Home / Tag Archives: biserica

Tag Archives: biserica

CJ Vaslui alocă 142.000 de lei pentru parohiile Arsura, Bogdănești și Bârlad

de Dănuț CIOBANU

Alte trei parohii din județul Vaslui vor beneficia de un sprijin financiar de la Consiliul Județean. Este vorba despre parohiile din Arsura, Bogdănești și Bârlad. Banii sunt acordați pentru achiziționarea unei centrale termice și finanțarea lucrărilor de construcție a unor biserici. În luna septembrie 2019, alte patru unități de cult au primi bani din bugetul CJ-ului.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui continuă să sprijine financiar mai multe biserici din județ care au nevoie de ajutor. Astfel, în urma solicitărilor primite de la unitățile de cult, vor fi repartizate fonduri pentru Parohia Arsura, care va primi suma de 42.000 de lei. Banii vor fi utilizați pentru achiziționarea unei centrale termice pentru încălzirea bisericii. În total, solicitarea de fonduri formulată de parohie se ridică la suma de 58.793 lei.

Și Parohia Bogdănești va primi suma de 50.000 de lei, pentru continuarea lucrărilor de construire a bisericii. Valoarea devizului lucrărilor rămase de executat este de 399.864 lei.

Nu în ultimul rând, Parohia Sf. Trei Ierarhi Bârlad va primi un sprijin financiar de 50.000 de lei, pentru continuarea lucrărilor de construire a bisericii. În total, valoarea devizului lucrărilor rămase de realizat este de 675.052 lei.

Reamintim că în ședința ordinară a CJ Vaslui din luna septembrie 2019, alte patru unități de cult din județul Vaslui au primit sprijin financiar.

Astfel, Parohia Pochidia a beneficiat de un sprijin financiar în valoare de 50.000 lei, pentru finanțarea lucrărilor de construire la Biserica ortodoxă «Adormirea Maicii Domnului». Valoarea devizului lucrărilor rămase de executat este de 258.889 lei. De asemenea, Mănăstirea «Sfântul Voievod Ștefan cel Mare» din comuna Miclesti a primit un ajutor financiar în valoare de 29.000 lei pentru achiziția unei centrale termice și combustibil. Și Parohia Crîng, din comuna Ciocani, a încasat suma de 71.000 lei, pentru executarea lucrărilor de întreținere la biserica parohială. Valoarea totală a solicitării din partea bisericii este de 83.316 lei. CJ-ul a mai alocat Parohiei Rediu, din municipiul Vaslui, un sprijin financiar în valoare de 26.000 lei, pentru executarea lucrărilor de consolidare și reparații capitale la biserică. Valoarea devizului lucrărilor ramase de executat este de 37.800 lei.

Conform legislației în vigoare, de Ia bugetele locale se pot aloca fonduri pentru completarea fondurilor proprii necesare pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult fără venituri sau cu venituri reduse, construirea ori repararea lăcașurilor de cult și pentru conservarea și întreținerea bunurilor aparținând cultelor.

Puterea și opoziția din CJ Vaslui se acuză reciproc că introduc biserica în jocul politic

de Dănuț CIOBANU

Alocarea de ajutoare financiare unor parohii a provocat scandal în Consiliul Județean Vaslui. Consilierii din opoziție au acuzat conducerea județului că dă bani la biserici pentru ca preoții să ceară enoriașilor să voteze cu PSD-ul. Șefii CJ-ului au replicat că nu au cerut niciodată preoților să se implice în campaniile electorale, precizând că bisericile nu sunt ale unui partid politic. În ciuda conflictului de opinie, hotărârea de ajutorare a unor unități de cult a fost adoptată în unanimitate.

Apropierea campaniei electorale pentru prezidențiale, dar și a alegerilor locale și parlamentare din anul viitor, a reaprins disputele din Consiliul Județean (CJ) Vaslui. Proiectul de hotărâre privind alocarea unor ajutoare financiare mai multor parohii a dat prilejul consilierilor din opoziție să acuze PSD-ul că își face campanie electorală cu banii publici. Consilierul Gheorghe Viziteu a spus că pentru sprijinirea cultelor sunt alocate o serie de fonduri nerambursabile pentru activități nonprofit, iar bisericile care doresc finanțare pot depune proiecte în acest sens. Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a răspuns că respectivele fonduri se alocă doar pentru asociații și fundații, pe când ajutoarele financiare pot fi alocate direct parohiilor care cer ajutor.

“Cererea este a parohiei și nu are legătură cu culoarea politică a administrației locale din acel UAT. Pentru orice parohie, biserică sau mănăstire care ni se adresează noi examinăm cererea și în limitele financiare acordăm acest ajutor. Bisericile nu sunt ale unui partid politic. Mai avem în așteptare solicitări și de la alte parohii, care trebuie să își completeze dosarele pe care le depun la noi. Nu avem criterii politice când sunt solicitări de la biserici, indiferent de cultele care sunt recunoscute legal”, a răspuns Dumitru Buzatu.

Liviu Iacob, consilier, a fost mai tranșant în expunerea punctului de vedere și a acuzat conducerea CJ-ului că atrage preoții în campania electorală: “Dumneavoastră dați bani din bugetul CJ Vaslui, iar la sfârșitul slujbei preotul are o discuție cu enoriașii. Le spune preotul că PSD a ajutat biserica cu bani și, atunci, hai să-i ajutăm și noi pe ei!”.

Dumitru Buzatu a răspuns că nu a cerut preoților ca la finalul unei slujbe să pronunțe astfel de fraze, iar acuzele aduse sunt neîntemeiate: “Nu vă faceți un serviciu susținând astfel de lucruri. Și pentru a nu mai avea acest gen de discuții, voi face un inventar pe toate proiectele, pentru a arăta de câte investiții au beneficiat primăriile din județul Vaslui care nu sunt cu primari PSD”.

Bani pentru mai multe parohii

La ultima ședință a CJ Vaslui, mai multe biserici au beneficiat de un ajutor financiar de la bugetul județului. Astfel, Parohia Pochidia a primit un sprijin financiar în valoare de 50.000 lei, pentru finanțarea lucrărilor de construire la Biserica ortodoxă «Adormirea Maicii Domnului». Valoarea devizului lucrărilor rămase de executat este de 258.889 lei. De asemenea, Mănăstirea «Sfântul Voievod Ștefan cel Mare», din comuna Miclesti, a primit un ajutor financiar în valoare de 29.000 lei pentru achiziția unei centrale termice și combustibil. Pentru parohia Crîng, din comuna Ciocani, a fost alocată suma de 71.000 lei, pentru executarea lucrărilor de întreținere la biserica parohială. Valoarea totală a solicitării din partea bisericii este de 83.316 lei. Parohiei Rediu, din municipiul Vaslui, a primit un sprijin financiar în valoare de 26.000 lei, pentru executarea lucrărilor de consolidare și reparații capitale la biserică. Valoarea devizului lucrărilor rămase de executat este de 37.800 lei.

Un bărbat a amenințat că se aruncă de pe turla bisericii din Pădureni pentru că nu și-ar fi primit salariul

Un bărbat de 64 de ani, din Pădureni, a pus pe jar autoritățile statului după ce s-a urcat pe turla unei biserici și a amenințat că se aruncă în gol, nemulțumit că nu și-ar fi primit banii pentru munca desfășurată la o stână. În cele din urmă, după îndelungi negocieri, vasluianul a fost convins să coboare cu ajutorul unei autoscări a Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vaslui.

Circ pe turla bisericii din localitatea Pădureni a cărui protagonist a fost un bărbat de 62 de ani. Supărat că nu și-ar fi primit banii de la proprietarul unei stâni din județul Galați, vasluianul s-a urcat pe acoperișul bisericii și apoi pe turlă, amenințând că se aruncă în gol. În consecință, localnicii au alertat autoritățile la numărul de urgență 112, în zonă ajungând mai multe autospeciale de pompieri, poliție și ambulanță.
“După aproximativ o oră de negocieri, bărbatul, care se afla sub influența alcoolului, a fost convins să coboare cu ajutorul unei autoscări de pompieri. Ulterior, acesta a fost transportat cu ambulanța la Spitalul Municipal Huși”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției Județene Vaslui, Bogdan Gheorghiță.
Bărbatul a fost amendat cu 400 de lei de către polițiști și sfătuit să facă plângere împotriva proprietarului stânii din Galați la care ar fi muncit. (Ionuț PREDA)

Peste o mie de credincioși, prezenți la sfințirea bisericii din cadrul Direcției pentru Protecția Copilului

Peste o mie de credincioși din zona municipiului Vaslui, și nu numai, au participat, joi, la sfințirea bisericii din curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, eveniment care a reunit, în premieră pentru județul nostru, patru ierarhi ai Sfântului Sinod. După slujba arhierească, mirenii au avut ocazia unică de a se închina la sfânta masă din incinta lăcașului de cult unde au fost miruiți de înaltele fețe bisericești.

Curtea DGASPC Vaslui s-a umplut de lume la cel mai important eveniment religios din ultima perioadă desfășurat pe teritoriul județului nostru, sfințirea capelei din incinta instituției. O dovadă a însemnătății manifestării a fost prezența a nu mai puțin de patru ierarhi ai Sfântului Sinod, respectiv arhiepiscopul Tomisului, înaltpreasfințitul Teodosie, episcopul Alexandriei și Teleormanului, preasfințitul Galaction, episcopul Europei de Nord, preasfințitul Macarie, și episcopul Hușilor, preasfințitul Ignatie. În ciuda stropilor de ploaie care au căzut pe parcursul slujbei, cei peste o mie de credincioși nu au renunțat, ascultând glasurile preoților și ale Coralei ”Armonia” până la sfârșitul evenimentului religios.

Este o mare bucurie că avem această biserică în care cred că vor primi liniște și har de la Domnul, în primul rând, cei care lucrează în această instituție, dar și beneficiarii, copii sărmani și defavorizați sau persoanele în vârstă care, pe lângă ajutorul nostru, au nevoie și de dragostea lui Dumnezeu. Acest sfânt lăcaș este o nouă punte între pământ și cer. El are și o vocație specială, fiind construit lângă o instituție care se ocupă de cel mai sensibil segment al societății. Prin prezența aici a acestui sfânt locaș, nădăjduim că lucrarea celor ce ostenesc în acest așezământ va fi cu mai mult spor și cu mai multe împliniri”, a spus credincioșilor episcopul Hușilor, preasfințitul Ignatie.

După Sfânta Liturghie, episcopul Hușilor a mulțumit ierarhilor prezenți pentru osteneala de a veni la Vaslui, precum și pentru a mulțumi tuturor celor care s-au implicat în edificarea capelei cu hramurile „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” și „Sfântul Apostol Andrei”. În semn de recunoaștere a contribuției aduse la ridicarea bisericii, părintele Ignatie a oferit Diploma de vrednicie „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” reprezentanților autorităților județene și locale care s-au implicat direct în ceea ce înseamnă ridicarea bisericii din curtea DGASPC. De asemenea, ierarhul Hușilor a hirotesit cu titlul de iconom pe părintele capelan Petru Damian.

Biserica din cadrul DGASPC Vaslui, sfințită de cinci episcopi

Biserica din curtea Direcției Generale de Asistență Socială a Protecția Copilului Vaslui va fi sfințită pe 16 mai, în prezența a cinci episcopi din țară și străinătate, Sfânta Liturghie urmând a fi oficiată de episcopul Hușilor, preasfințitul Ignatie. Ridicată în decursul a patru ani din fondurile Consiliului Județean și din donațiile angajaților DGASPC, capela, cu hramul ”Sfântul Pantelimon” și ”Sfântul Apostol Andrei”, deservește atât salariații instituției, cât și beneficiarii din toate centrele din județ, inclusiv copii aflați în asistență socială.

Prima biserică din țară construită în cadrul unei instituții aflată în subordinea Ministerului Muncii va fi sfințită la Vaslui. Mai precis, este vorba de capela ridicată, începând cu 2015, în curtea DGASPC, cu finanțare de la Consiliul Județean, dar și din donațiile angajaților instituției. Un aport deosebit și l-a adus și artistul Constantin Mardare, de altfel salariat al Protecției Copilului Vaslui, cel care a realizat pictura atât în interiorul cât și în exteriorul bisericii.

La evenimentul din 16 mai, vor fi prezenți nu mai puțin de cinci episcopi, respectiv arhiepiscopul Mitropoliei Ardealului, preasfințitul Ilarion Făgărășanul, episcopul Alexandriei și Teleormanului, preasfințitul Galaction, episcopul Europei de Nord, preasfințitul Macarie, arhiepiscopul Tomisului, înaltpreasfințitul Teodosie, și episcopul Hușilor, preasfințitul Ignatie. De altfel, conducătorul preoțimii din județul nostru va oficia și slujba de Târnosire și Sfânta Liturghie, alături de ceilalți ierarhi ai Sfântului Sinod.

Fie ca bunul Dumnezeu să-i dea bună întrebuințare spre folosul oamenilor și slava sfintei noastre biserici. Pentru noi este o mare bucurie că am ajuns la acest important moment, cel al sfințirii capelei, a cărui hram nu este unul întâmplător. Sfântul Pantelimon este tămăduitorul de orice boală trupească și sufletească atât de benefică celor aflați în centrele și azilurile noastre, iar Sfântul Andrei este ocrotitorul tuturor românilor”, ne-a declarat preotul Petru Damian, coordonator al activității de asistență religioasă și psihomorală din cadrul DGASPC Vaslui.

Cei care vor participa la slujba de sfințire a capelei vor avea posibilitatea să se închine la moaștele sfântului Pantelimon, aduse de la Catedrala Tomisului. De asemenea, la eveniment, va fi prezentă și Corala ”Armonia” Constanța care, în aceeași zi, de la ora 18, va susține un concert de muzică folclorică, instrumentală și religioasă în Parcul Copou Vaslui. (Ionuț PREDA)

Preotul din Oșești realizează un ghid turistic religios al județului

Un ghid turistic, intitulat “Repere vasluiene în anul Centenarului – Mănăstirile Episcopiei Hușilor”, va fi editat în cadrul unui proiect derulat de Biserica Oșești, cu sprijinul Consiliului Județean.

Volumul va cuprinde informații legate de mănăstirile din eparhia Hușilor și este adresat atât elevilor și locuitorilor comunei Oșești, cât și celor din întreg județul Vaslui, interesați de turismul religios.

“Necesitatea realizării unui album cu toate mănăstirile și schiturile județului Vaslui este evidentă, având în vedere faptul că până acum nu s-a scris încă o lucrare care să reunească toate aceste obiective. Pe de altă parte, ne propunem ca abordarea noastră să fie mai aproape de necesitățile omului contemporan prin oferirea și a altor tipuri de informații necesare dezvoltării turismului religios al zonei județului Vaslui cum ar fi posibile trasee rutiere prin care să te poti deplasa rapid de la o mănăstire la alta, posibilități de cazare în zona mănăstirilor, având în vedere faptul că de cele mai multe ori acestea au posibilități limitate de cazare, locuri unde te poți relaxa și lua masa. Albumul va mai conține și un DVD, care va fi atașat pe coperta din față a cărții noastre, în care vor apărea preoți, stareți și starețe ai mănăstirilor prezentate și care, la rândul lor, vor vorbi despre elementele reprezentative ale mănăstirilor pe care le păstoresc”, a declarat inițiatorul proiectului, preotul Geani Mocanu.

Pe lângă editarea volumului “Repere vasluiene în anul Centenarului – Mănăstirile Episcopiei Hușilor”, vor fi desfășurate două sesiuni de comunicare în vederea promovării personalităților care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri din 1918 și vor fi plantați 100 de stejari în curtea Bisericii Oșești.

Volumele editate urmează să fie distribuite în mod gratuit în toate primăriile, precum și în instituțiile din județ. (G.P)

Șapte biserici, monumente istorice din județul Vaslui, în pericol de prăbușire

Bisericile au afectată structura de rezistență și se pot prăbuși din cauza surpării terenului.

Cele șapte monumente istorice sunt într-o stare avansată de degradare. Unul dintre acestea se află în comuna Puiești. Este vorba de Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” a fostului schit Strâmba, din satul Cetățuia, care datează din 1670. S-au făcut consolidări în 1751 și 1838, iar în prezent are  afectată structura de rezistență (tălpoaie și grinzi putrede), învelitoare este degradată (șindrilă) și este în pericol să se prăbușească într-o râpă din cauza surpării terenului. Al doilea monument se află în comuna Vinderei. Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” din satul Obârșeni datează din 1764 și necesită lucrări de consolidare – restaurare deoarece are afectată structura de rezistență (tălpoaie putrede sub brâul de ciment). La Costești se află Biserica de lemn ”Sf. Nicolae”, din cadrul Mănăstirii Pârvești, din satul Pârvești, (datare 1816-1820). La acest monument sunt necesare lucrări de consolidare-restaurare deoarece peretele despărțitor este dislocat, iar șindrila este putredă. Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” a fostului schit Orgoieștii Noi din satul Căpușneni, comuna Lipovăț, jud. Vaslui (datează din 1792 ), are afectată structura de rezistență. Are tălpoaiele și grinzile putrede, este înclinată spre nord, are infiltrații la bază și este în pericol de prăbușire din cauza alunecărilor de teren.

Lucrări urgente de consolidare sunt necesare și la Biserica de lemn ”Sf. Gheorghe” a fostului schit Lipovăț (Zografu) din satul Lipovăț, comuna Lipovăț ( datare : cca. 1626, refăcută 1717) din cauză că are afectată structura de rezistență (bârne putrede);

Casă egumenească din cadrul ansamblului Mănăstirii Fâstâci din satul Fâstâci, comuna Cozmești (datare: 1808) se află în pericol iminent de colaps, necesitând lucrări urgente de consolidare-restaurare. Cel de-al șaptelea monument istoric, ajuns aproape o ruină, este Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Tatomirești, comuna Rebricea (1792). Aici pereții portanți sunt fisurați, temelia este parțial dislocată, sunt infiltrații la bază, șindrila este putredă și, colac peste pupăză, sunt și alunecări de teren.

“Direcția pentru Cultură Vaslui a transmis către Ministerul Culturii și Identității Naționale și Institutul Național al Patrimoniului propuneri pentru includerea acestor monumente istorice în Planul Național de Restaurare, însoțite de note de fundamentare bine documentate și relevee fotografice.În același timp, aceste propuneri au fost aduse la cunoștință și Consiliul Județean Vaslui, Instituției Prefectului Vaslui și Episcopiei Hușilor. Trebuie făcută precizarea că proprietarii sau administratorii monumentelor istorice au obligația de a întocmi documentația în vederea înscrierii în Planul Național de Restaurare, nota de fundamentare este o piesă obligatorie și contribuie la susținea necesității includerii obiectivelor în acest plan”, ne-a declarat Corina Ursachi, directorul Direcției pentru Cultură Vaslui.

Rămâne de văzut dacă guvernanții vor da bani pentru restaurarea acestor monumente istorice din județul Vaslui. (Cristian DIMA)

100.000 de lei pentru bisericile din Vaslui

Autoritățile locale acordă sprijin financiar pentru diverse lucrări la bisericile din Vaslui.

În acest an, autoritățile locale vasluiene au hotărât să acorde, din bugetul local, 100.000 de lei pentru diverse lucrări care vor fi executate la patru lăcașuri de cult.

Astfel, 30.000 de lei vor ajunge la Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” și „Sfintul Mucenic Mina” pentru lucrări de pictură. Aceeași sumă va fi alocată și Parohiei Viișoara pentru lucrări de construcție la Biserica Nouă Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”. Cu 10.000 de lei mai puțin vor primi Parohia Cartierul Nou” (pentru lucrări de pictură bisericească, tehnică frescă) și Parohia Cuvioasa Paraschiva” Vaslui (pentru lucrări la fațadă și la sistemul de scurgere).

Pentru a beneficia de aceste sume, reprezentanții celor patru parohii au solicitat, în scris, acordarea sprijinului financiar prin Programul anual al finanțărilor nerambursabile de la bugetul local. A fost demarată procedura de evaluare și selecționare a proiectelor depuse, iar în ședința Consiliului Local Vaslui din 26 aprilie, au fost aprobate sumele care urmează a fi alocate lăcașelor de cult. (Cristian DIMA)

Episcopul Grigorie Leu – „patriarhul alb” al suferinței pentru credință și neam

Sacrificiul meu nu trebuie plâns, ci doar urmat” (Episcopul Grigorie Leu)

Omul este o incintă a realității” (Ortega y Gasset)

De fiecare dată când ne aflăm în ambianța comemorării unui mare aristocrat – aici am în vedere sensul primar al cuvântului, adică cineva care este stăpânit perpetuu de bine și frumos – al dragostei față de Biserică și de neam, avem convingerea lăuntrică că luăm și noi ceva din șuvoiul de fibră morală și de energie națională al destinului celui care, cu siguranță, este „în gândul lui Dumnezeu”, precum și în memoria inimii noastre, așa cum sunt toți martirii neamului românesc.

Episcopul Grigorie Leu a fost miracolul conștiinței Episcopiei Hușilor și nu numai, care ne-a salvat de la ignoranța unei credințe trăite în manieră mecanicistă, dacă avem în vedere toate cuvântările și pastoralele pline de nerv spiritual și național, adresate preoților și credincioșilor din vremea sa, ne-a salvat de la derapajul curajului în lașitate și frică, atunci când totul în jurul lui a fost în constrast sfidător cu principiile de demnitate și verticalitate spirituală umană, ne-a salvat de la vorba ocolită sau eufemismul atitudinii care se numește pactizare sau coabitare conștientă cu răul și urâtul moral al comunismului, ne-a salvat de la frivolitatea unei vieți consumate sub umbrela derutei morale, atunci când disidența antiateistă i-a atras o moarte martirică vrednică de așezare în calendar, și în sfârșit, ne-a salvat de la indiferența și de la vidul celor pentru care iubirea de patrie semnifică ceva vetust și demn de disprețuit, atunci când fiecare firicel de gând, fiecare zvâcnitură a inimii, fiecare globulă a sângelui erau amprentate, în chip constant și luminos, de durerea abisală pentru patrie.

