legata de eligibilitatea taxei pe vaoare adaugata.

Potrivit AMPOR, antreprenorii vor putea deconta din bani europeni cheltuiala cu taxa pe valoare adaugata la investitii, dar numai in cazul in care aceasta este nedeductibila.

Este eligibila doar TVA nedeductibila, potrivit legii. Contributia programului la finantarea unei investitii este de maximum 100% din valoarea eligibila a investitiei, in limita de minimis. Valoarea eligibila cuprinde si TVA nerecuperabila, conform legii (cheltuiala eligibila)”, a mentionat AM POR.

O alta chestiune este legata de durata maxima de implementare a proiectelor. Aceasta va fi stabilita in functie de aprobarea schemei ajutorului de minimis.

Sursa: startupcafe.ro

La județul sărac, nici boii nu trag!

de Marian MOCANU

Bugetul de stat pentru anul 2016 nu a fost prea darnic cu județul Vaslui, acordând doar 103,699 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale, sumă aproape la jumătate față de anul trecut. La acești bani se mai adaugă 394 milioane lei cu destinația precisă învățământ, protecția copilului și persoane cu handicap. Pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor județene sau comunale s-au alocat doar 9,98 milioane lei. 

Administrația Finanțelor Publice Vaslui a făcut publică alocarea, de la bugetul de stat, a banilor pentru echilibrarea bugetelor locale în anul 2016. Este vorba de banii alocați din suma defalcată din TVA și din cota de 18,5% din impozitul pe venit alocați, conform unui algoritm, direct către comune. În total, județului Vaslui i s-au alocat 103,699 milioane lei, din care 28 milioane lei pentru Consiliul județean Vaslui și 75,7 milioane lei pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, la care se mai adaugă suma de 8,647 milioane lei pentru achitarea ratelor unor împrumuturi contractate din venituri pentru privatizare. În plus, Consiliul Județean și primăriile au mai primit alți 394 milioane lei cu destinația precisă învățământ, protecția copilului și cea a persoanelor cu handicap, inclusiv pentru Programul „Cornul și laptele” destinat elevilor.

Pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor județene sau comunale a fost alocată suma de 9,98 milioane lei, practic cea mai mică sumă alocată în comparație cu celelalte județe din Moldova. În aceste condiții, sumele alocate de Consiliul Județean Vaslui primăriilor pentru întreținerea și repararea drumurilor comunale sunt de maxim 250.000 lei, unele primării primind nici jumătate din această sumă.

În ceea ce privește banii alocați direct de Ministerul Finanțelor pentru echilibrarea bugetelor locale, respectiv 75,7 milioane lei, împărțirea acestora s-a făcut conform unui algoritm. Astfel, 20% din bani s-a alocat în funcție de ponderea terenului intravilan în totalul intravilanului județului, 20% din bani s-au repartizat prin Hotărâre de Consiliu Județean pentru achitarea arieratelor, iar 60% din bani s-au împărțit în funcție de media impozitului pe venit pe cap de locuitor ale fiecărei unități administrativ teritoriale în parte. Conform acestui criteriu, cele mai bogate unități administrativ teritoriale, cu o medie mai mare decât cea pe județ, sunt municipiile Vaslui, Bârlad și Huși, și comunele Berezeni, Drânceni, Fălciu, Munteni de Jos. Acesta este și motivul pentru care acestea  au primit și cei mai puțini bani, respectiv 193.000 lei – Drânceni, 215.000 lei – Berezeni, 252.000 lei – Muntenii de Jos și 277.000 lei – Fălciul. Cei mai mulți bani îi vor primi comunele Zorleni – 1,791 milioane lei, Stănilești – 1,244 milioane lei, Banca – 1,189 milioane lei, Dragomirești – 1,179 milioane lei și Puiești – 1,145 milioane lei, alte doar patru comune, Codești, Dumești, Ivănești și Pădureni, primind sume de peste un milion de lei fiecare. Dintre acestea, doar Dragomireștiul, Dumeștiul și Pădureniul se află pe lista celor mai sărace comune din județ, din punct de vedere a venitului pe cap de locuitor.

În ceea ce privește municipiile, Vasluiul, unde anul trecut s-a încasat un impozit pe venit mai mare decât al tuturor celorlalte municipii și orașe la un loc, nu a primit nici un ban conform aceluiași criteriu, la fel ca și Bârladul și Hușiul, a căror medie pe cap de locuitor este mult peste cea a județului. Astfel, în total, municipiului Vaslui i-a fost alocată de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului local, suma de 683.000 lei, Bârladului – 442.000 lei, iar Hușului, 452.000 lei. În același timp, la bugetul Negreștiului va ajunge suma de 1,207 milioane lei, în timp ce la Murgeni, 1,384 milioane lei. La aceste sume se adaugă banii alocați de la Consiliul Județean Vaslui pentru stingerea arieratelor.

RBS avertizeaza ca urmeaza un “an cataclismic”: Vindeti tot / Bursele ar putea cadea cu 20%, petrolul ar putea ajunge la 16$/baril

Investitorii se vor confrunta cu un “an cataclismic” in care pietele de actiuni ar putea cadea cu pana la 20% iar pretul petrolului ar putea sa se prabuseasca la 16 dolari pentru un baril, avertizeaza economistii de la Royal Bank of Scotland, citati de The Guardian.

“Vindeti tot in afara de obligatiunile de foarte buna calitate. Este vorba despre retragerea investitiilor, nu despre randamentele pe capitalul investit. Intr-o sala aglomerata, usile de iesire sunt mici”, se scrie intr-o nota a bancilor catre clientii.

In document se spune ca situatia din acest moment aminteste de anul 2008, cand prabusirea Lehman Brothers a dus la criza financiara globala. Iar de data aceasta. China ar putea fi punctul central al crizei.

Bursele deja au fost puse sub o presiune mare in 2016, iar indicele britanic FTSE 100 a scazut cu 5%, cel mai prost debut de an din 2000 si pana acum. In Statele Unite, indicatorul Dow Jones a consemnat cel mai negativ inceput de an din istorie.

Preturile petrolului au scazut de asemenea abrupt, din cauza temerilor privind slabirea in continuare a cererii si privind suprasaturarea pietei, in special pentru ca Iranul va incepe sa exporte titei dupa ce sanctiunile ii vor fi ridicate.

Tensiunile dintre Iran si Arabia Saudita se traduc printr-o posibilitate si mai redusa ca tarile Opec sa ajunga la o intelegere privind reducerea productiei, pentru a opri scaderea cotatiilor.

Marti, sortimentul Brent crude s-a ieftinit cu inca 1% si a ajuns la putin peste 31 de dolari barilul.

Investitorii s-au speriat de posibilitatea unei incetiniri severe a economiei chinezesti si de o scadere majora a valorii yuanului. Nu a ajutat nici prabusirea bursiera, care a sfidat incercarile Beijingului de a stopa valurile de vanzari.

Andrew Roberts, seful departamentului de credite al Royal Bank of Scotland a spus ca “China a declansat o corectie majora si va creste ca un bulgare de zapada”. 

“Titlurile de valoare si creditarea au devenit foarte periculoase”, a spus reprezentantul RBS, explicand abia a inceput, in ultimii doi ani, o reasezare spre nivelurile normale din aceste domenii.

Bursele au fost sprijinite pentru o perioada destul de lunga de dobanzile scazute si de masurile de stimulare ale bancilor centrale – inclusiv prin relaxare cantitativa- si de sperantele puse intr-o revenire economica.

Dar, in conditiile in care Rezerva Federala americana a majorat dobanzile iar Banca Angliei ar putea face acelasi lucru, “carja” aceasta ar putea sa dispara.

Roberts spune ca pietele europene si din SUA ar putea scadea cu 10-20%, mai ales FTSE 100, vulnerabil din cauza ca in componenta sa sunt multe companii din sectorul materiilor prime.

“Londra este vulnerabila unui soc negativ. Toti acesti oameni care sunt de mult cumparatori pe companii miniere si din petrol, gandind ca dividentele sunt sigure, vor descoperi ca nu sunt deloc sigure“, a explicat acesta.

“Suspectam ca 2016 va fi caracterizat de o mai mare concentrare pe modul in care au loc iesirile de capital din cele trei clase de detineri ce au beneficiat de relaxarea cantitativa: 1) piete emergente, 2) creditare, 3) titluri de valoare… Riscurile sunt mari”, avertizeaza Roberts.

RBS nu este singura voce negativa din acest momemt.

Analistii de la JP Morgan si-au sfatuit clientii sa vanda actiuni la orice revenire a pietei.

Morgan Stanley a spus ca petrolul ar putea scadea la 20 de dolari barilul, iar Standard Chartered a prezis chiar si o mai mare prabusire, chiar si pana la nivelul de 10 dolari.

“Tinand cont ca nicio relatie fundamentala nu conduce in acest moment piata petrolului spre vreun punct de echilibru, preturile sunt influentate aproape integral de fluxurile financiare cauzate de fluctuatiile preturilor altor clase de active, inclusiv dolarul american”, afirma Chartered.

“Credem ca preturile ar putea cobora pana la 10$ barilul inainte ca toti managerii din piata sa recunoasca faptul ca lucrurile au mers prea departe”, a mai prognozat Standard Chartered.

Sursa: hotnews.ro

Pana la 55.000 de euro, ajutor de stat pentru fabricute IMM

Guvernul vrea sa acorde ajutoare de stat de pana la 55.000 de euro fabricutelor private, intr-un nou program de finantare a intreprindrilor mici si mijlocii, destinat microindustrializarii. Proiectul de procedura si criteriile de selectie au fost lansate joi in dezbatere publica.

Potrivit proiectului de procedura, scos in dezbatere publica pe site-ul Directiei Politici Antreprenoriale a Ministerului Economiei, noul Program national multianual de microindustrializare va pune la bataie in total 60,89 milioane de lei (peste 13 milioane de euro).
Statul vrea sa imparta acesti bani la cel putin 244 de microintreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii (IMM).
Fiecare ajutor financiar acordat poate ajunge pana la 250.000 de lei (circa 55.000 de euro, la cursul actual), dar nu poate depasi 90% din valoarea investitiie pe care antreprenorul trebuie sa o efectueze cu banii acestia. Asta inseamna ca, la un ajutor maxim, fabricuta beneficiara trebuie sa vina si ea cu minimum 27.800 de lei (6.150 de euro), astfel incat investitia totala prin program sa ajunga la cel putin 277.800 de lei (61.500 de euro).
Asa cum arata acum priectul de procedura pentru program, Guvernul a marit ajutorul de minimis, pentru ca intr-o forma intermediara mai veche se prevedea un ajutor financiar nerambursabil de maximum 120.000 de lei.
Directia Politici Antreprenoriale are nevoie si de observatiile Consiliului Concruentei pentru a putea demara programul de sprijin pentru microindustrializare.

Cine poate primi banii
Vor putea cere acesti bani de la stat microintreprinderile si IMM-urile (firme care au cel mult 249 de angajati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de maximum 50 milioane euro sau detin active totale de pana la 43 milioane euro, echivalent in lei) din domenii de fabricare, cum ar fi:

– Industria alimentara
– Fabricarea produselor textile
– Fabricarea articolelor de imbracaminte
– Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor
– Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemnsi pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale impletite
– Industria constructiilor metalice si a produselor din metal
– Fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice
– Fabricarea echipamentelor electrice
– Fabricarea de masini, utilaje si echipamente
– Fabricarea de mobila
– Altele.

Pentru a putea lua banii, fabricile trebuie sa indeplineasca o serie intreaga de conditii, printre care:

– firmele au cel mult 5 ani de la inregistrare la Registrul Comertului la data deschiderii aplicatiei electronice de inscriere a planului de afaceri;

– nu au datorii la bugetul general consolidat si la bugetele locale, atat pentru sediul social, cat si pentru toate punctele de lucru. Solicitantii care au datorii esalonate, nu sunt eligibili pentru a accesa Programul;

– reinvestesc anual minim 30% din profit pe o perioada de 3 ani incepand cu anul urmator primirii alocatiei financiare nerambursabile;

– angajeaza pana la depunerea decontului minimum 2 salariati pe perioada nedeterminata si program normal de 8 ore pe zi.

Ce isi pot cumpara fabricile cu banii de la stat

In cadrul programului de microindustrializare 2016, fabricutele vor putea investi banii de la stat in anumite mijloace de productie, cum ar fi:

– Echipamente tehnologice, masini, utilaje si instalatii de lucru-inclusiv software-ul aferent, necesare desfasurarii activitatilor pentru care a solicitat finantare, cu exceptia jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice, meselor de biliard, instrumentelor si automatelor muzicale;

– Aparate si instalatii de masura, control, reglare, cititoare pentru cod de bare, cantare electronice cu/fara printer pentru etichetare, aparate de marcat electronice fiscale;
Autoutilitare,

– Brevete de inventie, marci de produse si servicii (francize, etichetare ecologica, licente), software pentru comertul on-line, software necesar desfasurarii activitatii pentru care se solicita finantare;

– Calculatoare, servere, softuri,

– Realizarea unui site pentru prezentarea activitatii solicitantului si a produselor sau serviciilor promovate (in limita a 10.000 lei);

– Achizitionarea de spatii de lucru, spatii de productie, inclusiv din elemente prefabricate)

– Consultanta pentru intocmirea documentatiei in vederea obtinerii finantarii in cadrul prezentului program si implementarea proiectului (nu mai mult de 4% din valoarea eligibila la decont a proiectului, mai putin consultanta –  aceasta activitate poate fi efectuata  inainte de semnarea Contractului de finantare).

Resurse:

Descarca de AICI proiectul de procedura pentru Programul microindustrializare 2016

Descarca de AICI punctajul pentru evaluare

Directia Politici Antreprenoriale din Ministerul Economiei asteapta observatii, propuneri si sugestii la adresa de email: directia.imm@imm.gov.ro

Sursa: startupcafe.ro

Români au cheltuit 36 de milioane de euro pentru vacanțele de Revelion în țară și în străinătate

Peste 155.000 de români au cheltuit aproximativ 36 de milioane de euro pentru vacanțele de Revelion în țară și străinătate, potrivit unei analize a Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). 

Dintre cei 155.000 de români, peste 147.000 și-au petrecut Revelionul în stațiunile din țară, în scădere cu 3,5% față de anul trecut, cheltuind aproximativ 140 milioane de lei, cu 1,5% mai puțin comparativ cu anul precedent.

Nu toate destinațiile interne au înregistrat scăderi. Peste 28.000 de români au ales să petreacă sărbătorile în stațiunile balneare, în creștere de aproximativ 4% față de anul trecut. Creșteri s-au înregistrat și pe litoral (800 de pachete vândute, față de 500 anul trecut), dar și în Delta Dunării (200 de locuri, față de 100 în 2014/2015).

Cel mai mare număr de locuri vândute s-a înregistrat în turismul rural, unde 52.000 de turiști au preferat să-și petreacă Revelionul la pensiuni, în scădere cu 8% față de anul trecut.

Scăderi s-au înregistrat și în zonele montane, unde 36.000 de persoane au optat să-și petreacă vacanța, în scădere cu 2% față de anul trecut. Pentru ofertele de Revelion ale hotelurilor din marile orașe ale României, au plătit peste 30.000 de persoane în scădere cu aproximativ 5% față de anul anterior.

În ceea ce privește tarifele percepute în perioada sărbătorilor, acestea au crescut față de anul anterior cu 5% în medie.

Cele mai solicitate zone au fost Valea Prahovei, Poiana Brașov, Păltiniș, Rânca, Straja Călimănești, Felix și zonele tradiționale rurale Bran-Moieciu, Maramureș, Bucovina.

În străinătate au călătorit, prin intermediul agențiilor de turism, aproape 8.200 de turiști, în scădere cu 5% față de anul 2015. Aceștia au cheltuit în afara țării, numai pentru servicii turistice, 4,8 milioane euro, sumă aproximativ egală cu cea din anul anterior.

Românii care au ales să își petreacă vacanța de sărbători în străinătate, au avut de ales între destinații de schi și sporturi de iarnă, pachete turistice de tip city-break în orașe europene și destinații exotice.

Chiar dacă au beneficiat de un număr mare de zile libere, mai puțini români au apelat la agențiile de turism pentru petrecerea Revelionului în străinătate. Astfel, numărul celor care au petrecut sărbătorile de iarnă în alte țări a scăzut cu aproximativ 5% față de anul 2015, ajungând la 8.180 de turiști, aceștia cheltuind cu 1,4% mai mult față de anul trecut. Cei mai mulți și-au cumpărat pachete pentru destinații de schi și sporturi de iarnă în Austria, Franța, Italia, Slovenia, Bulgaria.

Printre destinațiile exotice din acest an s-au numărat Bahamas, Jamaica, Australia, Africa de Sud sau Vietnam. De asemenea, un interes crescut s-a înregistrat pentru Republica Dominicană, Maldive, Mauritius, Mexic sau Brazilia.

Potrivit FPTR, schimbarea mentalității privind gestionarea banilor și a timpului liber face ca mulți români să renunțe la vacanța de iarnă și să strângă banii pentru a achiziționa mai multe sejururi sau city-break-uri în restul anului.

De aemenea, vremea neobișnuit de caldă din decembrie, nespecifică acestei perioade, a determinat întârzierea sau chiar anularea rezervărilor pentru Revelion.

Sursa: mediafax.ro

Proiectul de reabilitare a Spitalului județean de Urgență Vaslui, prelungit până la sfârșitul lunii iunie 2016

de Marian Mocanu

În luna iulie 2009 era semnat proiectul „Reabilitarea, modernizarea și echiparea Spitalului Județean de Urgență Vaslui”, în valoare totală de 64 de milioane de lei și a cărui dată de finalizare era 31 decembrie 2015. Din motive obiective, unele ținând de obținerea unor autorizații, inclusiv ISU, Consiliul Județean Vaslui nu a finalizat implementarea acestui proiect în termenul stabilit. În consecință s-a cerut și obținut amânarea finalizării proiectului până la data de 30 iunie 2016. În plus, în cadrul investițiilor de anul viitor se va suplimenta costul proiectului cu peste 1,2 milioane lei, pentru acoperirea cheltuielilor.

Având în vedere numărul mare de proiecte finanțate din fonduri europene prin Programul Operațional Regional 2007 – 2013, care nu au fost finalizate până la termenul limită de 31.12.2015, Comisia de monitorizare a aprobat, în luna noiembrie, o listă de proiecte pentru care beneficiarii pot solicita un nou termen pentru finalizarea tuturor activităților. Pe această listă se află și Spitalul Județean de Urgență Vaslui, a cărei reabilitare, cu un cost de peste 64 de milioane lei, nu a putut fi finalizată la termenul prevăzut inițial. În consecință, acest proiect se va regăsi și pe lista obiectivelor de investiții de anul viitor, când va fi alocată de la bugetul județean suma de 1,228 milioane lei pentru acoperire tuturor cheltuielilor pentru finalizarea lucrărilor de investiții.

Consiliul Județean Vaslui a obținut deja amânarea datei de finalizarea a proiectului „Reabilitarea, modernizarea și echiparea Spitalului Județean de Urgență Vaslui”, mai trebuind ca, în ședința de astăzi, consilierii județeni să-și dea acordul prin votarea unei hotărâri în acest sens. Conform spuselor oficialilor județeni, motivele întârzierilor sunt multiple, de la imposibilitatea finalizării achiziției echipamentelor de sterilizare până la sfârșitul perioadei de implementare, decembrie 2015, până la unele obiecții a comisiei de recepție a lucrărilor, care nu au fost stinse în totalitate. În ceea ce privește achiziția echipamentelor de sterilizare, în luna iulie s-a suplimentat lista acestora cu opt, care inițial nu erau cuprinse în contract. A fost organizată o primă licitație în vederea achiziției celor opt echipamente, însă toate cele patru oferte primite au fost respinse, pentru că nu îndeplineau criteriile de performanță și preț. Abia la sfârșitul lunii noiembrie a fost publicat anunțul pentru organizarea unei noi licitații, care, se speră, de această dată va avea succes, dat fiind timpul scurt rămas pentru achiziția și montarea acestor echipamente de sterilizare. În ceea ce privește obiecțiile comisiei de recepție, acestea se referă la neconformități cu privire la unele lucrări executate. Din cele 35 de obiecții formulate de respectiva comisie , 7 privesc neconformități cu privire la execuția scării exterioare de evacuare, iar altele cu privire la măsuri de securitate în caz de incendiu. De aceea, în vara acestui an, a fost nevoie de modificarea proiectului , prin construirea unei clădiri în exteriorul spitalului pentru grupul electrogen și pentru completarea măsurilor de securitate la incendiu. Doar pentru acest ultim capitol a fost nevoie de alocarea a peste jumătate de milion de lei, bani care acoperă și costul obținerii autorizației PSI. Declarativ, lucrările care au făcut obiectul unor obiecții formulate de comisia de recepție vor fi finalizate până la începutul lunii februarie 2016, urmând ca ulterior respectiva comisie să fie din nou convocată, pentru a se vedea dacă respectivele obiecțiuni vor fi stinse. Dacă acest lucru nu se va întâmpla și vor fi constatate noi iregularități în execuție, este posibil ca nici noua dată de finalizare a proiectului, 30 iunie 2016, să nu poată fi respectată.

Noua rectificare a bugetului județului Vaslui. Cam sărăcuță!

de Marian Mocanu

Ultima rectificare a bugetului județului Vaslui, care va fi supusă azi aprobării consilierilor județeni, este foarte săracă. Veniturile sunt suplimentate cu doar 250 de mii de lei, iar la capitolul cheltuieli, suma de 400.000 lei va fi împărțită mai multor unități administrativ teritoriale pentru echilibrarea bugetelor proprii. Mai bine spus, pentru plata salariilor funcționarilor din primărie și a instituțiilor din subordinea acestora.

Astăzi, consilierii județeni sunt chemați în ședință să aprobe, printre altele, ultima rectificare bugetară din acest an, în cazul în care, pe ultima sută de metri, guvernul nu va mai aloca niște bani pentru județul Vaslui. Din cote defalcate din impozitul de venit și unele încasări din taxe și autorizații, la sfârșit de an, bugetul de venituri a județului va fi suplimentat cu „imensa” sumă de 250.000 lei. La acești bani se vor mai adăuga niște sume provenind din diminuarea cheltuielilor de personal de la nivelul unor instituții, inclusiv de învățământ aflate în subordinea Consiliului Județean, dar și din fondul de rezervă a județului, în cuantum de 170.000 lei.

Toți banii vor fi acordați unor unități administrativ teritoriale pentru echilibrarea bugetelor locale, respectiv pentru salarii ori plata unor servicii. Cea mai mare sumă, 120.000 lei, o va primi comuna Tutova, în timp ce orașul Negrești și Comuna Ștefan cel Mare vor primi câte 100.000 lei. Primăriile Dimitrie Cantemir și Băcani vor primi fiecare câte 50.000 lei. Și gata cu rectificarea bugetară. Restul primăriilor vor trebui să se descurce fie cu banii primiți la rectificarea bugetară de luna trecută, fie din încasările proprii, fie să reziste până la începutul anului viitor, când vor primi bani de la bugetul de stat. Noroc că parlamentarii au aprobat, mai devreme decât în alți ani, bugetul național, astfel că sunt șanse ca, încă din primele zile ale lunii ianuaire, primăriile să știe pe ce bani contează de la bugetul de stat pentru a-și construi bugetele proprii

Fără serbări de Crăciun din banii părinților

Primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, a interzis directorilor de grădinițe și școli din oraș să strângă bani de la părinți pentru serbările organizate la sfârșit de an cu ocazia sărbătorilor de iarnă, după ce au existat unele sesizări că, la anumite unități de învățământ, ar fi astfel de practici.

Profesorii, învățătorii și educatorii din municipiul Vaslui nu vor mai putea organiza la acest sfârșit de an serbări de Crăciun cu bani strânși de la părinții elevilor sau preșcolarilor. Cel puțin așa susține primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, care a transmis tuturor directorilor de unități de învățământ din oraș să nu mai facă niciun fel de colectă în rândul părinților pentru spectacole, chiar și cele ținute în incinta școlilor sau grădinițelor.

„Niciun cadru didactic nu are motiv să ceară bani de la părinții copiilor. Primăria finanțează activitățile din școli și grădinițe, dacă există cereri din partea directorilor. Ce-i drept, nu am niciun mijloc de constrângere și nu pot să intervin acolo unde banii sunt colectați prin comitetele de părinți”, a declarat primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl.

Edilul vasluian nu a putut preciza, însă, ce riscă acei directori care nu respectă ordinul său transmis prin intermediul reprezentanților primăriei în consiliile de administrație ale unităților de învățământ. (Ionuț PREDA)

Cioloș: La cum stă bugetul în momentul de față, nu ne-am putut permite bani pentru biserici. Am simțit o tensiune foarte mare în societate

Bugetul de stat nu a permis alocarea de fonduri pentru lăcașurile de cult, mai ales în situația de constrângere bugetară actuală, a declarat, miercuri seară, premierul Dacian Cioloș, apreciind că este importantă implicarea credincioșilor și a autorităților locale în investițiile pentru biserici. 

“Lăcașurile de cult nu au alocare bugetară în bugetul de stat, pe de o parte pentru că avem alocări pentru culte și cheltuielile cu salariile în urma deciziilor care au fost luate de Parlament au un impact și pe partea de culte, pe de altă parte faptul că nu avem alocări bugetare nu înseamnă că investițiile care se fac în lăcașuri de cult nu sunt importante, dar cred că aici e importantă implicarea enoriașilor, a credincioșilor și a autorităților locale”, a afirmat premierul, într-o conferință de presă la Guvern.

El a arătat că autoritățile locale pot decide cel mai bine în ce măsură anumite investiții sunt prioritare sau nu pentru comunitățile respective.

“Nu știu dacă bugetul de stat, și mai ales în condițiile bugetare foarte dificile pe care le avem, mai e cazul acum să alocăm aceste bugete. Cel puțin, în momentul de față, așa cum stă bugetul, nu ne-am putut permite alocări”, a adăugat Cioloș. 

Premierul a subliniat că i-a transmis și Patriarhului Daniel, în discuțiile pe care le-au avut, că și cultele ar putea fi implicate în proiectele cu caracter social.

Cioloș a precizat că a simțit o tensiune a societății în discuțiile din ultimele zile despre finanțarea sau nefinanțarea lăcașurilor de cult de la bugetul de stat și consideră că aceste discuții nu sunt constructive pentru găsirea soluțiilor.

“Am trăit sentimentul în aceste zile, când au fost discuțiile legate de finanțarea sau nu a lăcașurilor de cult, dincolo de justificarea sau nu a implicării bugetului public, am simțit și o tensiune foarte mare în societate legată de aceste lucruri. Cred că împreună trebuie să vedem cum facem să depășim aceste tensiuni și aceste conflicte din societate, care nu fac bine nici de o parte, nici de alta. Nu cred că în felul acesta putem să ne clarificăm lucrurile, să ne limpezim principiile și valorile pe care vrem să cheltuim inclusiv banul public și nu cred că în felul acesta putem să ajungem la o stare de încredere în noi și în ceea ce putem face”, a subliniat premierul.

Cioloș a amintit că, în discuția cu patriarhul, s-a arătat deschis la o modalitate de colaborare cu toate cultele, dar pe de altă parte i-a înțeles și pe cei care vor o cheltuire eficientă și transparentă a banului public, asigurându-i de acest lucru din partea Guvernului.

În 2016, Guvernul nu intenționează să aloce niciun leu pentru construirea de biserici noi sau pentru modernizarea de biserici existente, conform proiectului de buget pe 2016 prezentat vineri seară de Ministerul Finanțelor și lansat în dezbatere publică. Măsura vine după ce, în 2014 și 2015, Guvernul condus de Victor Ponta a alocat în total 325 milioane de lei (peste 72 de milioane de euro) pentru biserici.

Secretariatul de Stat pentru Culte, din subordinea Secretariatului General al Guvernului, are prevăzut 0 lei la bugetul pe 2016 pentru acest capitol de construire și modernizare a bisericilor, inclusiv pentru sprijinirea activităților și funcționării bisericilor. În 2014, acest capitol bugetar beneficiase de 148 milioane de lei, iar în 2015, de 177 milioane de lei. Pentru 2017, este previzionată o alocare bugetară mult mai mică, de doar 12 milioane de lei.

Sâmbătă dimineață, întrebat ce le transmite celor care spun că biserica ar putea fi un bun Moș Nicolae pentru bugetul de stat, Patriarhul Daniel a răspuns: “Da, noi am spus de mai multe ori că suntem de acord nu numai să impoziteze veniturile, ci să și renunțăm la salariile de la stat dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv a luat statul ca proprietăți”.

Patriarhul Daniel a mai spus că Biserica Ortodoxă Română nu vrea să stea “cu mâna întinsă la stat tot timpul”, dar trebuie ca statul să dea înapoi ceea ce a fost luat de la Biserică.

Duminică, Guvernul a anunțat că premierul Dacian Cioloș a avut o discuție cu Patriarhul Daniel, în care l-a asigurat că va finanța proiectele de investiții importante ale BOR și că există tot sprijinul pentru a pune la dispoziție resurse financiare, “în funcție de posibilități”, pentru lăcașele de cult în construcție.

De asemenea, Executivul a anunțat că bugetul pentru Culte în anul 2016 este în creștere față de acest an atât în ceea ce privește personalul clerical, cât și cel neclerical.

“Discuția a scos încă o dată în evidență buna înțelegere pe care Patriarhia o are în legătură cu situația financiar bugetară prin care trece România. Bugetul pentru Culte în anul 2016 este în creștere față de anul precedent atât în ceea ce privește personalul clerical cât și cel neclerical, ca o recunoaștere a rolului social important pe care reprezentanții cultelor îl au în societate, rolul Bisericii Ortodoxe fiind, desigur, fundamental din acestă perspectivă”, se menționa într-un comunicat de presă al Guvernului.

La rândul său, Ministerul Finanțelor a precizat că anul viitor contribuția statului la salarizarea personalului clerical va crește la 315,1 milioane lei, de la 278,3 milioane lei în 2015, iar cea pentru sprijinirea așezămintelor religioase românești din afara granițelor va urca de la 12,8 milioane lei anul acesta la 13 milioane lei.

“Proiectul de buget pentru anul viitor prevede o creștere a salariilor acordate personalului clerical și neclerical. În cazul personalului clerical, contribuția statului la salarizarea personalului de cult creste de la 278,3 milioane lei anul acesta la peste 315,1 milioane lei în anul 2016. În cazul personalului neclerical, contribuția statului prin sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru salarizarea personalului neclerical a crescut cu 54,9% față de anul 2015, de la 188,9 milioane lei la 292,7 milioane lei în anul 2016”, arăta Ministerul Finanțelor Publice.

Sursa; mediafax.ro

Peste 2.300 de familii, unele cu depozite în bănci sau mașini, executate silit după ce au încasat ilegal ajutorul social

Peste 2.300 de familii din județul Vaslui sunt executate silit de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială după ce au încasat ilegal alocația de susține a familiei, venitul minim garantat sau alocația de stat, după ce nu și-au declarat, printre altele, mașinile sau depozitele din bănci.

Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Vaslui a trecut la executarea silită a 2.319 familii din județ care, în ultimii ani, au primit ilegal de la stat diverse sume de bani după ce nu și-au declarat toate veniturile, proprietățile și bunurile deținute, cum ar fi autoturisme, sau chiar depozitele din bancă. Suma totală pe care o are de recuperat instituția se ridică la aproape 750.000 de lei, mai bine de jumătate din sumă fiind imputată unui număr de 916 vasluieni, care au încasat fără drept venitul minim garantat.

Sorin Prepelita

Sorin Prepelita

„Toate aceste nereguli au fost constatate în urma controalelor încrucișate efectuate între bazele de date ale Finanțelor Publice, Casei Județene de Pensii, Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură. Este vorba despre venituri nedeclarate de către beneficiarii de venit minim garantat sau de alocație de susținere a familiei, de depozite în bănci, de bunuri care conduc la încetarea dreptului bănesc, cum ar fi autoturisme, și chiar de modificarea componenței familiei. Avem instituite popriri inclusiv pentru alocația de stat pentru copii, pentru cei care au plecat din țară și nu au solicitat suspendarea sau încetarea acestui drept”, a declarat directorul AJPIS Vaslui, Sorin Prepeliță.

Cel mai mare debite la AJPIS Vaslui este al unui bărbat de 56 de ani din Huși, care a încasat ilegal ajutor pentru încălzirea locuinței, în sumă totală de 8.793 de lei.

Numărul beneficiarilor de ajutoare de încălzire a locuinței a scăzut de peste patru ori în ultimii ani

Numărul beneficiarilor de ajutoare de încălzire a locuinței în județul Vaslui a scăzut de peste patru ori în ultimii ani, de la aproape 98.000 de familii sau persoane singure, în 2010, la doar puțin peste 21.000 în ultimul sezon rece, ca urmare a înăspririi condițiilor de acordare a acestui sprijin financiar.

Tot mai puține familii sau persoane singure din județul Vaslui se bucură de sprijinul financiar venit din partea statului pentru plata lemnelor, a gazelor naturale sau a energiei termice furnizate în sistem centralizat. Numărul beneficiarilor a scăzut constant de la an după ce guvernele care s-au perindat pe la conducerea țării au înăsprit condițiile de acordare a acestor ajutoare pentru încălzirea locuinței. Astfel, dacă în urmă cu cinci ani, existau aproape 100.000 de familii sau persoane singure care primeau bani de la stat, acum cei care mai încasează sprijinul financiar a coborât până la 21.000 de familii. Cea mai drastică scădere se înregistrează la beneficiarii de ajutoare bănești pentru lemne, de la 82.245 în 2010, la doar 16.722 în ultimul sezon rece. Și financiar, economia făcută de stat este de peste 17,7 milioane de lei la nivelul întregului județ.

Sorin Prepelita

Sorin Prepelita

„Această reducere s-a datorat, în principal, din cauza ieșirii din plată a mai multor familii, situație determinată de aplicarea noilor prevederi legislative care au stabilit condiții mult mai restrictive de acordarea a ajutoarelor pentru încălzirea locuinței. Mai concret, lista bunurilor care conduc la excluderea acordării ajutorului pentru încălzirea locuinței s-a modificat, în sensul că sunt luate în calcul inclusiv depozitele din bancă sau autoturismele beneficiarilor”, a declarat directorul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Vaslui, Sorin Prepeliță.

Scăderea beneficiarilor de ajutoare pentru încălzirea locuinței a avut drept cauză și intensificarea controalelor efectuate de către AJPIS, prin care s-a verificat corectitudinea datelor declarate de către beneficiarii de sprijin financiar. (Ionuț PREDA)

Fermierii au primit avansuri din subvențiile agricole pentru anul 2015

de Marian MOCANU
Zilele acestea, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a finalizat plata avansului către fermierii care au depus cereri de plată în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafață (SAPS) – Campania 2015. Aproape patru mii de fermieri vasluieni, potențiali beneficiari, vor primi aceste avansuri, respectiv 54 euro/ha, după finalizarea controalelor.
În sfârșit, agricultorii care au au depus cereri de plată în cadrul Schemei de Plată Unică pe Suprafață (SAPS) – Campania 2015 au primit avansurile din subvenții. Banii vin după ce aproape toate lucrările de înființare a culturilor de toamnă pentru anul agricol 2015 – 2016, respectiv arături și semănături s-au finalizat. Conform datelor furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui, din numărul total de 24.542 cereri de plată înregistrate în campania 2015, au fost autorizate pentru plata avansului 20.648 cereri. Este vorba de acele cereri pentru care s-a efectuat verificarea necesară condițiilor de eligibilitate. Cuantumul avansului este de 54 euro/ha, plățile fiind efectuate la un curs de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015. Alți aproape patru mii de fermieri, care se află în zonele selectate pentru controlul prin teledetecție sau fac parte din eșantionul pentru control clasic în teren vor primi acești bani după finalizarea controalelor. Printre ei sunt și fermieri care au erori în documentația depusă odată cu cererile de plată și pentru care se așteaptă soluționarea erorilor.

Bugetul 2016 – Ministerele care vor primi mai mulți bani.Ce spune ministrul Finanțelor despre majorarea salariului minim

Bugetul pentru anul viitor prevede venituri de 231 miliarde lei, cheltuieli de 252 miliarde lei, cheltuieli de personal 57 miliarde lei și asistență socială 79 miliarde lei, potrivit proiectului aprobat de principiu joi de către Guvern. 

Totodată, Ministerul Apărării va primi 1,7% din PIB (aproximativ 2,8 miliarde euro), o suplimentare cu 0,4% față de proiectul de buget pe care-l elaborase Guvernul Ponta.

Alt minister care va primi o alocare suplimentară, de peste un miliard de euro, este cel al Dezvoltării. Fondurile suplimentare vor fi folosite pentru reabilitarea a 1.000 de școli.

Comparativ cu 2015, cheltuielile au fost majorate la Sănătate cu 3,1 miliarde lei, la Educație cu 9,6% și la cercetare-dezvoltare cu 23%.

Investițiile vor reprezenta 5,1% din PIB, comparativ cu 4,7% estimat pentru acest an, adică 37,7 miliarde lei.

Deficitul ESA va fi de 2,95%, iar creșterea economică de 4,1%, astfel că Produsul Intern Brut estimat pentru 2016 va fi de 746,6 miliarde de lei.

Dragu: Analizăm în ce măsură majorarea salariului minim ar afecta competitivitatea României

Ministerul Finanțelor analizează în ce măsură majorarea salariului minim, de la 1.050 lei la 1.200 lei anul viitor, ar eroda competitivitatea României și afecta economia, a declarat joi ministrul de resort, Anca Dragu.

“Am inițiat un studiu prin care să vedem în ce măsură ar eroda competitivitatea României și astfel ar fi afectată întreaga economie românească. Ca urmare a acestui studiu vom decide și posibilele tranșe în care vor fi făcute aceste creșteri salariale. La nivelul Uniunii Europene, multe state membre realizează creșterea salariului minim pe baza unor modele economice foarte clare prin care se pun în echilibru, se pun în aceeași pagină, toate aspectele care decurg din creșterea salariului minim, aspecte pozitive și negative, astfel încât creșterea salariului să nu se facă ad-hoc și să nu afecteze economia”, a spus ministrul Finanțelor, întrebat de jurnaliști la finalul ședinței Executivului dacă bugetul de stat pentru anul viitor ia în calcul și majorarea salariului minim pe economie și în câte tranșe.

Prezent și el la conferința de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a afirmat că impactul bugetar va fi minim prin creșterea salariului minim, având în vedere că majorarea salarială de 10% a diminuat numărul persoanelor care muncesc la stat și au în prezent salariul minim, iar dacă creșterea va avea loc, efectul va fi resimțit de mediul privat.

“La nivelul impactului bugetar acesta este redus pentru că în urma majorărilor salariale din ultima perioadă sunt tot mai puține persoane care au acest salariu minim, deci la nivel de execuție bugetară impactul este redus în acest moment, pentru o eventuală majorare a salariului minim undeva în vară, dacă va avea loc. Discuția se pune numai în termeni de oportunitate pe sectorul privat, ăsta va fi primul motiv de analiză”, a explicat Suciu.

Dragu: Nu am luat o decizie cu privire la Pilonul II de pensii. Vom finaliza analiza și vom anunța

“Am inclus în bugetul de anul viitor creșterea pensiilor publice, Pilonul I practic, cu 5 la sută”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu, la finalul ședinței de guvern.

Legat de majorarea cotei aferente Pilonului II de pensii, ministrul de Finanțe a spus că nu a luat o decizie legată de acest aspect.

“Pilonul II este o politică pentru diminuarea presiunii demografice care se exercită asupra pensiilor publice și este o politică importantă în contextul politicii de pensii pe termen lung. În acest moment nu am luat o decizie cu privire la Pilonul II, analizăm foarte multe opțiuni, în zilele următoare vom finaliza această analiză și o vom face publică”, a declarat Dragu.

Proiectul bugetului de stat pe 2016 va fi făcut public vineri seară, cel târziu sâmbătă dimineață, a anunțat, joi, după ședința Guvernului, ministrul Finanțelor Publice, Anca Dana Dragu care a prezentat proiecțiile macroeconomice care stau la baza alcătuirii bugetului pentru anul viitor.

Ministrul Finanțelor a anunțat un deficit ESA de 2,95% și o creștere economică de 4,1% pentru 2016, iar Produsul Intern Brut estimat pentru 2016 va fi de 746,6 miliarde de lei.

“Deficitul ESA pentru anul următor îl estimăm la 2,95 la sută din PIB, corespunzător unui deficit cash de 2,8 la sută din PIB și un deficit structural de 2,73 la sută din PIB. Aceste cifre sunt calculate în contextul unui cadru macroeconomic pornind de la o creștere economică reală de 4,1 la sută a Produsului Intern Brut și un PIB nominal de 746,6 miliarde lei”, a declarat ministrul Finațelor Anca Dragu, la finalul ședinței de guvern.

Potrivit ministrului Finanțelor, vor fi păstrate majorările de salarii decise de Guvernul Ponta pentru angajații din sectorul public, care vor genera o creștere a ponderii cu cheltuielile salariale de la 7,3% din PIB în acest an la 7,7% în 2016, precizând că aceste creșteri salariale vor fi făcute într-o singura tranșă.

“Cheltuielile de personal înregistrează o creștere de la 7,3 la sută la 7,7 la sută din PIB, ca urmare a numeroaselor creșteri salariale ce au avut loc. (…) Creșterile salariale vor fi făcute într-o singură tranșă, așa cum prevede legea respectivă, cum a fost promulgată, aprobată, publicată”, a arătat Anca Dragu.

De asemenea, ministrul Finanțelor a anunțat că pentru 2016 estimează o creștere a veniturilor nominale cu 1,6 la sută.

“Pentru anul următor estimăm o creștere a veniturilor nominale cu 1,6 la sută. Proiecția veniturilor bugetului general consolidat s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici calculați de Comisia Națională de Prognoză pe baza modelului macroeconomic pe care comisia îl folosește. La estimarea cheltuielilor s-au avut în vedere măsurile care au fost adoptate atât de către Parlament cât și de Guvern în anul 2015 și care au ca efect, în anul 2016, majorarea cheltuielilor bugetare cu circa 13 miliarde de lei”, a precizat Dragu.

Ministrul Finanțelor a mai anunțat că valoarea investițiilor va crește în 2016 față de acest an cu aproximativ patru miliarde de lei.

Paliu Dragu a precizat că proiectul de buget pe 2016 va fi postat pe site-ul ministerului vineri seară, cel târziu sâmbătă dimineață.

Sursa: mediafax.ro

Economia elitelor ne va distruge pe toți, chiar dacă suntem bogați

Timp de peste 30 de ani am considerat ca adevăr demonstrat ceva ce în realitate este fals. Economiști în care am avut încredere că știu mai bine decât noi s-au înșelat. În tot acest timp oamenii au avut de suferit și suferă în continuare. Un mit economic perfid este în special acela că dacă avuția se duce mai întâi la elită, de acolo se va prelinge în jos în toate sferele economice prin cheltuieli și investiții. Dacă vrem să avem o economie despre care într-o bună zi să putem spune că este notabil mai puțin dementă, trebuie să vedem adevărata față a economiei actuale, scrie pe blogul ziarului american Huffington Post Scott Santens, scriitor și susținător al venitului de bază.

Această credință, că este benefic pentru toată lumea să cedezi o porție tot mai mare din plăcintă vârfului spectrului economic deoarece ceea ce rămâne va crește, este atacată de jucători chiar importanți, cum ar fi FMI și OCDE.  Ideea a început să fie combătută cu atâta îndârjire încât cine îi mai este credincios se poate considera un zombi, un mort viu.

Dacă analizăm datele, vom pleca de la comparația dintre bonusurile de pe Wall Street și efectele de multiplicator economic al banilor cu mișcare rapidă, trecem prin cercetările care pun în paralel creșterea economică și distribuirea inegală a veniturilor și ajungem la ceea ce ne-au demonstrat până acum transferurile globale de bani și efectele pe care le au miliardarii asupra economiei. Să ardem, deci, cu napalm, această idee-zombi a creșterii economice prin distribuire inegală a avuției.

Într-o analiză a Institute for Policy Studies se arată că fiecare dolar suplimentar care intră în buzunarele celor cu salarii mici adaugă câte 1,21 de dolari la economia națională.

Sursa: money.ro

Rectificare majoră a bugetului județului Vaslui

de Marian MOCANU

Ieri, consilierii județeni au aprobat una din cele mai importante rectificări din acest an a bugetului județului Vaslui. Urmare a rectificării bugetului național, dar și atragerii altor surse de venit, inclusiv din fonduri europene, bugetul județului Vaslui a fost suplimentat cu peste 22,27 milioane lei. În aceste condiții, pe lângă suplimentarea fondurilor pentru finanțarea cheltuielilor instituțiilor subordonate, ori pentru investiții, în special în infrastructura de drumuri, au fost alocați bani și pentru achiziționarea unui autoturism pentru Camera Agricolă, realizarea unui website al CJCPCT Vaslui, ori decontarea navetei cadrelor didactice din învățământul special. O veste bună au primit și persoanele cu handicap, aproape 3,4 milioane lei fiind primite de la guvern pentru plata diverselor ajutoare sociale acordate acestei categorii.

În urma rectificării aprobată ieri în ședința consiliului Județean Vaslui, bugetul județului Vaslui a fost suplimentat cu nu mai puțin de 22,27 milioane lei. Este cea mai importantă rectificare bugetară din acest an, primită ca urmare a rectificării bugetului național de la sfârșitul lunii octombrie, unul din ultimele acte semnate de guvernul Ponta. În cea mai mare parte, noile venituri provin de la bugetul de stat, respectiv din sumele defalcate din Taxa pe Valoarea Adăugată. Aceste sume, în valoare totală de aproape 22 milioane lei, au destinație precisă, respectiv pentru drumuri, pentru echilibrarea bugetelor locale și pentru finanțarea cheltuielilor instituțiilor descentralizate de la nivelul județului. Dacă drept subvenții de la bugetul de stat s-a primit suma de 1,9 milioane lei, în același timp, la această rectificare, s-a decis plata a nu mai puțin de 3,2 milioane lei în contul de plăți efectuate și cofinanțări pentru proiectele implementate prin FEN postaderare. Asta pentru că o bună parte din proiectele derulate de Consiliul Județean Vaslui au drept termen de finalizare sfârșitul acestui an, iar ultimele decontări nu se vor mai efectua prin intermediul cererilor de plată, ci prin cereri de rambursare. Asta înseamnă că sumele acum plătite, peste 3,2 milioane lei, vor fi cuprinse în bugetul județului de anul viitor, când vor fi făcute rambursările.

Pe ce se vor cheltui banii?

8,875 milioane sunt destinați reechilibrării bugetelor locale ale unităților administrativ teritoriale din județ. Suma este total insuficientă, dat fiind că cererile primăriilor însumează peste 80,3 milioane lei, de peste 9 ori mai mare decât suma primită de CJ Vaslui. Alte 9,95 milioane lei sunt destinate cheltuielilor cu întreținerea și reabilitarea drumurilor județene și comunale, în timp ce 4,184 milioane lei sunt destinate finanțării cheltuielilor instituțiilor descentralizate din subordinea Consiliului Județean. Din această ultimă sumă, 3,390 milioane lei sunt pentru persoanele cu handicap, respectiv pentru acoperirea cheltuielilor reprezentând drepturile, inclusiv transportul, acestei categorii sociale, dar și pentru plata dobânzilor la creditele subvenționate de stat făcute de persoanele cu handicap.

Nu mai puțin de 4,638 milioane lei vor ajunge la Direcția Generală de Protecția Copilului și Asistență Socială. Jumătate din această sumă este destinată capitolului „bunuri și servicii”, 1,116 milioane lei pentru reparații curente la centrele de asistență socială din județ, iar 388.024 lei sunt pentru plata hranei persoanelor instituționalizate. Dacă pentru medicamentele persoanelor instituționalizate s-au alocat doar 29.455 lei, sume de zece ori mai mari sunt destinate pentru achiziționarea de obiecte de inventar și de opt ori mai mare pentru deplasări! Nu mai puțin de 2,1 milioane lei vor ajunge la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, dar nu pentru achiziționarea de aparatură sau pentru plata drepturilor salariale ale salariaților din sistemul medical. Banii sunt destinați doar plății unor bunuri și servicii rămase neplătite din cauza lipsei banilor și care riscă să devină arierate, cu consecințe grave pentru funcționarea celei mai mari unități spitalicești din județ. Conform declarației managerului spitalului, Ana Rinder, datoriile, în valoare de peste 1,8 milioane, s-au acumulat pentru că Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu a decontat în totalitate serviciile medicale prestate: „Suntem un spital de urgență, care trebuie să răspundă tuturor solicitărilor venite din partea pacienților aflați în suferință. Avem un proces cu Casa Națională, încă de la începutul acestui an, pentru nedecontarea de servicii medicale efectuate în valoare de peste 11 milioane lei. Casa a motivat aceste nedecontări prin faptul că a fost depășit contractul, însă aceste servicii au fost efectuate și ar trebui plătite. Dacă nu achităm aceste datorii, riscăm să nu ne putem desfășura activitatea în aceleași bune condiții ca până acum!”.

Alți aproape 600.000 lei vor fi alocați pentru plata navetei acelor profesorilor care activează în cele cinci instituții de învățământ special din județ, dar și a unor drepturi de natură salarială prevăzute în urma unor hotărâri judecătorești. Chiar dacă la alte capitole din bugetul județean au fost operate reduceri, de obicei pentru că nu mai este timp pentru ca sumele respective să fie cheltuite, au fost alocați bani și pentru alte obiective. De exemplu, pentru achiziționarea unui autoturism de teren în valoare de 45.000 lei pentru Camera Agricolă, ori o sumă pentru realizarea unui website al CJCPCT Vaslui. Trebuie spus că aceeași sumă, 45.000 lei destinați cumpărării unui autoturism de teren, a fost alocată de Consiliul Județean pentru echilibrarea bugetelor locale fiecăreia dintre comunele Găgești, Bogdana, Dănești, Pogana, sau Blăgești.

Olimpicii internaționali, recompensați de Guvern

de Roxana NĂSTASĂ

225 de elevi olimpici din România, printre care se află și trei  vasluieni, au fost premiați luni, 16 noiembrie 2015, la Guvernul României, de premierul interimar Sorin Cîmpeanu.

Elevii, alături de profesorii care i-au pregătit, au fost premiați în cadrul unei festivități la Palatul Victoria (Sala Transilvania) cu sume importante de bani, ei fiind recompensați pentru rezultatele excelente pe care le-au obținut la olimpiadele și concursurile școlare internaționale în anul 2015. Fondul total de premiere alocat de Ministerul Educației a fost de 3.005.855 lei.

„Potrivit reglementărilor în vigoare, cuantumurile premiilor pentru elevii care s-au remarcat la olimpiadele internaționale sunt: 12.545 lei – medalie de aur și premiul special pentru punctaj maxim, 9.720 lei – premiul I/medalie de aur, 8.330 lei – premiul al II-lea/medalie de argint, 5.950 lei – premiul al III-lea/medalie de bronz și 4.065 lei – mențiune (sau diplome echivalente). Valorile premiilor acordate elevilor care s-au impus în competițiile regionale (olimpiade balcanice de seniori și juniori, Olimpiada Internațională Pluridisciplinară Yakuția, Olimpiada Central Europeană de Informatică, Olimpiada de Chimie „D.I. Mendeleev” etc.) sunt: 4.440 lei – premiul I/medalie de aur, 3.785 lei – premiul al II-lea/medalie de argint, 2.945 lei – premiul al III-lea/medalie de bronz și 2.550 lei -mențiune (sau diplome echivalente)”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Educației.