Am spus „ne-a salvat”, pentru că icoana lui de autentic mărturisitor și martir al Bisericii și neamului nostru dăinuie și va dăinui pentru totdeauna. Episcopia Hușilor, pe care a iubit-o ca pe lumina ochilor săi, acum este ceea ce el însuși a voit: să rămână Episcopia, așa cum a spus-o răspicat pe 25 februarie 1949 în fața membrilor guvernului comunist: „Îndepărtați-mă pe mine, dar lăsați Episcopia”1, pecetluindu-și viața, în duh profetic, prin cuvintele „eu voi muri odată cu Episcopia”2.

De aceea, episcopul Grigorie Leu poate fi numit „patriarhul alb” al Hușilor, dacă îmi este îngăduită această tautologie, atâta vreme cât orice patriarh al României poartă veșminte albe, care sunt simbolul purității, al luminii și al intergității morale și de credință. Această sintagmă mi-a venit în minte în momentul în care am citit zilele acestea o evocare a vrednicului de pomenire Bartolomeu Anania al Clujului despre cel care pe nedrept a fost supranumit „patriarhul roșu”, patriarhul Justinian Marina. Potretul pe care i-l face ierarhul cărturar al Clujului patriarhului Justinian, cred că i se potrivește de minune și Episcopului Grigorie Leu: „Cei mai mulți știu că Patriahul Justinian, care a dominat viața bisericească timp de aproape treizeci de ani, a fost un conducător de mare autoritate, cu statură dreaptă și bine zidită, ochi ageri, trăsături tari, grai răspicat, minte ascuțită, voință de cremene, dârz în înțelepciune și înțelept în dârzenie, vizionar al vremurilor noi, deschis prefacerilor sociale și credincios tradițiilor sfinte, veghetor de zi și noapte, muncitor cu timp și fără timp, aspru în cumpăna gândului, prompt în hotărârea lucidă (…), sclipitor în intuiții. A fost și un geniu al rezoluției”3.

Și pentru a încheia nu cu cuvintele mele, care niciodată nu vor putea să toarne în cuvinte personalitatea complexă și de anvergură duhovnicească a celui comemorat, vă propun o mică reflecție și avertizare a vrednicului de pomenire episcop Grigorie Leu, rostite cu trei ani înainte de a fi asasinat: „Vă rog să luați aminte la vremurile ce trăim. Biserica va avea tăria și preoțimea autoritatea morală pe care o formăm noi cu zelul apostolic ce ne preocupă (…). Să fim înțelepți și prevăzători. Să nu trăim numai pentru bucata de pâine și ambiția luciferică de astăzi. Ferice de cei ce-și aștern o bătrânețe cinstită și lasă o moștenire sfințită. Și în viața noastră clericală se cere această înțelepciune și prevedere mai mult acum mai mult ca oricând, căci nu se știe ce aduce ziua de mâine”4

Ignatie, Episcopul Hușilor

1 Pr. Dr. Viorel Hurjui, Omul și fapta – omul și fapta, Huși, Episcopia Hușilor, 2000, p. 180.

2 Ibidem, p. 181.

3 Arhim. Bartolomeu Valeriu Anania, Justinian, Părintele nostru, în revista „Renașterea” 12/2017, p. 3

4 Episcop Girgorie, Cucernice Părinte, în revista „Cronica Hușilor”, sept.-dec. 1946, pp. 13-14.

Episcopia Hușilor va intensifica activitățile de întrajutorare a celor necăjiți

Conducerea Episcopiei Hușilor și-a propus ca, în acest an, să intensifice activitățile de întrajutorare a celor aflați în situații precare din punct de vedere material. De altfel, și în 2017, instituția a ajutat atât elevii, prin burse școlare, cât și o serie de unități de învățământ din județ, precum și peste 700 de persoane din mai multe parohii.

Categoriile sociale defavorizate din județul nostru vor beneficia de un mai mare sprijin din partea Bisericii în acest an. Decizia a fost luată în cadrul Adunării Eparhiale a Episcopiei Hușilor, la care, pe lângă cei din fruntea instituției, au participat și membri acestui for consultativ din care fac parte, cu preponderență, primari și oameni de afaceri.

”Mi-am propus, încă din momentul alegerii, ca prin toate activitățile pe care le facem la nivelul Eparhiei, să aducem un plus de lumină, un plus de bucurie, de mai multă credință pentru cei pe care îi slujim. (…) Dorim ca la nivel de Eparhie să intensificăm activitățile cu caracter social-filantropic. Trebuie să oferim o mână întinsă tuturor celor care au nevoie și sunt în situații precare din punct de vedere material. De la sine se înțelege că noi vom acorda suportul spiritual, de asistență duhovnicească, însă trebuie să facem ceva concret pentru toți cei care au nevoie de ajutor”, a declarat episcopul Hușilor, preasfințitul Ignatie.

De altfel, în rapoartele prezentate în cadrul adunării, s-a făcut cunoscută activitatea cultural-educațională, filantropică și edilitară desfășurată în anul 2017. În această direcție, s-au făcut eforturi pentru prevenirea abandonului școlar, prin acordarea de burse lunare elevilor cu o situație materială dificilă, atât prin programul „Brațele părintești”, cât și din partea mai multor parohii. De asemenea, au fost sprijinite mai multe școli și grădinițe din mediul rural cu mobilier școlar adecvat și cu rechizite pentru copii, precum și prin concursurile, școlile de vară și excursiile care s-au organizat pentru ei. Nu în ultimul rând, în cadrul adunării s-a evidențiat relația dintre Biserică și rezidenții Centrelor Medico-Sociale de la Băcești și Giurcani, de la Azilul de bătrâni Huși și de la Spitalul de Psihiatrie din Murgeni, aceștia fiind vizitați, consiliați și sprijiniți material de către episcopul Ignatie și numeroși preoți din Eparhie.

Prin intermediul parteneriatelor încheiate de Preasfințitul Ignatie cu parohiile ortodoxe române din Coventry, Leeds, „Sfântul Nicolae” Londra, și „Sfântul Nicolae” Calway – Irlanda, s-au primit ajutoare, constând în haine, încălțăminte, obiecte de igienă personală, rechizite, jucării și dulciuri, care au fost oferite la peste 700 de persoane din parohiile Giurcani, Țifu, Voinești, Zizinca, Știoborăni, Bârzești și Știoborăni. (Ionuț PREDA)

Concert de colinde la Biserica ”Sfântul Ioan Botezătorul” Vaslui, la acest sfârșit de săptămână

Biserica ”Sfântul Ioan” din Vaslui va fi din nou gazda unui concert specific sărbătorilor de iarnă, prin participarea unor formații locale și naționale care își vor demonstra măiestria interpretării de cântece specifice Crăciunului.

Zeci de interpreți se vor reuni, vineri, în aula Bisericii ”Sfântul Ioan Botezătorul” Vaslui pentru a încânta inimile celor prezenți la un superb concert de colinde dedicat Nașterii Domnului. Pe lângă Corala ”Fantasia”, la eveniment vor fi prezente formații precum ”Floarea Dorului” și cea condusă de Năstăcuța Iuga, din Maramureș. Spectacolul, organizat de Primăria Vaslui, va începe la ora 18 și va dura aproximativ două ore. Ca și la evenimentele anterioare de acest gen, evenimentul se va desfășura în biserica nouă a lăcașului de cult. (Ionuț PREDA)

Preasfințitul Ignatie a oficiat Sfânta Liturghie la Bârlad, ieri, cu prilejul hramului Bisericii “Sfânta Vovidenia”

de Mihaela NICULESCU

Ieri, episcopul Hușilor, Preasfințitul Ignatie, a fost prezent în rândul credincioșilor bârlădeni la Biserica “Sfânta Vovidenia”, care și-a sărbătorit hramul.

Timp de 5 ore episcopul de Huși a săvârșit Sfânta Liturghie alături de un sobor de preoți, printre care s-a aflat și protopopul de Bârlad Vasile Lăiu. Bârlădenii care știau că va fi prezent l-au întâmpinat cu flori pe Preasfințitul Ignatie. O parte dintre credincioși a fost luată prin surprindere neștiind că Preasfințitul va fi prezent la Bârlad, știrea fiind anunțată doar pe site-ul episcopiei.

Episcopul de Huși a împărtășit toți credincioșii veniți să ia Sfânta Împărtășanie de Ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică. Printre cei pe care i-a împărtășit Ioachim au fost și circa 20 de copii. Enoriași prezenți la slujbă ieri în Biserica “Sfânta Vovidenia” au primit binecuvântarea episcopului, la fel ca și bucatele aduse de aceștia la Biserică. Unul dintre buchetele de flori primite de episcop a fost înmânat unei mame cu cinci copii, în semn de respect pentru femeile care sunt mame, inclusiv pentru mama sa, Preasfințitul Ignatie fiind unul dintre tripleții născuți de aceasta. Episcopul de Huși va fi prezent din nou la Bârlad sâmbătă, când credincioșii ortodocși o prăznuiesc pe Sfânta Ecaterina. Preasfințitul va oficia Sfânta Liturghie la Biserica din curtea spitalului, care își serbează hramul.

Preotul Chirvase, cel căruia episcopul Corneliu i-a luat pâinea de la gură: ”Dumnezeu a făcut dreptate!”

de Simona MIHĂILĂ

Preotul bârlădean Sorin Chirvase, cel căruia episcopul Corneliu Bârlădeanu i-a desfăcut contractul de muncă după ce acesta a făcut dezvăluiri în biserica unde slujea, despre șpăgile pe care le cerea fostul înalt ierarh, speră ca lucrurile să reintre în normal după scandalul care a zguduit Episcopia Hușilor.

De doi ani, părintele Chirvase nu mai are loc de muncă, întreaga sa familie trăind din salariul de cadru didactic al soției sale. El își dorește să găsească înțelegere la viitorul episcop și să fie reangajat.

”Eu sper să mă întorc să slujesc. Din fericire, nu am fost caterisit, ci doar mi s-a desfăcut contractul de muncă. Probabil ar fi vrut să mă caterisească, dar nu a găsit niciun motiv”, ne-a declarat preotul.

În ciuda palmei imense pe care a primit-o de la Corneliu Onilă, părintele Chirvase a găsit puterea să îl ierte: ”Eu l-am iertat pentru tot ce mi-a făcut. Sper să-l ierte și Dumnezeu. M-a pus să-mi cer iertare public, prin intermediul ziarului dumneavoastră. Am făcut-o și pe asta. Dar, până la urmă, tot mi-a desfăcut contractul de muncă. Așa a considerat. Acum, Dumnezeu să ne judece pe fiecare. Oricum, după tot ce i s-a întâmplat, Dumnezeu a făcut dreptate!”.

Preotul Sorin Chirvase a slujit până în noiembrie 2014 la Biserica ”Sf. Spiridon”, acolo unde a slujit și tatăl său, preotul Ioan Chirvase, în anii din urmă. Era foarte iubit de enoriași. Cu toate acestea, fostul episcop, Corneliu Bârlădeanu, a decis să-l mute la țară, pe motiv că parohia avea datorii mari la Episcopie. La finalul ultimei slujbe religioase pe care a ținut-o la Sf. Spiridon, preotul Chirvase le-a povestit enoriașilor presiunile cumplite la care a fost supus de episcop. A vorbit despre șpaga de 20.000 de euro pe care protopopul Lăiu l-a îndemnat pe preotul Chirvase (tatăl) să o dea episcopului Corneliu Bârlădeanu ca să nu-l înlăture din parohie, despre obiectele pe care bisericile sunt obligate să le vândă enoriașilor, despre sumele gigantice pe care preoții trebuie să le verse în conturile Episcopiei (fără chitanțe) dacă vor să-și păstreze serviciul samd.

Preotul Chirvase a povestit și un episod în care episcopul l-a amenințat. Cu ocazia unei mese praznicale organizată la hramul bisericii, Corneliu Bârlădeanu s-a arătat nemulțumit de bucatele servite și a plecat, urmând ca peste ceva timp să-i adreseze cuvintele: „Nu te-oi uita, câte zile oi avea, că ți-ai bătut joc de mine!”

Enoriașii de la Sf. Spiridon s-au arătat scandalizați de toate aceste dezvăluiri. Ei au spus atunci că nu vor permite niciodată ca preotul lor de suflet să plece și că vor cere explicații atât protopopului Vasile Lăiu cât și episcopului Corneliu Bârlădeanu.

Au urmat săptămâni întregi de proteste, atât la Biserica Sf. Spiridon, cât și la Protoeria Bârlad. Fostul episcop, dar și protopopul Vasile Lăiu, au fost de neînduplecat. Mai mult, cei doi au decis să se răzbune, refuzând să-i plătească preotului Chirvase drepturile salariale. Acesta a dat în judecată Protoeria Bârlad, iar instanța i-a dat câștig de cauză. Preotul și-a încasat salariile restante, dar i s-a desfăcut contractul de muncă.

Programul slujbelor la biserică, schimbat din cauza caniculei astfel încât credincioșii să nu fie afectați de temperaturile extreme

Programul slujbelor la biserică a fost modificat, joi, de către preoții din zona municipiului Vaslui din cauza caniculei astfel încât credincioșii, mulți persoane în vârstă, să nu fie afectați de temperaturile extreme de la prânz, dintre orele 11 și 17.

Credincioșii ortodocși din municipiul Vaslui și comunele învecinate sunt chemați mai devreme la biserică, începând cu ora 7, pentru a participa la slujbele oficiate de către preoți. Măsura a fost luată pentru a preveni expunerea enoriașilor la temperaturile caniculare din cursul zilei, mai ales că majoritatea celor care participă la slujbe sunt pensionari.

Chiar dacă nu am dat o directivă în scris, preoții au adaptat programul astfel încât până la ora 11 să fie terminate slujbele pentru ca enoriașii să poată merge acasă fără a s expune la soare atunci când acesta este foarte puternic. Apoi, seara, slujbele încep la ora 17, atunci când nu mai este caniculă”, ne-a declarat protopopul de Vaslui, Adrian Chirvase.

În mod normal, slujbele la bisericile ortodoxe din Vaslui încep la ora 8 și se termină după ora 12. (Ionuț PREDA)

Moartea stupidă a unui bărbat în Postul Paștelui! A căzut de pe turla bisericii din Solești

de Ionuț PREDA și Daniel MICU

Tragedie în comuna Solești, în postul Paștelui: un bărbat din Vaslui, în vârstă de 54 de ani, a căzut de pe turla bisericii din comună, în timp ce repara acoperișul, în echipă cu alți muncitori. Omul s-a prăbușit circa șapte metri, pe planșeul intermediar al construcției.

Impactul, deosebit de puternic, i-a fost fatal bietului om. A fost găsit inconștient și plin de sânge chiar de către colegii săi, care au sunat imediat la 112.

Preotul Lucian Velescu

“Am fost anunțat ca a avut loc un accident nefericit. Am venit repede. Colegii l-au găsit inconștient. Firma cu care aveam contract lucra în aceste zile la turla, se acoperea cu tabla. Nu știu cum s-a întâmplat, nu îmi dau seama. Era sus, a căzut printre schele. Am sunat la 112, au venit medicii, dar nu l-au mai putut ajuta. E o tragedie! Dumnezeu să îl ierte!”, ne-a declarat preotul paroh, Lucian Velescu.

Sosiți în scurt timp la locul solicitării, medicii de la echipajul de Terapie Intensiva Mobila, din cadrul SMURD Vaslui nu au reușit sa-i pornească inima bărbatului și au fost nevoiți să declare decesul.

Nici unul dintre martori nu-și explică ce s-a putut întâmpla. Nu este exclus ca vântul care a bătut cu putere toată ziua în județul Vaslui sa îl fi dezechilibrat de pe schela din lemn și fără un echipament de siguranță, omul nu a avut nicio șansă.

“ A bătut vântul toată ziua. El fiind sus, pe turla, l-a împins, nu se știe! Acolo e curent mai mare. Sau așa i-a fost soarta. Dumnezeu știe! Așa a fost să fie! Păcat ca s-a pierdut un suflet. E mare durere. Și abia fuseseră reluate lucrările la sfânta biserică. Ne pare foarte rău!”, ne-au spus localnicii.

Polițiștii și cei de la ITM au început o anchetă și urmează stabilească în ce împrejurări s-a produs evenimentul, dar mai ales dacă muncitorul avea echipamentul și pregătirea necesare pentru lucrul la înălțime.

“ În acest caz, vom face cercetări în vederea stabilirii cauzelor și împrejurărilor, pentru a putea stabili caracterul evenimentului”, a declarat Gheorghe Chirvase, directorul ITM Vaslui. A fost nevoie de intervenția pompierilor pentru a evacua trupul neînsuflețit dintre schele, de la înălțime. Lucrările la noul lăcaș de cult, situat în apropierea barajului Solești, reîncepuseră în urmă cu câteva zile și, până la finalizarea anchetei, acestea vor fi sistate.

Din ceea ce au spus martorii, se pare că victima lucra cu ziua la respectiva biserică și, de aceea, au refuzat să ofere informații cu privire la identitate și vârstă. Toate aceste aspecte urmează a fi clarificat de autoritățile competente”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Vaslui, Petru Iftene.

Bisericile, verificate de inspectorii ISU

de Marian MOCANU

În ultimele luni, Inspecția de Prevenire din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al județului Vaslui a verificat nu mai puțin de 72 de biserici și mănăstiri din județul Vaslui. Aproape jumătate din bisericile verificate, respectiv 31, nu aveau autorizațiile sau avizele de securitate la incendiu în regulă. Cu această ocazie, au fost aplicate 368 de sancțiuni contravenționale, dintre care 15 amenzi în valoare totală de 10.000 lei. Controalele continuă și în perioada premergătoare Sărbătorii Sfintelor Paște, iar în noaptea de Înviere, pompierii vor supraveghea respectarea măsurilor de prevenire a incendiilor, în special de către credincioși.

Tragedia de la Colectiv și normele de siguranță împotriva incendiilor puse în practică sau promovate ulterior au dus la intensificarea controalelor efectuate de Inspecția de Prevenire din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al județului Vaslui la instituții sau în alte spații publice. Bisericile și mănăstirile din județ nu au făcut excepție, în perioada decembrie 2015 – aprilie 2016 fiind verificate, de către cadrele inspecției de prevenire, nu mai puțin de 72 de lăcașe de cult de toate confesiunile. Dintre acestea, 31 nu aveau avizele sau autorizațiile de securitate la incendiu în regulă, astfel că s-au dispus măsuri suplimentare în vederea creșterii nivelului de siguranță a cetățenilor.

S-a urmărit, printre altele, starea căilor de acces și evacuare, modul de exploatare a instalațiilor electrice și de încălzire, dacă spațiile în care se aprind lumânările îndeplinesc toate condițiile și nu există riscul producerii și propagării unui incendiu. Au mai fost verificate dotarea cu mijloace tehnice de primă intervenție și starea acestora, modul de organizare a intervenției cu personalul propriu și existența unor rezerve de apă pentru fiecare lăcaș de cult. În urma controalelor, majoritatea deficiențelor au fost remediate pe loc, iar pentru restul deficiențelor constatate s-au aplicat 368 de sancțiuni contravenționale, dintre care 353 de avertismente și 15 amenzi în valoare totală de 10.000 lei. Principalele nereguli constatate se referă la neverificarea periodică a instalației electrice sau a instalației de paratrăsnet de către personalul autorizat sau, în cele mai multe cazuri, insuficiența mijloacelor de stingere a eventualelor incendii.

„Inspectoratul pentru Situații de Urgență Vaslui a dispus, pentru perioada Sărbătorilor Pascale, măsuri de creștere a operativității în domeniul prevenirii și intervenției în situații de urgență, prin suplimentarea personalului din serviciul operativ și în mod deosebit în domeniul prevenirii. Totodată, în noaptea de Înviere, angajații ISU Vaslui vor executa, la lăcașele de cult, acțiuni de supraveghere a respectării măsurilor de prevenire a incendiilor, în special de către credincioși, dar și de asigurare a intervenției operative în cazul producerii unor situații de urgență. Aceste măsuri au fost dispuse pentru asigurarea climatului de siguranță și liniște pentru concetățenii județului nostru, cărora pompierii le urează sărbători fericite cu liniște, lumină în suflet și bucurie”, se arată în comunicatul transmis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al județului Vaslui.

Ce facem când preotul ne arată la geam farfuria cu mâncare și ne cere să-i deschidem ușa! – Protopopul Lăiu suspectat de enoriași că vrea să le fure casa

Evenimentele nedorite produse în unele mânăstiri și biserici din țară și implicarea unor fețe bisericești în diverse scandaluri au condus odată cu mediatizarea lor la scăderea încrederii în reprezentanții bisericii. S-a ajuns ca atunci când preoții vor să ajute anumite categorii de enoriași mai defavorizate se izbesc de un val de suspiciuni, gestul lor fiind suspectat că ar ascunde interese meschine.

„În ultimii ani, am alcătuit o listă cu persoanele din parohia mea, care au cu adevărat nevoie de sprijin material și spiritual. Am avut surpriza neplăcută de a constata că unii enoriași au devenit suspicioși pentru că le duceam periodic alimente și chiar le cumpăram medicamentele de pe rețetă cu bani din parohie. N-au înțeles acțiunile noastre umanitare și creștinești și au crezut că urmărim să le luăm casa. Am aflat asta ulterior de la vecini sau de la rudele lor”, a declarat protopopul de Bârlad Vasile Lăiu.