Din județ au primit bani bârlădeanca Ana-Maria Ghenghea, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu”, care a obținut premiul al II-lea la Olimpiada Internațională a Elenismului, Andrei Popa, elev în clasa a XI-a la Liceul „Mihail Kogălniceanu” (LMK) Vaslui, care a câștigat medalia de bronz la Olimpiada de Informatică a Europei Centrale și Vlad-Gabriel Sîmbotin, elev în clasa a XI-a la LMK, care a primit medalia de argint la Olimpiada Internațională de Științe a Uniunii Europene. Alături de olimpici au primit bani și profesorii care i-au îndrumat și ajutat să obțină aceste distincții.

Le-a venit mintea la cap! După ce au rămas fără pensie, din cauza propriei lor neglijențe, își vor primi din nou banii

de Roxana NĂSTASĂ

După ce Casa Județeană de Pensii (CJP) Vaslui a lăsat 538 de elevi și studenți fără pensii de urmaș, în luna octombrie, din cauza că nu au adus adeverință care să ateste că-și continuă studiile, începând cu luna aceasta, 426 de elevi din cei cu pensiile suspendate își vor primi drepturile înapoi, inclusiv pe luna trecută.

Elevii din județul Vaslui care beneficiază de pensie de urmaș și nu au adus adeverința care să ateste faptul că își continuă studiile, nu și-au mai primit banii. Conform datelor oferite de reprezentanții CJP Vaslui, în această situație s-au aflat 538 de elevi, luna trecută.

Luna aceasta, însă, 426 dintre aceștia s-au gândit că ar fi cazul să aducă adeverințele, motiv pentru care își vor primi din nou pensiile, inclusiv pe luna octombrie.

“În prezent, au mai rămas 112 elevi cu pensiile de urmaș suspendate. Reluarea plății se va face în luna următoare a prezentării adeverințelor de studii, cu acordarea retroactivă a drepturilor de pensie suspendate”, ne-a declarat Isabel Bogdan, directorul CJP Vaslui.

De pensie de urmaș beneficiază, în situația decesului asiguratului sau pensionarului, copiii până la vârsta de 16 ani, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani și pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute mai sus. Cuantumul pensiei de urmaș este 400 de lei lunar.

Două școli din Bârlad vor primi câte 5.000 de lei

de Roxana NĂSTASĂ

trofeu-scoala-europeanaMinisterul Educației și Cercetării Științifice a publicat ordinul prin care vor fi acordați câte 5.000 de lei pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar, câștigătoare în cadrul competiției de obținere a certificatului „Școala europeană”, ediția 2015.

La nivelul județului Vaslui sunt două unități, din Bârlad. Este vorba de Școala „George Tutoveanu” (Scoala nr. 11) și Scoala „Manolache Costache Epureanu” (Scoala nr. 9).

Din 60 de unități de învățământ de la nivel national care au obținut acest certificat în 2015 și vor primi bani, cel din Bârlad ocupă primele poziții, Școala “George Tutoveanu” fiind chiar prima din toate, cu 185 de puncte.

„Sumele vor fi utilizate de către fiecare unitate școlară pentru dotări. Decizia privind bunurile care vor fi achiziționate aparține conducerii fiecărei unități de învățământ”, se arată în ordinul de ministru.

Odată obținut, certificatul „Școală Europeană” este valabil pentru o perioadă de trei ani, după care școala trebuie să candideze din nou pentru a reconfirma titlul obținut.

Nu or fi tot minciuni? – Ministerul Finantelor promite judetului Vaslui bani multi pentru reabilitarea drumurilor

de Marian Mocanu

Sunt sperante ca bugetul de anul viitor al Consiliului Județean Vaslui sa fie mai mare cu 40 milioane lei față de acest an, conform estimarii Ministerului Finantelor Publice. În estimare sunt menținute toate investițiile și programele aflate în derulare, dar și unele noi. Dacă acest proiect va fi materializat, ar trebui ca majoritatea drumurilor județene să fie reparate, fiind prevăzute 83 milioane lei, de aproape 15 ori mai mult decât în acest an.

Creșterea economică de 3,4% anunțată pentru anul 2016, va aduce mai mulți bani în județul Vaslui. Cel putin, acestea sunt semnalele primite de autoritatile judene din partea reprezentantilor Ministerului Finantelor Publice. Potrivit unei scrisori a ministerului, Consiliul Județean (CJ) Vaslui va avea anul viitor un buget de 336,39 milioane lei, cu 39 milioane lei mai mare ca în acest an.

Numai din sume defalcate din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate se vor primi aproape 100 milioane lei, la care se adaugă alte 80 milioane lei pentru drumuri. Dacă pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județului creșterea este de peste 28 milioane lei, pentru drumuri, creșterea este una explozivă, așa cum se exprima Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

Cu cele 83 milioane lei, sumă de aproape 15 ori mai mare decât în acest an, ar trebui să se reabiliteze o bună parte din drumurile județene. Să vedem atunci ce scuze vor mai fi invocate pentru gropile din asfalt!
Din restul bugetului, conform estimării, suma de 94,67 milioane lei este alocată pentru instituțiile, acțiunile și activitățile ce se finanțează de la bugetul local, pentru ca acestea să-și desfășoare activitățile în mod optim.

“Se va continua programul <Cornul și laptele>, dar și finanțarea substanțială a Spitalului Județean de Urgență, a Direcției Generale pentru Protecția Copilului și Asistență Socială, a celor două centre medico sociale de la Băcești și Codăești, dar și finanțarea festivalurilor <Constantin Tănase> și <Hora din străbuni>. Pentru toate instituțiile și serviciile publice care sunt sub autoritatea Consiliului Județean au fost prevăzute fonduri, astfel încât acestea să-și desfășoare activitatea în condiții optime din punct de vedere financiar”, a declarat președintele Dumitru Buzatu, la prezentarea proiectului de buget pentru anul 2016 făcută în fața consilierilor județeni.

Alte importante sume de bani, inclusiv din credite interne sau externe, vor fi dirijate către cele două mega proiecte aflate în derulare, respectiv „Sistemul integrat de management a deșeurilor din județul Vaslui” și „Reabilitarea sistemului de apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești”. Rămâne de văzut dacă cele două proiecte, mult întârziate din cauza documentațiilor, vor ajunge totuși la o finalitate!

În ce să investești: direct în acțiuni la bănci, sau în SIF-uri?

SIF-urile permit investitorilor să ia mai ieftin expunere la acțiunile băncilor de pe bursă, dar cei cu toleranță la risc pot câștiga mai mult și mai repede dacă își plasează banii direct. 

Toate SIF-urile „împachetează“ practic acțiuni ale celor trei bănci cotate la București, anume Banca Transilvania (TLV), BRD și Erste Bank (EBS), dar una dintre ele, Oltenia (SIF5), oferă acces și la acțiunile necotate ale BCR. Achiziționând o singură acțiune a unui SIF, investitorul obține practic expunere la câteva milioane de acțiuni ale unei bănci.

Investiția indirectă este mai ieftină decât cea directă, deoarece acțiunile SIF-urilor se tranzacționează pe bursă la un preț mai mic decât valoarea unitară a portofoliului.

Investitorul va resimți însă mai greu evoluția pozitivă (dar și negativă) a acțiunilor bancare, a căror performanță operațională este conectată la sănătatea economiei în ansamblu.

„Evoluția acțiunilor unei bănci se va reflecta eventual doar parțial în dinamica acțiunilor unei SIF“, spune Mihai Căruntu, analist financiar la BCR

Sursa: money.ro

Sprijin pentru apicultori

de Marian MOCANU
Deși, în județul Vaslui, apicultura este bine dezvoltată, crescătorii de albine nu prea au accesat fonduri europene în cadrul programului Național apicol 2014 – 2016. Până la sfârșitul lunii august, data limită de depunere a cererilor, o singură asociație apicolă din județ a accesat aceste măsuri și  asta doar pentru achiziționarea de medicamente. În total, APIA Vaslui a plătit apicultorilor din județ doar 57.626 lei, mai puțin de 2% din suma totală plătită la nivel național.
În ultimii ani apicultura a reînceput să ia avânt și în județul Vaslui, cu atât mai mult cu cât a crescut cererea atât pentru miere de albine, cât și pentru alte produse apicole. Mulți dintre noii crescătorii de albine încă practică această meserie din plăcere sau pentru consum personal, nefiind înscriși în vreo asociație. În aceste condiții ei nu pot beneficia de măsuri de sprijin care să le permită dezvoltarea afacerii.
Conform Programului Național Apicol 2014 – 2016, apicultorii pot beneficia de sprijin financiar atât pentru asistență tehnică, combaterea varroozei, ori achiziționarea de stupi sau chiar de familii de albine. Trebuie spus că măsurile prevăzute și aprobate în Programul Național Apicol sunt finanțate 50% din fonduri europene și 50% din buget național. Beneficiarii Programului Național Apicol pentru perioada 2014 – 2016 sunt: apicultori, persoane fizice și juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit OUG nr. 44/2008, organizate în asociații de crescători de albine, federații, uniuni apicole, cooperative agricole sau grupuri de producători recunoscute, conform legislației în vigoare. Doar aceștia pot accesa aceste măsuri de sprijin.
La nivelul județului Vaslui, până la sfârșitul lunii august, termen limită de depunere a cererilor de ajutor, o singură asociație a crescătorilor de albine a făcut acest lucru, pentru un număr de 64 membri. Toate solicitările au fost făcute în vederea decontării contravalorii medicamentelor folosite pentru combaterea varroozei. Cât despre ajutor pentru susținerea refacerii efectivului de familii de albine pe teritoriul național, prin decontarea contravalorii, fără TVA, a achiziției de mătci și familii de albine, nu a fost depusă nici o cerere, asta cu toate că sumele alocate pentru acest an au fost foarte mari. Suma totală plătită de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui este doar de 57,626 lei, sumă foarte mică comparativ cu suma totală achitată la nivel național.

Ajutor pentru fermierii afectați de secetă

de Marian MOCANU
 
Fermierii care au avut de suferit din cauza secetei pedologice din acest an vor primi un ajutor de stat. Aceste compensații financiare vor fi acordate diferențiat, în funcție de culturile declarate calamitate și de procentul de calamitare constatat cu ocazia verificărilor făcute de comisiile locale special înființate în acest sens. La nivelul județului Vaslui ar urma să primească acest ajutor de stat un număr de 7.373 de fermieri, pentru o suprafață totală de peste 135 mii hectare teren agricol. Valoarea totală este de 640 milioane lei.
Deși încă de la începutul verii era clar că acest an agricol va fi secetos, abia acum guvernanții au decis să ajute producătorii agricoli calamitați. Astfel, la sfârșitul săptămânii trecute a fost emisă o Ordonanță de Urgență pentru instituirea unui ajutor de stat prin acordarea de compensații producătorilor agricoli grav afectați de efectele secetei severe din perioada aprilie – septembrie a acestui an. Agricultorii care își pun speranță în aceste compensații menite a le mai atenua pierderile vor mai avea însă de așteptat până vor primi banii în conturi. Asta pentru că se așteaptă răspunsul Comisiei Europene cu privire la notificările transmise în acest sens de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Se speră însă ca acest ajutor de stat să fie plătit până la sfârșitul anului. 
Conform comunicatului de presă a guvernului, vor beneficia de aceste compensații producătorii agricoli înregistrați în evidențele APIA care au depuse cereri unice de plată aferente anului 2015 și care, în urma controalelor administrative, sunt declarați eligibili pentru schema de plată unică pe suprafață aferentă acestui an. Plata compensatorie urmează să se acorde diferențiat, în funcție culturile agricole și de procentul de calamitare înscris în procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor eliberate de comisiile locale special constituite în acest sens. „Autorizarea beneficiarilor și sumelor cuvenite, precum și înregistrarea obligațiilor de plată se efectuează după primirea Deciziei (CE) privind aprobarea acordării ajutorului de stat. Se preconizează că de prevederile prezentului act normativ vor beneficia circa 173.500 producători agricoli, dintre care 165.100 persoane fizice și 8.400 persoane juridice. Valoarea totală a despăgubirilor este de maximum 640 milioane lei”, se arată în comunicatul de presă transmis de guvern.
La nivelul județului Vaslui au fost eliberate 7.373 procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor, din care 366 sunt ale societăților comerciale și agricole, iar 7.007 aparțin producătorilor agricoli individuali, asociațiilor crescătorilor de animale sau altor categorii de mici fermieri. În total, conform unei situații centralizate la nivelul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, seceta a afectat în proporție de minim 30% nu mai puțin de 135.021 ha, aproape o treime din întreaga suprafață agricolă a județului.

Dorinta romanilor de a cheltui ramane la un nivel scazut. Veniturile, suficiente doar pentru acoperirea nevoilor de zi cu zi

Dorinta romanilor de a cheltui ramane la un nivel scazut, iar veniturile sunt de regula suficiente doar pentru acoperirea nevoilor de zi cu zi. 

“Anul trecut, economia romaneasca a inregistrat progrese. In trimestru  II 2015, PIB a inregistrat o valoare cu 3,3 procente mai mare fata de cea din aceeasi perioada a anului precedent. Desi previziunile economice in T 3 au scazut cu 2,8 puncte pana la nivelul actual de 18,5 puncte (indicator GfK pentru Climatul de consum al GfK n.r.) , comparativ cu aceeasi luna a anului trecut, s-a inregistrat o crestere semnificativa de aproape 15 puncte”, potrivit studiului GfK Climatul de consum.

Cresterea economica are de asemenea un efect pozitiv asupra asteptarilor cetatenilor in ceea ce priveste veniturile.

“In septembrie, indicatorul corespunzator a crescut cu doar 2,8 puncte pana la 21,3 puncte, comparativ cu iunie. Cu toate acestea, in contextul comparatiei cu aceeasi luna a anului trecut, cresterea este relativ mare, de 16 puncte. In ciuda acestui fapt, veniturile sunt de regula suficiente doar pentru acoperirea nevoilor de zi cu zi. Pe cale de consecinta, dorinta de a cheltui in Romania ramane la un nivel scazut. Cu -6,4 puncte, aceasta continua sa se situeze in intervalul negativ, desi o crestere de 5,1 puncte a fost inregistrata in raport cu iunie”,anunta GfK.

 In context european, evenimentele din Grecia, crizele si razboaiele din Orientul Apropiat si Orientul Mijlociu si problema refugiatilor au afectat starea de spirit a consumatorilor din Europa in T3.

“Climatul de consum EU28 a scazut din iunie cu jumatate de punct, ajungand la 10,3 puncte. (…) In linii mari, situatia din tarile care fac obiectul studiului este foarte diferita. In unele tari, cei care au stat in principal la baza generarii unui anumit scepticism economic au fost factorii psihologici, cum ar fi crizele care ii preocupau din ce in ce mai mult. In multe cazuri, evaluarile de catre cetateni ale previziunilor in materie de economie si venituri, precum si intentia de cumparare erau superior negative estimarilor determinate pe baza cifrelor emise la nivel intern. Cu toate acestea, in alte tari, aspecte precum cresterea economica si somajul au ramas in prim-plan, si, astfel, au fost responsabile de impactul asupra indicatorilor individuali”, arata studiul citat.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Cum poate fi cumpărată simpatia profesorilor de părinții cu dare de mana – Noi metode parșive pentru colectarea fondului clasei

de Roxana NĂSTASĂ

Fondul clasei și fondul școlii, acei bani pe care îi dau elevii la începutul fiecărui an școlar, stârnesc din nou controverse. Anul trecut, oficialii din Educație au interzis colectarea banilor de către profesori. Acest lucru a dispărut, însă se practică o nouă formă, de care nici reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Vaslui nu sunt străini. Banii se strâng acum sub forma unei așa-zise donații gestionate de reprezentanții părinților. Practic, școala își acoperă cheltuielile pentru diverse îmbunătățiri și lucruri, din banii părinților. Nu din bugetul statului, așa cum ar fi normal.

Banii pe care mulți părinți îi au de dat la școală la început de an școlar le dau mari bătăi de cap, mai ales celor cu posibilități financiare reduse. Pe lângă caiete speciale, auxiliare, culegeri, rechizite și alte asemenea cerințe, în unele școli se mai practică și fondul școlii. Situații în care părinții trebuie să dea bani, pentru că altfel nu sunt în rând cu ceilalți nu sunt puține.

În acest sens, elevii din țară, reprezentați de Consiliul Național al Elevilor cer interzicerea acestuia, pe motiv că încurajează statul să nu dea bani pentru Educație, pe principiul că merge și așa, oricum se face treaba la clasă cu banii părinților. Cei de la Consiliul Elevilor au propus ca în noua Lege a Educației cei care cer bani dar și cei care dau pentru fondul școlii să fie sancționați. Aceștia refuză să mai plătească fondul școlii întrucât consideră că acesta dăunează învățământului.

Scoaterea definitivă a fondului școlii nu reprezintă însă o soluție, deoarece acesta se poate practica sub o altă formă. Părinții pot face donații școlii sau pot colecta banii prin Consiliul părinților, printr-o hotărâre care obligă minoritatea să se supună majorității. La fel ca în cazul fondului clasei. Și în acest caz, elevii ar putea fi obligați în continuare să dea acei bani ceruți pentru școală.

Surse din cadrul ISJ Vaslui ne-au declarat că atât timp cât cadrele didactice nu cer bani pentru un anumit lucru, și atât timp cât inițiativa vine din partea părinților, cu condiția să nu fie obligați toți să contribuie, inclusiv cei cu probleme financiare, nu e nimic ilegal. Ba mai mult, în astfel de situații în care părinții vor ca ai lor copii să aibă la școală anumite utilități și-și permit să le achiziționeze, profesorul nu se poate opune să spună că nu vrea acel lucru. Ba chiar, pentru aceste lucruri achiziționate se face și act de donație pentru școală, totul fiind legal, iar în cazul în care părinții renovează ceva sau muncesc pentru școală se numește voluntariat. Așadar, fără amestecul profesorilor și diriginților, nimic nu este ilegal, spun reprezentanții educației din județ. Despre aspectul moral al problemei, silenzio stampa!

Din pacate, acest reprobabil e alimentat in special de părinții cu bani, dornici sa castige simpatia cadrelor didactice. Sătui de dat bani, unii părinți refuză să mai cotizeze, și-și mută copilul la o altă școală, unde nu se cer bani. Practica există însă în mai tot sistemul, așa că reprezentanții elevilor îi cer oficial ministrului Educației să o stopeze.

„Am dat bani pentru videoproiector, pentru jaluzele. Înțeleg că lipsesc multe lucruri în școală și e nevoie, dar nu noi ar trebui să le facem. Îți permiți, ai, nu, nu. Guvernul ce face?”, a spus un părinte.

„Ba trebuie refăcută aia, ba e nevoie de aia și tot așa. Asta este școala gratuită de stat? Am noroc că am numai un copil la școală, că altfel era jale”, a mărturisit o mamă.

Astfel, adunate, toate aceste „contribuții benevole“ ajung să-i sperie pe unii părinți care trebuie să dea o bună parte din salariul pe o lună. Până la o decizie definitivă în acest sens însă, părinții nu pot decât să se plângă în continuare de sumele exagerate cu care hotărăsc să contribuie alți părinți mai avuți.

 

 

 

Bani pentru investiții de utilitate publică în mediul rural

de Marian MOCANU

Primăriile din mediul rural, dar și ONG-urile, au iar posibilitatea să obțină finanțări din fonduri europene nerambursabile pentru diferite investiții în infrastructură, inclusiv pentru protejarea patrimoniului cultural. Pe 24 septembrie, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a deschis mai multe sesiuni de depunere de proiecte în acest sens, suma totală alocată pentru investiții în mediul rural fiind de aproape 675 milioane euro. Sunt eligibile proiecte atât pentru modernizarea drumurilor ori de realizare de rețele de apă sau canalizare, construirea de creșe și grădinițe, dar și pentru dezvoltarea infrastructurii agricole.

Autoritățile publice locale și ONG-urile pot solicita, începând cu 24 septembrie, fonduri nerambursabile pentru investiții de utilitate publică în mediul rural. În această sesiune de depunere a proiectelor deschisă prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale sunt puse la dispoziție 552.000.000 euro pentru investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică, 97.000.000 euro pentru investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural (ambele prin submăsura 7.6) și 25.000.000 euro pentru investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii de acces agricolă (submăsura 4.3 – componenta agricolă). Trebuie spus că submăsura 7.2 a luat locul măsurii 322 din Programul de dezvoltare Rurală 2007 – 2013 prin care multe comune au accesat fonduri pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii. Acesta a fost până acum principala sursă de finanțare pentru realizarea rețelelor de apă și canalizare, ori reabilitarea drumurilor comunale, sau construirea de școli, grădinițe, cămine culturale ori centre sociale. Primăriile au acum posibilitatea ca, până la data de 18 decembrie 2015, să depună noi proiecte.

„Încurajăm și vom susține toate comunitățile să depună proiecte pentru modernizarea infrastructurii în mediul rural. Doar astfel se poate reduce decalajul între sat și oraș, doar astfel se poate stopa exodul de populație din mediul rural spre cel urban sau chiar în străinătate”, a declarat Alin Trifu, directorul OJFIR Vaslui.

În ceea ce privește proiectele de investiții depuse în cadrul submăsurii 7.2 (Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară) pot avea beneficiari publici, respectiv comunele și asociațiile acestora, dar pot depune proiecte inclusiv ONG-uri. Acestea din urmă pot accesa fonduri doar pentru construcția sau modernizarea de grădinițe, creșe și infrastructură tip after-school. În ceea ce privește beneficiarii publici, aceștia pot accesa fonduri europene nerambursabile pentru realizarea, modernizarea sau extinderea infrastructura de drumuri, apă sau apă uzată. Și în acest caz, finanțarea nerambursabilă acordată în cadrul acestei submăsuri va fi 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele depuse de autoritățile publice locale și ONG-uri care sunt negeneratoare de venit sau în cazul proiectelor pentru apă sau apă uzată. Finanțarea nu va depăși 1.000.000 euro/ comună, pentru investiții care vizează un singur tip de sprijin, respectiv doar unul dintre obiective ca drumuri, rețea de apă sau rețea de canalizare sau apă uzată.

Pentru investițiile care vizează înființarea de rețele de apă și apă uzată în mediul rural, finanțarea este de maximi 2.500.000 euro/comună, iar pentru extinderea rețelelor existente, nu mai mult de 1.500.000 euro. Sunt eligibile și proiectele colective, depuse de Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitare din care fac parte exclusiv comune sau proiecte care vizează mai multe comune. În acest caz, valoarea finanțării este de maxim 4.000.000 euro, fără a depăși valoarea maxima per comună pentru fiecare tip de sprijin. În cadrul submăsurii 7.2 se mai acordă sprijin pentru proiectele de infrastructură educațională/ socială, iar valoarea acestora va fi de maxim 500.000 euro.

În cazul proiectelor depuse de ONG-uri, finanțarea nerambursabilă acordată va fi de maxim 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit care vizează infrastructura educațională (grădinițe) și socială (creșe și infrastructura de tip after-school) și nu va depăși 100.000 euro.

Bani pentru infrastructura agricolă

În cazul submăsurii 7.6 „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”, pot beneficia de fonduri europene nerambursabile comunele, ONG-urile, unitățile de cult și persoane fizice autorizate sau societăți comerciale care dețin în administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B. Finanțarea nerambursabilă acordată în cadrul acestei submăsuri este 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de venit și nu va depăși 500.000 euro. Totodată, sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei submăsuri este 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de venit, suma maximă ce poate fii accesată fiind de 200.000 euro. Această submăsură va oferi sprijin financiar pentru protejarea, prin întreținere, restaurare și modernizare a obiectivelor de patrimoniu cultural de interes local, așezăminte monahale inclusiv a așezămintelor culturale – cămine culturale.

Prin intermediul submăsurii 4.3 – Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice, componenta infrastructură de acces agricolă, pot depunde cereri spre a primi finanțare atât Unitățiile Administrativ – Teritoriale, dar și asociații ale acestora, respectiv Asociații de Dezvoltare Intercomunitare, sau parteneriate public private de tipul Grupurilor de Acțiune Locală. Rata sprijinului public nerambursabil pentru modernizarea infrastructurii agricole va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 1.000.000 Euro/proiect pentru drumurile agricole de acces. Cheltuielile eligibile pentru sprijinul FEADR sunt limitate la cheltuieli pentru construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme respectiv căi de acces din afara exploatațiilor agricole. Proiectele cu punctaj egal se vor departaja după lungimea drumului realizat prin proiect, fiind declarate câștigătoare cele cu lungime mai mare.

Pentru componenta Infrastructura de acces agricolă a submăsurii 4.3, pentru Submăsura 7.2 și pentru Submăsura 7.6, cheltuielile de consultanță și pentru managementul proiectului sunt eligibile dacă respectă condițiile prevăzute de Regulamentul Uniunii Europene nr. 1305/2013 și se decontează proporțional cu valoarea fiecărei tranșe de plată aferente proiectului. Excepție fac cheltuielile de consultanță pentru întocmirea dosarului cererii de finanțare care se pot deconta integral în cadrul primei tranșe de plată.

Amintim tuturor celor interesați să acceseze fonduri eurepene nermbursabile pentru infrastructură și nu numai, că pot consulta pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info variantele finale ale Ghidului Solicitantului pentru submăsurile de finanțare din cadrul PNDR 2020 lansate azi. Proiectele se pot depune numai online, fiind evaluate la centrul regional al AFIR, iar data limită de depunere a documentațiilor este 18 decembrie 2015”, a adăugat Trifu.

Oportunități pentru fermieri

de Marian MOCANU

Peste șase milioane de euro au accesat fermierii vasluieni în cadrul submăsurile de finanțare deschise în acest an din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Cele mai multe dintre cererile de finanțare nerambursabilă au fost depuse pentru submăsura 6.1 – „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Deja, au fost epuizate fondurile puse la dispoziție fermierilor din sectorul vegetal în această sesiune.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat la sfârșitul lunii septembrieau fost epuizate fondurile pentru acordarea de finanțare nerambursabilă pentru sectorul vegetal din cadrul submăsurii 4.1 ,,Investiții în exploatații agricole’’. Valoarea totală nerambursabilă a tuturor cererilor de finanțare depuse până în acest moment a atins nivelul maxim al valorii publice disponibile pentru această sesiune de depunere, mai precis 120% din alocarea disponibilă de 72.021.933 euro. AFIR primește în continuare cereri de finanțare pentru celelalte sectoare, zootehnic, zona montană și ferme de familie, din cadrul submăsurii 4.1, sesiunea de depunere fiind deschisă până la 30 octombrie.

„La nivelul județului Vaslui, submăsurile de finanțare deschise în acest an din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 au avut succes, fiind depuse până acum un număr de 28 de proiecte. Valoarea totală a fondurilor accesate de fermierii vasluieni prin intermediul Oficiul pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) se ridică la 6.363.505 euro. Este un lucru mai mult decât îmbucurător, deoarece acești bani vor contribui la dezvoltarea satelor, iar cei care au accesat aceste proiecte devin un exemplu de urmat și pentru alte persoane din colectivitate care, la rândul lor, vor încerca și ei să acceseze noi fonduri”, a declarat Alin Trifu, directorul AJFIR Vaslui, la ședința Colegiului Prefectural de miercuri, 30 septembrie.

Din totalul de 28 cereri de finanțare depuse în acest an, cele mai multe, 13, au fost pentru submăsura 6.1 “Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Alte zece proiecte depuse la OJFIR Vaslui au fost pentru submăsura 4.1 “Investiții în exploatații agricole”. În ceea ce privește investițiile în activități nonagricole ce putea fi accesate în cadrul sesiunilor de depunere de cereri de finanțare deschise de la începutul acestui an, au fost depuse trei proiecte în cadrul submăsurii 19.1 “Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală”, și câte un proiect pentru submăsurile 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” și 6.4 “Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”. În curând, se așteaptă deschiderea de noi sesiuni de depunere a proiectelor destinate accesării, de către fermieri, de fonduri europene nerambursabile.

Consiliul Județean împarte sărăcia!

de Marian MOCANU

Conform estimărilor primite din partea Ministerului Finanțelor, județul Vaslui va primi anul viitor cu peste 180 miliarde lei vechi mai puțini bani față de anul 2014! Azi urmează să fie aprobată repartizarea pe Unități Administrativ Teritoriale (UAT) a cotei de 20% din sumele defalcate din venituri la bugetul de stat pe anul 2016 și estimările pentru anii 2017 – 2019 ce revin consiliului Județean Vaslui pentru echilibrarea bugetelor locale. Algoritmul după care se distribuie acești bani este cumva o nebuloasă, dat fiind că comunele Ștefan cel Mare, Crețești, Fruntișeni, Gârceni, Lipovăț, Voinești și Zorleni vor primi cele mai mari sume, în timp ce alte UAT-uri primesc practic sume infime, de puțin peste o sută de mii de lei. Ca și în acest an, cea mai mică sumă, 54.000 lei, o va primi comuna Drânceni. În schimb, la orașe și municipii, toți primesc de la CJ parte egală, 804.000 lei, nici măcar de două ori mai mult decât primește comuna Crețești. Începând cu anul 2017, banii alocați echilibrării bugetelor locale vasluiene vor fie ceva mai mulți, până aproape de nivelul anului 2014!

Consilierii județeni sunt chemați azi să aprobe proiectul de hotărâre privind repartizarea pe Unități Administrativ Teritoriale a cotei de 20% din sumele defalcate din venituri la bugetul de stat pe anul 2016 și estimările pentru anii 2017 – 2019 ce revin consiliului Județean Vaslui pentru echilibrarea bugetelor locale. Acești bani, provenind din sume defalcate din TVA și cote defalcate din impozitul pe venit, sunt distribuiți conform unui algoritm al Ministerului Finanțelor Publice pe baza unei prognoze macroeconomice pe perioada 2016 – 2019. Aceste estimări vor trebui să stea la baza construirii bugetelor locale în următoarea perioadă. Nimeni nu știe cum vor putea funcționa primăriile cu atât de puțini bani ce vor fi alocați de la bugetul de stat și eventual pe baza resurselor proprii, respectiv prin încasările de taxe și impozite locale, ori venituri din închirieri. Se pune accentul pe atragerea de fonduri din alte surse, în special bani europeni, însă lipsa resurselor proprii va fi o mare problemă în asigurarea cofinanțării proiectelor de investiții și dezvoltare.

Așa cum afirmă Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, în expunerea de motive a proiectului de hotârăre, „Vă informez că sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale repartizate județului Vaslui pentru anul 2016 se cifrează la 51.257 lei, față de 69.273 lei în anul 2014. (…) Situația necesarului de fonduri, precum și sumele care se vor asigura de la bugetul de stat în următorii patru ani vor fi diferite față de cele pe care le avem la această dată, deoarece acestea vor fi actualizate funcție de evoluția economiei naționale”. Cu alte cuvinte, județul Vaslui, unul din cele mai sărace din țară, va primi mai puțini bani față de acum doi ani. Abia prin 2019 s-ar putea ca județului Vaslui să-i fie repartizate sume pentru echilibrarea bugetelor locale la nivelul anului 2014. Și asta poate pentru că se apropie alegerile din 2020!

Teoretic, algoritmul de distribuirea sumelor defalcate din TVA și cote defalcate din impozitul pe venit ține cont de numărul de locuitori ale fiecărui UAT, suprafața de teren intravilan și de impozitul pe venit încasat de la locuitori, aceste sume fiind diminuate în funcție de gradul scăzut de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Este interesant faptul că, totuși, unele comune, cu un grad de colectare mare, prinesc mai puțini bani decât altele, cu un grad de colectare mai mic.

Consiliul Județean Vaslui are de repartizat un procent de 20% din totalul sumelor defalcate din TVA și din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, în total suma de 23.848.000 lei pentru anul 2016. Cea mai mare sumă, 639.000 lei, va fi repartizată, ca de obicei, comunei Ștefan cel Mare, urmată de Zorleni, 554.000 lei, Voinești, 542.000 lei, Crețești, Fruntișeni, Gârceni, Lipovăț, câte 433.000 lei. Cei mai puțini bani, câte doar 54.000 lei, îi vor primi în anul 2016, comunele Drânceni și Muntenii de Jos, comune care, la începutul acestui an, nu au primit nici un leu de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor proprii. Urmează comunele Codăești, Gherghești, Oșești, Pogana, Stănilești și Tătărăni, care vor primi doar puțin peste o sută de mii de lei, practic banii pentru plata salariilor angajaților din primărie pentru câteva luni de zile. Ca un făcut, majoritatea primarilor din comunele cărora le-au fost alocate cei mai puțini bani provin din alte partide decât cele aflate acum la guvernare!

Orașele Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești vor primi de la bugetul de stat câte 804.000 lei pentru echilibrarea bugetelor locale, iar Murgeniul cu o mie de lei mai puțin. Conform estimărilor finanțiștilor, în anii 2018 și 2019, Consiliul Județean Vaslui va avea de repartizat câte 29,231 milioane lei, cea mai mare sumă, 783.000 lei revenind (mai încape îndoială!) tot comunei Ștefan cel Mare, iar între cele mai slab finanțate, alături de Drânceni și Muntenii de Jos, va fi și comuna Poienești, acestea urmând a primi doar câte 66.000 lei! Cu alte cuvinte, cei bogați vor rămâne tot bogați, cei săraci vor sărăci mai mult! Din păcate, acest lucru se aplică la nivelul întregului județ, care, și în următorul „cincinal” va rămâne tot printe cele mai sărace și subfinanțate județe din țară.

Tabel cu modalitatea în care vor fi împărțiți banii

Alți bani, altă distracție – Repartitoarele, din nou obligatorii

de Marian MOCANU

Conform Legii 121/2014, privind eficiența energetică, românii sunt obligați ca, până la sfârșitul anului, să treacă la contorizarea individuală. Legea se aplică inclusiv în cazul celor branșați la sistemul centralizat de furnizare a căldurii. La Vaslui, s-a renunțat la sistemul de calculare a facturilor la încălzire în funcție de repartitoarele de căldură după ce firma care ar fi trebuit să facă acest serviciu nu a reînoit contractul cu Termprod.

Termprod SA Vaslui, societatea care furnizează căldură în sistem centralizat, ar putea trece din nou la calcularea consumului de agent termic pe baza repartitoarelor de costuri montate pe calorifere. Acest lucru va deveni obligatoriu începând din luna decembrie a acestui an, conform Legii 121/2014 privind eficiența energetică.

„În cazul în care încălzirea/răcirea sau apa caldă pentru o clădire sunt furnizate din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, este obligatorie montarea contoarelor de energie termică în punctele de delimitare/separare a instalațiilor din punctul de vedere al proprietății sau al dreptului de administrare. În imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este obligatorie montarea contoarelor până la 31 decembrie 2016 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire și apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație. În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate imobiliară în parte”, se arată în articolul 10 a legii 121/2014.

În aceste condiții, cei circa 730 de abonați ai Termprod ar putea fi obligați să-și instaleze repartitoare de costuri, asta în cazul în care nu au deja montate astfel de aparate. Trebuie spus faptul că, în municipiul Vaslui, în anul 2010, pe vremea fostei societăți de termoficare, Termica SA, se trecuse la calcularea facturilor de căldură pe baza consumurilor individuale, respectiv pe baza citirilor repartitoarelor de costuri.

Cei mai mulți dintre abonați și-au instalat respectivele aparate pe cheltuiala proprie, contra unor sume de 70 – 100 lei/repartitor, iar facturile nu mai erau calculate paușal, ci pe baza consmurilor efective. Pentru mulți dintre consumatori, acest lucru a însemna o reducere substanțială a cheltuielilor, dat fiind faptul că au avut astfel posibilitatea să reducă consumul, incluisv prin închiderea caloriferelor în camerele care nu erau folosite.

Ulterior, după ce Termica SA a intrat în faliment, serviciul de asigurare a căldurii în sistem centralizat fiind asigurat de o altă societate nou înființată, Termprod SA, societatea botoșăneană ISTA, care asigura citirea repartitoarelor și calcularea facturilor nu a mai reânoit contractul cu noul operator. În aceste condiții, s-a revenit la modul de plată paușal, cu creșterea semnificativă a facturilor.

Datorită noilor prevederi legale, Termprod SA va trebui să caute o nouă societate care să preia serviciul de calculare a consumurilor de căldură pe timpul iernii.

„Reintroducerea modului de cașcul a consumurilor de agent termic pe baza contoarelor individuale va trebui discutat cu primăria și se va putea face doar după adoptarea unei hotărâri în acest sens de către Consiliul Local a municipiului Vaslui. Dacă se va lua o decizie în acest sens, vom căuta o firmă serioasă care să se ocupe de montarea repartitoarelor le niște prețuri modice, și ulterior să preia calcularea costurilor individuale la încălzire. Aces lucru ar fi de un real ajutor și pentru noi, prin scăderea costurilor de furnizare a agentului termic, dar și pentru abonați, care vor plăti doar cât consumă, în funcție de posibilitățile fiecăruia. Poate astfel, abonații noștri vor fi mai motivați să-și achite facturile la încălzire”, a declarat Toderică Toma, directorul Termprod SA Vaslui.

În cazul în care obligativitatea contorizării individuale va intra în vigoare, abonații la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice vor fi supuși la noi cheltuieli, cu atât mai mult cu cât nu se știe dacă vechile repartitoare vor mai fi valabile. Ținând cont că, în general, au rămas abonați la sistemul centralizat persoanele cu venituri mici, care nu și-au permis instalarea de centrale termice individuale, noile cheltuieli ar putea fi o problemă! Chiar și în condițiile în care, pe termen lung, costul repartitoarelor ar putea fi amortizat prin valorile mai mici ale facturilor la încălzire.

Bona hoață! (VIDEO)

de Răzvan CĂLIN

O pereche de tineri căsătoriți din Bârlad a constatat cu stupoare că femeia pe care o angajaseră ca bonă pentru copilul lor obișnuia să le subtilizeze din casă diverse sume de bani, bijuterii și chiar haine. Oamenii au reușit să o dea în vileag pe bona hoață după ce au montat în casă mai multe camere de luat vederi. Ulterior, au sesizat Poliția Bârlad, care a organizat un flagrant, surprinzând-o pe bonă în plină acțiune.

Caz incredibil petrecut la Bârlad: o pereche de tineri căsătoriți din oraș au avut parte de șocul vieții lor în momentul în care au descoperit că femeia pe care o angajaseră bonă pentru copilul lor îi fura în mod sistematic. În decurs de câteva luni, bona acuzată de furt a reușit să îi ușureze de circa 5.000 de euro pe cei ce o angajaseră să aibă grijă de copilul lor.

Cei doi soți, care au dorit să-și păstreze anonimatul, ne-au povestit cu lux de amănunte tot ce s-a întâmplat. Undeva aproape de sfârșitul lunii mai 2015, oamenii au decis să angajeze o bonă care să aibă grijă de fiul lor cel mic, în vârstă de un an și jumătate. Așa că, la recomandările unor cunoștințe, au apelat și s-au înțeles cu Cătălina Preda Gânceanu, o femeie în vârstă de 47 de ani. La început, totul părea normal, bona părea că se achită de sarcini așa cum trebui, iar oamenii erau mulțumiți. Numai că armonia a început să se risipească din momentul în care părinții și-au dat seama că le tot dispar diverse sume de bani din casă. Au constatat că și unele bijuterii sau haine au făcut „picioare”.

„Mai avem un fiu în vârstă de trei ani, dar noi am angajat-o pe doamna Gânceanu Preda să aibă grijă de cel mic. În plus, mai trebuie să presteze și alte activități de menaj prin casă, atât timp cât atenția nu-i era solicitată de copilul cel mic. Adică atunci când acesta dormea, spre exemplu, ea trebuia să mai dea cu o mătură sau alte activități de menaj. Pentru toate acestea o plăteam cu 800 de lei pe lună. Plus că dacă avea nevoie de ceva nu se punea problema, o ajutam imediat”, ne-a povestit tânăra mamă.

Din momentul în care atât ea, cât și soțul, au realizat că ceva e putred, cei doi soți au decis să monteze în casă mai multe camere de luat vederi, bine ascunse însă, astfel încât alți ochi să nu le depisteze. După care s-au pus pe așteptat. În scurt timp, așteptările lor au fost răsplătite și, spre stupoarea lor, au constatat de pe filmările înregistrate de camerele de supraveghere că bona era cea care le subtiliza periodic diverse sume de bani.

„La început nu prea ne-a venit să o bănuim pe ea, pentru că părea o doamnă foarte cumsecade. Dar când am văzut-o pe înregistrări ne-am data seama că nu este așa cum pare. Vreau să vă spun că timp de o săptămână ne-a furat bani din casă în fiecare zi, diverse sume: de la 100 de lei, până la chiar 500 de euro. Cum prindea portofelul meu sau al soțului că era lăsat undeva prin casă profita de un moment în care nu era nimeni acolo și sustrăgea bani. Nu-i lua pe toți, ci sustrăgea fie o bancnotă, fie două sau trei”, ne-a mai spus mama celor doi copii.

Bona prinsă în flagrant cu ajutorul Poliției Bârlad!

Oamenii au mai constatat că și brățara din aur a copilului lor cel mic a dispărut, iar când au întrebat-o pe bonă, aceasta a spus că nu are habar. Culmea, mama copiilor a sesizat la un moment dat că fiica bonei (o adolescentă în vârstă de 16 ani) era îmbrăcată cu haine de ale ei. Atunci au realizat că le lipsesc din casă și diverse articole de vestimentație, îndeosebi dintre cele ale stăpânei casei.

Indignați de toată povestea, tinerii au sesizat Poliția Bârlad și în cursul zilei de luni, 7 septembrie, a fost organizat un flagrant. Condusă la sediul poliției, femeia a negat totul, dar în momentul în care oamenii legii au descoperit în geanta ei banii pe care tocmai îi subtilizase din portofelul tatălui copiilor, nu a mai fost atât de vehementă. Mai ales că, în prealabil, oamenii legii au marcat banii pe care omul îi avea în portmoneu.

„La un moment dat, bona a încercat să inducă ideea că totul este o înscenare pusă la cale de noi. Dar domnii de la poliție i-au prezentat probele, inclusiv înregistrările video și din acel moment nu a mai zis nimic. A spus doar că ea a furat de două ori, dar că tocmai vroia să pună banii înapoi. Ceea ce e o minciună, bineînțeles. Noi am vrut să facem acest caz public pentru ca nu cumva să pățească și alți oameni ca noi”, ne-a mai spus tânăra mamă.

În momentul de față, bona suspectată de furt face obiectul unei anchete penale, iar din estimările soților pentru care a lucrat, prejudiciul pe care l-ar fi provocat este de circa 5.000 de euro. Vorbim doar de bani și brățara de aur a copilului, în afară de hainele pe care le-a subtilizat.

5 greșeli financiare pe care le fac majoritatea oamenilor

Chiar dacă nu este scrisă pe hârtie, fiecare dintre noi avem o anumită strategie cu ajutorul căreia ne gestionăm banii, fie că am „moștenit-o” de la părinți, fie că am învățat-o în decursul timpului. Totuși, nu toate strategiile sunt la fel de eficiente, după cum se poate vedea în succesul financiar al unor persoane și în eșecul altora.

O strategie financiară implică numeroase elemente, însă pentru a te menține pe linia de plutire și pentru a aduna și ceva bani în plus, e suficient să eviți câteva dintre cele mai răspândite greșeli legate de bani pe care le fac majoritatea oamenilor.

Experții în finanțe personale au conturat 5 greșeli de bază pe care le comit cei mai mulți oameni când vine vorba de banii lor:

1. Nu economisesc pentru pensie
Desigur, este foarte greu să știi cu exactitate câți bani trebuie să pui deoparte pentru a avea la pensie nivelul de trai pe care ți-l dorești. Pentru a ști o sumă exactă pe care s-o pui deoparte lunar, trebuie să ții cont de dobânzile din piață, de evoluția instrumentelor de economisire și investiție, de inflație și de atâția alți factori. Asta nu înseamnă, însă, că subiectul de discuție trebuie evitat. Dimpotrivă, anii trec mai repede decât ne imaginăm și, dacă imediat după absolvirea facultății pensia pare un moment foarte îndepărtat, spre 40 de ani perspectiva se schimbă dramatic. Și, dacă nu ai economisit nimic până atunci, eforturile vor trebui să fie cu mult mai mari. Potrivit specialiștilor în finanțe personale, dacă vei economisi din primul an în care te-ai angajat echivalentul sumei de 100 de dolari lunar, poți fi convins că te vei bucura de o bătrânețe fără griji financiare.

2. Nu-și fac un buget
La început un buget personal, iar după căsătorie un buget al familiei, este dovada principală a organizării financiare. O persoană care are un buget nu va spune niciodată că nu știe pe ce s-au dus banii și nici nu va rămâne fără niciun leu până la salariu, din simplul motiv că este organizată cu banii. Un buget presupune organizarea pe hârtie a tuturor categoriilor de venituri și de cheltuieli încă înainte ca acestea să se întâmple. Având un buget, vei ști întotdeauna de unde poți să tai pentru a economisi și care sunt domeniile vieții unde trebuie să aloci mai mulți bani.

3. Își cumpără mașini noi
În cartea „Milionarul de la ușa vecină” („The Millionaire Next Door”) autorii Stanley și Danko, conturează imaginea unor americani care au ajuns milionari. Unul dintre lucrurile care îi ajută pe aceștia să ajungă și să rămână bogați este faptul că își cumpără mașini la mâna a doua. E adevărat, ei nu iau orice model de autoturism, ci doar unul de calitate care își menține valoarea pe parcursul timpului, cum ar fi un Lexus high-end. Apoi, la fiecare câțiva ani, vând mașina la aproximativ același preț cu care au cumpărat-o și își achiziționează apoi un alt automobil. Este util de știut că o mașină nouă își pierde valoarea în minutul următor celui în care ai ieșit pe poarta showroom-ului.

4. Nu au un fond de urgență
Urgențele li se întâmplă tuturor, la un moment dat. Și atunci, ai nevoie urgentă de sume relativ mari de bani într-un timp extrem de scurt. Dacă nu te poți asigura în niciun fel împotriva producerii urgențelor, cel puțin te poți asigura că ai niște bani puși deoparte care să-ți ofere un confort financiar atunci când ele se întâmplă. Experta în finanțe personale Suze Orman ne recomandă să avem un fond de urgențe în valoare cu veniturile noastre pe opt luni de zile. Cu siguranță, a economisi este mai ieftin decât a contracta rapid un credit sau de a deschide un overdraft.

5. Economisesc înainte de a-și plăti datoriile
Unii dintre specialiștii financiari îi încurajează pe oameni să înceapă să economisească indiferent de situația financiară în care se află. Totuși, dacă dobânda pe care o obții pentru economiile tale este mai mică decât dobânda pe care o plătești pentru datorii, atunci, de fapt, piezi bani. Așa că achitarea datoriilor trebuie să fie prioritară dacă vrei să-ți asiguri independența financiară. Pentru asta, asigură-te că rata pe care o plătești este mai mare decât minimul necesar și, în acest fel, creditul va fi stins mai repede decât perioada contractată inițial.

Sursa: money.ro

 

Bani mai mulți pentru sanitari

de Mihaela NICULESCU

Începând cu luna noiembrie, fondul de salarii pentru plata angajaților Spitalului de Urgență „Elena Beldiman” din Bârlad va trebui să fie mai mare, având în vedere Ordonanța de Guvern aprobată pe 26 august , privind creșterea cu 25% a salariilor personalului din sănătate.

Concret, spitalul va aloca lunar, în plus, aproximativ 750.000 de lei pentru plata salariilor, în care sunt incluse și gărzile medicilor a căror plată s-a majorat și ea. Banii vor veni de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui.

„Nu sunt fonduri pe care le vom aloca pur și simplu spitalelor. Cu siguranță că vor fi operate amendamente la HG 200/2014 și la Ordinul Ministrului Sănătății și Președintelui CNAS nr. 388/2015. Din punctul meu de vedere, cred că se impune o modificare a normelor de contractare și a tarifelor serviciilor prestate de spitale. Sursa principală de finanțare este CJAS. Aceasta asigură în proporție de 95% finanțarea spitalelor și doar restul este suportat de Ministerul Sănătății. Pentru vechile norme de contractare nu se poate vorbi de o majorare a fondurilor care să permită punerea în practică a Ordonanței de Guvern din 26 august 2015”, ne-a declarat Simona Polak, președinta CJAS Vaslui.

În cazul Spitalului „Elena Beldiman”, salariile înghit aproape 70% din bugetul alocat de CJAS. Trei milioane de lei se duc lunar pe salarii, doar 250.000 de lei pe medicamente, iar restul este utilizat pentru alte cheltuieli care includ și plata utilităților.

Mulți dintre angajații spitalului, mai ales din cadrul personalului sanitar, sunt sceptici privind alocarea la timp a sumelor necesare creșterii salariale. Parțial, temerea lor este justificată. În logica lucrurilor desfășurate până acum, un rol important îl are realizarea indicatorilor de către spitalul bârlădean. Dacă indicatorii nu vor fi îndepliniți, sumele primite de la CJAS vor fi, inevitabil, mai mici, iar pericolul de a nu fi onorate majorările salariale va fi real. În această conjunctură, medicii vor trebui să interneze doar cazurile care sunt realmente urgențe, iar internările de zi să fie întocmai respectate conform contractului.

Ordonanța care prevede majorarea salariilor personalului din sănătate nu a apărut încă în Monitorul Oficial. Salariile majorate vor putea fi acordate în noiembrie, în urma unei rectificări bugetare care va fi operată în octombrie.

CJ Vaslui a împărțit banii pentru drumuri

de Marian MOCANU

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a împărțit banii primiți în urmă cu o săptămână de la guvern, fonduri destinate reabilitării drumurilor comunale și județene. După ce și-au păstrat „partea leului”, respectiv 6,382 milioane lei din cele 8,532 milioane lei primite, șefii CJ au acordat și comunelor câte 25.000 lei, cu o singură excepție, Bunești Averești primind 100.000 lei. Cu banii primiți, primăriile își pot cumpăra două-trei mașini cu piatră pe care să o împrăștie măcar în centrul comunei. Restul satelor trebuie să mai aștepte, pentru că prin bugetele locale cam fluieră vântul.

În cadrul ședinței de Consiliu Județean de joi, 27 august, consilierii au aprobat repartiția banilor primiți de la guvern cu destinație pentru reparația drumurilor comunale și județene. Pentru a nu-și ridica în cap primarii cu mai puțin de un an înaintea alegerilor locale, conducerea CJ a decis să dea aceeași sumă, câte 25.000 lei, fiecărei comune, cu excepția comunei Bunești Averești, poate cea mai năpăstuită din județ, care a primit 100.000 lei.

Sumele sunt total insuficiente pentru nevoile primăriilor în ceea ce privește reparațiile care ar trebui făcute la drumurile comunale, cu atât mai mult cu cât iarna este aproape. Practic, cu acești bani pot fi achiziționate câteva mașini de piatră, cantitate cu care abia se poate pietrui cât de cât o uliță sătească. Alte două orașe, Negrești și Murgeni, au primit sume egale cu cele alocate comunelor, tot câte 25.000 lei.