Postul Paștelui a început și odată cu el, conform rânduielilor, și slujbele de pomenire a morților. În fiecare sâmbătă, bârlădenii duc mâncare la biserică, pe care o dau de pomană după ce preoții o binecuvântează.

„Se adună cantități mari de pâine, colaci și alte produse alimentare pe care preoții le împart săracilor. Este o formă de ajutor pe care Biserica, mai ales în acest post, îl oferă credincioșilor neputincioși, singuri sau bolnavi. Oamenii vin să-și pomenească morții cu hrană curată, bună de consum și nu avem nicio îndoială în acest sens. O împărțim celor aflați în nevoie”, a mai spus părintele Lăiu.

Reprezentanții Bisericii întâmpină în ultima perioadă greutăți atunci când vor să facă donații din sfera produselor alimentare. În ultimul timp, din cauza normelor sanitare impuse, care prevăd obligativitatea prezentării unor certificate sanitar – veterinare, Biserica nu mai poate ajuta cu produse alimentare azilurile, spitalele și cantinele pentru că nu posedă aceste certificate. Alimentele obținute din donații provin de la persoane fizice care nu au aceste documente. (Mihaela NICULESCU)

Locuitorii județului, învățați de preoți, după slujbe, cum să-și apere gospodăriile de incendii

Locuitorii județului sunt învățați de către preoți, în biserici, cum să-și apere locuințele de incendii în perioada următoare, având în vedere că au început activitățile de curățenie în gospodării specifice sezonului de primăvară.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui vrea să reducă pe cât posibil numărul de incendii din județ. În acest sens, instituția a apelat la reprezentanții bisericii pentru a le veni în sprijin, în sensul de a informa populația cu privire la măsurile de prevenire ce trebuie luate în perioada următoare. Pentru a ști ce să le spună oamenilor, zeci de preoți, inclusiv ai cultelor protestante, au fost instruiți de pompieri, activități care vor continua și pe viitor.

Interesul nostru principal este ca cetățeanul să ajungă în posesia acestor informații pentru a putea să le și respecte. Ne așteptăm la incendii de vegetație uscată, dar și în gospodăriile populației, având în vedere că locuitorii, în special cei din mediul rural, fac focuri de igienizare în spatele șurii sau lângă grajduri”, a declarat inspectorul șef adjunct al ISU Vaslui, Tiberiu Dumitrache.

În acțiunile de informare a populației, preoții le vor spune oamenilor să aibă grijă în continuare și la sobele și coșurile de fum din locuință, principala sursă de izbucnire a incendiilor din județ. (Ionuț PREDA)

Spitalul din Negrești, închis în 2011 de Guvernul Boc, ar putea ajunge fără nici un leu la Biserică

Clădirea cu patru etaje a Spitalului Orășenesc Negrești, închis în 2011 de Guvernul Boc alături de alte 66 de unități similare din țară, va fi dată în administrare, cu titlu gratuit, Bisericii Ortodoxe Române, au anunțat autoritățile locale negreștene, care se află în discuții avansate cu reprezentanții BOR pe acest subiect.

Pavilionul principal al Spitalul Orășenesc Negresc, aflat în stare de degradare după ce a fost închis în urmă cu cinci ani de Guvernul Boc pe motiv că nu ar fi rentabil, ar putea fi redeschis curând, odată cu preluarea clădirii de către Biserica Ortodoxă Română. Autoritățile locale din Negrești susțin că au fost purtate deja o serie de discuții la nivel de

Vasile Voicu

Vasile Voicu

protopopiat și episcopiei, care și-au dat acceptul de a preluat spitalul în administrare, cu titlu gratuit.

Reprezentanții Protoieriei Vaslui și ai Episcopiei Hușilor au fost de acord, urmând ca discuțiile să fie definitivate la nivelul Patriarhiei. Le-am explicat în ce condiții se prezintă clădirea, că trebuie renovată, fiind, practic, o casă părăsită de ani de zile. Noi le dăm imobilul în administrare cu titlu gratuit pe o perioadă lungă de timp, de câteva zeci de ani, însă vor trebui făcute investiții”, a declarat primarul orașului Negrești, Vasile Voicu.

Autoritățile negreștene își doresc ca reprezentanții bisericii să redeschidă acele secții care existau la momentul încetării activității spitalului în 2011, respectiv pediatrie, interne, ginecologie și chirurgie. Odată cu redeschiderea unității medicale din Negrești, vor fi create și 30 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă foarte mult la nivelul orașului, unul cu cele mai ridicate rate a șomajului din țară. (Ionuț PREDA)

Preoții vor trebui să semneze “acte de onestitate și fidelitate” față de BOR

Preoții și personalul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) care administrează bunuri vor trebui să semneze un “act de onestitate și fidelitate” față de BOR, potrivit unei hotărâri luate în ianuarie de Sfântul Sinod al BOR. 

Preoții și personalul cu funcții de conducere în cadrul Patriarhiei Române, dar și persoanele nesalarizate care administrează bunuri ale BOR, vor semna de acum încolo un jurământ /act de onestitate și fidelitate față de Biserică, în care se specifică faptul că nu își vor însuși venituri sau avantaje necuvenite și că vor păstra “cu sfințenie” confidențialitatea sarcinilor de serviciu.

Hotărârea a fost luată de Sfântul Sinod în luna ianuarie 2016, a explicat luni pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu.

“Motivul pentru care s-a luat decizia aceasta este pentru a adânci responsabilitatea celor care chiar au în fișa lor de post responsabilitatea de coordonare a celorlalți și care lucrează cu bunuri valoroase ale bisericii. Este vorba de bunuri de ordin patrimonial, de bunuri proprii instituției bisericii, deci nu ascunde nimic ieșit din comun, nu a fost provocat de niciul fel de caz. Tot ce ține de activitatea preotului care are și o componentă administrativă intră sub incidența acestui act de fidelitate și onestitate, adică corectitudine în raport cu instituția din care faci parte și, bineînțeles, de corectitudine în raport și cu cei în fața cărora reprezinți instituția”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al BOR. “În numele Sfintei Treimi, Subsemnatul (..) slujitor/angajat/epitrop/casier/voluntar la (..) , având atribuții de (..) jur înaintea lui Dumnezeu și a Chiriarhului meu (..) sau a delegatului Sau (..) ca, în perioada desfășurării activității în responsabilitatea de (..), voi îndeplini obligațiile prevăzute în Decizia de numire (contractul de muncă sau contractul de voluntariat), cu cea mai deplină conștiinciozitate, onestitate, fidelitate și corectitudine față de Biserică, nu îmi voi însuși nimic din bunurile Bisericii, nu îmi voi însuși venituri sau avantaje necuvenite pentru propria persoană sau pentru altă persoană sau entitate, nu voi tăinui și nu voi favoriza astfel de fapte de care aș lua cunoștință, voi păstra cu sfințenie confidențialitatea sarcinilor de serviciu, respectând prevederile statutare și regulamentare bisericești, hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ale organismelor eparhiale, dispozițiile autorității superioare bisericești și legislația în vigoare privind administrația bunurilor.În caz contrar, voi suporta toate consecințele canonice, administrative și disciplinare bisericești, pe care autoritatea bisericească le va dispune. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”, se spune în textul “actului de onestitate și fidelitate”.

Sursa: mediafax.ro

Vasluiul sub lupă – Bobotează sau Învierea Domnului?

de Marian MOCANU

Unii dintre credincioșii veniți la slujba de Bobotează la biserica „Adormirea Maicii Domnului” din centrul municipiului Vaslui au zâmbit atunci când au văzut, pe frontispiciul scenei din curtea bisericii, inscripționat „Hristos a înviat”, urare specifică Paștelui.

Mesajul în cauză a rămas încă de la inaugurarea podiumului în cauză, în urmă cu mai bine de doi ani, ajungând prilej de glume între enoriași. „Cum să vii la Bobotează și să vezi scris «Hristos a Înviat»? Cineva nu a fost atent, iar preoți care slujesc la biserică numai de asta nu au avut timp! Nu sună prea bine, dar știți cum se spune, să nu faci ce face preotul, ci ce spune el!”, a fost de părere un enoriaș văzând inscripția respectivă. Bine ar fi ca, până la Paște, pe 1 Mai, inscripția să nu fie înlocuită cu „Crăciun fericit!”.

Îmbulzeala pentru agheasmă – sportul de iarnă a vasluienilor

de Marian Mocanu

Cu ocazia sărbătorii Botezului Domnului, Boboteaza, cum este cunoscută popular, bisericile devin neîncăpătoare atât pentru credincioșii care vin să asiste la una din cele mai importante slujbe religioase de peste an, dar și pentru cei care vin special doar pentru a lua „Agheasma Mare”. La unele biserici credincioșii s-au călcat în picioare pentru a fi siguri că „vor mai prinde” agheasmă.

Apa sfințită de preoți de Bobotează, în cadrul unei slujbe speciale, este cunoscută de creștinii ortodocși sub numele de Agheasma Mare. Ea este considerată ca având puteri speciale față Agheasma Mică, apa pe care preoții o sfințesc pe tot parcursul anului în cadrul slujbelor cunoscute sub denumirea de Sfeștanie. Conform tradiției, agheasma de la Botează are o putere deosebită, fiind sfințită în ziua în care Mântuitorul a sfințit apele. De aceea, se spune că Agheasma Mare nu se strică pe tot parcursul anului, păstrându-se la fel de proaspătă și plăcută la gust. Timp de opt zile, după Bobotează, agheasma se bea dimineața, pe nemâncate și înainte de a se lua anafură. Pentru a le purta noroc și a fi feriți de rele, credincioșii stropesc cu Agheasma Mare casa, curtea, ogoarele și vitele, acest lucru aducând spor și belșug. Poate de aceea, cu această ocazie, credincioșii se îngrămădesc la biserică, pentru a prinde licoarea sfințită. Prea puțini credincioși asistă și la slujba specială de Bobotează, cei mai mulți făcându-și apariția la sfârșit, când se sfințește apa. Ulterior, urmează o adevărată buluceală, în goana de a prinde cât mai multă licoare și, dacă se poate, crenguțe din busuiocul folosit la sfințirea apei. Unii credincioși, convinși de puterea magică a Agheasmei Mari, vin chiar cu căldări sau mai multe recipiente, să le ajungă tot anul. Degeaba preoții îndeamnă la cumpătare și le explică că Agheasma Mare se poate „înmulți” cu apă curată, credincioșii se îmbulzesc, rupându-și chiar hainele după ei pentru a fi siguri că nu vor rămâne fără licoare.

A fost cazul, ieri, la Biserica Adormirea Maicii Domnului, din centrul municipiului Vaslui, unde mii de credincioși s-au îngrămădit încă din primele momente după terminarea slujbei. Culmea este că, după îmbulzeală, nu doar că s-a putut sta civilizat la coadă, dar a mai și rămas agheasmă sfințită în butoaiele pregătite de preoți.

Agheasmă în sticle de vin

Agheasma mare de Bobotează a fost împărțită credincioșilor, la biserica ctitorie a lui Ștefan cel Mare din Vaslui, în peste 1.200 de sticle de vin de 750 ml, cu o fotografie a lăcașului de cult pe etichetă, după ce, în prealabil, apa a fost sfințită de preotul paroh în vase mari din plastic.

Credincioșii din municipiul Vaslui care au dorit să ia agheasma mare de la Biserica „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” au avut surpriza să primească apa sfințită îmbuteliată în recipiente din sticlă fumurie pentru vin. Puse pe mai multe mese așezate în formă de cruce, cele peste 1.200 de sticle cu apă sfințită aveau chiar și etichetă personalizată cu numele lăcașului de cult, o fotografie a bisericii și denumirea conținutului recipientului, respectiv „AGHEASMĂ MARE”. În prealabil, apa a fost sfințită de către preotul paroh al bisericii, Constantin Mogoș, în vase mari din plastic, după care a fost îmbuteliată în respectivele sticle de vin.

„Am încercat să simplificăm pentru oameni cu aceste sticle, pentru a nu mai sta în frig și vânt, să poată lua mai repede agheasma. În plus, apa sfințită se păstrează și mai bine și este mult mai comod pentru creștini. Noi am comandat sticlele la o firmă din Cluj, nu știm că s-ar folosi pentru vin. Erau mai multe modele, însă am ales un recipient din sticlă nu prea mare și de culoare mai închisă”, a declarat preotul paroh al Bisericii „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” Vaslui, Constantin Mogoș.

Distribuirea sticlelor cu agheasmă s-a făcut sub supravegherea jandarmilor, însă fără ca credincioșii să stea mai mult de zece minute la rând

Pentru desfășurarea în liniște, a manifestărilor religioase prilejuite de sărbătorirea Botezului Domnului Iisus Hristos (Boboteaza), 132 de polițiști vasluieni au acționat, suplimentar față de dispozitivul curent. Ei au asigurat ordinea și liniștea publică, pentru prevenirea, descurajarea și combaterea faptelor antisociale. De asemenea, măsurile dispuse în această perioadă au avut în vedere și fluidizarea traficului rutier în zona lăcașurilor de cult. Și pompierii vasluieni au acordat o atenție deosebită slujbelor ținute în biserici, fiind prezenți pentru a preîntâmpina orice eveniment nedorit.

Cioloș: La cum stă bugetul în momentul de față, nu ne-am putut permite bani pentru biserici. Am simțit o tensiune foarte mare în societate

Bugetul de stat nu a permis alocarea de fonduri pentru lăcașurile de cult, mai ales în situația de constrângere bugetară actuală, a declarat, miercuri seară, premierul Dacian Cioloș, apreciind că este importantă implicarea credincioșilor și a autorităților locale în investițiile pentru biserici. 

“Lăcașurile de cult nu au alocare bugetară în bugetul de stat, pe de o parte pentru că avem alocări pentru culte și cheltuielile cu salariile în urma deciziilor care au fost luate de Parlament au un impact și pe partea de culte, pe de altă parte faptul că nu avem alocări bugetare nu înseamnă că investițiile care se fac în lăcașuri de cult nu sunt importante, dar cred că aici e importantă implicarea enoriașilor, a credincioșilor și a autorităților locale”, a afirmat premierul, într-o conferință de presă la Guvern.

El a arătat că autoritățile locale pot decide cel mai bine în ce măsură anumite investiții sunt prioritare sau nu pentru comunitățile respective.

“Nu știu dacă bugetul de stat, și mai ales în condițiile bugetare foarte dificile pe care le avem, mai e cazul acum să alocăm aceste bugete. Cel puțin, în momentul de față, așa cum stă bugetul, nu ne-am putut permite alocări”, a adăugat Cioloș. 

Premierul a subliniat că i-a transmis și Patriarhului Daniel, în discuțiile pe care le-au avut, că și cultele ar putea fi implicate în proiectele cu caracter social.

Cioloș a precizat că a simțit o tensiune a societății în discuțiile din ultimele zile despre finanțarea sau nefinanțarea lăcașurilor de cult de la bugetul de stat și consideră că aceste discuții nu sunt constructive pentru găsirea soluțiilor.

“Am trăit sentimentul în aceste zile, când au fost discuțiile legate de finanțarea sau nu a lăcașurilor de cult, dincolo de justificarea sau nu a implicării bugetului public, am simțit și o tensiune foarte mare în societate legată de aceste lucruri. Cred că împreună trebuie să vedem cum facem să depășim aceste tensiuni și aceste conflicte din societate, care nu fac bine nici de o parte, nici de alta. Nu cred că în felul acesta putem să ne clarificăm lucrurile, să ne limpezim principiile și valorile pe care vrem să cheltuim inclusiv banul public și nu cred că în felul acesta putem să ajungem la o stare de încredere în noi și în ceea ce putem face”, a subliniat premierul.

Cioloș a amintit că, în discuția cu patriarhul, s-a arătat deschis la o modalitate de colaborare cu toate cultele, dar pe de altă parte i-a înțeles și pe cei care vor o cheltuire eficientă și transparentă a banului public, asigurându-i de acest lucru din partea Guvernului.

În 2016, Guvernul nu intenționează să aloce niciun leu pentru construirea de biserici noi sau pentru modernizarea de biserici existente, conform proiectului de buget pe 2016 prezentat vineri seară de Ministerul Finanțelor și lansat în dezbatere publică. Măsura vine după ce, în 2014 și 2015, Guvernul condus de Victor Ponta a alocat în total 325 milioane de lei (peste 72 de milioane de euro) pentru biserici.

Secretariatul de Stat pentru Culte, din subordinea Secretariatului General al Guvernului, are prevăzut 0 lei la bugetul pe 2016 pentru acest capitol de construire și modernizare a bisericilor, inclusiv pentru sprijinirea activităților și funcționării bisericilor. În 2014, acest capitol bugetar beneficiase de 148 milioane de lei, iar în 2015, de 177 milioane de lei. Pentru 2017, este previzionată o alocare bugetară mult mai mică, de doar 12 milioane de lei.

Sâmbătă dimineață, întrebat ce le transmite celor care spun că biserica ar putea fi un bun Moș Nicolae pentru bugetul de stat, Patriarhul Daniel a răspuns: “Da, noi am spus de mai multe ori că suntem de acord nu numai să impoziteze veniturile, ci să și renunțăm la salariile de la stat dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv a luat statul ca proprietăți”.

Patriarhul Daniel a mai spus că Biserica Ortodoxă Română nu vrea să stea “cu mâna întinsă la stat tot timpul”, dar trebuie ca statul să dea înapoi ceea ce a fost luat de la Biserică.

Duminică, Guvernul a anunțat că premierul Dacian Cioloș a avut o discuție cu Patriarhul Daniel, în care l-a asigurat că va finanța proiectele de investiții importante ale BOR și că există tot sprijinul pentru a pune la dispoziție resurse financiare, “în funcție de posibilități”, pentru lăcașele de cult în construcție.

De asemenea, Executivul a anunțat că bugetul pentru Culte în anul 2016 este în creștere față de acest an atât în ceea ce privește personalul clerical, cât și cel neclerical.

“Discuția a scos încă o dată în evidență buna înțelegere pe care Patriarhia o are în legătură cu situația financiar bugetară prin care trece România. Bugetul pentru Culte în anul 2016 este în creștere față de anul precedent atât în ceea ce privește personalul clerical cât și cel neclerical, ca o recunoaștere a rolului social important pe care reprezentanții cultelor îl au în societate, rolul Bisericii Ortodoxe fiind, desigur, fundamental din acestă perspectivă”, se menționa într-un comunicat de presă al Guvernului.

La rândul său, Ministerul Finanțelor a precizat că anul viitor contribuția statului la salarizarea personalului clerical va crește la 315,1 milioane lei, de la 278,3 milioane lei în 2015, iar cea pentru sprijinirea așezămintelor religioase românești din afara granițelor va urca de la 12,8 milioane lei anul acesta la 13 milioane lei.

“Proiectul de buget pentru anul viitor prevede o creștere a salariilor acordate personalului clerical și neclerical. În cazul personalului clerical, contribuția statului la salarizarea personalului de cult creste de la 278,3 milioane lei anul acesta la peste 315,1 milioane lei în anul 2016. În cazul personalului neclerical, contribuția statului prin sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru salarizarea personalului neclerical a crescut cu 54,9% față de anul 2015, de la 188,9 milioane lei la 292,7 milioane lei în anul 2016”, arăta Ministerul Finanțelor Publice.

Sursa; mediafax.ro

Chestiunea zilei: Cine rupe afișele bisericii?

de Răzvan CĂLIN

Anunț extrem de important pe ușa de intrare în scara unui bloc din Bârlad. Cineva, pesemne că extrem de contrariat, a scris citeț cu o cariocă pe ușa metalică o întrebare pe cât de simplă pe atât de fără răspuns: ”Cine rupe afișele bisericii?”.

Nu putem decât să bănuim care sunt resorturile ce l-au împins pe respectivul să adreseze întrebarea de o asemenea manieră publică. Probabil că, în buna tradiție încetățenită pe meleagurile noastre, reprezentanții parohiei din zonă tot lipeau ”clasicele” afișe prin care norodul era anunțat să pregătească ”biștarii” că tre’ să vină ”părințelu” să-i mai ”sfințească” oleacă: ba cu Ajunul Crăciunului, ba cu Boboteaza, ba cu Paștele, ba mai nou tre’ să primești popa în casă și cu ”zi întâi de vară” sau ”zi întâî de toamnă”… în fine cu toate anotimpurile. Indiferent de motiv, deznodământul e același: nu-ți iese popa din casă până ce nu-i pui o ”sutică” acolo, cât de mică. Ei, probabil că (iarăși dăm cu presupusul), vreun cetățean, sătul de afișele cu pricina (și, mai ales, sătul să tot sponsorizeze buzunarele ”presfințiților”), a hotărât să le facă dispărute. Și uite așa și-a atras oprobiul vreunui enoriaș mai fanatic care se simte că a cam scris cu năduf întrebarea cu pricina. Așteptăm cu nerăbdare răspunsul la întrebare!

Legendele Bârladului – Dealul spânzuraților

de Simona MIHAILĂ și Răzvan CĂLIN

tortura-medievalaSerialul “Legendele Bârladului” aduce, astăzi, în prim plan, cea mai sumbră dintre poveștile spuse vreodată de bătrânii locului. Este povestea construirii Bisericii “Sf. Voievozi Mihail și Gavril” pe locul unde, cu sute de ani în urmă se săvârșeau execuțiile publice ale condamnaților la moarte.