În rest, din cei 8,532 milioane lei primiți de la guvern în acest scop săptămâna trecută, CJ Vaslui și-a păstrat trei sferturi din sumă, bani cu care ar vrea să finalizeze unele drumuri județene unde lucrările sunt începute, dar să și păstreze niște bani lucrările de deszăpezire ce ar putea fi necesare la sfârșitul acestui an. În subordinea CJ Vaslui se află nu mai puțin de 938 km de drumuri județene, mare parte asfaltate, doar 293 km de drumuri fiind pietruite și late 175 km din pământ.

Tot în cadrul aceleiași ședințe de CJ, din fonduri proprii, s-a aprobat alocarea sumei de 6,9 milioane lei pentru reabilitarea drumului județean DJ 284 dintre Epureni și Ghermănești, pe o lungime de 21,3 km. În cazul a alte cinci drumuri, acestea se vor asfalta, pe diverse porțiuni, în următorii doi ani, pe o lungime totală de aproape 21 km. Este vorba deDJ 243C: DJ 243 (Marașesti) – Voinești, pe o lungime de 5,102 kmDJ 244L: DJ 244D (Tăbălăești) – Averești, – 2,500 km, DJ 244I: Murgeni, din DN 24A – Sărățeni – Mălușteni – DC 67, (4,500 km), DJ 244M: DN 24 (Crasna) – Albești – Idrici de Sus – DJ 244A (Idrici de Sus), pe o porțiune de 3,500 km, și două porțiuni de drum de pe DJ 245E, între Bulboaca – Zizinca, Deleni, Moreni până la intersecția cu DJ245L (Costești), urmând a fi asfaltată o lungime totală de 5,2 km.

Aceste lucrări, pe lângă asfaltare, și nu peticirea, ca până acum a acestor drumuri, presupun execuția de rigole betonate și carosabile (acoperite cu dale), podețe, amenajarea intersecțiilor cu drumurile comunale și execuția semnalizării rutiere.

Practic, în cadrul ședinței de joi a CJ Vaslui, cele mai multe fonduri au fost acordate pentru reparații de drumuri județene, alte obiective primind relativ puțini bani pentru unele reparații de strictă necesitate. Excepție, ca de obicei, face domeniul social, Centrul de Asistență Medico Socială Codăești primind nu mai puțin de 435.483 lei. Doar patru comune, aflate în situații de extremă dificultate, au primit, prin rectificarea de buget a Consiliului Județean, ceva bani. este vorba de comuna Oșești, care a primit suma de 100.000 lei pentru finalizarea școlii din satul Pădureni, de comuna Bălteni, care a primit 50.000 lei pentru decolmarâtarea și dotarea cu pompe a două puțuri de apă, în vederea asigurării necesarului de apă în condiții de secetă, și de comuna Tutova, care aprimit 60.000 lei, bani necesari funcționării până la sfârșitul anului, a căminului de bătrâni din localitate.

În plus, comuna Vulturești a primit suma de 140.000 lei destinați reparației acoperișului școlii. Acest acoperiș fusese grav avariat de o furtună la jumătatea lunii iunie, și de atunci, primăria a făcut nenumărate diligențe la toți factorii responsabili pentru a i se acorda fonduri pentru reparații. În sfârșit, s-a alocat suma necesară, însă destul de târziu, ținând cont de faptul că noul an școlar începe peste doar două săptămâni!

Tehnici neortodoxe la unele spitale pentru a realiza valoarea de contract

de Roxana NĂSTASĂ

La Casa Județeană de Asigirări de Sănătate (CJAS) Vaslui s-au primit sesizări referitoare la faptul că unii medici apelează la tehnici neortodoxe pentru a realiza valoarea de contract. De exemplu, pe secțiile de cronici sunt internați bolnavi aproximativ 10 zile, timp în care aceștia stau acasă și sunt sunați numai să meargă să-și ia biletul de externare. Astfel, serviciile medicale sunt decontate de CJAS, deși pacientul nu a beneficiat cu adevărat de ele.

„Deși există o continuă luptă pentru a drămui eficient fondurile alocate spitalelor, se pare totuși că banii nu sunt atât de puțini, ci doar prost cheltuiți. Există sesizari cu documente anexate care arată că, de exemplu, pe secțiile de cronici există internări pe parcursul unei perioade, de obicei cea optimă de aici este cam de 10 zile,  perioadă în care pacientul figurează că este internat, dar el stă pur și simplu acasă. Este sunat apoi de la spital după ce au trecut zilele de internare, i se dă foaia de ieșire din spital, poate că se prescrie o rețetă și ce să  vezi?  Cât este decontul?  Aproape 2.500 lei, bani care se raportează către Casa de Asigurări de Sănătate și apoi se și plătesc, ceea ce nu este corect. Avem în studiu un astfel de caz și vom demara o amplă acțiune de control pornind de la cazul cu pricina, asupra veridicității internărilor precum și a perioadei în care pacientul beneficiază cu adevărat de serviciile medicale”, a declarat Simona Polak, președinte al CJAS Vaslui.

Aceasta a mai precizat că ar fi recomandat ca medicii să fie, mai bine, interesați și să crească adresabilitatea la spitale, decât să apeleze la tot felul de tehnici incorecte.

„Nu trebuie ca din dorința de a raporta servicii pentru a fi decontate de către CAS  la valoarea de contract să fie făcute tot felul de artificii. Corect ar fi mai degrabă să existe atât interes din partea medicului încât adresabilitatea să crească iar pacienții să nu migreze în alte județe adresându-se altor spitale. Un medic cu adevărat interesat și care-și iubește meseria are mulți pacienti, nu este nevoie să apeleze la tehnici neortodoxe pentru a realiza valoarea de contract”, a mai adăugat Simona Polak

Vin bani pentru reabilitarea drumurilor județene și comunale

de Marian MOCANU

Guvernul a alocat miercuri suma de 300 milioane lei pentru reabilitarea drumurilor județene și comunale, fonduri care vor ajunge la dispoziția consiliilor județene. Ca niciodată, Vasluiului i-a fost alocată cea mai mare sumă dintre toate județele, respectiv 8,532 milioane lei, criteriile de alocare fiind lungimea totală a drumurilor, capacitatea financiară redusă a județelor.

Veste bună pentru locuitorii și în special șoferii vasluieni. În ședința de guvern de miercuri, 19 august, s-a decis alocarea de fonduri importante pentru reabilitarea drumurilor județene și comunale. Din totalul de 300 milioane lei alocați la nivel național, județului Vaslui i-a fost repartizară suma de 8,532 milioane lei. Ca niciodată, Vasluiul este în capul listei, celelalte județe primind sume mai mici destinate reabilitării drumurilor, cele mai mici sume revenind județelor Ilfov, doar 5,582 milioane lei, și Brașov, 6,44 milioane lei. Dealtfel, unul dintre criteriile repartizării banilor de la bugetul de stat, pe lângă lungimea totală a drumurilor județene și comunale, îl constituie chiar capacitatea financiară a județului, sumele fiind alocate invers proporțional cu acest criteriu. Hotărârea de Guvern a fost inițiată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Cele două principii asigură repartizarea echilibrată a banilor pe județe, ceea ce va contribui la reducerea discrepanțelor dintre ele. Ulterior publicării acestei Hotărâri în Monitorul Oficial, repartizarea în cadrul județelor se va face prin hotărâri ale consiliilor județene, după consultarea primarilor, în funcție de lungimea și starea tehnică a drumurilor”, se spune în comunicatul de presă remis de Guvernul României.

În județul Vaslui, datorită resurselor financiare reduse și a alocării, în ultimii ani, de la bugetul de stat, de sume relativ mici destinate reabilitării drumurilor județene sau comunale, multe dintre drumurile județene și comunale sunt într-o stare jalnică. În acest an, doar de la bugetul CJ Vaslui au fost alocate peste zece milioane lei pentru reparațiile drumurilor județene, alte câteva zeci de milioane, bani guvernamentali, fiind alocate prin OG 28 pentru finalizarea unor astfel de lucrări. În schimb, multe dintre drumurile comunale sunt într-o stare foarte proastă. În multe cazuri bugetele mici ale primăriilor nu au permis decât reparații minore ori împrăștierea de piatră, în special la începutul sezonului rece, pentru menținerea cât de cât în stare de circulație a respectivelor drumuri. În concluzie, cele peste 85 de miliarde de lei vechi care vor ajunge în județul Vaslui cu destinație precisă, de reabilitare a drumurilor județene și comunale, sunt mai mult decât binevenite.

Pentru locuitorii județului Vaslui, alocarea acestor fonduri reprezintă o veste foarte bună, la fel și pentru noi, conducerea Consiliului Județean, care încercăm să găsim resurse financiare pentru reparația drumurilor. La următoarea ședință de CJ, cea de săptămâna viitoare, se va face rectificarea de județ, repartiția banilor pe comune urmând a se face în funcție strict de priorități. Se are în primul rând în vedere reabilitarea unor drumuri care au neapărată nevoie de reparații, mă refer aici la drumurile județene de pe raza comunelor Ferești, Gherghești, sau Bogdănești. În ceea ce privește reabilitarea drumurilor comunale, repartizarea fondurilor se va face după ce vom avea și discuții cu primarii. Prioritate vor avea comunele cu resurse financiare reduse, sau cele cu probleme deosebite. Vrem ca acești bani, alături de cei din bugetul propriu, sau proveniți din surse externe de finanțare, să fie folosiți cu chibzuință și cu maximă responsabilitate”, ne-a declarat Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

Bani mai mulți pentru retipărirea manualelor școlare în acest an, dar tot insuficienți

de Roxana NĂSTASĂ

Ministerul Educației a alocat Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Vaslui, pentru anul școlar 2015-2016, suma de 293.538 lei pentru manuale școlare. Banii sunt mult mai mulți decât anul trecut, când au fost alocați 200.000 de lei, însă potrivit reprezentanților ISJ Vaslui tot nu sunt suficienți pentru achiziționara manualelor în proporție de 100%. Județul Vaslui este însă totuși norocos că a primit în acest an o sumă mai mare, deși cea mai mare parte a județelor a primit mai puțini bani. 

În fiecare an, inspectoratele școlare primesc o sumă destinată achiziționării de manuale noi, dacă cele existente sunt foarte uzate. Anul acesta, județul Vaslui a primit o sumă mai mare pentru retipărirea manualelor școlare, 293.538 lei, comparativ cu anul trecut când a fost alocată suma de 200.00 de lei. Lucru bun, însă reprezentanții educației au declarat că tot nu sunt suficienți pentru achiziția în proporție de 100% a manualelor.
„Pentru anul școlar 2015-2016 s-a alocat suma 293.538 de lei pentru achiziționarea de manuale școlare. Din acești bani vor fi luate manuale de la clasa a IV-a până la clasa a X-a, pentru că de achiziția celor de clasa I, a II-a și a III-a se va ocupa Ministerul Educației pe baza unor machete trimise de la Inspectorat cu necesarul de manuale. În ce proporție vor veni cele de clasele I-III nu știm. Cât privește celelalte manuale, banii nu ajung să achiziționăm în proporție de 100%, dar vom respecta ordinul ministrului și vom lua pentru fiecare clasă cum trebuie. Deja am făcut contracte de retipărire și cea mai mare parte, cam 70% din manuale au ajuns și au fost distribuite la depozite urmând ca directorii să le ridice”, ne-a declarat Smărăndița Ignat, contabil șef al ISJ Vaslui.
Anul trecut, la manualele de clasa I și a II-a a fost o situație inedită. La câteva luni bune după începerea anului școlar, elevii de clasa I și a II-a tot nu aveau manuale după care să învețe pentru că licitația organizată de Ministerul Educației pentru tipărirea lor a fost contestată.

Căutare disperata de sponsori pentru Secția de Boli Cronice de la Bârlad

După ce au făcut apel la diverși sponsori, inclusiv la George Becali, reprezentanții secției Boli cronice a Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad nu au reușit să strângă mare lucru. Cel mai consistent ajutor de până acum a venit de la Fundația „Sf. Spiridon”, care a reușit, prin mila enoriașilor, să strângă 7.000 de lei, bani pe care i-a donat spitalului. Bârlădenii încearcă, timid ce-i drept, să dea o mână de ajutor secției unde mulți au fost internați ca pacienți. În acest timp Consiliul Local invocă bugetul limitat.

Boli cronice 2„Cu banii pe care i-am primit în acest an de la Consiliul Local vom renova câteva secții ale pavilionului nou al spitalului și vom reabilita căsuțele de la TBC”, ne-a declarat Angela Chirilă, managerul interimar al spitalului bârlădean.
Reprezentanții secției Boli cronice mai au timp până la mijlocul anului viitor să realizeze planul de conformare impus de Direcția de Sănătate Publică (DSP). Problema cubajului de aer a fost rezolvată, dar mai sunt de realizat lucrări de modernizare, trebuie refăcută fațada și reparat acoperișul, lucrări pentru care mai este nevoie de bani. Au fost reabilitate două băi (una a medicilor și una a pacienților) și se lucrează acum la a doua baie a pacienților. Personalul speră ca secția să fie ajutată într-un fel sau altul și caută cu disperare sponsori.
Cadrele medicale ale secției au declarat că o eventuală mutare la Tutova ar fi fost o catastrofă pentru bolnavi și personal, dar fostul manager Viorel Petcu este de altă părere. Acesta a declarat că proiectul de parteneriat între Primăria Tutova și Spitalul „Elena Beldiman”, gândit cu ceva timp în urmă, ar fi însemnat, dimpotrivă, un câștig pentru pacienți dar și pentru Spitalul „Beldiman”. Viorel Petcu a mai spus că în clădirea fostului spital de la Tutova ar fi putut fi amenajată o secție cu 25 de paturi pentru internări permanente ale bolnavilor cronici, dar și alte 10 paturi pentru internări de zi, precum și un centru de permanență. De asemenea, secția ar fost deservită de un laborator propriu și un centru imagistic performant. Medicii care ar fi lucrat acolo ar fi fost aduși zilnic cu ambulanța la serviciu, în baza unui contract ferm care s-ar fi încheiat cu Primăria Tutova. Lucrurile erau bine gândite, mai spune fostul manager și ar fi însemnat un câștig.
Rămâne de văzut care va fi decizia finală a DSP, în urma evaluării de anul viitor. (Mihaela NICULESCU)

Cum s-a împărțit sărăcia?

de Marian MOCANU

Cu doar 5,916 milioane lei primite la ultima rectificare bugetară județul Vaslui se situează pe antepenultimul loc din țară din acest punct de vedere. Puținii bani dați de Guvern pentru echilibrarea bugetelor locale au ajuns la comunele care nu primiseră nimic la începutul anului, ori la cele care au știut să colecteze taxele și impozitele locale. „Campion”, este comuna Zorleni, care a primit 1,34 milioane lei, și municipiile Bârlad, care a primit puțin peste un milion de lei, și Vaslui, cu 840.000 lei. Majoritatea comunelor nu au primit nici un ban, iar Zăpodeni-ul a primit doar 5.000 lei, cam cât cheltuie cu hârtia de xerox în două-trei luni! O posibilă nouă rectificare este așteptată spre sfârșitul anului.

La rectificarea bugetară de la sfârșitul lunii iulie, județul Vaslui a fost din nou (a câta oară?), pus la coada listei de priorități de către guvernanți. Cu toate că se știe că este una dintre cele mai sărace zone din țară, la Vaslui au ajuns doar 9,16 milioane lei. Doar alte trei județe, Mehedinți, Sălaj și Olt, la fel de sărace, au primit mai puține fonduri, în timp ce Prahova, de exemplu, a primit de 11 ori mai mulți bani ca Vasluiul. Împărțirea puținilor bani nu a fost lăsată, ca în anii trecuți, la altitudinea Consiliului Județean Vaslui, ci s-a făcut direct de către Ministerul de finanțe, asta cu atât mai mult cu cât este vorba de bani pentru echilibrarea bugetelor locale ale unităților administrativ – teritoriale care, în acest an, au primit sume totale de echilibrare și sume defalcate din TVA mai mici decât cele repartizate anul trecut.

Cele trei comune, Zorleni, Drânceni și Fâlciu care, la începutul anului, nu primiseră nici un leu de la bugetul central, nu au mai fost uitate la această rectificare, chiar dacă sumele primite nu sunt pe măsura celor alocate, în ianuarie, unor comune mult mai mici. Astfel, comuna cea mai mare din județ, Zorleni, care numără mai mulți locuitori decât orașul Murgeni, a primit de această dată 1,34 milioane lei, cam cât au primit la începutul anului comunele Cozmești, Todirești sau Mălușteni, comune care au de patru ori mai puțini locuitori, și de patru ori mai puțin decât a primit Murgeniul! La Fălciu vor ajunge 295.000 lei, primii bani primiți de la bugetul central în acest an, sumă foarte mică, care practic nu ajunge pentru finalizarea niciunei investiții demarate și nici măcar pentru plata salariilor funcționarilor primăriei. Comuna Drânceni, constant sărită în anii trecuți de conducerea CJ Vaslui când era vorba de alocarea de fonduri de la buget și care nu primise nici un ban în ianuarie, nu a primit nici de această dată sume importante, doar 122.000 lei. Este cea mai mică sumă primită vreodată de la bugetul național de către această comună.

În același timp, comune care primiseră sume importante la începutul anului au primit suplimentări de buget și la această rectificare. Este vorba de comuna Banca, care a primit 201.000 lei, Berezeni – 230.000 lei, Bogdănești, 88.000 lei, Costești, care a primit 161.000 lei, după ce în ianuarie primise alți 623.000 lei, Dragomirești a primit alți 410.000 lei care se adaugă la 841.000 lei primiți la începutul anului. La fel, comuna Grivița a primit la această rectificare 233.000 lei, după ce în ianuarie primise 734.000 lei, Pădureniul a primit alți 424.000 lei pe lângă cei 800.000 alocați la începutul anului, iar Stănileștiului i s-a alocat suma de 293.000 lei, în acest an, sumele totale primite fiind de 966.000 lei. Alte comune au primit la această rectificare de buget sume mici, este cazul Puieștiului – 39.000 lei, Pușcașului, care a primit 66.000 lei, după ce la începutul anului primise de la bugetul național una dintre cele mai mari sume, respectiv 1,228 milioane lei, Tutova – 94.000 lei, sau Vetrișoaia, care a mai primit alți 39.000 lei. La Zăpodeni va ajunge „imensa” sumă de 5.000 lei.

Restul comunelor nu au primit nici un ban pentru echilibrarea bugetelor locale.

La această rectificare au mai fost alocate sume pentru echilibrarea bugetelor și pentru două municipii. După ce la începutul anului nu primise nici un ban de la bugetul național, de această dată Bârladul a primit suma de 1,011 milioane lei, în timp ce municipiul Vaslui a primit 840.000 lei, după ce în ianuarie primise … 84.000 lei. Culmea, în timp ce comune a căror încasări la bugetul local a taxelor și impozitelor nu depășește 50%, primesc sume importante pentru echilibrarea bugetelor, municipiile Vaslui și Bârlad, dar și cele trei comune, Zorleni, Fălciu și Drânceni, au fost „penalizate” prin alocarea unor sume derizorii pentru că au încasat mult peste plafoanele stabilite de Guvern.

Suma uriașă pe care o plătim doar ca dobândă la FMI și UE

De la venirea crizei, România a încheiat trei acorduri cu instituțiile financiare internaționale. Chiar dacă din ultimul împrumut guvernul nostru nu a folosit niciun leu, sumele pe care le avem de rambursat Fondului Monetar Internațional (FMI) și Uniunii Europene (UE) sunt uriașe.

Primul acord cu finanțatorii externi a fost semnat în 2009, pe vremea Guvernului Boc, în condiții economice extrem de severe, când România s-a prăbușit, în doar câteva luni, de la o creștere economică demnă de calificativul boom la recesiune.

De atunci, din 2009, și până în 2023, timp de 15 ani, avem să le dăm înapoi FMI, UE și Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) aproape 10 miliarde de euro, mai exact 9,72 miliarde de euro, conform celor mai recente cifre privind serviciul datoriei pentru pachetul financiar extern, publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).  Din suma totală de 9,72 miliarde de euro, doar 8,24 miliarde de euro reprezintă ratele de capital, adică rambursarea principalului, a sumelor folosite propriu-zis. Restul de aproximativ 1,5 miliarde de euro reprezintă doar plata dobânzilor și a comisioanelor către cei trei finanțatori internaționali.  Defalcat, cele mai mari dobânzi le avem de dat Uniunii Europene: 1,09 miliarde de euro. Dobânzile și comisioanele datorate FMI se cifrează la 255,2 milioane euro, în 15 ani, iar cele către BIRD se situează la 133,2 milioane euro.  Până la finele anului trecut, România rambursase deja dobânzi și comisioane către instituțiile financiare internaționale în valoare totală de 934,3 milioane euro. Acestea sunt doar o mică parte din suma totală pe care am rambursat-o către FMI, UE și BIRD, de peste 3 miliarde de euro.  Pentru 2015, sunt programate să fie efectuate plăți totale de 1,83 miliarde euro în contul datoriei către aceste instituții, din care 161,7 milioane de euro dobânzi și comisioane.

Sursa: money.ro

Uite cine va primi banii înapoi pe contribuțiile la sănătate!

Șapte categorii de contribuabili vor beneficia de anularea contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată începând din 2012 și până în prezent, potrivit unei legi publicate săptămâna trecută în Monitorul Oficial. Cei care au plătit deja contribuția la Fisc vor putea solicita restituirea banilor, dacă nu au alte datorii către bugetul de stat.

Potrivit avocatnet.ro, conform legii 205/2015 se anulează contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată începând cu 1 ianuarie 2012 până pe 31 ianuarie 2015. Iată cine sunt beneficiarii:

  • Copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani dacă au fost elevi, absolvenții de liceu până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de trei luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenți. Dacă au realizat venituri din salarii sau similare salariilor, venituri din activități independente, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, pentru aceste venituri nu se anulează contribuția.
  • Tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care au provenit din sistemul de protecție a copilului. Dacă au realizat venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din activități agricole, silvicultură, piscicultură și pentru cele acordate în baza legii privind venitul minim garantat, pentru aceste venituri nu se anulează contribuția;
  • Soțul, soția și părinții care nu au avut venituri proprii și care se aflau în întreținerea unei persoane asigurate;
  • Persoanele persecutate politic de fostul regim comunist;
  • Persoanele cu handicap, pentru veniturile acordate privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, dacă nu au realizat venituri asupra cărora s-a datorat contribuția;
  • Bolnavii cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecțiuni, dacă nu au realizat venituri asupra cărora s-a datorat contribuția;
  • Femeile însărcinate și lăuzele, dacă nu au realizat venituri asupra cărora s-a datorat contribuția sau au avut venituri sub salariul de bază minim brut pe economie.
  • Conform legii, ANAF va emite și va comunica din oficiu decizii de anulare a plății contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru cazurile în care a emis și comunicat decizii de impunere pentru persoanele care aveau calitatea de asigurat fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate. În cazul în care ANAF a emis dar nu a comunicat decizia de impunere prin care a fost stabilit cuantumul CASS, organul fiscal nu va mai comunica decizia de impunere. În cazul în care nu a emis-o, nici nu va mai emite o astfel de decizie.
  • Persoanele care se încadrează în aceste categorii scutite de la plata CASS și care au primit decizii de impunere dar nu au primit decizia de anulare beneficiază de dreptul de a nu achita, la cerere, după obținerea documentului justificativ care atestă calitatea de asigurat fără plată a contribuției, eliberat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Cum ți se restituie banii și în ce condiții

Conform Legii nr. 225/2015, persoanele care beneficiau de calitatea de asigurat fără plată CASS și au efectuat această plată a contribuției la sănătate vor avea dreptul să solicite ANAF restituirea banilor.
Noile prevederi stabilesc că restituirea se va face potrivit art. 117 din codul de procedură fiscală, cel care stabilește și regulile pentru restituirea sumelor achitate către stat.
Astfel, restituirea se face la cerere însă, dacă persoana respectivă, care trebuie să-și recupereze banii, are datorii restante la bugetul de stat, mai întâi vor fi stinse acele datorii, urmând să-i fie restituită numai diferența, dacă aceasta există.
Dacă suma de rambursat este mai mică decât obligațiile fiscale restante ale debitorului, acești bani vor fi trecuți în contul acelor datorii, iar contribuabilul va trebui să suporte din propriul buzunar restul până la achitarea în totalitate a restanței.
Dacă suma de rambursat este mai mare decât datoria acumulată la bugetul de stat, atunci contribuabilul va primi doar diferența.

Sursa: click.ro

Județul Vaslui, uitat la rectificarea bugetară

de Marian MOCANU

Nici la ultima rectificare bugetară județul Vaslui nu a fost pe lista de priorități a Guvernului. Astfel, unul dintre cele mai sărace județe ale țării, a primit doar 5,916 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor unităților administrativ teritoriale care primiseră la începutul anului sume mai mici decât în 2014. Spre comparație, doar trei județe au primit mai puțini bani decât Vasluiul, iar județul Iași a primit de 11 ori mai mulți bani. Aceeași situație și în ceea ce privește plata unor drepturi salariale câștigate în instanță ale profesorilor vasluieni, fiind alocată suma de 8,744 milioane lei. Și din acest punct de vedere suntem la coada clasamentului, în ciuda faptului că, din cauza sărăciei, procesul de învățământ are de suferit, factor care conduce la numeroasele fapte antisociale întâmplate în județul Vaslui.

La alegeri, indiferent că sunt locale, parlamentare, europene sau prezidențiale, județul Vaslui este o adevărată mașină de vot în favoarea PSD. Când este vorba de distribuirea banilor din bugetul național, același județ este uitat, în mod constant de guvernanți. Este cazul și ultimei rectificări de buget, cea aprobată în ședința de guivern de ieri, 28 iulie. Unităților Adminstrativ Teritoriale de pe raza județului Vaslui care au primit la începutul acestui an sume mai mici față de anul 2014, li s-a alocat suma de doar 5,916 milioane lei pentru echilibrtarea bugetelor. Reamintim că trei comune, printre cele mai mari din județ, Drânceni, Fălciu și Zorleni, nu au primit nici un leu de la guvern din bugetul acestui an, în timp ce alte comune, printre care Muntenii de Jos sau Berezeni, dar și municipiul Vaslui, au primit sume infime alocate din impozitul pe venit sau din cota de TVA. Municipiul Vaslui a primit doar 84.000 lei de la Guvern la începutul acestui an, asta în condițiile în care municipalitatea trebuie să asigure sume de ordinul milioanelor de lei doar cofinanțarea la proiectele majore derulate cu fonduri europene.

La această rectificare de buget, pe care guvernanții o declară una extrem de pozitivă, doar trei județe, Mehedinți, Sălaj și Olt, poate la fel de sărace, au primit sume mai mici ca Vasluiul. Asta în timp ce Iașiul, de exemplu, a primit de 11 ori mai mulți bani, Bacăul, de 7 ori mai multe fonduri, iar Botoșaniul, de 2,5 ori. Asta nemaivorbind de județele bogate, cum este cazul Prahovei, căreia i s-a repartizat suma de 84 milioane lei, sau Timișului, care a primit nu mai puțin de 92,5 milioane lei.

Bani pentru profesori, cu țârâita!

Tot la rectificarea de ieri, județului Vaslui I s-a alocat suma de 8,744 milioane lei pentru plata unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești cadrelor didactice. Deși la prima vedere pare o sumă importantă, mai mare cu circa 60% decât suma acordată în cadrul acestei rectificări Unităților Adminstrativ Teritoriale de pe raza județului Vaslui care au primit la începutul acestui an sume mai mici față de anul 2014, județul Vaslui se află totuși la coada unui așa zis „clasament național”.

Doar 15 județe au primit sume mai mici decât cele alocate dascălilor din Vaslui care și-au câștigat în instanță aceste drepturi, în timp ce în cazul altor județe, sumele alocate au fost chiar și de trei-patru ori mai mari. Asta în contextul în care, în mod constant, sumele destinate drepturilor salariale ale cadrelor didactice vasluiene au fost tot timpul mult mai mici decât țin cazul altor zine din țară. Nu este de mirare că, dat fiind faptul că, datorită salariilor mici, multe dintre cadrele didactice din județ sunt slab calificate, lucru care are un impact direct asupra nivelului de învățământ. Pe lângă rezultatele slabe, sub media națională, înregistrate la examenele de evaluare națională sau bacalaureat, nivelul scăzut de învățământ are, din păcate, și alte repercursiuni. Nu este de mirare că, în rândul tinerilor, rata criminalității este crescută, înmulțindu-se actele antisociale de genul violurilor, tâlhăriilor, omorurilor sau agresiunilor, în special pe fondul consumului tot mai crescut de băuturi alcoolice. În plus, o bună parte din absolvenții vasluieni de liceu sau de școli îngroașă an de an rândurile șomerilor, cei mai mulți dintre ei neputând spera la ceva mai mult de un loc de muncă în calitate de necalificați.

În afara acestor sume, destinate echilibrării bugetelor locale sau plății drepturilor salariale ale profesorilor, guvernul a mai alocat suma de 374.000 lei pentru plata contribuțiilor personalului neclerical angajat la unitățile de cult. Este vorba în fapt de plata contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale ale contabililor sau îngrijitorilor de pe lângă bisericile și mănăstirile, dar și protopopiatele din județ, ori Episcopia Hușilor. În județul Vaslui sunt peste 200 de biserici, și alte așezăminte de cult, ceea ce înseamnă că practic a fosta locată suma de circa 1500 lei/an/unitate de cult. Și din acest punct de vedere, Vasluiul este lăsat pe unul dintre ultimele locuri, doar județele Botoșani, Buzău, Călărași, Covasna, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Prahova, Tulcea și Vrancea primind sume mai mici.

Profesorii mai încasează un ”premiu”!

de Răzvan CĂLIN

Dascălii din județ vor încasa o nouă tranșă din restanțele salariale aferente perioadei 2008 – 2011.

Vești bune pentru cadrele didactice din județ (la fel ca și pentru restul dascălilor din țară): în buzunarele lor vor intra în zilele următoare sume destul de consistente de bani. Este vorba despre o mai veche datorie pe care statul român o are față de această breaslă. În 2008 a fost promulgată o lege (nr. 221) prin care salariile personalului din invățământul romanesc au fost majorate cu 33,4%. Însă, până în 2012 legea nu a putut fi aplicată din cauză că mai toate guvernele care s-au perindat în fruntea țării au emis ordonanțe de guvern prin care aplicarea acesteia a tot fost amânată. Abia din 2012 ”apele” s-au mai ”dezghețat” și guvernanții au început să fac plăți în mod eșalonat, conform unui grafic stabilit în prealabil.

”Conform acestui grafic, plățile trebuie să se deruleze eșalonat în perioada 2013 – 2016. Până în prezent, s-a achitat cam 65% din total, ceea ce înseamnă că actualmente ar mai rămâne undeva la 35% din majorările stabilite prin lege. Ultima tranșă ar trebui achitată în primul trimestru al anului 2016. Acum, până la mijlocul lunii august cel târziu, urmează să se achite o nouă tranșă de bani din aceste restanțe salariale”, ne-a declarat Valentin Panțâru, vicepreședintele Sindicatului Învățământ ”Tutova” Bârlad.

Sumele de bani pe care fiecare cadru didactic trebuie să le încaseze diferă în funcție de vechimea fiecăruia în câmpul muncii și nivelul de pregătire profesională. Spre exempu, la tranșa ce urmează a fi plătită zilele acestea, fiecare cadru didactic ar putea încasa sume cuprinse între câteva sute de lei și chiar 2.000. Cert este că sunt dascăli care în urma acestei majorări ar urma să încaseze și câte 30.000 de lei, sumă aferentă întregii perioade restante, respectiv octombrie 2008 – mai 2011.

Un inspector general de milioane

de Roxana NĂSTASĂ

Gabriela Plăcintă, inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Vaslui, a câștigat, conform declarației de avere, anul trecut, peste 250 de lei în fiecare zi lucrătoare. Pe lângă salariul de la ISJ, Gabriela Plăcintă mai câștigă sume importante din activitatea la tot felul de proiecte educaționale. Anul trecut, din doar două astfel de colaborări, ea a încasat circa 20.000 de lei, adică aproape cât salariul anual al unui profesor cu gradul I și cu o vechime respectabilă în învățământ.

 În timp ce unii profesori, după zeci de ani petrecuți la catedră, cu gradul I didactic, au lefuri de aproximativ 1.700 de lei lunar, mai-marii educației vasluiene, „naufragiați” politic pe scaune calde, câștigă tot atât numai din „colaborări” în proiecte educaționale de mare interes. Spre exemplu, șefa învățământului vasluian, Gabriela Plăcintă, inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vaslui, a câștigat în anul 2014, conform declarației de avere, din două proiecte, în total , 20.144 de lei.

Mai exact, Gabriela Plăcintă a câștigat 17.600 de lei de la Casa Corpului Didactic pentru că a fost expert al proiectului POSDRU „Competitivitate și calitate în cariera didactică”, acestui venit adăugându-i-se un altul, dintr-un alt proiect educațional, în cadrul căruia inspectorul școlar general al ISJ Vaslui a avut calitatea de manager de proiect. Este vorba de „Decizii informate prin instrumente adecvate în orientarea în carieră”, de unde a câștigat 2.544 de lei. Astfel, din două „colaborări” a ieștit cât salariul unui profesor de gradul I pe an.

La conferința de deschidere a celui din urmă proiect menționat, reporterii Est News au observat că elevii din grupul țintă aveau cunoștințe despre orientarea în carieră și că erau prezenți acolo la rugămințile profesorilor de clasă și nici nu păreau interesați de ce se întâmplă pentru că se jucau pe telefoane.

Milioane de lei pentru o zi de muncă

Așadar, în timp ce unii din învățământ după 20 de ani de muncă nu iau mai mult de 2.000 de lei lunar, alții care au avut norocul de a prinde „un scaun înalt”, câștigă banii aceștia numai din câteva „colaborări” în proiecte.

Pentru a înțelege mai bine, detaliem din declarația de avere a Gabrielei Plăcintă de unde reiese că anul 2014 nu a fost deloc rău pentru ea. Gabriela Plăcintă a câștigat, în total, 65.709 lei anul trecut, adică nu mai puțin de 260 lei pe zi lucrătoare! Mai exact, 32.005 lei i-a obținut de la ISJ pentru funcția de inspector școlar general, 6.623 de lei, recuperări salariale ca și cadru didactic, din hotărâri judecătorești, obținuți de la Școala gimanzială „Manolache Costache Epureanu” Bârlad, 6.472 din funcția de consilier local de la CL Bârlad, 465 de lei ca membru de comisie de evaluare managerială de la Consiliul Județean Vaslui și 20.144 de lei din colaborarea în cele două proiecte menționate anterior.

Soțul său, Constantin Florin David, cadru militar, a completat venitul familiei cu 43.976 lei. Nu lipsesc însă nici datoriile familiei, având un credit de 45.818 lei, contractat în anul 2014 și scadent în 2019.

Cei doi au produs astfel împreună, în 2014, 109.685 de lei. Potrivit declarației de avere, șefa ISJ Vaslui și-a deschis cinci conturi în câteva luni! Patru depozite au fost deschise în 2014 și unul în 2015, active financiare ce ajung la 97.015 lei! Dacă ar fi să ținem cont doar de factorul matematic, rezultă că cei doi au trăit, anul trecut, cu aproximativ 1.000 de lei pe lună.

Și Daniela Laic, directorul Centrului Județean de Resurse pentru Asistență Educațională (CJRAE) Vaslui a câștigat bani frumoși în urma unui proiect, în 2014, ce-i drept, nu de orientare în carieră a elevilor, 8.675 de lei. În cadrul proiectului UNICEF București aceasta a avut calitatea de expert. Acestor venituri li s-au adăugat altele din colaborări cu alte instituții județene. 2.898 de lei au venit de la Casa Corpului Didactic pentru că este formator și alți 4.342 de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, pe care i-a primit ca psihopedagog principal.

Singura dobândă bancară din România care nu se impozitează

Legea spune că dobânda pentru depozitele bancare se impozitează cu 16%. Mai mult, în cazul în care titularul depozitului nu are alte venituri, este obligat să achite contribuția de asigurări de sănătate. Există, însă, o excepție de la această regulă.

Este vorba despre o parte din bonificația acordată la depozitele constituite de persoanele fizice la băncile pentru locuințe, care reprezintă mai mult decât simpla dobândă bancară. Alături de această dobândă, în funcție de suma depusă de client, acesta mai primește o primă de la stat în valoare de 25% din suma depusă, însă nu mai mult de echivalentul sumei de 250 de euro.

Aceste sume primite în contul primei de la stat nici nu se impozitează cu 16% și nici nu intră la calculul contribuției la sănătate, conform precizărilor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
„Prima de stat acordată pentru economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ (acordată în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007) nu este venit impozabil și pentru aceasta nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate”, scriu reprezentanții Fiscului drept răspuns la o întrebare a unui contribuabil adresată pe pagina oficială de Facebook a ANAF.
În schimb, partea de dobândă acordată de bancă se impozitează conform reglementărilor fiscale în vigoare. „Veniturile realizate sub formă de dobânzi la depozitele constituite în baza legislației privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, realizate începând cu 1 iulie 2010, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculează și se reține de către plătitorii de astfel de venituri, la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului”, precizează Fiscul.
În situația în care singurul venit pe care îl realizează persoana fizică este cel din dobânzi, aceastea datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate. „Contribuția de asigurări sociale de sănătate se stabilește de organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală, pe baza informațiilor din declarația privind venitul realizat sau din declarația privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, precum și pe baza informațiilor din evidența fiscală”, mai adaugă reprezentanții Fiscului.

În România, produsul de economisire-creditare este disponibil la BCR Banca pentru Locuințe și la Raiffeisen Banca pentru Locuințe.

Sursa: money.ro

Patru moduri în care pierzi bani fără să-ți dai seama

Multe persoane au observat că, deși câștigă mai mulți bani decât înainte, tot nu reușesc să pună nimic deoparte deoarece și cheltuielile cresc în același ritm cu veniturile. Iar atunci când încearcă să-și amintească pe ce s-au dus banii, își dau seama că o bună parte din ei se duce pe lucruri pe care nici nu le observă.

Această problemă devine cu adevărat deranjantă abia atunci când vrei să faci ordine în viața financiară și să începi să economisești fie pentru o vacanță, fie pentru situații de urgență, fie pentru viitorul copiilor sau pentru pensionare.
Vă prezentăm astăzi patru moduri în care numeroși oameni pierd bani fără să-și dea seama și pe care le pot elimina imediat fără să le simtă foarte mult lipsa. În orice caz, satisfacția pe care o vor câștiga având posibilitatea de a economisi va fi cu mult peste cea pe care le-o aduce aceste cheltuieli.

1. Masa în oraș. Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă și le crește nivelul veniturilor, ei au tendința să iasă tot mai frecvent la masă în oraș. Dacă o ieșire sau două pe lună nu reprezintă o cheltuială atât de mare, ieșirile frecvente, de trei-patru ori pe săptămână tind să pună o presiune destul de mare pe bugetul personal. Poate că este cazul să fim mai creativi și să găsim alte modalități interesante și plăcute de a petrece timpul liber cu prietenii și în afara restaurantelor. O plimbare în parc, o plimbare cu bicicleta sau cu rolele, un meci de fotbal s-ar putea sa vă placă la fel de mult ca o ieșire la restaurant și cu siguranță va fi o variantă mai ieftină!

2. Abonamentul la sală neutilizat. La începutul anului, când își stabilesc scopurile pentru noul an, multe persoane se declară hotărâte să înceapă să meargă regulat la sală. Pentru a fi mai credibili în fața prietenilor și chiar și în propriii ochi, ele chiar își cumpără un abonament, în unele cazuri pentru un an întreg. Din păcate, de cele mai multe ori, acel abonament zace nefolosit, iar banii au fost cheltuiți deja. Orice planuri ai avea la început de an, ia-ți cel mult un abonament lunar și, doar dacă te mobilizezi să mergi regulat la sală în prima lună, are sens să mai investești și ulterior în abonamentul la sală. Totuși, dacă ai un sentiment de vină pentru că nu te duci la sală și nu ai grijă de aspectul tău exterior, gândește-te la o modalitate mai plăcută ție de a face mișcare. Poate preferi să alergi dimineața sau seara? Sau te simți bine când mergi cu bicicleta? Sau poate că, dacă ai face câteva flotări fără să ieși din casă, ai fi mulțumit?

3. Alimente aruncate. Din cauza programului încărcat, poate că ajungi la supermarket sau la piață mai rar decât ți-ai fi dorit. Și, atunci când ajungi, îți iei de toate, gândindu-te la câte și mai câte feluri de mâncare vei găti sau la câte fructe și legume vei mânca. De cele mai multe ori, nu reușești să consumi tot ce ai cumpărat în timp util, tot din cauza programului încărcat, și ajungi, până la urmă, să arunci o parte din produsele pe care le-ai cumpărat. O estimare cât mai apropiată de realitate a timpului tău și a disponibilității de a găti te va scuti astfel de cheltuieli inutile.

4. Comisioanele și taxele bancare. Dacă ai fi întrebat astăzi dacă știi cu exactitate care sunt comisioanele și taxele pe care le plătești băncii cu care lucrezi pentru administrarea contului curent, a conturilor de depozite, pentru scoaterea banilor de la bancomat, pentru verificarea contului, pentru e-banking etc., ai ști ce să răspunzi? Dacă nu știi care sunt aceste sume, este cazul să te interesezi și să le compari cu costurile de la alte bănci. S-ar putea să descoperi că plătești mai mult decât crezi.

Sursa: money.ro

Calendarul banilor europeni pentru firmele care investesc in IT. Finantari de pana la 3,24 milioane de lei pe proiect in 2015. Descarca proiectul de Ghid al solicitantului

Firmele care investesc in tehnologia informatiei si comunicatii (IT&C / TIC), in cadrul clusterelor de tehnologie,  vor putea sa ceara bani europeni incepand din 17 august, in cadrul unui apel in care se pot accesa intre 1 milion si 3,24 milioane de lei pentru fiecare proiect, in Programul Operational Competitivitate (POC) 2014-2020, potrivit Ministerului Fondurilor Europene.

Prin acest apel se vor pune la bataie in total 50 de milioane de euro in anul 2015, acesta fiind singurul call de proiecte din acest an in cadrul Axei prioritare 2 (Tehnologia Informatiei si Comunicatiei pentru o economie digitala competitiva) a noului Program Operational Competitivitate.

Apelul de proiecte destinat intreprinderilor din cadrul clusterelor se va derula cu depunere continua pana la finalizarea bugetului alocat. Acest call are loc in cadrul actiunii 2.2.1 – “Sprijinirea cresterii valorii adaugate generate de sectorul TIC si a inovarii in domeniu prin dezvoltarea de clustere”.

In cadrul acestui apel de proiecte – unicul din anul 2015 in axa IT a PO Competitivitate – pot cere bani europeni microintreprinderile, intreprinderile mici sau mijlocii care fac parte dintr-un cluster centrat pe domeniul TIC.
O firma poate depune o cerere de finantare singura sau ca lider al unui consortiu de IMM-uri care fac parte din clustere centrate pe domeniul TIC.

Clusterul este o concentrare geografica de firme interconectate, furnizori, institutii si organizatii conexe, care creeaza sinergii directe si indirecte intre ele.

Potentialii beneficiari ai acestei axe si alte persoane interesate vor putea transmite sugestii privind proiectul Ghidului solicitantului pentru beneficiari privati – Axa Prioritara 2  a PO Competitivitate.

Sugestiile pot fi transmise pana pe 7 august 2015, la e-mailul fonduri.oipsi@msinf.ro, prin fax: 021.311.3919 sau prin posta la adresa: B-dul Libertatii 14, sector 5, Bucuresti.

Descarca Ghidul Solicitantului POC-Axa2

Axa 2 este gestionata de Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management a Programului Operational Competitivitate 2014-2020 si Ministerul pentru Societatea Informationala, prin Organismul Intermediar pentru Promovarea Societatii Informationale.

Potrivit Programului de lansari emis de Ministerul Fondurilor Europene, in anul 2016 vor fi pusi la bataie aproape 482 de milioane de euro, in 8 apeluri, cei mai multi bani fiind destinati beneficiarilor din randul institutiilor publice si al universitatilor, dar sunt si fonduri pentru firme private.

Dintre apelurile destinate firmelor, in 2016, vor fi bani si pentru comertul electronic.

Astfel, in trimestrul I 2016 va fi deschisa o linie de finantare de 4 milioane de euro in caderul actiunii 2.2.2 ¬ Sprijinirea utilizarii TIC pentru dezvoltarea afacerilor, in special a cadrului de derulare a comertului electronic.

Descarca Programul de Lansari POC-Axa2

Firmele si alte tipuri de beneficiari de fonduri UE pot adresa intrebari privind accesarea banilor UE in cadrul intalnirii online cu presedintele Asociatiei Consultantilor din Romania pentru Fonduri Europene, Marian Dobrila. Mai multe detalii AICI.

Primăriile, obligate de luna viitoare să deconteze naveta profesorilor

de Roxana NĂSTASĂ

Cadrele didactice vasluiene care merg la școala unde predau cu mașina personală, cu trenul sau cu alte mijloace de transport în comun își vor primi banii înapoi la sfârșitul lunii următoare de la autoritățile locale.

Guvernul a aprobat normele metodologice privind decontarea cheltuielilor cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar din învățământul preuniversitar de stat pentru navetă, autoritățile locale având obligativitatea de a prevede în buget sumele nevesare decontării.

Cadrele didactice au obligația să prezinte lunar instituției de învățământ în care își desfășoară activitatea documentele justificative pentru decont, însoțite de cererea tipizată pentru decontarea lunară a navetei. Decontarea cheltuielilor pentru naveta la și de la locul de muncă se face integral, în luna următoare depunerii documentelor justificative, în condițiile stipulate de metodologie. Analizarea și verificarea legalității solicitărilor va cădea, de acum înainte, în sarcina consiliului de administrație al unității de învățământ. Tot în consiliul de administrație se vor aproba, lunar, cererile solicitanților și se va fundamenta necesarul lunar de finanțare, individual și pentru toate cadrele didactice din unitatea de învățământ. Directorul va transmite necesarul de finanțat, sub formă de solicitare, primarului, respectiv președintelui consiliului județean, după caz, în termen de cinci zile lucrătoare de la încheierea lunii, în vederea efectuării plăților.

Precizările din actul normativ adoptat de Guvern vin după ce foarte multe primării au refuzat, sub diverse pretexte, să achite aceste sume, chiar și sub amenințarea Ministerului Finanțelor de blocare a conturilor administrațiilor locale. Așa se face că la Vaslui, pe rolul instanțelor sunt mai multe procese deschise de cadrele didactice care nu au primit bani pentru navetă. Este vorba, printre altele, de cadre didactice de la unități de învățământ din comunele Puiești, Ivești, Ibănești, Zorleni, Banca, Vulturești, Pungești sau Munteni de Sus. Din august însă, primarii vor fi obligați să deconteze naveta, și argumentul pe care îl susțineau, că nu există normele care să stabilească modul în care se calculează sumele decontate, nu mai poate fi folosit odată ce au fost aprobate noile reglementări.

Potrivit prevederilor art. 37 de OUG 37/2014, finanțarea acestor cheltuieli se asigură din veniturile proprii ale bugetelor locale și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale.

Atenție la OLX – Țeapa prin Western Union a ajuns și în județul Vaslui

de Simona MIHĂILĂ

Rețeaua de escroci care a nenorocit sute de români și pe care poliția nu reuseste, de ani buni, să o anihileze atacă și județul Vaslui. În ultimele săptămâni, mai mulți vasluieni au povestit pe diverse forumuri, iar unii au alertat și poliția, cum au fost la un pas de a cădea victimele vestiților escroci care activează pe site-urile de vânzări auto. Rețeta prin care oameni de bună credință au fost deposedați de mii de euro este cu atât mai periculoasă cu cât folosește tactici aparent nevinovate, atât de iscusit puse la punct încât nu lasă loc dubiilor.

Escrocii își agață victimele din rândul celor care caută pe internet să-și cumpere o mașină la mâna a doua, așa cum au făcut și vasluienii cu care reporterii noștri au stat de vorbă. Ei au găsit postate, mai cu seamă pe OLX, oferte foarte tentante, adevărate chilipiruri: mașini fabricate în ultimii ani (2007-2008), cu număr mic de kilometri parcurși, al căror proprietar – obligatoriu „unic”, a ținut-o mai mult în garaj. La toate acestea se adaugă un preț pur și simplu amețitor: între 1.500 și 2.000 de euro.

Spre deosebire de anii din urmă, când „vânzătorii” puneau la dispoziție un număr de telefon pentru mai multe relații, de data aceasta, cei care „opereză” pe teritoriul Vasluiului nu pot fi contactați decât prin e-mail. Motivul este invariabil același: „vânzătorul” pretinde că nu se află în țară și nu are semnal la telefon. După o corespondență care durează câteva zile, în care cei doi negociază, iar așa-zis-ul vânzător îi câștigă încrederea victimei, se trece la tranzacție. Sub pretextul că nu vrea să bată drumul degeaba până în județul Vaslui, „vânzătorul” îi solicită celui interesat dovada că „e om serios”: îi cere să-și trimită banii sieși, prin Western Union, în orașul unde ar urma să se întâlnească (Vaslui, Bârlad, Huși), după care să-i furnizeze pe e-mail dovada operațiunii.

Pentru a-i câștiga și mai mult încrederea, „vânzătorul” oferă, la rândul său, garanția că va veni la întâlnire: îl informează pe cumpărător că și el își va trimite bani prin Western Union, tot în orașul în care se vor întâlni, și, la rândul său, îi va trimite pe e-mail dovada operațiunii.

Iată cum apare această propunere, identică în toate cazurile (difera doar suma, aceasta fiind pretul masinii): „Am o propunere pentru dumneavoastră. Vă rog, citiți cu atenție rândurile de mai jos! Voi trimite mâine, prin serviciul Western Union, suma de 1.300 euro la Vaslui, pe numele meu. Voi lua înapoi banii de la un oficiu din Vaslui când ne vom întâlni. De îndată ce transferul este făcut, vă voi trimite o copie a documentului de transfer. Aceasta va fi dovada mea că voi veni la înâlnirea cu dumneavoastră. Trebuie să vin ca să îmi iau banii. Același lucru îl vreau și de la dumneavoastră. Faceți un transfer de 1.300 euro pe numele dumneavoastră, cu destinația Vaslui. După ce transferul este făcut, trebuie să îmi trimiteți o copie după documentul de transfer. Așa voi avea și eu certitudinea că veți veni la întâlnire. După ce ne întâlnim, testați mașina, vă convingeți că nu are niciun fel de problemă, facem contractul de vânzare-cumpărare, iar apoi vom merge împreună la Western Union, retragem banii si mi-i dați în mână. Va rog să înțelegeți că nu solicit o plată în avans, singurul care ar putea ridica banii sunteti dvs. Eu nu voi avea acces la bani, dar voi avea siguranța că veniți la întâlnire pentru că știu că trebuie să retrageți bani orice ar fi. Acest transfer costă aproximativ 30, 40 euro. Această sumă v-o scad eu din prețul mașinii. Este condiția mea, deci e normal ca eu sa platesc pentru asta”.