Lăcașul de pace și mântuire sprirituală pe care-l găsim astăzi se înalță acolo pe unde, în vremuri îndepărtate, era marginea târgului Bârladului. La baza dealului se afla oborul de vite, așa că locul era permanent înțesat de oameni, târgoveți sau țărani veniți din satele învecinate.

Locul de execuție a fost ales special pe dealul de deasupra oborului, spre a avea cât mai multă vizibilitate.

“Barbară, dar conformă cu legislația epocii, pedeapsa publică își avea rolul său social bine determinat, constituind tiparul unui adevărat ritual. Înainte de a fi executat s-au biciuit, condamnatul era purtat prin oraș pentru a atrage atenția cetățenilor”, menționează profesorul de istorie Marcel Proca, într-un material pe care l-a realizat în legătură cu Dealul Spânzuraților”.

Cum se derula o execuția publică pe Dealul Spânzuraților de la Bârlad

osanda_publicaÎn memoriile lui I. Vasiliu, scena execuției este în detaliu descrisă: “Se anunța cetățenilor ziua de tortură a criminalului. El era pus liber într-un careu de călărași cu săbiile scoase, în afară de careu era călăraș nearmat, dar cu un biciu plumbuit în mână, ce trebuia să aplice loviturile pe corpul vinovatului, doboșarii mergeau înainte și băteau tobele, din care ieșeau niște sunete lugubre, ca și cum ar fi fost niște sunete ce anunțau moartea cuiva, și înaintea toboșerilor era un amploaiat de la isprăvnicie, îmbrăcat în uniformă rusească, căci pe atunci toți funcționarii administrativi purtau uniforme, care amploiat ținea în mână un sul de hârtie, pe care era scris faptele vinovatului și numărul loviturilor pe care urma să le primească”.

Se arată că acest “cortegiu lugubru” trebuia să oprească în patru răscruci de drumuri: “Piața domnească; în colțul stradei principale, vizavi de magazinul Broder, pe atunci era prăvălia de bogasierie a lui Pavilică; colțul unde se încrucișează strada Ștefan cel Mare și Paloda, unde a fost clădirea teatrului; piața ocolului de vite, în apropierea locului unde este o fântână”.

La fiecare din aceste răscruci se derula același scenariu: “Amploaiatul se urca pe un scaun, ca să fie văzut de lume, citea sentința și însemna pe o bucată de hârtie numărul loviturilor hotărâte; vinovatul își expunea trupul gol și jandarmul aplica loviturile mortale; puțini puteau să sufere loviturile la cele patru răspântii; mulți cădeau amețiți sub lovituri; mulți mureau după de la a doua sau de la a treia, sau de la a patra răspântie” .

Boieroaica din Tecuci trimisă, prin vis, de Arhanghelul Mihail, să purifice colina morții

După abolirea pedepsei cu moartea și după ce dealul și-a pierdut întrebuințarea macabră, locul a început să fie ocolit de oameni, frica și superstițiile ținându-i la distanță.

Legenda spune că ridicarea bisericii a fost singura cale de a purifica dealul, de a-l scăpa de povara durerii și al lacrimilor de care era îmbibat. A fost poruncită prin vis de către Arhanghelul Mihail, unei femei pe nume Catrina Drahnea, o boieroaică din părțile Tecuciului.

Pe când se întorcea dintr-un pelerinaj la Ierusalim, pe corabia care o aducea acasă, femeia l-a visat pe Sfântul Voievod care îi spunea: “Mergi la Bârlad și în partea de miazăzi a orașului vei vedea o colină. E Dealul Spânzuraților. Du-te și fă acolo o biserică!”.

Îndată ce a ajuns în țară, femeia a venit la Bârlad, a găsit cu ușurință locul indicat de arhanghel și s-a pus pe treabă. A tocmit oameni și a plătit atât cât a fost necesar pentru ridicarea lăcașului de cult.

Lăcașul a fost construit, după cum se menționează în hrisoavele vremii, din nuiele și vălătuci, iar în 1802 lucrările au fost gata. Tot cu banii Catrinei Drahnea, biserica a fost împodobită cu toate cele necesare. În același an, biserica a fost sfințită. Se spune că în timp ce alaiul de credincioși veniți să asiste la slujba de sfințire, în frunte cu soborul de preoți și ctitorul bisericii, s-a petrecut o întâmplare care i-a tulburat nespus pe cei prezenți. În momentul în care alaiul a ajuns în latura de miazănoapte a bisericii, în exterior, Catrina Drahnea a aruncat o privire la ctitoria sa și, întorcându-se spre cei din jur a spus: “Mi-am găsit, în sfârșit odihna!”. După care, s-a așezat pe o bancă de lângă biserică și a închis ochii pentru totdeauna.

Preotul paroh Benone Căpriță spune că legenda i-a fost spusă chiar lui, de către un enoriaș bătrân care i-a povestit că a citit-o într-o carte extrem de veche, ce descria în amănunt istoricul bisericii. Bătrânul a murit demult, iar preotul a încercat în zadar să dea de urma cărții.

Și astăzi sunt descoperiți schelete umane

Semnele înfricoșătoare ale existenței locului de execuție publică pe colina unde se află Biserica “Sf. Voievozi”, continuă să apară și în zilele noastre.

Preotul Căpriță povestește: “Oriunde am săpa acum, la o adâncime nu foarte mare, ba chiar aș spune aproape de suprafață, avem toate șansele să descoperim oseminte umane. Chiar și în urmă cu câțiva ani, accidental am scos la lumină câteva schelete și cranii. După poziția în care zăceau scheletele, îți dădeai seama că oamenii respectivi nu fuseseră îngropați creștinește, ci pur și simplu aruncați într-o groapă”.

Semn divin sau simplă coincidență?

de Mihaela NICULESCU

Este pasionat de fotografie de mult timp. Nu credea, însă, că va surprinde vreodată o imagine specială, care să nu-i dea pace și care să-l pună pe gânduri.

NoriCătălin Pălimar are 45 de ani, este din Bârlad și lucrează de șapte ani în Sicilia (Italia). În urmă cu trei luni, în timp ce fotografia cerul, a observat semnul crucii într-o fotografie, după ce a folosit zoom-ul la maximum.

„Îmi place să fac fotografii, în special la apusul soarelui. Pe 21 mai, de Sf. Împărați Constantin și Elena, am ieșit pe terasă să fotografiez cerul. Am văzut nori frumoși pe cer, dar ceva m-a atras spre dreapta, unde se vedea soarele la apus. Am făcut prima dată o poză fără zoom și apoi am dat zoom maxim. La vizualizarea celei de-a doua fotografii, am văzut ceva special, de aceea m-am gândit să vă trimit poza. Aș dori să aflu dacă ceea ce am surprins este un semn, sau pur și simplu o coincidență”, ne-a declarat Cătălin Pălimar.

Împătimitul fotograf s-a întrebat de ce i s-a întâmplat tocmai lui. Afirmă că este credincios și că în viață i s-au întâmplat multe.

„Dacă nu aș fi fost credincios, nu aș mai fi astăzi în viață”, a mai spus Cătălin Pălimar.

Să fie un semn, sau o manifestare normală a naturii? Ciprian Vâtndevară, responsabilul observatorului astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” și coordonatorul Astroclubului „Perseus” a declarat că norii care apar în fotografie fac parte din categoria norilor altocumulus, nori de altitudine medie, aflați la maximum 2.500 m înălțime. Din punctul de vedere al omului de știință, nu este vorba de o imagine mistică ci de un nor cu o anumită formă în momentul fotografierii.

„Cum memoria și mintea noastră se bazează pe asocieri, conexiuni cu lucruri cunoscute, pot spune că ceea ce a surprins bârlădeanul nostru pe cerul Siciliei este un fenomen natural, obișnuit, fără nici o semnificație”, a declarat Ciprian Vâtndevară.

Punctul de vedere al reprezentanților Bisericii este unul nuanțat.

„Biserica nu poate să facă aprecieri de acest fel. Vara, pe secetă, de exemplu, vom găsi în cartof semnul crucii. Nu înseamnă că acest lucru are vreo semnificație, sau este un semn divin, așa cum nici forma norilor surprinsă de bârlădeanul care locuiește în Sicilia nu are o semnificație pe care Biserica să o poată descifra. Nu poate nimeni spune cu certitudine că este un semn de la Dumnezeu. Dacă, pentru fotograful respectiv, imaginea surprinsă este un semn, va vedea pe parcursul timpului”, ne-a explicat părintele Vasile Lăiu, protopopul de Bârlad.

Mass-media tabloidă și tabloidizată a profitat de astfel de cazuri de-a lungul anilor, manipulând românii în așa fel, încât au ajuns să creadă în toate bazaconiile și să ia în considerare tot felul de semne care n-au nicio legătură cu Dumnezeu.

Dacă semnul crucii format de niște nori minunați va avea o semnificație în viața lui Cătălin Pălimar, ne va spune chiar el.

GODPORAȚIA. Sfintele afaceri ale Bisericii Ortodoxe. Topul celor mai bogate eparhii ale BOR și ce profituri au declarat la Finanțe

Patriarhia Română și eparhiile sale au declarat anul trecut la Ministerul de Finanțe profituri totale de aproape 7,5 milioane de euro, bani înregistrați în contabilitate ca excedent, pentru că structurile Bisericii Ortodoxe Române sunt entități juridice fără scop patrimonial. Cea mai bănoasă eparhie a BOR este Arhiepiscopia Bucureștilor, cu un profit pe 2014 de 1,67 milioane euro, urmată de Mitropolia Moldovei, Episcopia Sloboziei și Călărașilor și de Arhiepiscopia Timișoarei. Doar două sunt eparhiile care au ieșit pe minus anul trecut: la Craiova s-a raportat o gaură de peste 2,3 milioane de euro, iar la Episcopia Severinului și Strehaiei pierderea a fost de peste 75.000 euro. Nu toate eparhiile BOR și-au depus bilanțurile contabile la Ministerul Finanțelor. De asemenea, nu se găsesc date financiare publice despre entitățile BOR care desfășoară strict activități economice. Spre exemplu, doar Basilica Travel, agenția de pelerinaje a BOR, a raportat un profit de aproximativ 115.000 euro pe 2014.

Patriarhia Română și eparhiile BOR care și-au declarat la Ministerul Finanțelor bilanțurile contabile pe anul trecut au raportat un excedent financiar de peste 33 de milioane de lei, adică aproximativ 7,5 milioane de euro. Nu toate eparhiile și-au depus însă aceste bilanțuri, conform site-ului Ministerului de Finanțe, de asemenea neexistând date publice nici despre bilanțurile financiare ale entităților strict economice ale BOR. Multe eparhii au obținut profit și din activități economice (producerea și vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic și alte obiecte bisericești), altele însă au declarat profit obținut doar din activități fără scop patrimonial (cotizații, donații).

Spre exemplu, nu există date publice la Ministerul Finanțelor pentru Trinitas și Basilica, organele de presă ale Patriarhiei, însă agenția de turism a Patriarhiei, Basilica Travel (care se ocupă cu organizarea pelerinajelor) a raportat pe 2014 un profit de 513.000 lei, adică aproximativ 115.000 euro.

Cea mai bănoasă eparhie a BOR este Arhiepiscopia Bucureștilor, condusă de Patriarhul Daniel, cu un excedent financiar obținut în 2014 de 7,42 milioane lei, adică aproximativ 1,67 milioane euro(în creștere cu peste 270.000 euro față de anul precedent). Veniturile acestei eparhii au fost anul trecut de 59 milioane lei, adică în jur de 13,4 milioane euro.

Topul celor mai bănoase 5 eparhii ale BOR este completat de Mitropolia Moldovei și Bucovinei, care a raportat un profit pe 2014 de 6,97 milioane lei (aproximativ 1,57 milioane euro), de Episcopia Sloboziei și Călărașilor, cu un profit pe 2014 de 3,2 milioane lei (aproximativ 700.000 euro), de Arhiepiscopia Timișoarei, cu un profit de 3,11 milioane lei (aproximativ 700.000 euro) și de Episcopia Slatinei și Romanaților, cu profit de 2,31 milioane lei (aproximativ 520.000 euro).

Singurele două eparhii care au declarat pierderi în 2014 sunt Arhiepiscopia Craiovei, cu un minus de 2,36 milioane euro, și Episcopia Severinului și Strehaiei, cu un minus de 76.000 euro.

Profiturile totale ale Patriarhiei și eparhiilor în 2014, așa cum apar declarate la Ministerul de Finanțe (unele nu au depus bilanțurile contabile):

1. Arhiepiscopia Bucureștilor: 7,42 milioane lei (aproximativ 1,67 milioane euro). Eparhia condusă de Patriarhul Daniel a adus un plus de 1,2 milioane lei față de anul precedent. Din activități economice, eparhia bucureșteană a declarat o pierdere de aproape 200.000 de euro (877.000 lei).

2. Mitropolia Moldovei și Bucovinei: 6,97 milioane lei (aproximativ 1,57 milioane euro). Profitul din activitățile economice ale eparhiei conduse de ÎPS Teofan au fost de 6,33 milioane lei (1,42 milioane euro).

3. Episcopia Sloboziei și Călărașilor: 3,2 milioane lei (aproximativ 700.000 euro, doar din venituri nepatrimoniale). Sub conducerea Episcopului Vincențiu, profitul eparhiei a crescut de aproape trei ori față de anul precedent. Eparhia nu a raportat activități economice.

4. Arhiepiscopia Timișoarei: 3,11 milioane lei (aproximativ 700.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Ioan a obținut un profit total aproape similar cu anul precedent, raportând un profit din activitățile economice de 1,28 milioane lei (aproape 290.000 euro).

5. Episcopia Slatinei și Romanaților: 2,31 milioane lei (aproximativ 520.000 euro, doar din venituri nepatrimoniale). Eparhia condusă de PS Sebastian a avut un profit aproximativ similar cu anul precedent.

6. Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului: 2,3 milioane lei (aproximativ 500.000 euro, doar din venituri nepatrimoniale). Profitul eparhiei conduse de ÎPS Calinic a fost aproximativ similar cu cel din anul precedent.

7. Patriarhia Română (Administrația patriarhală): 1,43 milioane lei (aproximativ 320.000 euro). Deși a avut venituri din activitățile economice de 42,9 milioane lei (9,66 milioane euro), Administrația patriarhală din București a ieșit pe minus la acest capitol, cu o pierdere raportată de 106.000 lei (în jur de 24.000 euro).

8. Arhiepiscopia Romanului și Bacăului: 1,26 milioane lei (aproximativ 285.000 euro). Fără să aibă activități economice, eparhia condusă de ÎPS Ioachim a raportat un profit de aproape 10 ori mai mare ca în anul precedent.

9. Episcopia Alexandriei și Teleormanului: 1,13 milioane lei (aproximativ 250.000 euro). Eparhia condusă de PS Galaction a raportat profit din activități economice de 996.000 lei (aproximativ 224.000 euro).

10. Episcopia Covasnei și Harghitei: 1,02 milioane lei (aproximativ 230.000 euro). Eparhia lui PS Andrei și-a dublat profitul față de anul precedent. Cu toate acestea, în 2014, nu a reușit să marcheze întreg profitul obținut din activitățile economice, de 2,21 milioane lei (aproape 500.000 euro), ieșind pe minus la activitățile nepatrimoniale.

11. Episcopia Oradiei: 656.000 lei (aproximativ 147.000 euro). Fără să raporteze activități economice pe 2014, eparhia condusă de PS Sofronie a scos un profit de peste 6 ori mai mare față de anul precedent.

12. Arhiepiscopia Sibiului: 620.000 lei (aproximativ 140.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Laurențiu Streza a reușit o performanță financiară negativă: profitul de pe 2014 este de aproximativ 14 ori mai mic decât în anul precedent, în condițiile în care a raportat un profit din activități economice de 3,93 milioane lei (aproximativ 885.000 euro).

13. Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei: 580.000 lei (aproximativ 130.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Ciprian a raportat profit din activitățile economice de peste 5 milioane lei (1,12 milioane euro). Profitul total raportat în 2014 este de 4 ori mai mare ca în anul precedent.

14. Arhiepiscopia Aradului: 442.000 lei (aproximativ 100.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Timotei a raportat un profit dublu față de anul precedent, cu 346.000 lei (aproximativ 78.000 euro) profit doar din activitățile economice.

15. Episcopia Caransebeșului: 255.000 lei (aproximativ 57.000 euro). Eparhia condusă de PS Lucian Mic și-a triplat profitul față de anul precedent, fără să raporteze vreo activitate economică.

16. Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților (Direcția Fondului Forestier Bisericesc): 180.000 lei (aproximativ 40.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Pimen nu are bilanțul contabil publicat pe Ministerul Finanțelor.

17. Arhiepiscopia Târgoviștei: 146.000 lei (aproximativ 33.000 euro). Fără să aibă raportate activități economice, eparhia condusă de ÎPS Nifon a raportat un profit de aproape 9 ori mai mic față de anul precedent, cu o scădere de peste 1 milion de lei.

18. Arhiepiscopia Tomisului: 63.000 lei (aproximativ 14.000 euro). Eparhia condusă de ÎPS Teodosie a scos un profit mai mic decât în anul anterior, deși a avut venituri de aproximativ 2,5 milioane de euro.

19. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului: 17.000 lei (3.800 euro). Eparhia condusă de ÎPS Andrei a obținut un profit mult mai mic decât în anul precedent, pierzând în activitățile economice ce a câștigat din cele nepatrimoniale, după cum arată bilanțul contabil de la Ministerul de Finanțe.

20. Episcopia Strehaiei și Severinului: – 339.000 lei (aproximativ 76.000 euro). Eparhia condusă de PS Nicodim nu a avut venituri din activități economice, și a ieșit pe pierdere în 2014. Anul anterior, reușise să obțină un profit modest, de aproape 9.000 de lei (2.000 de euro).

21. Arhiepiscopia Craiovei: – 10,5 milioane lei (aproximativ 2,36 milioane euro). Eparhia condusă de ÎPS Irineu a avut mari pierderi în 2014, deși a obținut profit din activități economice de 3,48 milioane lei (aproximativ 780.000 euro). Anul anterior, obținuse un profit de peste 300.000 lei.

25 de milioane de euro de la stat, pentru Catedrala Mânturii Neamului și biserici, în 2014

Guvernul și autoritățile locale au alocat sume importante de la buget în 2014, pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului și pentru lăcașurile de cult. La București, pentru proiectul gigantic al Bisericii Ortodoxe Române, au mers în total aproape 12 milioane de euro, strânși atât de Guvern, cât și de câteva primării și consilii județene. Pentru restul bisericilor din țară, autoritățile au scos din bugete, fiecare după posibilități, tot cam atât: cel puțin alte 12 milioane de euro, după cum au arătat datele centralizate de gândul, de la autoritățile contactate.

În 2014, BOR a primit de la stat aproape 12 milioane de euro, doar pentru construcția Catedralei Mântuirii Neamului. În total, doar Guvernul a alocat în 2014, an electoral cu alegeri prezidențiale și europarlamentare, aproape 30 de milioane de euro pentru construirea și repararea bisericilor, sumă de aproape patru ori mai mare față de anul precedent, 2013, lipsit de scrutinuri.

În 2014, cele mai darnice autorități locale cu bugetul bisericilor au fost Primăria sectorului 1 din București, cu peste 3,2 milioane euro alocați bisericilor, Consiliul Județean Hunedoara (peste 900.000 de euro), Consiliul Județean Cluj (aproape 800.000 de euro), Consiliul Județean Harghita (aproape 700.000 de euro) și Primăria Bacău (peste 630.000 de euro).

Au existat însă și autorități locale care nu au alocat niciun leu bisericilor în 2014 – Brașov, atât Consiliul Județean, cât și Primăria, Primăria Craiova, Primăria Sibiu, CJ Botoșani, CJ Galați, CJ Ialomița, CJ Vâlcea, CJ Teleorman sau CJ Sălaj.

De ce nu sunt impozitate veniturile Bisericii

Potrivit Codului Fiscal, veniturile realizate de unitățile bisericești din donații și din activități economice (producerea și vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic și alte obiecte bisericești etc. ) sunt scutite de impozit dacă sunt folosite în scopuri precise. Este vorba de întreținerea și funcționarea unităților de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), de  lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a locașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, dacă sunt sunt folosite pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități non-profit ale cultelor religioase.

 Potrivit site-ului Patriarhiei, în eparhiile Bisericii Ortodoxe Române funcționează în prezent 785 de instituții și servicii sociale, dintre care: 158 cantine sociale și brutării, 51 instituții medicale și farmacii, 85 centre de zi pentru copii, 63 centre educaționale, 14 centre de zi pentru vârstnici, 44 centre rezidențiale pentru vârstnici, 29 centre comunitare, 35 centre de tip familial, 38 grădinițe sociale și after-school, 14 locuințe protejate, 94 centre de informare, consiliere și resurse, o instituție de învățământ pentru adulți, 21 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, victime ale violenței domestice și ale traficului de persoane), 21 campusuri de tabără și alte 117 de instituții sociale cu specific diferit.  De asemenea, la nivelul eparhiilor se află în derulare 576 de proiecte și programe sociale, dintre care 430 finanțate din fonduri proprii, 53 cu finanțare publică, 36 cu finanțare externă și 57 cu finanțare mixtă.

Sursa: gandul.info

Recital de muzică religioasă în Biserica Domnească!

Concertul a fost susținut de Corul TeraPsi al Spitalului de Psihiatrie din Murgeni.