Dovada operațiunii trimisă prin e-mail este „cheia și lăcata”

Românii care au căzut victime acestei înșelăciuni au aflat că au fost țepuiți în momentul în care au mers la Western Union pentru a-și lua banii înapoi. Momentul șocului a fost acela când au aflat că banii au fost ridicați în numele lor, de alții. Potrivit procedurilor Western Union, un client poate încasa banii puși pe numele lui, în baza actului de identitate și a codului operațiunii (acela care apare pe documentul eliberat la ghișeu atunci când cineva trimite bani).

Practic, dupe ce victima a scanat documentul eliberat de ghișeu pentru a-i trimite „vânzătorului” dovada prin e-mail, i-a furnizat acestuia toate datele sale de identificare precum și codul operațiunii. Rețeaua de escroci este dotată cu tot ce este necesar pentru fabricarea de documente false, așa încât banii sunt ridicați de la Western Union în baza unui act de identitate fals, care contine toate datele de identificare ale depunătorului. Doar poza diferă. Și cum funcționarii de la aceste ghișee nu au cum să verifice sau să-și dea seama dacă buletinul este fals sau original, treaba a mers strună de multe ori.

Povestea pensionarilor din sudul Poloniei, care aveau un Logan la Vaslui

Ca să fie cât mai credibili, escrocii își agață victimele cu povești pline de sensibilitate. De regulă se ascund în spatele unor personaje vulnerabile, sau pensionari fără grija zilei de maine, ori bătrâni singuri sau femei neajutorate care-și vând mașina din disperare etc. La prima vedere totul pare în regulă, oamenii par serioși, bine intenționați.

Iată experiența pe care a avut-o Mihaela V., din Bârlad. De câtva timp, se află în căutarea unui autoturism second-hand și, înainte de a merge la un târg de profil, s-a hotărât să arunce o privire șI pe anunțurile de pe OLX. A găsit, la un moment dat, o ofertă foarte tentantă: un Logan, din 2008, având un număr de kilometri parcurși de până în 100.000, care costa 1.900 de euro. A fost mirată să constate că numărul de telefon afișat era nealocat, însă s-a gândit că a fost scris greșit așa că I-a lăsat vânzătorului un mesaj în care a întrebat unde poate vedea mașina. După o zi a primit un e-mail: „Vă multumesc pentru mesaj. Mașina este în stare excelentă, ținută în garaj și nu a suferit nici un accident. Kilometrajul este real și nu am avut niciodată probleme cu motorul (sau de orice altă natură). Mașina arată și funcționează perfect. Eu sunt primul proprietar, am cumpărat-o din România și este înmatriculată. Locuiesc de o perioadă împreună cu soția mea în sudul Poloniei, în apropierea orașului Sanok, în munti.

Suntem un cuplu de pensionari (eu am 64, iar soția mea are 62) și nu mai folosim mașina atât de des. Majoritatea călătoriilor pe care le facem sunt cu avionul, așa că o mașină nu mai este utilă pentru noi. De asemenea, am vândut casa noastră din România și am cumpărat o fermă frumoasă aici în Polonia. Daca sunteti cu adevărat interesat, noi suntem gata să facem o excursie în România. Puteți lua mașina pentru un test-drive și orice fel de inspecție.

Sunt recunoscator dacă putem continua conversația noastră prin e-mail. Semnal mobil este slab aici, trebuie să mergem mai mult de 2 km pentru o conversație bună. Aveti mai jos datele complete ale mașinii. De asemenea am trimis si ceva poze”.

Doamna din Ungaria, cu un luxos Hyundai în garaj, la Viișoara

Mihaela a abandonat conversația cu proprietarul Loganului. Nu s-a simțit în largul ei să pună pe drum niște batrani pentru o mașină despre care nu era sigură că o va cumpăra. S-a amuzat de multitudinea de detalii inutile și fără relevanță, din scrisoare. A fost chiar nedumerită de efortul atât de mare pe care niște bătrâni destul de înstăriți îl fac pentru nici 2.000 de euro pe care i-ar obține din vanzarea acestei mașini.

Uitase de Logan și de proprietarii ei ciudați până într-o zi când, tot pe OLX Vaslui dă de un chilipir si mai si: un Hyundai Getz, din 2009, cu 98.000 de km parcurși, „mașină ținută în garaj”, la prețul incredibil de 1.300 de euro.

Vânzătorul nu avea telefon, dar putea fi contactat pe e-mail. Iată și raspunsul: „Mașina este în stare foarte bună , nu a fost niciodată accidentată . A fost ținută tot timpul la garaj . Nu am întâmpinat niciodată probleme cu motorul sau cutia de viteze. Am carte service și sunt trecute în ea toate reviziile până în prezent. Am cumpărat-o în 2009 din reprezentanță, sunt unic proprietar. Mașina se află în localitatea Viișoara, în garaj , acolo unde am eu domiciliu..
Aș fi preferat să vorbim toate aceste lucruri la telefon, dar nu am acces la telefon deoarece eu ma aflu în Ungaria, lângă lacul Balaton, sunt în afara localității și nu prea este semnal la telefon decât dacă mă duc vreo doi kilometri. Eu am 55 de ani, sunt divorțată de 2 ani și anul acesta am venit să lucrez aici în Ungaria, am grijă de o femeie în vârstă de 82 de ani, la casa ei de vacanță de aici de lângă Balaton. Mașina o vând deoarece în țară nu mai am pe nimeni, iar eu am de gând să mă stabilesc definitiv aici, unde am întâlnit cei mai primitori oameni din lume. Dacă sunteți interesat de mașină, eu pot sa îmi iau bilet de autocar și vin în România pentru a încheia vânzarea”.

Asemănări izbitoare între doi vânzători „diferiți”

Citind e-mailul, Mihaela și-a amintit de scrisoarea pensionarilor din Polonia. Poveștile erau diferite, dar existau multe elemente suspect de asemănătoare: vânzătorii sunt stabiliți în altă țară; amândoi se află în locații extrem de izolate; nu mai au pe nimeni in Romania, nu-i mai leaga nimic de aceasta tara dar, cu toate astea, și-au lăsat mașinile acolo, în garaj; mașinile sunt „ca noi”, sunt impecabile, dar ei le vând la prețuri derizorii, pentru care, culmea, sunt gata să străbată imediat sute de kilometri; au același stil de exprimare; lipsa semnalului la telefon și cei doi km până la zona cu semnal; ambele scrisori sunt încărcate de detalii irelevante, din sfera vieții personale; elementele care inzorzoneaza cele doua povesti par decupate din filmele siropoase.

„Toate aceste similitudini m-au pus pe gânduri. Mi-am dat seama că e vorba de niște escroci. Ca să am confirmarea, am dus până la capăt corespondența cu «doamna de la Viișoara». M-am lamurit când mi-a făcut cererea aceea dubioasă de a-mi trimite mie însămi bani prin Western Union”, ne-a declarat Mihaela V.

SECHESTRU pe conturile Lukoil într-un dosar cu prejudiciu de două miliarde de euro

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești care instrumentează dosarul Lukoil au extins măsurile asigurătorii, punând sechestru asupra unor bunuri ce aparțin companiei Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda până la concurența sumei de două miliarde de euro.

Potrivit unui comunicat dat publicității, miercuri după-amiază, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, procurorii acestei structuri au extins cercetările și au dispus măsura controlului judiciar asupra a cinci perasoane, între care doi cetățeni ruși, cu toții angajați ai SC Petrotel Lukoil SA Ploiești.

Totodată, anchetatorii au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri deținute de Lukoil Europe Holding Bvatrium Olanda și SC Petrotel Lukoil SA, fiind puse sub sechestru conturi bancare, prime de emisiune și acțiuni.

“În cauză, în urma extinderii cercetărilor față de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda și față de S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiești au fost extinse și măsurile asigurătorii. Acestea au fost aplicate asupra unor bunuri aparținând Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, până la concurența sumei de 2.007.103.675,74 euro, respectiv asupra conturilor bancare deținute de această entitate juridică la bănci comerciale situate în U.K. și Olanda, asupra primelor de emisiune în cuantum de 1.880.931,388 lei, precum și asupra unui număr de 176.840.629 acțiuni, deținute de aceasta în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiești”, se arată în comunicatul PCA Ploiești.

Procurorii Parchetului Curții de Apel Ploiești au extins cercetările în dosarul Lukoil față de alți cinci angajați ai societății care controlează rafinăria de la Ploiești și aduc noi acuzații suspecților din acest dosar. Astfel, anchetatorii anunță că în dosarul Lukoil sunt cercetate infracțiuni de folosire cu rea credință a creditului societății și noi fapte de spălare de bani.

Până în prezent, dosarul privea infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani. Procurorii susțin că “urmare a politicii comerciale practicate de S.C.Petrotel Lukoil S.A. s-a realizat decapitalizarea societății, fapt relevat și de rapoartele administratorilor societății, rapoarte aferente anilor 2012 si 2013”.

Prejudiciul calculat până la acest moment în acest dosar este de 1.185.268.188,35 euro și1.526.293.530,93 USD pentru infracțiunea de folosire cu rea credință a creditului societății și în cuantum de 1.526.293.530,93 USD și 552.977.284,35 euro pentru infracțiunea de spălare de bani.

Conform sursei citate, SC Petrotel Lukoil SA Ploiești “a rambursat în baza unor contracte, cu titlu de împrumut, acționarului majoritar LUKOIL EUROPE HOLDINGS BV Olanda suma de 1.511.904.038,94 dolari SUA și 552.977.284,35 euro cu justificarea restituire creditare” și a primit ca investiții, de la aceeași companie, care este acționar majoritar al rafinăriei de la Ploiești, suma de 32.476.926 euro și 304.186.078,78 dolari SUA, “deși conform bilanțurilor, balanțelor și raportărilor către ANAF, activul societății este de 48.522.486 euro echivalent monedă națională, diferența de 257.995.952 euro neregăsindu-se în activul patrimonial al societății”.

Procurorii susțin, de asemenea, că acționarul majoritar Lukoil Europe BV Olanda a virat în contul Petrotel Lukoil, conform virajelor de cont, suma totală de 480.176.734,90 euro, echivalent monedă națională, cu titlu de majorare capital social, dar conform situației raportate la Oficiul Registrului Comerțului pe baza documentelor financiar contabile ale societății, capitalul social este de 105.881.929,76 euro echivalent monedă națională, diferența de 374.294.805,14 euro neregăsindu-se în aportul de capital.

“Cu toate că suma respectivă a fost primită cu titlu respectiv (n.r. – majorare de capital social), conform rulajelor de cont, aceasta a fost fracționată și rambursată cu titlu restituire creditare în aceeași zi în care a intrat în conturile bancare”, arată anchetatorii.

Procurorii anunță că în acest dosar continuă cercetările pentru strângerea de noi probe “pentru stabilirea situației de fapt în integralitatea ei, pentru identificarea altor persoane ce au săvârșit infracțiuni și în vederea stabilirii răspunderii penale a acestora”.

În 2 octombrie 2014, procurorii au făcut percheziții la sediile mai multor companii aparținând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploiești, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală și restul din spălare de bani.

Parchetul Curții de Apel Ploiești anunța că au fost făcute 23 de percheziții la sediile Petrotel-Lukoil Ploiești, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenția Lukom-A-România și TP LOG Services, toate din Ploiești.

În 3 octombrie, la o zi de la percheziții, Lukoil a oprit producția rafinăriei din Ploiești.

De asemenea, Parchetul Curții de Apel Ploiești a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele și conductele Oil Terminal, până la concurența sumei de 1,039 miliarde lei. Informația a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori București.

În acest context, Lukoil a anunțat că rafinăria Petrotel-Lukoil și-a încetat activitatea de producție și comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime și țiței de către organele de urmărire penală, motiv care a și provocat apariția afirmațiilor premierului.

În 7 octombrie, Lukoil a anunțat că sechestrul pe conturile bancare și stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, precizând că rafinăria va începe pornirea normală a instalațiilor tehnologice.

De asemenea, directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploiești, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

Sursa; mediafax.ro

Românii muncesc ca să-și cumpere mâncare și să plătească impozite

Veniturile românilor se duc în cea mai mare parte pe alimente, taxe și impozite și plata serviciilor, conform ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INS). Adică circa 88% din banii câștigați într-o lună.

În primul trimestru al acestui an, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.577 lei pe gospodărie și 967 lei pe persoană. În medie, cheltuielile totale ale populației, s-au ridicat la 2.263 lei lunar pe gospodărie (850 lei pe persoană) și au reprezentat 87,8% din nivelul veniturilor totale.

Conform INS, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.). Și tot datele de la Statistică arată că românilor le mai rămân doar 0,3% din venituri pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc.

Sursa: money.ro

Spitalul Județean înghite noi fonduri – Sute de milioane pentru o baracă de tablă!

de Marian MOCANU

După ce s-au cheltuit zeci de milioane de euro pentru reabilitarea Spitalului Județean de Urgență Vaslui, acum se alocă noi fonduri pentru corectarea unor greșeli de proiectare. Este vorba de 60.000 lei destinați construirii unei barăci ce ar urma să adăpostească grupul electrogen ce va furniza curent electric în cazul unor întreruperi. Chiar și consilierii PSD s-au arătat mirați de costurile unei barăci de tablă cu o suprafață de 18 mp și o înălțime maximă de 3,13 metri.

Consilierii județeni au aprobat, ieri, alocarea a peste 60.000 lei pentru construirea unei clădiri care să adăpostească grupul electrogen ce ar urma să fie folosit în cazul situațiilor de urgență la Spitalul Județean Vaslui. Conform explicațiilor date consilierilor, în proiectul de reabilitare a celei mai mari unități spitalicești din județ nu era eligibilă construirea de clădiri noi, nici măcar pentru a adăposti grupul electrogen absolut necesar în cazul căderilor de curent atât de dese în ultima perioadă.

Inițial s-a luat decizia ca, pentru a preveni problemele de funcționare care ar putea apare pe timpul iernii, să fie achiziționat un grup electrogen carcasat, special construit pentru amplasarea în spații exterioare, la niște costuri suplimentgare față de un utilaj obișnuit.

În vederea obținerii autorizației de securitate la incendiu, în luna aprilie s-a început elaborarea unei expertize tehnice în acest sens. Rezultatele expertizei sunt stupefiante: conformarea spațiului existent, în special scările existente, nu respectă normativele legale în vigoare, deci practic proiectul de reabilitare a spitalului, elaborat de Oficiul pentru Proiectarea Construcțiilor Carpați București are foarte multe lacune. Este vorba de normativele privind esiguranța în exploatare, cele privind criteriile de performanță specific rampelor și scărilor pentru circulația pietonală, dar și normativele privind siguranța la foc sau cele privind proiectarea și verificarea construcțiilor spitalicești și a instalațiilor aferente!

Deci, în afara faptului că amplasarea în aer liber a grupului electrogen nu respectă normativele în vigoare, nici măcar scările exterioare nu prezintă siguranță în exploatare, motiv pentru care și acum, la aproape un an de la finalizarea proiectului, aceste scări sunt închise. În acest moment, atât personalul medical sau auxiliar, cât și pacienții sau aparținătorii acestora folosesc, pentru a urca la secțiile medicale de la etajele superioare ale clădirii, exclusiv lifturile, scara exterioară fiind închisă.

Costurile pentru construirea scării exterioare sunt pe măsură: 2,33 milioane lei pentru ceva care, cel puțin deocamdată, nu este funcțional. În cazul unei pene de curent, este clar că lifturile vor rămâne blocate până la intrarea în funcțiune a grupului electrogen a spitalului, echipament care însă nu are toate avizele pentru a putea fi folosit în caz de nevoie!

În ceea ce privește construcția prevăzută pentru a adăposti acest grup electrogen, este vorba practic de o simplă baracă, cu o suprafață de 18 mp și o înălțime maximă de 3,13 metri, ce va fi situată în imediata apropiere a Corpului C a Spitalului Județean de Urgență Vaslui. Practic, pentru această baracă executată din panouri metalice tip sandwich susținute de stâlpi metalici amplasați pe niște blocuri din beton armat, se vor cheltui, din bugetul CJ, peste 600 milioane lei vechi!

Chiar și consilierii PSD s-au arătat mirați de aceste costuri calculate de proiectant, tot atât cam cât ar costa o casă de locuit.

„Nu cunoașteți cât de exigente sunt normele Inspectoratului pentru Situații de Urgență! N-avem ce face, nu putem depăși acest impediment, trebuie ca până în nopiembrie, când expiră contractul finanțat cu bani europeni, ne trebuie acea autorizație de siguranță împotriva incendiilor, altfel dăm banii înapoi. Vrem, nu vrem, trebuie să facem acea clădire. Grupul electrogen este deja amplasat, așa că nu putem să facem clădirea din bolțari, singura soluție este să o ridicăm în jurul instalației. Chiar și așa, timpul este scurt, procedurile sunt greoaie, sperăm să ne încadrăm în termen”, le-a explicat președintele CJ, Dumitru Buzatu.

Dacă este nevoie, aceasta este încă o dovadă că autoritățile județene, având la discreție importante fonduri nerambursabile, nu sunt în stare să facă o treabă bună până la capăt.

Consiliul Județean suplimentează banii pentru cultură

de Marian MOCANU

Ca în fiecare an, Consiliul Județean (CJ) Vaslui a alocat bani pentru finanțarea nerambursabilă a unor proiecte depuse pe diverse domenii de organizații nonguvernamentale sau asociații sportive, sociale etc. În acest an, a fost alocată suma de 600.000 lei pe patru domenii de activitate: cultură, culte, sport și social.

Luni, a fost finalizat procesul de selecție a proiectelor depuse pe cele patru domenii, urmând ca finanțările nerambursabile să fie acordate după finalizarea fiecărui proiect în parte, pe baza deconturilor prezentate.

La secțiunea „social”, proiectele care au îndeplinit punctajul în vederea obținerii finanțării nerambursabile a fost destul de mic, astfel că nu vor fi cheltuiți toți banii alocați acestei secțiuni. În aceste condiții, în cadrul ședinței de îndată a Consiliului Județean, pe ordinea de zi a fost introdus un punct suplimentar pentru rectificarea bugetului alocat acestei activități. Practic, consilierii au votat pentru redirecționarea sumei de 55.000 lei de la secțiunea social, la cea de cultură în cadrul acestui program județean.

„Spre surprinderea noastră, este pentru prima dată când nu au fost depus destul de multe proiecte eligibile pentru activități sociale. În consecință, dat fiind că la secțiunea cultură au fost depuse foarte multe proiecte care au întrunit punctajul minim, dar, dat fiind fondurile limitate nu au primit finanțare, ne-am gândit să redirecționăm acolo suma rămasă, de 55.000 lei. Puteam să propunem acest proiect de hotărâre la următoarea ședință, dar știți că procedura este una destul de complicată, iar banii trebuie alocați până la 1 decembrie, data limită a acestui program”, le-a declarat consilierilor Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

Dat fiind că toți consilierii au fost de acord, în perioada următoare va avea loc o nouă sesiune de depunere de proiecte pentru obținerea de finanțare nerambursabilă județeană pe proiecte de cultură, finanțare totală în valoare de 55.000 lei.

Grecia a intrat, tehnic, în incapacitate de plăți. O nouă teleconferință Eurogrup, miercuri

Grecia a intrat, tehnic, în incapacitate de plăți, în contextul în care nu a putut plăti tranșa de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional, iar liderii Eurogrup se vor reuni din nou, miercuri dimineață, pentru a analiza situația de criză.

Miniștrii Finanțelor ai țărilor din zona euro, reuniți în teleconferință marți seară, au respins cererea Greciei de prelungire a planului de asistență financiară.

“Termenul-limită pentru posibilitatea extinderii programului financiar destinat Greciei a fost sfârșitul săptămânii trecute. Nu s-a putut ajunge la un acord astăzi”, a explicat Peter Kazimir, ministrul de Finanțe al Slovaciei.

Președintele Eurogrup, olandezul Jeroen Dijsselbloem, a anunțat marți seară că Guvernul Greciei va trimite noi propuneri miercuri, iar negocierile vor continua. Dijsselbloem a semnalat că un eventual nou plan de asistență va avea condiții mai dure pentru Guvernul elen.

“Ar fi absurd să acceptăm solicitările Guvernului Greciei dat fiind că ei nu le aceeptă pe ale noastre”, a spus Jeroen Dijsselbloem.

“Miercuri la ora 11.30 (12.30, ora României) va avea loc o nouă teleconferință pentru a discuta despre evoluția situației Greciei”, a transmis Dijsselbloem prin Twittter.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a atras atenția că instituțiile financiare internaționale – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional – nu vor lua nicio decizie privind situația din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii țării.

Actuala situație de incapacitate de plăți tehnică nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria țării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăți tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de dolari. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar șansele unei intervenții europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăți doar pentru că Fondul Monetar Internațional oferă unei țări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situației. Practic însă, piețele financiare vor considera Grecia va fiind o economie insolventă.

Zeci de mii de oameni au protestat în orașele Atena și Salonic, față de măsurile de austeritate propuse Greciei de creditorii internaționali pentru a continua planul de asistență financiară. Manifestanții susțin respingerea, prin referendum, a reformelor propuse de creditorii internaționali, pe care îi acuză de “șantaj”.
“Viețile noastre nu aparțin creditorilor!” – se putea citi pe pancartele manifestanților.

Criza are din nou efecte concrete directe asupra oamenilor de rând, care, în contextul controlului capitalului bancar, pot retrage de la bancomate cel mult 60 de euro pe zi.

Liderii europeni le-au cerut grecilor să voteze în favoarea măsurilor de austeritate în referendumul de duminică, avertizând că un vot negativ poate duce la excluderea Greciei din zona euro. Întrebarea care va fi adresată la referendum este următoarea: “Ar trebui acceptată propunerea formulată către Eurogrup, pe 25 iunie, de Comisia Europeană, de Banca Centrală Europeană și de Fondul Monetar Internațional?” Prima căsută pe buletinul de referendum va fi “nu”, iar a doua “da”.

Creditorii internaționali cer Greciei reforma pensiilor, modificarea legislației muncii și reducerea deficitului bugetar.

Ministrul grec al Finanțelor, Yanis Varoufakis, a confirmat marți că Grecia nu va plăti în următoarele ore tranșa de 1,6 miliarde de euro către Fondul Monetar Internațional, astfel că va intra oficial în incapacitate de plăți. Întrebat de jurnaliști dacă Grecia va achita până la 1 iulie rata de 1,6 miliarde de euro către FMI, Varoufakis a răspuns: “Nu”.

Programul de asistență financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marți, aceeași zi în care statul elen trebuie să facă plata către FMI.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Grecia nu a achitat rata către FMI până marți la ora 24.00, economia elenă intrând în incapacitate de plăți, prima etapă înainte de faliment.

Ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schauble, a declarat marți, în Parlamentul de la Berlin, că Grecia ar putea rămâne în zona euro chiar dacă programul de austeritate propus de creditorii internaționali va fi respins prin referendumul de duminică, dând însă agigurări că BCE va face tot ce va fi necesar pentru a proteja moneda euro.

Sursa: mediafax.ro

Cati bani sunt in circulatie in Romania, cati au ajuns in “masina de tocat” a BNR si care este cea mai falsificata bancnota

Bancnota de 100 de lei a fost anul trecut cea mai falsificata din Romania, cu 1725 de falsuri, dintre care 195 capturate de politie. Pe locul doi s-a aflat cea de 50 lei, cu 673 falsuri, dintre care doar trei gasite de politie, urmata de bancnota de 200 lei, cu un numar de 187 de falsuri, potrivit celui mai nou raport al BNR.

Falsurile de bancnote romanesti expertizate la BNR au ajuns la 2 631 bucati, in crestere cu 122% fata de 2013. De asemenea, 2 402 falsuri au fost depistate in circulatie, cu 225% mai multe ca in anul trecut.

Numarul de falsuri la un milion de bancnote autentice in circulatie a fost de 2,4 bucati, fata de 0,82 in 2013.

Si numarul bancnotelor euro false descoperite in circulatie in Romania si expertizate la BNR a crescut: 2 607 bucati, cu 2,6% mai mare decat in precedentul an.

Cati bani sunt in circulatie in Romania

Numarul total de bancnote aflate in afara sistemului bancar la sfarsitul anului 2014 a fost de 927,3 milioane bucati, cu 13% peste cel din 2013, iar valoarea acestora a fost cu 14,7%.

Fiecarui locuitor ii reveneau, la sfarsitul anului trecut, 46 bancnote si 140 monede din cele aflate in afara sistemului bancar. Valoarea medie a unei bancnote in circulatie a fost de 46 lei, in crestere cu 0,7 lei fata de sfarsitul anului 2013. Cupiura de 1 leu detinea cea mai mare pondere in numarul total de bancnote (30,7%), urmata de cea de 100 lei (21,4%). Cea mai putin utilizata bancnota in afara sistemului bancar a fost cea de 500 lei, cu o pondere de sub 1% din numarul total.

Valoric, bancnotele cele mai folosite la alimentarea ATM-urilor au detinut in continuare cele mai ridicate ponderi in total: 46,5% cea de 100 lei, 22% cea de 200 lei si 18,4% cea de 50 lei.  Numarul de monede existente in afara sistemului bancar a fost cu 13,8% mai mare in 2014 fata de 2013. Valoric,  numerarul moneda metalica a crescut cu 12,4%.

Cea mai mare pondere ca moneda aflate asupra populatiei si in casieriile agentilor economici, de 41,3%, a avut-o cea de 10 bani, apoi cea de 5 bani.

Valoric, ponderea cea mai mare a fost detinuta de moneda de 50 de bani (51,3%), urmata de cupiura de 10 bani.

Dar si banii se uzeaza

In 2014, in cele patru centre ale BNR, s-a procesat o cantitate totala de 376,4 milioane bancnote, gradul mediu de uzura a fost de 8%, cu 5 puncte procentuale mai mic  fata de 2013, si 125,2 milioane monede.

Sursa: incont.ro

Cresc salariile, se scumpește gazul!

de Marian MOCANU

Salariul minim pe economie va crește cu 75 de lei pentru a doua oara în acest an, urmând să ajungă la 1.050 de lei, începând din luna iulie. Tot de pe 1 iulie, se va majora salariul cadrelor medicale cu 100 lei. În schimb, începnd cu aceeași dată sunt anunțate scumpiri, în principal datorită majorării prețului gazelor naturale 7 lei mwh. Deasemenea, creșterea salariului minim va însemna automat și majorarea amenzilor.

Începând cu data de 1 iulie, salariul minim pe economie va crește cu 75 de lei, urmând a ajunge, de la 975 lei, cât este în prezent, la 1050 lei. Salariul minim, care va ajunge la 6,225 lei/ora de muncă, se acordă pentru un program complet de lucru de 168,67 ore, în medie, pe lună.

Împreună cu salariul ar urma să se majoreze și costul orei de muncă prestate de zilieri, care nu poate fi mai mic decât retribuția pe oră a unui angajat cu salariul minim. La acest moment, în județul Vaslui sunt nu mai puțin de zece mii de zilieri înregistrați oficiali, cei mai mulți dintre aceștia muncind în agricultură și construcții.

Tot începând cu data de 1 iulie salariile personalului din cadrul sistemului public sanitar, inclusiv unități medico-sociale și sistemul public de asistență socială vor crește cu câte 100 lei. Această majorare fusese anunțată încă din luna noiembrie a anului trecut, chir înaintea alegerilor prezidențiale, însă deputații au aprobat actul normativ abia săptămâna trecută.

De la 1 iulie nu vor exista doar majorări de salarii, ci și a costului la unele utilități. Astfel, va crește prețul gazelor naturale pentru populație, de la 53 lei/ MWh la 60 lei/Mwh.această scumpire a fost impusă de organismele europene, urmând ca în următorii ani, prețul gazelor naturale livrate populației, indiferent dacă sunt din producția internă sau din import, să ajungă la 78 lei Mwh în 2018. Această majorare va fi resimțită mai acut de persoanele care dețin centrală termică proprie.

Odată cu majorarea salariului minim pe economie, vor crește și cuantumul amenzilor de circulație, acestea fiiind calculate conform punctelor ce reprezintă 10% din salariul minim. De exemplu, folosirea telefoanelor mobile în timpul conducerii mașinii sau nerespectarea regulii privind purtarea centurii de siguranță este sancționată cu două puncte de penalizare, respectiv cu o amendă care va fi de 210 lei începând cu 1 iulie, în timp ce depășirea vitezei maxime permise cu 21-30 de km/h este penalizată cu trei puncte de amendă, potrivit Codului Rutier, respectiv 315 lei.

Oportunitate pentru micii fermieri

De Marian MOCANU

Fermierii vasluieni își pot moderniza fermele sau capacitățile de producție pe bani europeni. Pentru cele două subMăsuri deschise în acest scop, „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și „Investiții în exploatații agricole” sunt disponibili în acest an peste 360 milioane euro.

Vasluienii care au mici ferme pot primi finanțare europeană pentru investiții în vederea desfășurării de activități agricole. Sprijinul acordat are ca scop îmbunătățirea managementului exploatației agricole și orientarea spre piață a exploatatiilor agricole de mici dimensiuni.

Beneficiari ai acestui sprijin pot fi fermierii care dețin în proprietate sau folosință o exploatație agricolă încadrată în categoria de fermă mică și care doresc să desfășoare activități în agricultură sau zootehnie pe o perioadă de minimum 10 ani. Sprijinul nerambursabil este de maxim 15.000 euro pentru o exploatație agricolă. Acest sprijin financiar se acordă în două tranșe astfel: 75% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finanțare și restul de 25% în maximum 3 ani de la semnarea contractului de finanțare. Banii vor intra în posesia fermierului în cursul a cinci ani.

Dosarele se pot depune la Agenția pentru Investiții Rurale (fosta APDRP) Vaslui. Sesiunea de depunere a cererilor este până la epuizarea fondurilor alocate, în acest an suma alocată de Uniunea Europană fiind de peste 111 milioane euro. Scopul declarat al acestei măsuri este sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivitțăii exploatațiilor agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante și realizarea de investiții pentru modernizarea fermei. Sunt vizate în special fermele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici sau medii, pentru îmbunătățirea calității activelor fixe.

Sprijin pentru modernizarea capacităților de producție agricolă

Fermierii vasluieni care aleg să facă investiții în agricultură pot beneficia de finanțare nerambursabilă. Investitiile sprijinite în cadrul măsurii 4.1, „Investiții în exploatații agricole” au ca scop sprijinirea întreprinderilor care realizează investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole, cu excepția produselor pescărești.

Obiectivele acestui sprijin pentru investiții sunt de lnființare și modernizare a unităților de procesare și comercializare a produselor agricole, prin introducerea de noi tehnologii. SE asigură finanțare și pentru dezvoltarea de noi produse sau aplicarea măsurilor de protecția mediului, inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor. Promovarea investițiilor pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile sau creșterea numărului de locuri de muncă fac sunt o parte din obiective. Beneficiarii acestor finanțări pot fi intreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare, incluisv cooperativele și grupurile de producători. Sprijinul nerambursabil care se poate accesa este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producatori sau cooperative, 40% pentru alte întreprinderi. Sprijinul financiar nu poate depăși 1.000.000 euro pe proiect pentru IMM, 1.500.000 euro pe proiect pentru alte întreprinderi și maxim 2.500.000 de euro pe proiect pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat, forme asociative cooperative și grupuri de producători. Fondurile europene nerambursabile și contribuția de la Bugetul de Stat pentru anul 2015, aferente subMăsurii 4.1 alocate în acest an sunt în valoare totală de 205.776.952 euro.

Miliardarii din Europa sunt cei mai bogati din lume, cu o avere medie de 5,7 mld. dolari. Americanii sunt cei mai filantropi, iar asiaticii se imbogatesc de tineri

Miliardarii europeni sunt mai bogati decat omologii lor americani si asiatici cu o avere medie de 5,7 miliarde de dolari, arata un studiu publicat marti de banca elvetiana UBS si firma de consultanta PwC, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Comparativ, averea medie a miliardarilor americani este de 4,5 miliarde de dolari iar a celor asiatici este de 3,2 miliarde de dolari.
Daca miliardarii din Asia au o avere mai mica, ei sunt in schimb mai tineri decat omologii lor americani sau europeni cu o varsta medie de 57 de ani, cu 10 ani mai putin decat omologii lor.
De altfel, UBS si PwC sustin ca Asia va fi centrul celei de-a doua varste de aur pentru miliardari. Pentru Josef Stadler de la UBS perioada actuala, caracterizata printr-o creare accelerata de bogatie, este similara cu varsta de aur inregistrata la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20 cand SUA si Europa au cunoscut o explozie a spiritului de antreprenoriat care a declansat primul val de inovare din istoria moderna.
Studiul publicat marti a fost realizat pe un esantion de 1.300 de miliardari din intreaga lume. Din acestia 47% sunt din SUA, 36% sunt din Asia si 17% din Europa. Potrivit studiului, majoritatea noilor miliardari din SUA au facut avere in sectorul financiar in timp ce cea mai mare parte a averilor formate in ultimii 20 de ani in Europa si Asia isi au originea in sectorul bunurilor de consum. De asemenea, studiul arata ca un sfert dintre miliardarii asiatici au crescut in saracie, comparativ cu 8% in SUA si doar 6% in Europa.
Studiul mai arata ca in domeniul filantropic miliardarii de astazi au tendinta de a se concentra pe actiunile care furnizeaza rezultate tangibile si masurabile. Acest fenomen de ‘filantropie vizibila’ se manifesta in special in SUA unde peste 100 de miliardari au aderat la initiativa ‘Giving Pledge’ lansata de Bill Gates, prin care au promis ca vor dona peste 50% din averea lor unor cauze filantropice.
Sursa: incont.ro

S-a deschis robinetul cu bani pentru Vaslui

de Marian MOCANU

Mai mulți primari din județ au fost invitați la Consiliul Județean Vaslui pentru semnarea contractelor de finanțare a unor investiții nefinalizate. Sumele primite de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, sunt de ordinul sutelor de mii de lei pentru fiecare comună. În acest an vor fi finalizate mai multe proiecte începute, unele dintre ele, în urmă cu peste opt ani, cum ar fi școli, grădinițe, drumuri sau rețele de alimentare cu apă. Este cazul, de exemplu, a școlii de la Fâstâci, începută în anul 2006, caz mediatizat de multă vreme pe plan național și în care ar urma să învețe peste 100 de copii din comuna Cozmești.

Bucurie mare pentru mulți dintre primarii comunelor din județul Vaslui: ieri au semnat contractele de finanțare a unor investiții începute, unele dintre ele în urmă cu ani buni. La începutul lunii, Consiliul Județean (CJ) Vaslui a primit, din partea Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, suma de 6,7 milioane de lei, destinată finanțării mai multor investiții începute.

Este vorba de fonduri pentru asfaltarea a șapte drumuri județene reabilitarea de drumuri județene și alte două proiecte mari, „Reparații capitale și refuncționalizare Casa Armatei Vaslui – Centru cultural județean multifuncțional” și „Reabilitarea proiectului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate din municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești”.

Acum, a venit rândul a peste 30 de primării comunale din județ care au primit în total peste 25 milioane de lei (250 miliarde lei vechi), pentru finanțarea unor lucrări de investiții. Este vorba de școli, grădinițe, reabilitări de drumuri ori executarea de sisteme de alimentare cu apă demarate în urma admiterii proiectelor finanțate prin celebra ordonanță 7/2006 dată de guvernul Adrian Năstase.

După ce s-au acordat ceva finanțări, ulterior, după alegerile din anul 2008, acestea au fost blocate, multe din obiectivele respective deja începute rămânând în conservare. În 2013, guvernul Ponta a dat o altă ordonanță, 28/2013, pentru finanțarea lucrărilor începute și a altora noi, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală.

Conducerea CJ Vaslui a cerut primarilor care derulează proiecte de investiții prin Ordonanța de Urgență 28/2013, finanțate prin PNDL, să fie foarte atenți la întocmirea documentațiilor pentru a nu pierde finanțările de la Guvern. Asta cu atât mai mult cu cât banii respectivi nu se acordă în avans, ci pentru fiecare factură și deviz de lucrări executate, în cazul în care acestea ar avea greșeli, nu ar intra la decontare, pierzându-se astfel finanțarea aferentă.

„Banii primiți la Ordonanța 28 reprezintă singura resursă, până când vom reuși să accesăm alte sume. Să protejăm această sursă financiară și să ne facem treaba cu maximă responsabilitate. Lucrările la școli trebuie grăbite, astfel încât să fie gata, dacă se poate, până la începerea noului an școlar. Fiindcă alte resurse nu avem, trebuie să aveți mare atenție la utilizarea fondurilor. Totul trebuie centralizat la Consiliul Județean, nimeni nu trimite pe cont propriu documente direct la București. Este foarte important să avem o muncă de echipă, fiindcă în decembrie anul trecut s-a întâmplat să fie întârzieri la bani pentru că unele comune au făcut pași greșiți”, le-a spus primarilor Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.
Anul trecut, 44 de comune și orașele Negrești și Murgeni au primit, tot în același scop, de finalizare sau continuare a unor lucrări de investiții începute anterior, suma de 20,7 milioane lei, alte patru milioane lei fiind destinate Consiliului Județean Vaslui.

Va fi finalizată școala de la Fâstâci

Printre comunele care au semnat ieri contractul de finanțare din partea Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice se numără și Cozmeștiul. Aceasta a primit 870.000 lei pentru finalizarea Școlii Fâstâci. Ca și alte obiective aprobate prin OG7/2006, după ce au fost începute cele două proiecte, cel de reabilitare a clădirii vechi și cel de extindere a școlii, finanțarea a fost blocată până acum doi ani, când au reînceput lucrările. Între timp, construcția s-a degradat, fiind furate chiar și ferestrele ori ușile noi. Primăria a alocat în ultimii doi ani, din fonduri proprii, peste 500.000 lei, cu care s-a acoperit școala, au fost făcute unele lucrări interioare și a fost înlocuită tâmplăria care a dispărut.

Hristache Sima

Hristache Sima

„Acești bani sunt ca o gură de oxigen pentru comună și sper că vom putea finaliza lucrările până la începutul anului școlar 2015 – 2016. În afara celor 8,7 miliarde lei vechi pe care i-am primit acum, e posibil să cerem o suplimentare de fonduri, dat fiind faptul că, din 2006, când a fost aprobat proiectul, și până acum, prețurile au crescut. Nu vă dați seama ce înseamnă pentru comunitate finalizarea acestei școli. Din 327 de elevi din comună, peste 100 învață la Fâstâci. Până acum, de mulți ani, acești copii au învățat în săli de clasă improprii, împărțiți într-o școală cu doar patru clase, în două săli de la dispensarul rural și chiar la cantonul silvic. Acum, sper ca noul an școlar la Fâstâci să înceapă în școala cea nouă”, a declarat Hristache Sima, primarul comunei Fâstâci.

STUDIU: Peste 230 milioane de euro obținuți în ultimii cinci ani din finanțări europene, returnați la UE

Peste 230 de milioane de euro din banii cheltuiți în ultimii cinci ani în cadrul unor proiecte europene au fost returnați la UE ca urmare a unor corecții financiare, relevă un studiu al Institutului pentru Politici Publice.

Potrivit Institutului pentru Politici Publice (IPP), datele au fost colectate în baza unor solicitări de informații de interes public transmise către 41 de consilii juudețene, 45 de primării ale municipiilor reședință de județ, inclusiv Primaria Capitalei și toate primăriile de sector, șapte autorități de management, Autoritatea pentru Audit, Departamentul pentru Luptă Antifraudă, Direcția Națională Anticorupție și 15 Parchete de pe lângă Curțile de Apel.

În urma interpretării datelor obținute, s-a stabilit că, în perioada 2011 – 2014, suma totală aproximativă a corecțiilor financiare aplicate în proiectele cu finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER), Fondul Social European (FSE) și Fondul de Coeziune este de 1.039.310.000 de lei, adică aproximativ 230 de milioane de euro.

Numărul total de contracte de finanțare a fost de 17.034, iar numărul total de note de constatare a corecțiilor emise în proiectele cu finanțare din fonduri structurale ajunge la 2.977.

În același timp, potrivit studiului IPP, au fost soluționate pe cale administrativă 495 de note de constatare, înregistrate 532 de suspiciuni de fraudă și au existat 188 de sesizări către organele de anchetă.

Cea mai crescută incidență de corecții financiare raportat la numărul de contracte semnate a fost la Programul Operațional Sectorial (POS) Mediu – 76%, urmat, în ordine, de Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) – 49%, Programul Operațional Regional (POR) – 29%, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) – 16%, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE) – 5% și Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) – 2 %.

Cea mai crescută incidență de suspiciune la fraudă s-a înregistrat în cazul proiectelor POS Mediu – 9% și PODCA – 9%, urmate de POSDRU – 5%, POR – 2%, POSCCE – 2% și POAT – 1%.

Cela mai multe sesizări către organele de cercetare penală au fost făcute în legătură cu proiectele POSDRU – 65%, POR – 37%, POS Mediu – 34% și PODCA – 33%.

Sursa: mediafax.ro

Amanet – acum si pentru altfel de obiecte (P)

Sunt sigur ca primul lucru la care te gandesti cand auzi de amanet sunt acele chioscuri in care oamenii isi pot duce bijuterii sau alte obiecte de valoare pentru a primi o suma de bani pentru ele. Sunt un mod rapid de a face rost de niste bani atunci cand chiar ai nevoie de acestia. Dar stiai ca poti amaneta si obiecte mai mari decat un inel de aur? Acum poti da la amanet si o masina. Citeste, in continuare, cum functioneaza acest proces.

Procesul este unul destul de simplu. Trebuie doar sa contactezi firma care se ocupa cu amanetarea autoturismelor si sa iti programezi o vizita. Odata ajuns la sediul institutiei, un specialist in evaluari auto iti va verifica autoturismul din punct de vedere tehnic. Aceasta evaluareva determina suma de bani pe care o poti primi, suma care ti se acorda pe loc.

Partea buna cand vine vorba de amanetarea unei masini este faptul ca poti primi o suma frumusica de bani fara sa treci prin prea multa birocratie si nu trebuie sa te simti nesigur de colaborarea cu o astfel de firma de amanet. Acestea sunt insitutii financiare nebancare si sunt strict monitorizate de cate Banca Nationala a Romaniei. Practic, e ca si cum ai lua un credit bancar fara a fi nevoit sa treci prin prea multa birocratie si fara sa ai de a face cu comisioanele multe de la banca. Si ca veni vorba de comisioane, “casa de amanet” auto Imprumut cu Masina percepe un singur comision pe intreaga durata a contractului.

Daca te-ai hotarat sa apelezi la serviciile unei institutii care se ocupa cu amanetarea autoturismelor, atunci ar trebui sa ii contactezi pe cei de la Imprumut cu Masina. Vei primi toate detaliile de care ai nevoie si iti vei putea face chiar si o programare pentru a discuta direct cu reprezentantii firmei.

 

Tânăr certatat pentru furt

de Vlad Ocheanu

 Polițiștii cercetează sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat un tânăr din comuna Zăpodeni în vârstă de 19 ani.  

La începutul acestei săptămâni, polițiștii Postului de Poliție Zăpodeni au fost sesizați de un bărbat în vârstă de 69 ani, din localitate, cu privire la faptul că persoane necunoscute i-au sustras bani din locuință. Polițiștii, la fața locului, au stabilit că profitând de faptul că proprietarul era plecat de la domiciliu, persoane necunoscute au pătruns prin efracție într-o anexă a locuinței părții vătămate, de unde au sustras 400 lei.

În urma investigațiilor efectuate, polițiștii l-au identificat pe T. Daniel, în vârstă de 19 ani, din localitatea Zăpodeni, care ar fi săvârșit furtul respectiv. Aceștia au reușit să recupereze întreaga sumă sustrasă, pe care au înapoiat-o proprietarului. Polițiștii au mai stabilit că în cursul lunii aprilie, tânărul a pătruns prin forțarea unui geam, în timpul nopții, în locuința  unei femei de 75 ani din localitate, de unde a sustras suma de aproximativ 3.000 lei, pe care a cheltuit-o. Daniel este cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de furt calificat, pentru stabilirea întregii activități infracționale.

BCE a dispus teste de stabilitate pentru nouă bănci din zona euro, inclusiv pentru două filiale ruse

Filialele din Austria ale unor bănci ruse vor fi supuse unor teste de rezistență dispuse de Banca Centrală Europeană (BCE), verificări similare urmând să fie efectuate în total la nouă bănci operaționale în zona euro, informează Reuters.

Banca Centrală Europeană a anunțat efectuarea unor teste de rezistență și verificarea registrelor contabile ale băncilor Sberbank Europe și VTB Bank (Austria), filialele austriece ale instituțiilor bancare ruse Sberbank și VTB.

“Băncile vizate au fost informate și vor colabora strâns cu BCE în următoarele luni, pentru evaluarea totală a activităților până la sfârșitul anului 2015”, a declarat purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale Europene.

Rusia și Austria au relații economice puternice, deși schimburile comerciale au avut de suferit în ultimul an din cauza sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană pe fondul crizei din Ucraina.

BCE a decis miercuri verificarea situației financiare a nouă bănci. În afară de cele două bănci din Austria, sunt vizate Banque Degroof (Belgia), Agence Francaise De Developpement (Franța), J.P. Morgan Luxembourg (o filială a JPMorgan Chase&Co), Unicredit Banka (Slovenia), o filială a UniCredit (Italia), Kuntarahoitus Oyj (Finlanda) și Mediterranean Bank plc (Malta).

Sursa: mediafax.ro

Au nevoie bani, dar nu-s de găsit să-i primească

de Roxana NĂSTASĂ

Mai mulți beneficiari de prestații sociale oferite de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Vaslui își pierd banii pentru că nu sunt de găsit. După ce au apelat la indemnizațiile AJPIS din cauza veniturilor mici, aceștia nu mai ajung în posesia banilor din cauza lor, motiv pentru care sumele sunt returnate de AJPIS la bugetul de stat.

Din cauza faptului că beneficiarii care au apelat la indemnizațiile AJPIS Vaslui nu-și ridică drepturile sociale timp de trei ani, lunar, instituția returnează la București aproximativ suma de 15.000 lei. Numai în luna aprilie, AJPIS Vaslui a prescris în total 19.428 lei, din care 11.920 lei provin din alocații de stat, 3.635 lei din alocația pentru susținerea familiei, 3.073 lei din venitul minim garantat etc.

Sorin Prepelita

Sorin Prepelita

Directorul instituției,  Sorin Prepeliță, a spus că, în prezent, drepturile bănești care trebuie încasate de beneficiarii instituției provin din anul 2011 și până acum: “Aceste sume pot fi recuperate de beneficiari în baza unei cereri depuse la instituția noastră. Documentațiile trebuie depuse într-o perioadă maximă de trei ani de la data obținerii dreptului respectiv. După această dată, sumele se prescriu și se transformă în venituri la bugetul de stat. Anul acesta noi am făcut mai multe notificări la acești beneficiari să vină să-și încaseze banii. Pot veni să ridice banii oricând, pentru o perioadă anterioară de un an, doi ani, maxim trei ani”.

În prezent, 9.960 de persoane sunt în această situație, banii lor ajungând la stat. În total, suma neîncasată de beneficiarii de prestații sociale se ridică la 785.714 lei, cele mai multe mandate poștale neonorate fiind  pe segmentul alocațiilor de stat, unde 7.035 beneficiari au de încasat 496.650 lei. Aceștia sunt urmați de cei care iau alocație pentru susținerea familiei și ulterior de beneficiarii de venit minim garantat.

Motivul principal pentru care factorii poștali nu au acordat prestațiile sociale este lipsa beneficiarilor de la domiciliu. În multe cazuri, persoanele care primesc sprijin financiar au plecat peste hotare și nu au anuțat autoritățile. Pentru ca aceste sume să intre în contul special gestionat de AJPIS Vaslui trebuie ca trei mandate poștale să nu fie onorate.

Angajații, obligați să-și declare banii de buzunar

de Marian MOCANU

Din luna mai angajații din sistemul de alimentație publică, magazine, restaurante-baruri etc. sunt obligați să declare sumele pe care le au asupra lor la intrarea și ieșirea de la muncă. Astfel, Fiscul va putea contoriza mai bine vânzările avute peste zi de agenții economici, inclusiv bacșișurile primite, care vor fi impozitate cu 16%. Măsura a stârnit nemulțumirea unora dintre lucrătorii în comerț, care consideră că astfel le este încălcată intimitatea. 

În ultima perioadă, inspectorii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au făcut o serie de controale la unitățile comerciale care s-au soldat cu amenzi din cauza neconformității sumelor găsite în casă cu cele înregistrate pe bonurile fiscale. De cele mai multe ori, vînzătorii justificau diferența de bani cu bacșișurile primite peste zi. În aceste condiții, ANAF a scos de la naftalină un act normativ din 1999, actualizat prin OUG 91/2014, care prevede declararea tuturor sumelor aflate incluisv în buzunarul angajaților, cu atât mai mult cu cât de acum înainte se vor impozita și bacșișurile primite de chelneri sau vânzători.

Toți operatorii economici care au în dotare case de marcat sunt obligați să constituie registrul de bani personali pentru fiecare unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor. Acest registru, în care se vor nota zilnic sumele aflate în posesia angajaților la intrarea și la ieșirea de la serviciu va fi păstrat în unitatea economică pentru a fi prezentat la control inspectorilor fiscali. Registrul de bani personali va avea paginile numerotate în ordine crescătoare și trebuie semnat pe ultima pagină de către administratorul firmei sau de o persoană împuternicită.

Inspectorii vor putea da astfel amenzi ce ulterior nu pot fi contestate în instanță prin declararea sumelor găsite în plus în casă drept bani personali ai angajaților. În cazul în care abaterea se repetă în termen de 24 luni,  iar diferența de sumă depășește 300 lei sau 3% din valoarea înregistrată în casa de marcat, ANAF va suspenda activitatea firmei.

Vânzătorii, nemulțumiți de aceste prevederi fiscale

Angajații care refuză prezentarea sumelor aflate asupra lor  pot fi amendați. Această măsură a stârnit nemulțumirea unora dintre angajații din sistemul de alimentație publică, aceștia considerînd că le este încălcat dreptul la intimitate.

„Ne pot controla astfel mai bine! De ce este treaba celor ce vin în control ce bani am eu la mine? Dar poate peste zi primesc de la cineva niște bani, știu eu, o datorie mai veche sau salariul, ori poate scot niște bani de pe card. Sau poate mă învoiesc și fac niște cumpărături, ori îmi iau ceva de mâncare. E treaba cuiva cum îmi cheltui eu banii personali, trebuie să dau cu subsemnatul ca să explic ce fac cu banii mei? Nu mi se pare corect!”, spune Dana, vânzătoare la un magazin alimentar.

„O să ajungem fie să plătim doar cu cardul, fie să nu iau bani la mine la muncă, altfel risc ca, dacă nu declar toți banii pe care-i am în poșetă sau buzunar, să iau amendă. Dar poate nu vreau să știe colegele mele sau patronul ce bani am eu la mine… Poate vor să facă și percheziție corporală, să vadă dacă nu am ascuns bani pe undeva”, era supărată și Ioana, chelneriță la un bar din Vaslui.

Cert este că, pe lângă măsura impozitării bacșișurilor, și această măsură luată de finanțiști este viu comentată de lucrătorii din comerț, nemulțumiți de faptul că astfel se pot face abuzuri, fie din partea inspectorilor financiari, fie chiar a patronilor.