Duminică, 16 august, Biserica Domnească din Bârlad a găzduit un microrecital de muzică religioasă, susținut de Corul TeraPsi al Spitalului de Psihiatrie din Murgeni. Vreme de aproximativ o jumătate de oră, cei 13 membri ai corului, în frunte cu asistentul social Sergiu Stratulat, dirijorul și coordonatorul grupului, au susținut un mic recital de muzică creștină ortodoxă. Microrecitalul a fost axat pe sărbătorirea Adormirii Maicii Domnului.

”Urmând îndemnurile Preasfințitului Părinte Corneliu Bârlădeanu, episcopul Hușilor, am căutat în permanență să ne implicăm în viața comunității, sub toate aspectele sale. De aici și colaborarea cu cei din Corul TeraPsi și această acțiune pe care am derulat-o împreună, în spiritul îndemnurilor de mai sus. A fost o reală plăcere pentru toți enoriașii noștri care au asistat la acest mic concert foarte frumos și plăcut. Așa cum credința vindecă sufletul omenesc, avem convingerea că și muzica religioasă reprezintă o alinare și o încântare pentru spiritul omului”, ne-a declarat preotul – paroh al Bisericii Domneasca, Teofil Ștefănică.

După concert, membrii Corului TeraPsi au fost răsplătiți (pe lângă aplauzele celor prezenți) cu câte o carte religioasă de cântări creștine, precum și dulciuri și sucuri, totul fiind o donație a Episcopiei Hușilor.

A dispărut când se întorcea de la biserică

de Alex SAVA

O septuagenară din Poienești a plecat duminică, la Mănăstirea Florești, iar de atunci nimeni nu mai știe nimic de ea. Familia a declarat-o dispărută, în căutarea ei fiind mobilizate impresionante forțe de ordine, precum și mulți localnici. Până la închiderea ediției nu a fost găsită.

Duminică, Ileana Nani, de 73 de ani, din Poienești, a mers la Mănăstirea Florești să se roage, însă nu s-a mai întors la domiciliu. Familia a declarat-o dispărută, iar în căutarea ei s-au angajat polițiști, jandarmi și locanici. Ieri a fost adus și un câine de urmă, care a refăcut posibilul traseu al bătrânei, însă căutările au rămas fără succes.

„Femeia locuia singură și mergea des în padure, de unde aduna crengi, însă de fiecare dată revenea la domiciliu. Nu se știe ce s-a ăîntâmplat cu ea, dar până la această oră nu a fost găsită”, ne-a declarat Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al Inspectorarului Județean de Poliție Vaslui.

La închiderea ediției, căutările erau în desfășurare.

Într-un alt caz asemenător, lucrurile sunt de o manieră fericită. Un tânăr de 19 ani, din Crețești, cu nevoi speciale, a plecat sâmbătă de acasă la o soră, în comuna Dimitrie Cantemir. Sesizate despre faptul că nu a ajuns la destinație, rudele băiatului au alertat poliția. A fost demarată o cautare similară cu cea de la Poienești, însă fără succes în primă fază. Ieri dimineață, tânărul a fost găsit în timp ce se întorcea spre casă. El a povestit că în perioada în care a lipsit a fost la o stână, dar nu a putut oferi mai multe detalii.

Proiect de succes, încheiat cu proces

de Marian MOCANU

Executantul unui proiect major a dat în judecată beneficiarul, în speță Parohia „Sfântul Ioan II” din Vaslui, pentru neplata ultimelor facturi pentru lucrările executate. Apariția acestor litigii, deși executantul și-a făcut treaba , ar putea duce, pe viitor, la o reticență a structurilor de finanțare în acordarea de fonduri pentru proiecte.

Așa cum stă bine la români, o treabă bine făcută nu trebuie dusă până la capăt! Sau, dacă este dusă până la capăt, nu trebuie plătită corespunzător! Este cazul proiectului „Restaurare, consolidare și valorificare turistică a ansamblului monument istoric Biserica «Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul» și situl arheologic Zona Curților Domnești” din Vaslui.

La acest proiect, în valoare de peste 11,7 milioane lei, din care 7.626.979 lei contribuție a Uniunii Europene și 1.166.000 lei din partea Guvernului României, beneficiarul, Parohia „Sfântul Ioan II” din Vaslui ar fi trebuit să contribuie cu aproape trei milioane lei.

curtile domnesti2În plus, chiar luna trecută, Primăria municipiului Vaslui a locat suma de 300.000 lei din bugetul local pentru realizarea unor lucrări suplimentare precum și achiziționarea unor bunuri specifice amenajării și întreținerii lăcașurilor cultural – religioase, care nu au fost cuprinse in proiectul tehnic. Este vorba de organizarea unui spațiu muzeistic, executarea unui mobilier adecvat pentru Casa Domneasca, mozaicuri în mărime naturală, care să reprezinte pe domnitorii Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Sfânt și Petru Rareș, însemne medievale, (stema Moldovei), steagurile de luptă din vremea lui Ștefan și alte obiecte, restaurarea catapetesmei.

Executantul lucrărilor de reabilitare a bisericii și Curților Domnești a fost desemnat, prin licitație publică, SC Grup Construcții Est SA Iași, firmă cu experiență în reabilitarea monumentelor istorice, dar și obiective civile. Lucrările au fost finalizate, inclusiv restaurarea, atât pe interior, cât și pe exterior, a bisericii datând de pe timpul lui Ștefan cel Mare, care a avut rol de paraclis al foștilor Curți Domnești.

Din păcate, după finalizarea, în această primăvară, a lucrărilor, parohia a „uitat” să achite integral ultimul deviz de lucrări, în valoare de câteva miliarde lei vechi. În consecință, constructorul, SC Grup Construcții Est SA Iași a acționat pe beneficiar în instanță, la Tribunalul Vaslui, pentru un litigiu privind achizițiile publice, practic pentru neplata tuturor obligațiilor prevăzute în contract. Dosarul, având numărul 1313/89/2015, va avea primul termen de judecată pe data de 9 iulie.

Contactat, părintele Constantin Mogoș, parohul bisericii și persoana mandatată să se ocupe de acest proiect major, s-a arătat uimit de acțiunea în instanță deschisă de executantul lucrărilor.

„Am avut o colaborare foarte bună cu constructorul ieșean, au făcut o treabă extraordinară în acest proiect, așa cum se poate de altfel vedea. Nu știu de niciun litigiu, știu doar că am încheiat toate socotelile, ne-am strâns mâna, și-au luat utilajele și muncitorii, am crezut că s-a finalizat totul. Mă voi interesa să văd despre ce este vorba!”, a declarat preotul Constantin Mogoș.

Reprezentantul executantului nu a dorit să dea mai multe detalii despre acțiunea în instanță, confirmând însă că este vorba de un litigiu financiar, pentru unele sume rămase neachitate.

„Noi ne-am făcut treaba foarte bine, așa cum se poate vedea. Este însă politica firmei de a nu da declarații de nici un fel, nici pe marginea acestui litigiu, nici în legătură cu alte probleme!”, a declarat reprezentantul firmei de construcții.

Soluționarea acestui dosar rămâne la latitudinea instanței de judecată, doar justiția putând decide cine are dreptate, beneficiarul sau executantul.

Dat fiind acest litigiu, există posibilitatea ca organismele care decid acordarea fondurilor structurale să penalizeze solicitanții la următoarea cerere.

Din păcate, acest lucru se întâmplă și în cazul constructorilor vasluieni. Vineri, 19 iunie, una dintre cele mai mari și mai vechi firme de construcții din vaslui, SCIR SA, a dat în judecată municipalitatea vasluiană tot pentru „litigiu privind achizițiile publice”, respectiv pentru faptul că nu li s-au achitat toate lucrările de reamenajare a parcului de la Teatrul de Vară.

De frica unor enoriași de vârsta a treia – Protopopul Lăiu și episcopul Corneliu au cerut ajutor Poliției și Jandarmeriei

* Îngrozit de “amenințarea” unor enoriași în vârstă care au venit să discute civilizat cu episcopul, protopopul Vasile Lăiu a cerut impetuos intervenția forțelor de ordine. În locul “grupării violente” pe care se pregăteau să o înăbușe, polițiștii și jandarmii au găsit o mână de enoriași cu păr alb, care-i priveau nedumeriți. După ce a coborât din mașina de lux, PS Corneliu Bârlădeanu a avut parte de o primire fastuoasă cu pâine, cu sare și copilași îmbrăcați în port popular. Din păcate, momentul de glorie i-a fost stricat de enoriașii care, scârbiți de atâta ostentație și îngâmfare, au început să-l huiduie.

Simona MIHĂILĂ

Scenariu hilar în curtea Protopopiatului Bârlad, azi dimineață, când protopopul Vasile Lăiu a solicitat impetuos intervenția forțelor de ordine ca să-l scape de “amenințarea” unui grup de enoriași trecuți de vârsta a treia.
Aceștia doreau să discute cu el, dar și cu PS Corneliu Bârlădeanu, episcopul Hușilor, ce era așteptat la o ședință cu profesorii de religie. Oamenii au vrut să profite de ocazie pentru a încerca, încă o dată, să-l înduplece să-l reprimească în parohia Sf. Spiridon pe preotul Sorin Chirvase, cel care, în toamna trecută, a fost trimis să slujească într-un sătuc îndepărtat, din cauză că nu a reușit să strângă sumele uriașe de bani cerute de episcop pentru diverse.
Deși enoriașii au pășit în clădirea Protopopiatului Bârlad cu gânduri pașnice și cu o atitudine cuviincioasă, protopopul Lăiu i-a dat afară fără măcar să vrea să afle pentru ce au venit. Le-a cerut să elibereze și curtea Protoieriei amenințându-i că v-a chema forțele de ordine.
Docili, enoriașii au părăsit curtea, dar au refuzat să plece de la poarta instituției, hotărâți să nu renunțe până când nu vor da ochii cu episcopul Corneliu.

“Episcopul Corneliu este Antihristul județului Vaslui! El taie și spânzură”

“Noi ne vrem părintele înapoi. Noi suntem enoriașii, noi suntem cei care dăm bani la biserica, noi plătim totul. Ce fel de grijă are Biserica de oameni? Nu există toleranță, nu există compasiune”.

“Părintele Chirvase este un preot sărac și bolnav. Și el, și tatăl său, au slujit Biserica Sf. Spiridon fără nicio pretenție. Toți banii pe care i-au strâns au intrat în acea parohie. Au renovat-o, au făcut sală de pomeni, au pus totul la punct. Părintele Chirvase, tânărul, stă cu chirie, merge din gazdă în gazdă. Nu și-a făcut vilă ca alții, nu are mașină de lux, nu face concedii în străinătate. Nu este un preot lacom, nu ne-a cerut niciodată bani, cum fac ceilalți doi care au rămas la Sf. Spiridon și care iau pielea de pe noi”.
“Protopopul și episcopul trebuie să-și lase funcțiile. Aceste funcții le dau bătaie de cap, căci au uitat pe cine slujesc. Îl slujesc pe Dumnezeu, nu banii. Dumnezeu înseamnă bunătate, milă. Iar ei lasă un preot să moară de foame. Nu mai spunem că nu e creștinesc. Este inuman!”.

“Episcopul ăsta, Corneliu, este Antihristul județului Vaslui! El taie și spânzură! Vede numai bani, vrea numai bani. Eu nu mai vreau să vin la Biserică ca la o instituție financiară. Eu vreau să ies cu sufletul curat din Sfânta Biserica, nu să intru cu grija că nu am bani să-mi plătesc un pomelnic”.
Acestea sunt doar câteva dintre declarațiile pe care enoriașii le-au dat reporterilor Est News, în timpul cât l-au așteptat pe episcop.

Lăiu, slujitorul lui Dumnezeu, nu a vrut să-i asculte pe oameni fără programare

La un moment dat, pe alee și-a făcut apariția protopopul Lăiu. Oamenii l-au înconjurat imediat și i-au cerut iarăși să le asculte păsul, însă slujitorul lui Dumnezeu le-a replicat că e imposibil să-i primească la discuții din cauză că nu au programare: “Sunteți cumva programați? Noi avem altceva de făcut la ora asta. O sa vorbim când o să vă faceți programare”.

Enoriașii au insistat să-i asculte măcar câteva minute, chiar dacă au făcut grava greșeală de a nu se înscrie la cuvânt, dar protopopul Lăiu, a refuzat să cadă în păcatul de acorda audiențe în mod dezorganizat.

Episcopul Corneliu, cu umilință, din Wolksvagen-ul de lux: “Hristos a înviat”

Supărat că i-a stricat ceremonialul de primire a episcopului cu pâine și cu sare, scenariu minuțios pregătit, din care nu lipseau copilași îmbrăcați în costume naționale, protopopul Lăiu a pus mâna pe telefon și a cerut intervenția forțelor de ordine. În câteva minute, polițiștii și jandarmii – mai mulți decât “protestatarii” – au invadat curtea Protoieriei Bârlad, pregătiți să înăbușe “violențele”. În urma lor, și-a făcut apariția la bordul unul Wolkswagen de lux, Preasfinția Sa, episcopul Hușilor.
Flancat de armata de polițiști și jandarmi, vizibil stânjeniți până și ei că trebuie să-și etaleze autoritatea în fața unor bătrânei neajutorați, episcopul a coborât rapid din mașină și a intrat în clădire, nu înainte de a rosti, mieros: “Hristos a înviat”.
Uluiți de această amplă desfășurare de forțe și indignați că un preot bolnav este condamnat să moară de foame în timpul ce șeful lui merge în mașini de lux cumpărate din banii enoriașilor, oamenii nu s-au mai putut abține și au început să-l huiduie de episcop: “Lașule!”; “Să vă fie rușine!”; “Biserica e a credincioșilor, nu a voastră”.

Enoriașii nu se vor lăsa

Credincioșii veniți la Protoieria Bârlad să-i ceară episcopului să le acorde câteva minute de ascultare au plecat hotărâți să nu renunțe. Ei s-au strâns în fața Bisericii Sf. Spiridon și au decis ca, în zilele următoare, să plece la Iași, apoi, la București.

“Vom ajunge și la Patriarhul României. Nu e posibil ca noi, cei care, prin banii și prin munca noastră, susținem financiar Biserica Ortodoxă Română, să nu fim ascultați. E de neacceptat ca o simplă doleanță a noastră să nu fie luată în considerare”.

Preotul Chirvase a întors și celălalt obraz

Reamintim că, în toamna trecută, preotul Sorin Chirvase a aflat că, din cauză că nu reușea să bage mâna până la cot în buzunarul enoriașilor spre a le lua banii pe care Episcopia Hușilor și Protopopiatul Bârlad îi cerea autoritar și fără drept de replică, a fost mutat disciplinar într-un sat cu câteva case.
Plin de amărăciune, la finalul ultimei slujbe religioase pe care a oficiat-o la Biserica Sf. Spiridon, și-a deschis inima către enoriași și le-a mărturisit adevăruri nespuse până atunci. A vorbit despre șpăgile cerute de Episcopie, despre vânzările imposibile de obiecte de cult religios la prețuri exorbitante, despre cum parohiile sunt nevoite să achite taxe uriașe etc.
Ziarul Est News a scris în ultimele luni despre represaliile la care preotul a fost supus de șefii săi, drept pedeapsă că a vorbit. Asta avea să-l coste pe părintele Chirvase.
Episcopul va fi citit, poate, toate câte s-au scris așa că, mânat de orgolii de neînțeles de către un creștin, i-a cerut preotului de la Bârlad să-i cadă în genunchi. Public. I-a promis că-i permite să se întoarcă în parohie dacă va merge la ziar și va publica o scrisoare deschisă în care își va cere iertare. Preotul Chirvase a făcut-o și pe asta. Scrisoarea de iertare a fost publicată de Est News, luna trecută. Curând, însă, părintele și enoriașii aveau să constate că totul a fost un plan prin care episcopul a vrut doar să-l umilească. Nu doar că și-a încălcat cuvântul, dar i-a cerut preotului Chirvase să-și ceară încă o dată iertare, prin intermediul a încă unui ziar.
Ciudată lecție de creștinism, “Preasfinția Ta”!

Controale la biserici

de Marian MOCANU

În aceste zile, personalul Inspecției de Prevenire din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al județului Vaslui va efectua controale de îndrumare și sprijin bisericile din județ, cu scopul de a preîntâmpina eventuale situații de urgență care pot apărea pe timpul slujbelor religioase din perioada Sărbătorilor Pascale. Nu mai puțin de 70 de biserici sau locașe de cult din județul vaslui sunt cunoscute ca având deficiențe în domeniul apărării împotriva incendiilor.

Ca în fiecare an, în preajma Sărbătorilor Pascale, Inspecția de Prevenire din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al județului Vaslui va efectua controale privind prevenirea evenimentelor neplăcute la lăcașele de cult.

„Numărul mare de persoane prezente cu ocazia slujbei de Înviere în biserici, utilizarea lumânărilor și a candelelor aprinse constituie un potențial pericol pentru siguranța enoriașilor. De aceea, obiectivul principal al acestor controale este de a depista și elimina neregulile care pot duce la favorizarea unor situații de urgență, precum și de a înștiința preoții parohi și populația cu privire la modul de comportare, intervenție și evacuare în cazul producerii unui incendiu. Pentru ca Sfânta Sărbătoare a Paștelui să fie petrecută în liniște și fără incidente tragice, pompierii recomandă atât preoților, cât și credincioșilor să nu uite regulile de baza în ce privește prevenirea și stingerea incendiilor”, se arată în comunicatul transmis de ISU „Podul Înalt” Vaslui.

Activitatea de control se va desfășura în municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești, dar și în mediul rural, urmând a fi verificate 47 de biserici.

Principalele aspecte care vor fi urmărite sunt, printre altele, starea căilor de acces și evacuare, modul de exploatare a instalațiilor electrice și de încălzire, dacă spațiile în care se aprind lumânările îndeplinesc toate condițiile și nu există riscul producerii și propagării unui incendiu, dotarea cu mijloace tehnice de primă intervenție și starea acestora, modul de organizare a intervenției cu personalul propriu și existența unor rezerve de apă pentru fiecare lăcaș de cult.

În urma controalelor efectuate anii trecuți, pe site-ul oficial al Secretariatului de Stat pentru Culte, sunt incluse peste 70 de biserici din județul Vaslui la care au fost descoperite deficiențe în domeniul apărării împotriva incendiilor, 16 dintre locașurile de cult neavând nici măcar avizele sau autorizațiile necesare pentru funcționare. O parte din aceste incendii nu au sursă sau rezervă de apă ce ar putea fi folosită pentru stingerea incendiilor, iar la altele drumurile nu permit accesul autospecialelor de intervenție ale pompierilor. În aceste condiții, nu este de mirare că, în ultimii ani, trei biserici au fost cuprinse de flăcări, cauza incendiilor fiind aceeași: funcționarea defectuoasă a coșurilor de fum. Astfel, în decembrie 2008, a ars biserica de lemn de la Portari, monument istoric. Un an mai târziu, chiar înaintea Crăciunului, biserica de la Vâlvotești, comuna Viișoara, a fost cuprinsă de flăcări, iar în februarie 2013 focul izbucnit la o anexă a mănăstirii „Movila lui Burcel”, amenințând să se extindă la întreg așezământul.

Televiziunea Bisericii naște controverse la Vaslui: Preoții, împovărați de biruri

Obligarea preoților să cotizeze la televiziunea Patriarhiei readuce în actualitate birurile impuse micilor slujitori ai Domnului de către preafericiți. Numai pentru abonamentele la publicațiile „recomandate” imperativ de Episcopia Hușilor și la susținerea organismelor de conducere, o parohie poate plăti până la 2.500 de lei. Preoții din parohiile sărace susțin că dările pe care trebuie să le verse în contul protopopiatelor depășesc anual 7.000 de lei, în condițiile în care „liturghia” puținilor creștini practicanți este de doar câțiva leuți. Pentru a nu muri efectiv de foame, preoții sunt obligați să sape mai adânc în buzunarele enoriașilor. „Ce este și mai grav e că veniturile unui preot din ziua de astăzi nu mai sunt așa cum erau odată. Bătrânii se împuținează, iar tinerii nu vin la Biserică și nici nu țin rânduielile. Dar nimeni nu înțelege asta. Nouă ni se tot cer bani”, a spus preot.

 adresa taxa trinitasCirculara Episcopiei Slatinei și Romanaților publicată în mediul online și prin care li se impune preoților să cotizeze cu 0,07 lei/ familie în contul televiziunii Patriarhiei Române, recte Trinitas TV, aprinde din nou spiritele în rândul preoților vasluieni. Deși aparent este o sumă mică, la nivel global implică destul de multe zerouri.

Circulara cu pricina nu a mai ajuns și la parohiile din Eparhia Hușului, întrucât publicarea ei în mediul online a stârnit un scandal mediatic de proporții, iar Patriarhia a renunțat, probabil, la demers. Însă parohiile din Vaslui cotizează de ani buni în conturile Trinitas. În aceste condiții, preoții se întreabă dacă este vorba de o schimbare a modului de calcul a sumei datorate televiziunii, ori daca nu cumva până acum colegii lor din alte zone ale țării nu au dat niciun leu, ei fiind singurii cotizanți.

„Eu plătesc Trinitas de vreo trei ani. Nu am întrebat niciodată pentru ce. Nici nu știu cum au socotit sumele aferente, pentru că am colegi cu parohii mai bune plătesc mai puțin decât mine. Jumătate chiar. Dar mă întreb: ăia de la Slatina au plătit până acum sau Moldova e calul de bătaie al Patriarhiei? Noi bani pentru Catedrala Mântuirii Neamului, noi bani pentru Trinitas, noi pentru susținerea Episcopiei, filantropie… Ca să nu mai spun că achităm tot felul de abonamente la niște publicații… Dacă e să fac un calcul, numai sumele astea, pe care le plătim, chipurile, pentru propagarea credinței noastre creștin-ortodoxe, ajung undeva la 2.500 de lei”, ne-a declarat un preot care a insistat să-i protejăm identitatea, pentru a nu păți precum colegii săi caterisiți sau mutați disciplinar.

Sumele pe care preoții vasluieni îi plătesc în conturile Trinitas sunt doar pentru postul de radio, nu și pentru televiziune. Tocmai de aceea postul TV abordeaza ori transmite foarte rar materiale din această zonă a țării. Chiar și așa, taxa cerută este, într-adevăr, ilogică. Unele parohii plătesc între 100 și 200 de lei, iar altele, deși au mai puține familii, plătesc 300!

 Biruri de zeci de milioane

 Preoții nu plătesc doar taxele și materialele de promovare a cultului, ci și multe alte dări care, chiar dacă au caracter ocazional, sunt destul de mari.

„Acum, de Sfânta sărbătoare a Învierii lui Hristos, să vedeți câte tipuri de lumânări or să scoată. Și noi trebuie să luăm de toate. Cât vor ei, nu cât vrem noi. La Crăciun, la fel! Unui coleg i-au dat mai multe calendare decât creștini avea în parohie. Și a trebuit să le plătească pe cele pe care nu le-a vândut. Că pe ei nu îi interesează. Ei vor bani! Tot la Crăciun, ne pun să vindem și CD-uri cu colinde. Păi cei mai mulți dintre bătrânii de la țară nici nu au la ce să le asculte. Le vinzi, nu le vinzi, le plătești! La o parohie săracă, taxele anuale ajung la câteva zeci de milioane bune (lei vechi, n.r.). 70-80. De unde să dai atâția bani? Bâtrânii se împuținează de la an la an, iar asta se simte și la slujbă, că sunt din ce în ce mai puțini, că tineretul nu vine. Sunt zile când faci slujbă cu 10 oameni. Iar ei îți dau, din puținul lor, doi sau trei lei. De unde să plătești zeci de milioane?”, mai spune preotul.

Cuvintele sale nu sunt departe de adevăr. Est News a publicat în trecut o listă cu principalele dări ale unei anumite parohii. Astfel, preotul de acolo trebuia să dea: 500 de lei – susținere Episcopie; 300 lei – susținere Protopopiat; 650 lei – filantropie; 900 de lei – abonamente; 100 lei – comision bancar; 200 lei – imprimate; 200 lei – fond pastoral eparhial; 800 lei – făclii de Paști; 800 lei – tămâie și cărbuni, 1.300 lei – cărți de rugăciuni; 400 de lei – corul Episcopiei. La asta se adaugă și alte sume precum: 200 lei – făclii de Crăciun; 600 lei – CD-uri; vin cultic – 350 lei, Radio Trinitas – 160 lei. Așadar, la un calcul sumar, suma de 7.000 de lei avansată de preotul cu care au discutat reporterii Est News se justifică.

 Concluziile preoților și ale creștinilor

 „Este greu de spus ce se va întâmpla. Dacă se va spune ca de mâine toți preoții să plătească nu șapte bani de familie, ci un milion, toți vom plăti. Nu va protesta nimeni. Pentru că noi trebuie să facem ascultare, altminteri… Dar ce se va întâmpla cu cei care nu vor avea de unde să plătească? Te duci la om și-i ceri, lași la o parte demnitatea, dar dacă nu are nici el de unde să îți dea? Lumea își pierde încrederea în Biserică. Și la țară se schimbă mentalitatea. Tineretul pleacă în străinătate și vede că acolo Biserica îi dă, îl hrănește, îl îmbracă, nu-i cere. E greu de spus unde se va ajunge…”, spune preotul.

Părerile oamenilor simpli sunt împărțite. Unii admit că dau la preoți sume consistente, privându-se uneori pe ei înșiși de împlinirea unor nevoi elementare, alții nici măcar nu vor să audă de „iertarea păcatelor contra-cost”.

„Eu mă duc la Biserică și mai dau bani la preot, la Liturghie. (…) Dau și eu cât am. 20, 30, 50 de lei… Sunt luni în care nu îmi rețeta, dar la biserică mă duc”, spune Maria Croitoru, din Vaslui.

Vasile Panait este însă de altă părere: „Acum câteva zile a venit preotul cu postul… A cântat un pic pe hol și, când a văzut că nu duc mâna la buzunar, s-a apucat să mă întrebe de una, de alta… Cred că nu pleca dacă nu îi dădeam bani. I-am dat, să plece. I-aș fi dat oricum. Dar nu așa, să-i ceri practic. De asta nu dau pentru altele. (…) Pentru televiziune? Păi nu plătesc abonamentul la cablu? Dacă mă uit pe un canal de pescuit trebuie să plătesc și la Vânători și Pescari? De ce credința în Dumnezeu trebuie să mă coste? Dumnezeu îmi iartă păcatele contra-cost?”

Biserica a câștigat marea bătălie – Dumnezeu rămâne în școală!

de Roxana NĂSTASĂ

O decizie a Curții Constituționale ce a scos învățământul public de sub sutana Bisericii Ortodoxe Române, stabilind ca Religia să fie, din disciplină obligatorie, opțională, a născut numeroase controverse. Internetul e înțesat de campanii profesioniste atât pro, cât și contra, dar și petiții menite să atingă latura sensibilă a părinților semnatari, bineînțeles, scopul lobby-ului bisericesc fiind acela de a păstra poziția câștigată în sistemul de educație. Fie grație campanilor susținute, fie din alte considerente, cert este că la școli s-au centralizat deja cererile, iar majoritatea părinților și-au exprimat acordul ca ai lor copii să studieze în continuare această disciplină, lucrurile rămânând, astfel, aproape neschimbate.

În ultimul timp, sistemul de învățământ românesc a suferit numeroase modificări. Una dintre ele este trecerea Educației Religioase din materie de bază, în materie facultativă. Această modificare a venit pe fondul numeroaselor nemulțumiri ale unor părinți, care sunt de părere că evoluția și educația copiilor pot fi influențate de informațiile primite la ora de Religie.

Astfel, până mâine, părinții, pentru ca ai lor copii să studieze această disciplină la școală, au termen să completeze o cerere prin care își exprimă acordul. Până în acest moment, așa s-a și întâmplat, în majoritatea școlilor fiind deja centralizate cererile. Astfel, fie că unii părinți au semnat din proprie inițiativă înțelegând importanța studierii religiei în școli, fie unii au fost mai mult mânați de directorii unităților de învățământ la care copiii lor învață, fie au fost influențați de diversele campanii care circulă de ceva timp pe internet, cert este că majoritatea vor Religie.

Conform directorilor unităților de învățământ din Vaslui, aproape toți vor să studieze în continuare Educația Religioasă, fiind doar câteva excepții.

„Am dat la diriginți să dea la toți copiii cereri, iar până acum cam 90% au completat, iar restul de 10%, ori nu au adus până acum cerere, dar vor aduce, ori nu vor să facă”, a declarat Petru Sadagurschi, directorul Școlii Gimnaziale nr. 7 „Constantin Motaș” Vaslui.

„Cu religia, totul e bine până în prezent, părinții au înteles situația . Nu le va face rău niciodată ora de religie, din contra primesc o educație morală și civică absolut necesară pentru o viață demnă. Chiar și cei de alte culte au depus cerere pentru frcventarea orei de religie-creștin ortodoxă”, a spus Lucian Iftene, directorul Școlii Gimnaziale „Sfântul Andrei” Tăcuta.

„La noi la școală, s-au completat 481 de cereri până acum (n.r. ieri), iar nouă cereri pentru alte confesiuni (una pentru religie catolică, și opt pentru creștini după evanghelie). Cei nouă de alte religii, nu fac orele în școală. Iar dintre cei care nu vor să facă religie, avem patru elevi”, a declarat Vladimir Baban, directorul Școlii nr. 8 „Alexandra Nechita” Vaslui.

Și la alte școli situația este la fel, majoritatea părnților optând ca ai lor micuți să frecventeze în continuare orele de religie.

„Foarte puțini sunt cei care nu au depus cereri. S-au centralizat pe clase și sunt clase în care vor toți să facă, dar sunt și câteva clase unde câte un părinte sau doi nu doresc”, a declarat Pavelina Tăune, director al Școlii Gimanziale nr. 6 „Mihai Eminescu” Vaslui.

 “La școala noastră, au depus cereri pentru a studia ora de religie peste 90%. O parte nu au depus că mai au timp și stau pe gânduri, sau poate din neglijență, pentru că nu au ajuns să citească. În principiu, majoritatea vor să facă religie. La noi nu e scandal, cum se vede la televizor în alte părți, sau, cel puțin, nu a ajuns la urechile noastre. Lucrurile decurg bine”, a spus Dorina Baban, director al Școlii Gimnaziale nr. 9 „Vasile Alecsandri” Vaslui.

Și liceenii vor religie în continuare, conform directorului Liceului „Mihail Kogălniceanu” Vaslui.

“Aproape toí elevii vor să facă religie. Din 910 elevi, vreo 14 nu au adus cereri, fie că sunt de alte confesiuni, fie nu vor” a spus Cătălin Ignat, directorul Liceului Teoretic „Mihail Kogălniceanu” Vaslui.

Așadar, la Vaslui, lucrurile în ceea ce privește disciplina Religie rămân aproape neschimbate, majoritatea elevilor studiind în continuare această disciplină. În acest fel, nici profesorii de religie nu vor avea de suferit, pentru că vor avea tot la fel de multe ore ca și până acum.

De ce au semnat părinții pentru Religie?

Dorind să aflăm care este părerea părinților și a elevilor care au semnat pentru disciplina Religie și care sunt motivele care au stat la baza deciziei lor, am stat de vorbă cu câteva persoane. Astfel, dacă părinții au spus că au ales Religia pentru că „așa fac toți și așa e normal, ca nimic să nu se schimbe în acest sens în timpul anului școlar”, alții au ales pentru că micuții lor „au multe de învățat”, iar liceenii au ales pentru că, de obicei, notele la Religie sunt mari și o discplină în plus cu o medie mare, le mărește media generală.

„Am completat cereri pentru ambii copii să studieze religia. Eu sunt de acord cu religia”, a spus Ion Croitoru.

elevi la rugaciune„Am completat cerere că sunt de acord ca al meu copil să facă religie la școală. Toată lumea completează să se facă în continuare și trebuie să fii în rând cu lumea, că altfel copilul tău poate fi dat deoparte sau se poate simți exclus, diferit”, a spus Maria Adam.

„Eu am completat că sunt de acord și așa au făcut toți părinții colegilor fetei mele. Eu sunt de acord cu religia. Îi învață foarte multe lucruri bune”, crede Lucia Barbu.

Liceenii care au capacitatea de a decide singuri ceea ce vor să facă în ceea ce privește ora de Religie, i-au pus pe părinți să semneze cererea pentru că, le aduce un plus la media generală această disciplină.

“Ne-a împărțit la toți cereri domnul diriginte și le-am adus completate și le-am dat. Toți vor să facă religie pentru că e o notă care mărește media generală”, a spus Loredana, elevă la Liceul „Emil Racoviță” Vaslui.

„Am ales să fac religie în continuare și toți colegii mei au ales la fel. Cu toate că nu e prea încântăroare ora pentru că ne predă mult și ne plictisim, ne aduce încă un zece care contează la media generală. Deci, dacă îmi aduce un plus și nu mă afectează deloc, de ce să nu fac?”, a declarat Mihai, elev în clasa a X-a la Grupul Școlar “Ștefan Procpoiu” Vaslui.

Biserica, în campanie pe net

Cum era de așteptat, Biserica având ca miză ora de religie în școli, a recurs la tot felul de metode de convingere a părinților să semneze formularul. Astfel, în timp ce internetul era plin de discuții contradictorii pe baza religiei în școli, mulți fiind de părere că această disciplină ar trebui scoasă din programa școlară, preoții și mai marii bisericii au trecut la petiții și campanii.

Una dintre campaniile de convingere a părinților să semneze formularul, care de câteva zile a devenit virală, este cea a unui post TV deținut de reprezentanții Bisericii. Campania este alcătuită din mai multe testimoniale video în care se explică „importanța” Religiei. Amuzant pentru unii e că într-un video, de exemplu, apare un tablou ce-l înfățișează pe „tovarășul” Nicolae Ceaușescu, care este brusc înlocuit pe perete cu o icoană , iar o voce pe fundal spune: „Acum mai bine de 25 de ani, românii au luptat pentru libertate și au învins!” Dar și mai amuzant poate fi faptul că în alte testimoniale video apar, mai nou, artiști celebri, precum Vlad Miriță, Conect-R, Ana Blandiana, Liana Stanciu, a căror viață, după cum ei înșiși declară, ar fi fost diferită dacă n-ar fi studiat Religie la școală.

Vlad Miriță, de exemplu se întreabă ce ar fi însemnat viața lui fără ora de Religie? Conect-R, și el, vorbește parcă din cărți: „Nu ne putem lipsi copiii de cel mai frumos model care a existat în viață și anume Iisus Hristos, așa cum, în general, nu ne putem lipsi de Dumnezeu”, spune acesta în video.

E lesne de înțeles grija reprezentanților Bisericii pentru acest lucru, când în joc se află ce au ei mai de preț, și mai ales și soarta a mii de profesori de religie care și-ar putea pierde locul de muncă dacă școlarii nu se mai înscriu la orele lor.

Din manualul de religie: copiii mincinoși, călcați cu mașina

fragment-dintr-manual-religieManualele de Religie sunt tot mai multe și tot mai diverse. Dacă unele au cuprinse rugăciuni și învățături despre adevăr, bine și frumos, așa cum se prezintă încă de pe copertă, există și unele manuale care cuprind ilustrații și exemple care pot afecta copiii.

Un exemplu este manualul de Religie de la Editura Sf. Mina, clasa I, care este scos din lista manualelor aprobate, dar încă se mai găsește pe băncile școlilor. În acesta, le este exemplificat elevilor ce pațesc dacă mint sau dacă fac rău. Mai precis, sunt călcați cu mașina.

Un alt exemplu, într-un manual de clasa a III-a, (Religie, cultul ortodox, cls. a III-a; Nicolae Vladu; Ed. Corint, 2008, pag. 9 ) este un exercițiu în care elevii sunt întrebați ce poruncă încalcă dacă poartă la gât alt semn în afară de semnul Sfintei Cruci, sau ce poruncă încalcă dacă duminica sau în zilele de sărbătoare merg în alte locuri în afară de Biserică și nu se gândesc la Dumnezeu. Concluziile le trageí singuri.

Un cor bisericesc i-a sedus pe bârlădeni

 Ritmurile muzicii moderne sunt serios amenințate la Bârlad de un cor bisericesc pentru care bârlădenii au făcut o adevărată pasiune.

Bârladul se mândrește cu un cor religios care a reușit să stârnească nu doar admirația credincioșilor care participă la slujbă, ci și a celor care, întâmplător, îl ascultă la diferite evenimente.
„Anastasis”, cum se numește corul bisericii cu hramul „Sfânta Înviere și Sfânta Ecaterina” (biserica din curtea Spitalului de urgență „Elena Beldiman”), este în continuă formare. Profesoara Mihaela Oprea, dirijorul corului, și-a propus ca acesta să dăinuie în timp, știut fiind faptul că foarte puține biserici din Bârlad au un cor închegat.

Corul mixt din parohia „Învierea Domnului” a luat ființă în iunie 2012, sub numele Anastasis – Învierea Domnului, în limba greacă. Inițiativa aparține preotului Petru Giușcă, cel care, împreună cu dirijorul corului, a pus temelia primei generații ce alcătuiește actualul cor.
„Am încercat să diversificăm acțiunile pe mai multe direcții, pe educarea muzicală a membrilor corului, permanenta atragere de noi colaboratori și selectarea unui repertoriu adecvat. Începutul a fost greu în organizarea corului, având în vedere că acesta este format din amatori cu voce și ureche muzicală, persoane cu diferite meserii – muncitori, ingineri, profesori, elevi, studenți, pensionari, dar și persoane casnice. Am făcut progrese în cei doi ani și jumătate, scopul nostru fiind acela de realizare a unui cadru adecvat muzical pentru desfășurarea liturghiilor duminicale și a sărbătorilor”, a declarat profesoara Mihaela Oprea.

Astăzi, corul are aproape 30 de membri, cu vârste între 11 și 70 de ani, împărțiți pe patru voci. Experiența acumulată între timp, cât și dorința de perfecțiune au impus introducerea în repertoriu a unor lucrări corale aparținând compozitorilor precum Gheorghe Cucu, Al. Podoleanu, Ciprian Porumbescu.

Dirijorul corului a declarat că dorește o activitate deosebită în plan artistic, cu piese noi și dificile, piese religioase cu care să participe la festivaluri și concursuri de muzică corală religioasă, la adunări comemorative, simpozioane, sfințiri de biserici și cununii. Corul „Anastasis” este unul parohial, de amatori, care promite fiind format din iubitori ai muzicii dar și cu dragoste pentru Dumnezeu. (Mihaela NICULESCU)

Protopopul Lăiu – într-o mână crucea, în cealaltă biciul

Imobilizat la pat în urma unei fracturi de umăr, preotul Sorin Chirvase de la Biserica Sf. Spiridon din Bârlad nu poate primi îngrijirile medicale necesare. Fără să-i pese că încalcă legea, Protoeria Bârlad refuză să-i elibereze documentele cerute de medicul de familie al preotului, pentru a le trimite la CJAS. Este felul în care protopopul Vasile Lăiu se răzbună pentru faptul că părintele Chirvase a arătat lumii întregi scheleții din dulapurile Episcopiei Hușilor și ale Protopopiatului Bârlad. Mai mult, protopopul Bârladului este acuzat de Chirvase că l-a păcălit că-i eliberează hârtia cerută de medicul de familie, după ce l-a pus să semneze o declarație prin care permite Episcopiei să-l judece în lipsă la ședința Consistoriului Eparhial întrunit ieri, pentru judecată.

 Simona MIHĂILĂ

 Preotul Sorin Chirvase, cel care s-a luat în piept cu „stăpânii” Episcopiei Hușilor și ai Protopopiatului Bârlad, dezvelind putregaiurile pe care aceștia le-au ridicat la rang de „îndatoriri duhovnicești”, începe să simtă colții „Sfintei răzbunări”.
Și ca să fie sigur că doare tare, preotul Vasile Lăiu, protopopul Bârladului, lovește cu sete și nu dă înapoi nici de la a încălca legea și Constituția României.

„Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat” – spune Constituția, dar nu și pentru preotul Sorin Chirvase, care îl acuză pe protopopul Lăiu că refuză să-i elibereze actele solicitate de medicul de familie pentru decontarea cheltuielilor pentru îngrijirile medicale de care are nevoie. De trei luni, părintele Chirvase se află în concediu medical, dar recent, în afară de afecțiunile de care suferea, pe capul lui a căzut altă nenorocire: a alunecat și și-a fracturat umărul.

„Sunt imobilizat la pat, am umărul și brațul bandajate și va trebui să stau așa timp ce trei săptămâni, cel puțin. După ce fisura se va închide va trebui să încep exercițiile de recuperare, de kinetoterapie. Medicul de familie nu vrea să-mi vizeze certificatele de concediu medical, până nu-i aduc adeverință de la angajator că în ultimele 12 luni nu am beneficiat de alte concedii medicale. Așa este legea. Protopopul a dat dispoziție personalului de la Protoerie să nu-mi elibereze acest document fără de care Casa Județeană de Asigurări de Sănătate nu îmi va plăti concediul medical”, ne-a declarat preotul Sorin Chirvase.
Motivul pentru care protopopul Bârladului a recurs la asemenea arme pe cât de josnice, pe atât de periculoase pentru sănătatea unui om, este, după cum preotul Chirvase ne-a spus, faptul că acesta nu ar fi predat gestiunea de la parohia Sf. Spiridon, după ce a fost înștiințat că a va fi transferat într-un sat: „Eu sunt în concediu medical. Nu am cum să predau gestiunea, decât după ce mă întorc. În orice caz, nu cred că acesta este adevăratul motiv și, chiar dacă ar fi, există alte soluții de a rezolva problema, nu utilizând asemenea forme de șantaj. Este în joc sănătatea mea, nu e loc de orgolii și de răzbunări. Am o familie de întreținut, copii mici, care au nevoie de mine”.

 Infractori, luați notițe: cum să tragi pe sfoară omul de bună credință!

 Nu știm dacă protopopul Lăiu ar fi un bun profesor pentru o asemenea lecție, dar cei interesați modelul aplicat pentru a-l duce de nas pe preotul Chirvase, ar putea lua notițe. Disperat de situația financiară la limită pricinuită de faptul că în cele trei luni de concediu medical de până acum nu a fost plătit, părintele Sorin Chirvase s-a văzut pus în situația de a se încrede în onoarea protopopului de Bârlad care, spune el, i-a întins o cursă de o josnicie greu de catalogat: „Mi-a promis că îmi eliberează adeverința cerută de medicul de familie dacă voi semna o declarație prin care să dau asigurări că pe data de 22 ianuarie (adică ieri – n.r.) mă voi prezenta în Consistoriu la Huși, iar dacă nu mă voi prezenta, să consimt să fiu judecat în lipsă”.

Reamintim cititorilor că Episcopia Hușilor a decis să-l judece pe preotul Sorin Chirvase pentru „abaterile” de a face dezvăluiri enoriașilor despre șpăgile cerute de episcopul Corneliu Onilă și despre alte nereguli din sânul Eparhiei Hușilor. Până acum, Consistoriul Episcopiei (tribunalul bisericesc) s-a întrunit de două ori, dar preotul bârlădean nu a putut fi judecat din cauză că, fiind în concediu medical, nu s-a prezentat. Se pare că intenția episcopului este caterisirea părintelui Chirvase, adică interzicerea dreptului de a mai practica meseria de preot.

Fără a se mai gândi la ilegalitatea propunerii protopopului, la faptul că refuzul de a-i elibera documentele necesare la CJAS este o încălcare a dreptului său constituțional pentru care ar fi putut lupta pe cale legală cu câștig de cauză garantat, preotul Chirvase a picat în plasa întinsă și a semnat: „Mi-am asumat riscul de a fi judecat în lipsă, fără dreptul de a mă apăra, pentru că starea mea de sănătate este foarte serioasă. Nu m-am gândit deloc că protopopul vrea să mă păcălească. După ce s-a văzut cu semnătura, mi-a trântit în față că nu-mi eliberează adeverința”.

 Avocatul preotului Chirvase face plângere penală

 Mândru foc de magistrala sa lovitură sub centură, protopopul Lăiu a făcut, totuși, un gest pentru care îl va duce, probabil, direct în fața judecătorilor.
„A scris în josul declarației mele că refuză să-mi elibereze adeverința decât cu condiția să predau gestiunea de la biserică”, povestește Sorin Chirvase.
Altfel spus, protopopul Lăiu își imaginează că drepturile asigurate de lege sunt negociabile.

„Din fericire am obținut o copie a acestei hârtii care, pe deasupra, mai are și număr de înregistrare, semnătură și ștampila Protoeriei și i-am dat-o avocatului meu. El va face ce trebuie și, din câte mi-a spus, pedeapsa este penală”.

Episcopul Corneliu stă pitit

Episcopul Corneliu Bârlădeanul și-a anulat participarea de astăzi, la hramul Bisericii Ovidenii, evitând astfel confruntarea cu enoriașii bisericilor Domnească și Sf. Spiridon.

Episcopul Corneliu Bârlădeanul și-a anulat în ultimul moment participarea la slujba religioasă prilejuită de hramul Bisericii Ovidenii din Bârlad, sărbătoare care este marcată astăzi. Surse din cadrul Episcopiei Hușilor ne-au confirmat că episcopul vrea să evite, astfel, întâlnirea cu enoriașii bisericilor Domnească și Sf. Spiridon din localitate, care și-au anunțat încă de ieri intenția de a-l aștepta aici pe episcop.

Episcopul Corneliu Bârlădeanul și-a anunțat cu mai multe săptămâni în urmă vizita la Bârlad, spre a oficia slujba de hram alături de finul de cununie al protopopului Vasile Lăiu, preotul Florin Chireac Pavliuc, paroh la Biserica Ovidenii și secretar al Protoeriei Bârlad.

Planurile i-au fost date peste cap de enoriașii de la Domnească și Sf. Spiridon care sunt mai hotărâți ca niciodată să stea de vorbă cu episcopul despre decizia acestuia de a-i muta de la cele două biserici pe duhovnicii lor, preoții Teofil Ștefănică și Sorin Chirvase.

Așa cum cititorii noștri au aflat, alaltăieri zeci de enoriași au mers în acest scop la Episcopia Hușilor, însă s-au întors la Bârlad umiliți de indiferența cu care au fost tratați. Episcopul a refuzat să-i primească în audiență și le-a transmis prin secretar că nu îi va primi niciodată la discuții. Mai mult, a încuiat porțile episcopiei lăsându-i pe oameni să aștepte ore întregi în ploaie și în vânt. (Simona MIHĂILĂ)

Spargere la bisericile Sf. Spiridon și Domnească

Protopopul Vasile Lăiu este acuzat că a participat la operațiunea de tăiere a lacătelor celor două biserici, fără știrea foștilor preoți parohi și fără ca aceștia să fi predat bunurile pe care le aveau în gestiune. Preotul Chirvase îl dă în judecată pe protopop. Scandalul de la cele două biserici din Bârlad ale căror preoți au fost mutați la țară – Domneasca și Sf. Spiridon – capătă proporții „diavolești”. Protopopul de Bârlad Vasile Lăiu este acuzat de enoriași că ieri, împreună cu alte persoane, a spart lacătele sfintelor lăcașuri în absența preoților transferați și fără ca aceștia să fi predat încă gestiunea și bunurile pe care le dețineau pe inventar.

Simona MIHĂILĂ

La Sf. Spiridon a fost tăiat lacătul pangarului (spațiul în care se vând lumânări), ușa de la intrare fiind deschisă de ceilalți doi preoți ai bisericii, însă la Biserica Domnească a fost spart lacătul de la intrare (pangarul nefiind încuiat), după cum ne-au spus enoriașii. Tot ei susțin că la „operațiunea” de la Biserica Domnească scandal-biserica-domneascaprotopopul a fost însoțit de noii preoți. Cu toții au recurs la acest gest în ciuda faptului că femeia care deținea toate cheile le-a spus noilor parohi, încă de duminică după slujbă, să o anunțe atunci când vor dori să intre, ca să le deschidă biserica.

„Puteau să ne dea de știre, să ne anunțe, femeia cu cheile era pregătită să vină la orice oră, așa ne-am înțeles. După slujba de duminică, după ce s-a terminat scandalul acela, am stat de vorbă cu cei doi preoți noi, știau amândoi că nu pot intra în posesia cheilor până când preoții vechi nu vor preda inventarul pe bază de proces-verbal”, ne-a spus un membru al Consiliului Parohial de la Biserica Domnească.

Pe lista de inventar a celor trei preoți se află cărți, icoane, chivoturi, Sfinte Vase, Evanghelii și alte bunuri de folosință bisericească.

„Unele sunt foarte scumpe. De exemplu, un chivot (casetă în formă de bisericuță așezată în altar, în care se păstrează Sfânta Împărtășanie – n.r.) a fost cumpărat cu suma de 15.000 de lei. Episcopia a obligat biserica să cumpere chivotul, deși exista unul, iar un lucru ca acesta nu se deteriorează, ca să fi fost nevoie de altul. Am făcut mari eforturi să strângem banii necesari, căci la biserica noastră vin puțini enoriași, majoritatea cu venituri reduse, mulți pensionari bătrâni. Dacă dispare vreun lucru, cine răspunde? O fi păcat să suspectăm așa ceva, dar având în vedere ce s-a întâmplat, ne putem gândi la orice. S-a întrecut limita”, ne-a spus un alt enoriaș.

Protopopul Lăiu ar putea răspunde în fața instanței

Spargerea lacătelor a fost picătura care a umplut paharul pentru preotul Sorin Chirvase, de la Biserica Sf. Spiridon. El a hotărât să-l dea în judecată pe protopopul Vasile Lăiu.

laiu_vasile

Protopopul Vasile Laiu

chirvase-sorin

Preotul Sorin Chirvase

„Chiar astăzi (ieri – n.r) merg la avocat. Nu se poate așa ceva. O să acționez în instanță toate persoanele implicate. N-am făcut nicio predare a bunurilor din gestiune deoarece sunt în concediu medical. Puteau să aștepte să mă întorc, să se poarte civilizat, nu așa”, ne-a declarat părintele Chirvase.

El se gândește să dea în judecată și Episcopia Hușilor, dar decizia finală o va lua în funcție de sfaturile pe care i le va da avocatul.

Preotul Teofil Ștefănică nu a putut fi contactat. Membri ai familiei sale ne-au comunicat că se află internat în spital.

Am vrut să luăm și punctul de vedere al protopopului Vasile Lăiu față de acuzațiile grave pe care i le aduc enoriașii, însă acesta a tăiat firul discuțiilor imediat după ce ne-am prezentat. Mai exact, ne-a închis telefonul.

Reamintim cititorilor că săptămâna trecută, preotul Sorin Chirvase de la Sf. Spiridon și preoții Teofil Ștefănică și Ciprian Tacu de la Biserica Domnească au primit înștiințare de la Episcopia Hușilor că au fost transferați la țară.

După slujba de duminică, atunci când enoriașii au aflat, a izbucnit un adevărat scandal la cele două biserici. La Domneasca, toată furia oamenilor s-a revărsat pe protopopul de Bârlad Vasile Lăiu, venit pentru a-i prezenta oficial pe noii parohi. Protopopul Lăiu a fost acuzat că a contribuit și el la această mutare. Din protestul enoriașilor nu au lipsit acuzațiile de hoție la adresa mai-marilor de la Episcopie, de bătaie de joc și de sfidare a autorităților bisericești față de relația specială creată între enoriași și duhovnicii lor. Motivele pentru care Episcopia i-ar fi transferat la țară pe cei doi preoți de la Domnească ar fi neînțelegerile dintre ei. Oamenii i-au luat apărarea în special părintelui Ștefănică, pe care îl vor cu ardoare înapoi, deoarece îl consideră absolut nevinovat în relația cu colegul său. În plus, enoriașii sunt foarte atașați de el, de blândețea și de altruismul acestuia.

La Sf. Spiridon, cel care a dat vestea enoriașilor a fost chiar preotul Chirvase. El a rezervat momentul obișnuitei cuvântări de la finalul slujbei unor dezvăluiri cutremurătoare despre practicile din sânul Episcopiei Hușilor. În ediția de luni a ziarului Est News am scris pe larg despre acest subiect, despre șpaga de 20.000 de euro pe care protopopul Lăiu l-ar fi îndemnat pe preotul Chirvase (tatăl) să o dea episcopului Corneliu Bârlădeanu ca să nu-l înlăture din parohie, despre obiectele pe care bisericile sunt obligate să le vândă enoriașilor, despre sumele gigantice pe care preoții trebuie să le verse în conturile Episcopiei dacă vor să-și păstreze serviciul samd.

Cu jalba la Episcopul Corneliu Bârlădeanul

Tot ieri, Consiliul Parohial și Comitetul Parohial de la Domneasca i-au scris Episcopului Corneliu Bârlădeanul o scrisoare în care i-au expus durerile enoriașilor și dorința lor de a nu li-l lua pe preotul Teofil Ștefănică. Scrisoarea, semnată de zeci de enoriași, aduce la cunoștința Episcopului zbaterile preotului pentru biserică, implicarea și sacrificiul său pentru aceasta. Oamenii au mai scris despre proiectele pentru care preotul Ștefănică, după nenumărate încercări, a obținut finanțare, despre investițiile începute aici și, nu în ultimul rând, despre dragostea și respectul pe care oamenii i le poartă acestuia.

Oamenii au preferat ca, deocamdată, să nu dezvăluie conținutul concret al memoriului, socotind că cel care se cade să-l citească mai întâi este Episcopul Corneliu Bârlădeanul, în mâinile căruia își lasă întreaga speranță că duhovnicul lor va fi lăsat să-și facă serviciul în continuare în parohia pe care o servește de atâția ani.

Episcopia Hușilor, un „SRL” cu mâna întinsă

S-a spart buba în lumea bisericească din județul Vaslui. Pentru prima dată, un preot rupe tăcerea, având curajul să dea în vileag mizeriile de sub covorul Episcopiei Hușilor. Sorin Chirvase, preotul paroh de Biserica Sf. Spiridon din Bârlad, a făcut la finalul slujbei de ieri o spovedanie cutremurătoare în fața a zeci de oameni care au asistat la Liturghia de duminică. Oamenii au avut prilejul de a afla, în premieră din gura unui slujitor al Domnului, cum mai-marii săi au transformat Biserica într-un SRL în care câștigul, banii, avuția – exact ceea ce condamnă Cartea Sfântă – au ajuns literă de lege pentru slujitorii Bisericii Ortodoxe din România. Cum șpaga, interesele, orgoliile sunt, în rândul preoțimii, lucruri la fel de obișnuite ca în oricare cerc mizerabil al societății.

Simona MIHĂILĂ

Roxana CUCU

Toate acestea s-au desfășurat pe fodul unei decizii luate recent de Episcopia Hușilor, aceea de a transfera la țară trei preoți din Bârlad: Sorin Chirvase de la Sf. Spiridon în comuna Voinești, Teofil Ștefănică și Ciprian Tacu de la Biserica Domnească, în Orgoiești și, respectiv, Pogana.

La finalul slujbei de ieri, în loc de obișnuita cuvântare, preotul Sorin Chirvase a făcut acest anunț, care a căzut ca un trăznet pe capul oamenilor aflați în biserică. Preotul este unul iubit de către enoriași, legătura lor născându-se încă de când slujea alături de tatăl său, preotul Ioan Chirvase.

Cu gura căscată, oamenii au aflat cum motivul incredibil al acestui transfer sunt banii: o datorie de 25.000 de lei pe care parohia o are față de Episcopia Hușilor. Suma provine de la numărul mult prea mare de cărți, calendare și lumânări, pe care mai-marii de la Episcopie le-a trimis spre vânzare parohiei. Este de notorietate faptul că bisericilor li se bagă pe gât tot felul de produse pe care trebuie să le plătească, fără ca celor de la conducerea Episcopiei să le pese dacă oamenii vor sau nu să le cumpere. Din pământ, din iarbă verde, preoții trebuie să scoată banii și să-i pună la dispoziția șefilor din Biserică.

Preotul a dezvăluit și condițiile în care tatăl său ar fi putut rămâne preot și astăzi dacă dădea bani: „Tata s-a plâns protopopului (Vasile Lăiu – n.r.): «Ar fi trebuit să mă mai lase câteva luni, un an, să termin ce am început aici, să sfințesc și să fiu și eu mulțumit». Vă spun acum un lucru pe care nu l-am spus la nimeni. În momentul acela, a zis protopopul: «Du-te și dă-i 20.000 euro episcopului și te lasă acolo până mori»„.

Preotul Chirvase a spus că a fost avertizat ca, în maximum trei săptămâni, să plece din parohia Sf. Spiridon, în caz contrar va fi caterisit: „Am spus adevărul. Indiferent de ce se va întâmpla, eu mă voi simți liber!”

Preotul le-a dezvăluit enoriașilor câte nedreptăți a trebuit să îndure ca să rămână în toți acești ani în parohie, printre care și izgonirea lui din casa parohială. Atunci s-a văzut pus în situația de a cere un termen de trei-patru ani, pentru a avea timp să strângă banii necesari achiziționării unei locuințe, cerere care i-a fost aprobată, însă lucrurile nu aveau să rămână așa.

„Toți banii strânși la biserica asta, sunt aici, în pereții ăștia. Tata nu și-a făcut vilă, cum și-au făcut alții. După câteva luni, a venit părintele Dănuț (n.r. Dolțu) și i-am spus protopopului că am aprobare de la episcopie să mai stau trei ani. Atunci m-a întrebat: «Ai scris?» I-am zis că nu am scris, dar am cuvântul unui episcop care valorează mai mult decât scrisul. Am tăcut. Am plecat”, a mai spus preotul Chirvase.

Preotul Chirvase nu l-a menajat nici pe episcopul Corneliu Bârlădeanu, cel care i-a dat mari emoții cu ocazia unei mese praznicale, organizată cu ocazia sărbătoririi hramului bisericii. Episcopul s-a arătat nemulțumit de organizare și a plecat, urmând ca peste ceva timp să-i adreseze cuvintele: „Nu te-oi uita, câte zile oi avea, că ți-ai bătut joc de mine!”

Enoriașii de la Sf. Spiridon s-au arătat scandalizați de toate aceste dezvăluiri. Ei au spus că nu vor permite niciodată ca preotul lor de suflet să plece și că vor cere explicații atât protopopului Vasile Lăiu cât și episcopului Corneliu Bârlădeanu.

„Nu-l vom lăsa pe părintele Chirvase să plece. Dacă va fi nevoie, vom închide ușile bisericii. Biserica este a noastră, nu a altora”.

Protopopul Lăiu către ziarist: „Ești un nesimțit”

Dacă la Sf. Spiridon enoriașii au aflat de la preot vestea transferului, la Biserica Domnească, multă lume știa de cu o zi înainte că cei doi preoți – Teofil Ștefănică și Ciprian Tacu – au fost înlocuiți.

Oamenii nu au putut nici măcar să asculte slujba oficiată de noii parohi. Au ieșit în fața bisericii în semn de protest și s-au postat neclintiți acolo în așteptarea protopopului Vasile Lăiu, despre care știau că va veni pentru a-i instala oficial pe preoții nou-veniți. Enoriașii erau hotărâți să-i ceară socoteală acestuia pentru indiferența cu care a primit decizia Episcopiei Hușilor și pentru obediența pe care o manifestă față de această instituție chiar și atunci când interesul general al enoriașilor contravine voinței mai-marilor Bisericii.

Oamenii nici nu vor să audă că ar putea rămâne fără duhovnicii lor, în special fără preotul Teofil Ștefănică și consideră că decizia forurilor bisericești este un afront adus în primul rând credincioșilor, o bătaie de joc la adresa legăturii de încredere care s-a creat între enoriași și preot.

Noi suntem Biserica! Credincioșii sunt cei care susțin Biserica. Din contribuțiile noastre se plătesc toate, așa că pe noi trebuie să ne întrebe atunci când se fac asemenea mutări. Nu vom mai da niciun ban la biserică dacă nu ne lasă preotul nostru. Vom asista la slujbă la alte biserici, dar bani la Domneasca nu vom mai da. Așa cum nu vom mai da bani la biserică, deloc” spune un enoriaș.

Își bat joc de sufletul nostru, de relația sufletească dintre noi și preoții noștri. Noi ne-am apropiat de Dumnezeu datorită părintelui Ștefănică. Este un om blajin, înțelegător, așa cum era și tatăl lui când slujea aici. Dacă îl mută de aici, ne calcă pe noi în picioare. Nu mai avem de ce să venim la biserică”, spune altul.

Se pare că vestea transferului a fost o reală lovitură pentru preotul Ștefănică. Oamenii au aflat că ar fi suferit o criză de inimă și că acum se află internat în spital. Unii au reușit să intre în contact telefonic cu soția sa, însă aceasta nu a vrut să comenteze nimic și i-a îndemnat pe oameni să meargă în continuare la biserică, indiferent de cine este preot.

Sosirea protopopului Lăiu, după terminarea slujbei, a încins și mai mult spiritele. Biserica a devenit neîncăpătoare, iar revolta oamenilor atât de mare încât protopopul nu a reușit să facă față situației. Bani, hoți, interese, mincinoși, batjocură – sunt doar câteva dintre cuvintele pe care oamenii le strigau în fața preotului Lăiu. Toată lumea voia să vorbească, iar nervii erau încordați la maximum.

Vrem preoții înapoi!”, „Rușine!”, „Nu vă mai luați de familia Ștefănică. L-ați fugărit pe cel bătrân, lăsați-ni-l pe cel tânăr!”, „Toți care aveți funcții dați bani”, „Jos cu hoții de la Episcopie! Ați ajuns o gașcă de interese!” sunt câteva din acuzele aduse.

Protopopul Lăiu a încercat timid, dar neconvingător să se apere. Între cele câteva cuvinte neterminate, a reușit să ducă la bun sfârșit un blestem: „Atâta sănătate să aveți, câți bani am dat eu”.

Nu ți-e rușine părinte? Vorbești prostii în fața Sfântului Altar?!”, a venit replica numaidecât.

În mijlocul acestui scandal fără precedent într-o biserică de la Bârlad, protopopul Lăiu a avut timp să remarce prezența reporterului nostru, care filma. În loc să rezolve problemele cu enoriașii, el i-a cerut reporterului să nu mai filmeze, iar când acesta i-a adus la cunoștință că biserica nu este un spațiu privat, protopopul Lăiu i-a trântit-o „duhovnicește”: „Ești un nesimțit!”. După care, a părăsit biserica într-un cor de huiduieli.

Veniți toți cei chemați, pentru ca cei bogați să rămână! – Sărăcia-i doar pentru credincioși!

În timp ce țăranii sunt taxați la sânge de stat pentru suprafețe de teren minuscule, fețele bisericești scapă oricărui control financiar. Mai mult, din cei 16% plătiți anual de fiecare agricultor statului, o bună parte intră în conturile Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în contextul în care acest cult religios deține mii de hectare de teren, pentru care nu plătește impozit. În același timp, activitatea filantropică a bisericii este extrem de redusă. Pe site-ul Episcopiei Hușilor, de exemplu, cititorul poate vedea că există un serviciu cu atribuții filantropice, dar nu poate afla nimic concret despre serviciile prestate de acest compartiment la nivelul județului Vaslui în ultimii ani. Singurele informații aflate la îndemâna publicului sunt cele transmise de la nivelul Patriarhiei și fac referire la acțiunile de ajutorare executate la nivel național, dar acestea nu pot fi verificate.

Bogdan RUSU

Anul trecut, BOR a beneficiat de 421,6 milioane de lei de la bugetul de stat doar pentru salarizarea personalului clerical și pentru construcția de imobile. Nu mai adăugăm și subvențiile acordate de stat pentru terenurile agricole ale BOR, în condițiile în care veniturile acestei instituții sunt imposibil de controlat și impozat.

Statul a impus taxarea oricăror cetățeni care produc un venit, de la minusculul producător agricol până la cei ce dețin companii în industrie și de aceea este foarte greu de înțeles de ce afacerile BOR au fost omise de la impozitare. Și mai greu de priceput de mireni este de ce BOR este finanțată anual de stat, dacă tot nu este este impozitată de stat cu nici un sfanț.

Anul acesta, fețele bisericești din județul Vaslui, mai exact stareții de mănăstiri cu personalitate juridică ce au în obiectul de activitate desfășurarea de activități agricole, au depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui, un număr de 65 de cereri de acordare de subvenții pentru o suprafață de teren (cultivată) de 385 de hectare. Menționăm că această suprafață nu reprezintă averea bisericilor din județ, ci doar o mică parte, căci biserica dispune de alte mii de hectare date în arendă unor asociații de profil, care nu sunt menționate în statisticele APIA.

Deși de la an la an biserica se declară tot mai săracă, se pare că în realitate ea se îmbogățește. Asta se poate demonstra dacă luăm în calcul faptul că în 2013, reprezentanții BOR la nivel local au depus 58 de cereri pentru alocarea de subvenții, pentru o suprafață de 365 de hectare, cu 20 de hectare mai puțin ca anul acesta. În aceste condiții, este ilogic și nedemocratic ca stareții de mănăstiri, adevărați manageri de business-uri agricole, să îi trimită pe bieții călugări (pe cei cu palme pline de bătături) la cerșit în toate târgurile din județ, pentru a colecta donații de la cetățenii de buna credință.

Unde sunt averile Episcopiei Hușilor și cine le cuantifică?

După studii îndelungate, marele istoric Constantin C. Giurescu consemna în volumul “Viața și opera lui Cuza Vodă” (paginile 148-149) că mănăstirile din regiunea Moldovei dețineau 12,16% din suprafața agricolă si forestieră a țării. De asemenea, istoricul atrăgea atenția cititorilor că în urma confiscării averilor mănăstirești, prin Legea secularizării promulgată de Alexandru Ioan Cuza în anul 1863, Mitropolia Moldovei din Iași a fost deposedată de 300.000 de hectare de teren arabil și păduri. După Revoluție, până în anul 2013, potrivit datelor furnizate de Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, doar 15% din terenurile și clădirile care au aparținut de drept bisericii au fost retrocedate. Aplicând acest procent la suprafața de teren bisericesc din Moldova confiscat în anul 1863 de domnitorul Cuza (300.000 ha) reiese că în prezent Mitropolia Iași dispune de cel puțin 45.000 de hectare de teren, iar activitățile agricole care se desfășoară pe suprafața menționată sunt neimpozitate. Nu mai adăugăm în calcule și suprafețele de teren și imobilele obținute de Mitropolia Moldovei din donații după 1989. Raportând cele 385 de hectare ale mănăstirilor din județ, pentru care s-au luat subvenții, la suprafața de teren retrocedată BOR la nivelul întregii regiuni a Moldovei în ultimii 23 de ani, se poate concluziona că fețele bisericești din județul Vaslui sunt sărace. Căci altfel cum se poate explica faptul că bisericile din județul Vaslui dețin doar 0,85% din totalul proprietăților deținute de Mitropolia Moldovei? Și mai ciudat, din punctul de vedere al oricărui cetățen european, este că nici după aplicarea legislației privind inventarierea terenurilor agricole statul român nu va ști care este averea bisericii.

În același timp însă, familiile de țărani numeroase și în statisticile privind sărăcia dar și ca număr de copii, care întâmplător au mai mult de patru hectare cultivate cu cereale, sunt silite să plătească impozit pentru două din ele, Culmea, din impozitul achitat de țărani este finanțată activitatea BOR. Mai mult, aceeași țărani plătesc și serviciile religioase de cel puțin două ori pe an, fără a primi chitanțe și fără a benefica de subvenții și alte bonificații din partea reprezentanților lui Dumnezeu.

De ce biserica ține atât de mult cu politicienii?

După scandalul apărut în presă, legat de atribuirea ilegală a unor subvenții de miliarde de lei bisericilor din județul Suceava, la începutul acestui an, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a ordinat APIA să achite aceste drepturi doar persoanelor fizice și juridice care pot demonstra că sunt fermieri activi. Lucru foarte greu de demonstrat de mănăstirile din țară, respectiv din județ. De aceea, majoritatea terenurilor (90%) aflate în posesia clerului au fost date spre administrare unor asociații de producători agricoli. Aceștia au cerut subvenții, dar din datele centralizate de instituții nu s-a putut stabili suprafața totală a terenului de care dispune BOR în județul Vaslui. Menționăm că surse din cadrul Instituției Prefectului Județului Vaslui ne-au declarat că autoritățile cunosc exact care este suprafața de teren aflată în mod direct în administrarea Episcopiei Hușilor și implicit a unităților de cult subordonate. Cu toate acestea, ni s-a spus direct că nimeni din Prefectură nu va da informații concrete despre averea bisericii.

Credința este una, cei care o manipulează sunt altceva

Ideea acestui material nu este nicicum denigrarea cultului ortodox, ci îi vizează pe cei care profită de naivitatea populației. Acea populație care achită lunar sume colosale în conturile BOR. Oamenii cu glagorie se întreabă dacă România este un stat religios sau un stat democratic, în care niciun cult nu beneficiază de sprijinul financiar al statului. Certitudinea este că anual BOR primește sume colosale, deși Constituția României precizează clar că toate cultele sunt autonome față de stat. Adică se menționează în mod indirect că România este un stat laic, care nu are obligații financiare față de reprezentanții cultelor. Fondurile pe care le primesc marile figuri bisericești nu provin doar de la bugetul de stat, ci și de la nivel local. Recent, consilierii județeni din Vaslui au acordat un aparent ajutor de urgență de 100.000 de lei (un miliard de lei vechi) Episcopiei Hușilor, pentru renovarea unui zid. În același timp, cu toate aceste miliarde de lei încasate, BOR se ajută pe sine, nu pe muritori. Oamenii din Vaslui ar dori să vadă un raport cu ștampilă și chitanțe, care să demonstreze ce a făcut Episcopia Hușilor în ultimii 24 de ani, pentru a-i ajuta pe cei cărora conducătorii ei le promit Împărăția Cerurilor contra-cost. (Bogdan RUSU)

Cerșetorie în numele Domnului: Să fie primit!

Ieri, membrii Consiliului Județean Vaslui au aprobat un proiect de hotărâre ce vizează acordarea unui ajutor de urgență de 100.000 de lei (un miliard de lei vechi) Episcopiei Hușilor, bani a căror destinație precisă nu este foarte cunoscută. Biserica cere și primește, deși are încasări anuale suficient de generoase încât nu ar mai avea nevoie de pomeni de la instituțiile publice. Cât despre explicații în fața poporului care dă bani… prostimea poate să aștepte. Mult și bine! Anual, Guvernul alocă din Fondul de Rezervă sume uriașe Bisericii Ortodoxe Române. În decembrie 2013, de exemplu, Guvernul a transferat suma de 20.000.000 de lei în conturile Bisericii.

 Bogdan RUSU

 Bogații țării stau cu mâna întinsă la instituțiile statului. De ani de zile Biserica cere bani și primește! Motivul solictării acestor fonduri nu este însă problema, ci faptul că o instituție atât de eficientă economic, cum este Biserica Ortodoxă, ajunge să bată la porțile unei autorități publice pentru a primi pomană din fonduri colectate de la populație. De la aceeași populație de la care preoții colectează de câteva ori pe an sume importante necontabilizate și nesupuse sistemului de taxare fiscală.

Cu toate acestea, deși deține averi colosale și sisteme de colectare de donații bine puse la punct, Biserica are mereu nevoie de fonduri de la stat și culmea i se oferă, de parcă am trăi întrun stat de-a dreptul medieval. Nu sunt îndeajuns banii încasați sistematic din comerțul cu obiecte de cult, de pe terenurile primite ca donație, din sumele impuse de preoți pentru botezul, cununia și decesul enoriașilor, din comerțul cu morminte, din turismul cu moaște, și așa mai departe… Când spune Biserică, inevitabil enoriașul își îndreaptă primul gând spre portofel și după asta spre misiunea divină a bisericilor.

 Sute de miliarde neimpozitate

 Potrivit Institutului Național de Statistică, în martie 2014, în județul Vaslui erau 80.755 de pensionari – principalii cotizanți la bugetul neimpozitat al bisericilor. Presupunând că doar 10 procente din ei, adică 8.075 pe pensionari merg săptămânal la biserică și lasă un leu în cutiile cu donații, reiese că bisericile încasează 8.075 lei săptămânal, 32.300 de lei lunar și 387.600 într-un an, doar de la cei 10% din totalul de pensionari.

De asemenea, reprezentanții bisericii obișnuiesc să meargă din casă în casă, la Paște și la Crăciun, pentru a colecta bani de la cei aflați în păstorire. La nivelul județului Vaslui, la finele lunii martie 2014, existau 451.197 de locuitori. Ori de fiecare dată când preoții bat la ușile locuințelor, nu încasează mai puțin de 10 lei de familie. Știind că numărul de familii din județ este de cel puțin 100.000, din cele două vizite anuale (patru, în unele localități) făcute de preoți, reiese că Biserica încasează aproximativ 2.000.000 de lei pe an. Dacă doar jumătate din familiile din județul Vaslui ar cotiza la fondul bisericesc, suma încasată ar fi de cel puțin 1.000.000 de lei, adică 10 miliarde de lei doar din cele două vizite anuale ale preoților.

Dar Biserica tot are nevoie de bani. Pentru ce? Nimenu nu știe, căci în județul Vaslui se cunoaște prea puțin despre opera de binefacere a Bisericii și prea mult despre activitățile neortodoxe ale reprezentanților ei.

 Ei jură să rămână săraci. Noi chiar suntem!

 Conducătorii Bisercii Ortodoxe depun, la intrarea în viața călugărească, celebrul jurământ de sărăcie, dar ulterior îmbracă numai straie trase cu fir de aur. În timp ce banii au curs necontorizați în conturile bisericești ani la rând, o bună parte din locuitorii județului Vaslui și-au dus traiul în sărăcie.

De exemplu, în august 2012, 66.731 de vasluieni adulți trăiau din banii de șomaj, din venitul minim garantat și din pensii mai mici de 400 de lei (34.220 de persoane). Nu mai luăm în calcul și pe copiii care au depins de părinții cu venituri infime. În tot acest timp, Biserica a prosperat, dovada fiind și numărul de lăcașe de cult nou-construite.

O altă sursă de venit importantă a Bisericii sunt și au fost banii încasați pentru servicii funerare. În 2013, de exemplu, în județul Vaslui au decedat 5.309 persoane, majoritatea de religie ortodoxă. Aplicând un procent de 89% (asociat proporției de creștin-ortodocși la nivel național), rezultă că din cei 5.309 de persoane trecute în neființă, 4.725 au fost creștin-ortodocși. La decesul unei rude, fără un minim de 400 de lei disponibili, nici nu se apeleză la serviciile echipelor preot-dascăl. Astfel că în 2013, de la cele 4.725 de decese, în buzunarele preoților au intrat cel puțin 1.890.000 de lei, aproape 19 miliarde de lei vechi. Nu mai adăugam aici și banii luați la oficierea căsătoriilor (peste 2000), nici pentru slujbele de botez.

Cu toate acestea, Episcopia Hușilor are nevoie continuă de bani și îi cere pe la toate ușile. Și la săraci, și la bogați, și la persoane fizice, și la persoane juridice. Nimeni nu cunoaște însă profunzimile acestei probleme financiare, căci nu există rapoarte cu sumele încasate, nu există transparență nici măcar la numărul de lumânări vândute. Totuși, oamenii plătesc direct din buzunar, dar și indirect, din taxele plătite periodic, ajunse în bugetul instituților publice. Ne întrebăm cum de există acest tupeu de a cere mereu bani în rândul clericilor, când în județul Vaslui sunt sate fără curent electric; când din 1.000 de kilometri de drumuri – 300 sunt drumuri de pământ; când bursele elevilor vasluieni cu rezultate remarcabile sunt de mizerie; când nu avem cinematograf, teatru sau un mijloc real de a educa populația; când zeci de grădinițe din mediul rural nu sunt autorizate pentru că nu au apă curentă; când bătrânii nu au locuri în azile și nici bani de medicamente?

 Sume alocate cultelor, majoritatea Bisericii Ortodoxe Române:

Sume alocate cultelor în 2011:

– sprijin pentru construirea și repararea lăcașelor de cult: 28.386.000 RON (pentru toate cultele);

– în 2011 Catedrala Mântuirii Neamului a primit 10.000.000 RON;

– sprijin salarial acordat personalului clerical: 248.637.000 RON (pentru toate cultele);

– comparativ, Ministerul Educației și Cercetării a primit 8.555.504.000 RON, iar Ministerul Sănătății 4.417.609.000 RON.

Sume alocate cultelor în 2010:

– sprijin pentru construirea și repararea lăcașelor de cult: 40.000.000 RON (toate cultele);

– sprijin salarial acordat personalului clerical: 278.124.000 RON (toate cultele);

– Ministerul Educației și Cercetării a primit 14.590.490.000 RON, iar Ministerul Sănătății 4.191.554.000 RON.

Sume alocate cultelor în 2009:

– sprijin pentru construirea și repararea lăcașelor de cult: 105.838.000 RON (toate cultele);

– sprijin salarial acordat personalului clerical: 270.859.000 RON (toate cultele)

– Ministerul Educației și Cercetării a primit 11.985.459.000 RON, iar

Ministerul Sănătății 4.218.865.000 RON.

Sume alocate cultelor în 2008:

– sprijin pentru construirea și repararea lăcașelor de cult: 123.012.000 RON (toate cultele);

– sprijin salarial acordat personalului clerical: 168.123.000 RON (toate cultele);

– Ministerul Educației și Cercetării a primit 15.833.082.000 RON, iar

Ministerul Sănătății 4.969.474.000 RON.

Sume alocate cultelor în 2007:

– sprijin pentru construirea și repararea lăcașelor de cult: 67.925.000 RON (toate cultele);

– sprijin salarial acordat personalului clerical:157.938.000 RON (toate cultele);

– Ministerul Educației și Cercetării a primit 11.917.079.000 RON, iar

Ministerul Sănătății 3.868.048.000 RON

Biserica, cel mai mare latifundiar – Săracii bogați

Despre Biserica Ortodoxă Română, toată lumea știe că este cea mai bogată și cea mai profitabilă instituție. Parte a acesteia, Mitropolia Moldovei șI Bucovinei nu este mai prejos. După 1989, instituția de cult a folosit orice tertip pentru a revendica averile cândva secularizate și chiar alte domenii, pe care nu le-a avut niciodată în patrimoniu. Un exemplu în acest sens stau și cele 5.335,53 hectare de pădure de pe raza comunelor Băcești și Dumești trecute, din administrarea Direcției Silvice Vaslui, în proprietatea Mitropoliei, ca urmare a unor sentințe judecătorești date în baza prevederilor Legii 1/2000. Deși în conturile Mitropoliei sunt cifre greu de numărat, iar patrimoniul acesteia este de invidiat, se pare că păstorii Domnului încă au nevoie de bani…

Alexandru CROITORU

La începutul anului 2006, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, în numele și pentru Parohia Sfântul Spiridon Iași, făcea plângere împotriva deciziei Comisiei Județene de Fond Funciar Vaslui pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri acoperite cu pădure care, spuneau ei, ar fi aparținut Epitropiei Sfântul Spiridon. Prin plângere, se cerea ca Direcția Silvică Vaslui, condusă pe atunci de Dumitru Popoiu, să pună la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar a comunei Dumești, prin Ocolul Silvic Băcești, suprafața de 2.490,5 hectare de pădure. Ca act justificativ, la baza cererii, a stat un process verba de predare-primire din 31 martie 1948, întocmit între Regionala Silvică IașI și Epitropia Sfântul Spiridon. În același timp, Mitropolia Moldovei și Bucovinei cerea obligarea Direcției Silvice Vaslui, prin Ocolul Silvic Băcești, să pună la dispoziția Comisiei comunale Dumești de fond Funciar lista cu bunurile inventariate ca acestea să fie și ele predate.

De fapt, prin acea cerere, Mitropolia solicita să intre în posesia nu numai a suptrafeței de pădure ci și a clădirii Ocolului Silvic Băcești, precum și toate cantoanele, districtele și brigăzile silvice care serveau la administrarea celor 5.235,53 hectare de pădure de pe raza comunelor Dumești și Băcești, motivată de faptul că suprafața retrocedată este mai mare decât jumătatea suprafeței rămasă în administrarea Ocolului Silvic Băcești. Pe lângă toate acestea, Mitropolia mai cerea plata cheltuielilor de judecată și plata de daune pentru fiecare zi de întârziere de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești.

Avea sau nu are dreptate Mitropolia Moldovei șI Bucovinei?

Motivația acestei cererii de retrocedare ar fi fost legată de faptul că Parohia Sfântul Spiridon Iași are dreptul la retrocedarea întregii suprafețe de pădure pe care o dețin comunele Dumești și Băcești, iar dovada dreptului de proprietate era un process verbal de preluare a pădurilor din 31 martie 1948.

“Fondul cultului ortodox de la Dumești și Băcești constituia, la vremea aceea și constituie și în prezent un tot unitar pe ambele comune, unite și ele la acea vreme. Suprafața totală este de 2.490,56 de hectare de pădure pe raza comunei Dumești și 2.744,97 hectare de pădure pe raza comunei Băcești”, se arată în motivarea Mitropoliei Moldovei șI Bucovinei.

De fapt, cererea de punere în posesie care s-a judecat la Vaslui în 2006 nu este singura. Astfel de cereri au mai fost și în 1998 și 2005, și în toate trei s-a cerut nu numai suprafața de pădure, ci și clădirile aferente, în care funcționează districte silvice, cantoane etc. Pentru a fi și mai convigători în cererea pe care au adresat-o instanțelor vasluiene, reprezentanții Mitropoliei au arătat că au primit deja 30 de hectare de pădure din fondul bisericesc al cultului ortodox de la comuna Cotnari și spuneau că au dreptul să li se restituie și diferența de pădure, adică 5.235,53 ha împreună cu clădirile. Diferența a constat în faptul că, în fața instanțelor ieșene, Mitropolia s-a prezentat cu un titlu de proprietate pentru cele 30 de hectare de pădure pe când, la Vaslui, au venit doar cu acel proces. De fapt, Mitropolia dorea ca, pe lângă cele peste 15.000 de hectare de pădure aflate deja în administrarea Ocolului Silvic al Mitropoliei, să pună mâna și pe cele peste 5.000 de hectare aflate pe teritoriul județului Vaslui. Până la urmă, pe baza a două hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, a și reușit…

Prefectura s-a opus

Prefectura județului Vaslui a dat, în acel an de grație 2006, o hotărâre, nr.424, prin care respingea contestația Parohiei Sf. Spiridon Iași formulată împotriva măsurii de a dispune punerea în posesie cu suprafața de 2.490,56 hectare de pădure. Pentru soluționare, dosarul începe să fie plimbat între instanțe. Dosarul 1980/333/2006 a ajuns și pe masa judecătorilor brașoveni, care au respins cererile formulate și au întors dosarul, pentru soluționare Judecătoriei Vaslui. Aici povestea a continuat exact de acolo de unde a rămas, fiecare dintre părțile implicate în acest proces încercând să arate că el are dreptate. Direcția Silvică Vaslui a încearcat să-și păstreze în administrare pădurea de la Băcești și Dumești și a invocat faptul că cerea de retrocedare a fost făcută tardiv, iar pentru dovedirea dreptului de proprietate Mitropolia a depus înscrisul intitulat “Situația pădurilor Epitropiei Spitalului Sfântul Spiridon” din 12 februarie 1948 și un proces verbal din 31 martie 1948, privind terenurile cu vegetație forestieră și obiecte de inventar predate Ministerului Agriculturii și Domeniului de la acea vreme.

Apoi, a arătat că statul român NU a confiscat abuziv pădurile, iar bunurile au trecut în patrimoniul statului ca efect al lichidării averii fostei Epitropii a Spitalului Sfântul Spiridon din Iași. În plus, Epitropia era o instituție de utilitate publică și Statul aloca anual bani către aceasta, scopul Epitropiei fiind acela de asistență publică și medicală pentru zona Moldovei. Până la urmă, sentința civilă din acest dosar dă dreptate Mitropoliei și o pune în posesie cu 2.490,56 de hectare, ca doi ani mai târziu, în 2008, o altă sentință să treacă în proprietatea acestei alte 2.744,97 hectare de pădure.

Un proces verbal controversat

“O lovitură însă iremediabilă a doborât aproape Așezământul Sfântul Spiridon imediat după război (Primul Război Mondial – n.r.). Această instituție care exercita o importantă funcție socială în stat a fost expropiată, în 1918, de întreaga supafață agricolă pe care o avea de circa 73.000 de hectare de teren. Suprafața arendată ar fi adus azi un venit de peste 100 de milioane de lei anual. În schimb, statul îI dă o rentă de cinci milioane de lei”, se arăta în înscrisurile vremii legat de ceea ce s-a întâmplat cu averea Parohiei Sfântul Spiridon.

Oricum, asta nu a însemnat sărăcirea unității de cult mai ales că, în perioada 1918-1936 a primit numeroase donații în bani, averi întregi sau parțiale, parte din moșii etc.

Referitor la acel proces verbal din 1948, în care se face predarea, respectiv primirea pădurilor, atunci s-a ținut cont de o decizie luată de către minștrii secretari de stat de la Departamentul Industriei și Comerțului, Ministerul Agriculturii și Domeniilor, Ministerul Minelor și Petrolului, al Educației, Sănătății etc, prin care multe din bunurile Bisericii Ortodoxe Române trec în proprietatea statului, iar bunurile, în funcție de ceea ce reprezentau ele, au trecut în administrarea ministerelor de resort ale acelor vremuri. Această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 8 februarie 1918. A venit apoi Revoluția din decembrie 1989, și lucrurile s-au schimbat. Biserica Ortodoxă Română a devenit ceea ce era pe vremuri de mult apuse: un mare latifundiar, proprietar de terenuri, bunuri mobile și imobile și cea mai rentabilă societate comercială din România. Cu toate acestea, încă are nevoie de donații…

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: