Home / Tag Archives: Buzatu

Tag Archives: Buzatu

Dumitru Buzatu, președintele PSD Vaslui: ”Sunt pentru alegeri anticipate”

Președintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, a declarat marți că va propune în ședința Comitetului Executiv al partidului varianta organizării de alegeri anticipate și că acest scrutin ar trebui să aibă loc cât mai repede.

”Sub imperiul emoției sunt foarte mulți oameni care fac declarații. Ceea ce cred eu este că noi, astăzi, trebuie să analizăm câteva ipoteze comportamentale ale PSD în perioada care urmează. Una dintre ipoteze este că PSD trebuie să rămână la guvernare în virtutea majorității pe care o are> sau presupunem că mai există în acest moment. O altă ipoteză este că PSD trebuie să renunțe la guvernare, oferind această posibilitatea acelora care se erijează în câștigători, deși a obține 27% din voturi sau 23 sau 19 nu e chiar o ipostază de câștigător clar al alegerilor, care să stabilească guvernanții, să stabilească majoritatea. Eu sunt adeptul celei de-a treia soluții, în sensul că există un grad foarte mare de contestare din partea Opoziției, există o opoziție netă și fățișă a președintelui Iohannis față de guvernarea PSD, există și un vot popular care, sigur, e greu să decelăm cu exactitate cât a fost dat pentru europarlamentare, cât a fost dat împotriva guvernării, cât a fost dat împotriva persoanei Dragnea. Și atunci, pentru a lămuri lucrurile, eu cred că ar trebui să mergem către alegerile anticipate”, a declarat Dumitru Buzatu înainte de ședința BPN al PSD, întrebat dacă social-democrații ar trebuie să plece de la guvernare.

El a adăugat că aceste alegeri ar trebui organizate ”în cel mai rapid mod posibil, pentru a nu da posibilitatea acelora care, sigur, contestând vehement guvernarea PSD nu doresc cu adevărat să-și asume sarcina de guvernanți”.

”Este o ipoteză de lucru, o voi propune în CEx-ul de astăzi, ea trebuie supusă discuției și vom vedea care este comportamentul majorității celor care fac parte din structura decizională”, a spus Buzatu.

Circ între primarul Boroș și președintele CJ Vaslui pe tema rețelelor de apă și canalizare din Bârlad

Ședința Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară de Utilități Publice pentru Serviciile de Alimentare cu Apă și de Canalizare (ADIUPSAAC) din județ s-a transformat într-un adevărat circ după ce primarul Dumitru Boroș i-a acuzat de rea-voință pe cei conducerea județului și pe reprezentanții Aquavas SA Vaslui în privința implementării proiectului de alimentare cu apă și de cel de canalizare în municipiul Bârlad. Acuzat de ”șmecherii” și diversiuni politice, Boroș a găsit, potrivit explicațiilor date, țapul ispășitor pentru nerealizările sale de până acum din orașul pe care-l administrează de aproape trei ani.

Neînscrierea vreunei firme de construcții la ultima licitație de atribuire a contractului de lucrări pentru rețelele de apă și canalizare din Bârlad a reprezentat un adevărat subiect de scandal la ședința anuală de dare de seamă a ADIUPSAAC. Totul a pornit din momentul în care primarul Dumitru Boroș a cerut explicații de la conducerea asociației pentru tergiversarea de șase ani a proiectului de care ar depinde și alte invetiții în infrastructura orașului.

Nu se poate așa ceva. Orașul este blocat. Dar acesta este un eșec pentru Bârlad, pentru că în alte orașe s-au dat ordine de începere a lucrărilor (n.red – la proiecte similare de alimentare cu apă și rețele de canalizare)”, a acuzat Dumitru Boroș.

Președintele ADIUPSAAC, Dumitru Buzatu, a venit imediat cu replica, explicându-i primarului de Bârlad care a fost motivul pentru care nu vor începe lucrările și în ”orașul rulmenților”: ”Lăsați-o cu eșecurile. Ce eșec? A fost o licitație la care nu s-a prezentat nimeni. Avem noi în buzunar vreo firmă de construcții? O vom scoate din nou la licitație”.

Neîncrezător, Boroș a spus că nu se va prezenta nimeni nici la licitațiile viitoare: ”Păi dacă o scoateți din nou, așa va rămâne. Nu va veni nimeni”. În acel moment, Buzatu a răbufnit și l-a acuzat pe primarul de Bârlad de șmecherii: ”Domnule primar, nu mai încercați cu șmecheriile astea. Am tolerat până acum, dar nu o voi mai face. Suntem colegi (n.red-în comitetul director al ADIUPSAAC), cunoașteți aplicația, cunoașteți ce facem. Nu veniți aici și o faceți pe atotcunoscătorul”.

După încă un scurt schimb de replici dintre cei doi, în discuție a intervenit directorul Aquavas SA Vaslui, Gabriel Beșleagă, mai ales că primarul Boroș i-a acuzat cei responsabili de implementarea proiectului de lipsă de transparență: ”Este normal să fiți supărat. De acord cu supărarea dumneavoastră. Dar ce nu înțeleg este că ne acuzații de lipsă de dialog. Unde există asta când noi doi am discutat? Eu personal v-am pus la dispoziție orice informație ați dorit, și la Vaslui și la sediul Primăriei Bârlad, chiar anul acesta, luna trecută… Au făcut deplasarea la Bârlad și proiectanții să discute pur tehnic pe acest proiect, să-l analizeze din nou. Aveți răbdare. Într-o săptămână, maxim două avem răspunsul la ceea ce înseamnă noua viziune tehnică a proiectantului pentru acest proiect. În același timp, am vorbit la Autoritatea de Management să mai extragem niște economii, să modificăm devizul general, să-l aducem pe proiectul dumneavoastră. Pentru că așa cum am promis și am discutat cu dumneavoastră, nu se închide acest proiect fără Bârlad. Am promis că anul acesta dăm ordinul de începere. Dar, de la dialogurile pe care le-am avut la poziția pe care o aveți acum, nu vă înțeleg”.

Băgat în corzi și acuzat, voalat, de minciuni, Dumitru Boroș și-a cerut din nou dreptul să ia cuvântul: ”Plătesc cotizația și am dreptul să vorbesc. Domnule director, când la acest proiect nu avem nici un constructor și stăm cu orașul blocat…Vă demonstrez că nu am o stradă unde să fac ceva. Era normal și firesc să spuneți: ”Dom’le, a căzut”. Sunăm, ne întâlnim și ”Haideți, dom’le, asta este gândirea noastră”, trebuia să spuneți. Și eu aveam ce să spun oamenilor care mă asaltează la primărie”.

Pentru că a încercat, din nou, să spună că i s-a refuzat dialogul, edilul de Bârlad a mai primit o lovitură de la directorul Beșleagă: ”Domnule primar, acest lucru vi l-am spus de la întâlnirea noastră de dinainte de licitație. V-am spus că dacă nu se va prezenta nimeni, v-am spus ce facem. Lăsați-mă să am ce să vă prezint fizic și discutăm. Mă miră poziția dumneavoastră pentru că am avut dialog în permanență”.

Primarul a recunoscut, în cele din urmă, că a avut dialog cu cei de la Aquavas, însă acesta nu este suficient pentru rezolvarea problemei apei și canalizării în Bârlad.

Domnule primar, eu vă zic o soluție foarte simplă. Să faceți ceva acolo (n.red-Bârlad)”, a fost replica lui Buzatu, în timp ce primarul de Bârlad a încercat să se apere din nou: ”Bârladul nu poate să facă nimic pentru că este prizonierul acestui proiect care nu se implementează la Bârlad. S-a implementat la Vaslui, la Huși, la Negrești, iar Bârladul este tratat în spatele Negreștiului”.

Acuzat voalat că ar favoriza celelalte orașe ale județului conduse de primari PSD, Dumitru Buzatu a explodat: ”Și răbdarea mea are o limită. Negreștiul a fost în aceeași situație, a fost scos proiectul la licitație de mai multe ori până s-a găsit constructorul. Când o să găsim constructorul, o să facem și la Bârlad. Nu avem constructori în buzunar”.

Este falsă ideea că nu avem constructor. Prețurile nu au fost corecte. Asta e. La Bârlad nu s-au găsit bani”, i-a răspuns Dumitru Boroș.

Dumneavoastră să nu faceți nimic acolo și să le spuneți locuitorilor tot timpul că nu s-au găsit bani”, a fost soluția găsită de președintele ADIUPSAAC.

Șifonat serios de tot acest dialog, primarul Bârladului l-a amenințat pe Buzatu că o să-i trimit locuitorii orașului la Aquavas Vaslui, moment în care șeful de la Consiliu Județean i-a spus lui Boroș să lase politica cu el. De altfel, acesta a fost și momentul în care edilul de Bârlad a cedat, și-a luat paltonul și a părăsit ședința. (Ionuț PREDA)

Nu-i mai ajunge! Marin Nistor, unul dintre cei mai bogați pensionari din județ, ajutat de Buzatu “la greu”

Unora nu le ajunge niciodată! Pensionat anul trecut, pe când avea salariu de 6.000 de lei, Marin Nistor, fostul director al Direcției Economice din Consiliu Județean, are două case, două mașini, mii de euro în bancă, dar nu are liniște: mai vrea puțin. Drept urmare, a fost reactivat de președintele Dumitru Buzatu și trimis membru în Consiliu de Administrație al Centrului de Afaceri Vaslui, un fel de… nimic din care câștigi bani cât un vasluian obișnuit într-un an de muncă din participarea la o ședință lunară.

Marin Nistor, fostul director al Direcției Economice din Consiliul Județean (CJ) Vaslui, s-a pensionat anul trecut cu o avere frumușică pentru munca depusă. Ca să ne facem o idee, putem lua declarația de avere depusă în 2014 în care Nistor a trecut două case, una în valoare de peste 150 de mii de euro, iar alta de 150 de mp., în comuna Muntenii de Jos, la care titular era soția sa, Elena Nistor. A mai trecut două mașini, un Audi A4 și un Opel Corsa.

La rubrica “economii”, fostul directorul economic stătea foarte bine: avea două depozite bancare consistente la Banca Transilvania, unul de 30.700 de euro și altul de 56.600 lei. Nistor avea atunci economii de aproape 2 miliarde de lei vechi. Mai deținea jumătate de hectar de teren în intravilan.

A putut să acumuleze asemenea sume pentru că, numai în 2013, Nistor a încasat, de la CJ Vaslui, peste 500 milioane lei vechi, la care s-au adunat în jur de 50 de milioane de lei din funcția de cenzor la Agenția Regională de Dezvoltare Nord- Est, iar alte 50 milioane lei au provenit numai din dobânzile de la bancă. Tot atunci mai aduna niște bănișori din funcțiile de președinte al Consiliului de Administrație de la Spitalul Județean, președinte al Adunării Generale a Acționarilor (AGA) la Centrul de Afaceri, membru al AGA la SC Lucrări Drumuri și Poduri SA și membru în Consiliul de Administrație la Teatrul “Victor Ion Popa” din Bârlad. Bani peste bani! Dacă de la Spital a încasat numai 405 lei într-un an, de la celelalte instituții Nistor lua, pentru câte o ședință lunară, mai mult decât un vasluian câștiga într-un an întreg de muncă pe brânci: 18.000 lei de la Centru de Afaceri și 17.000 de la Drumuri și Poduri.

Când s-a pensionat, la începutul lui 2017, salariu său, de 6.000 de lei, printre cele mai mari din județ, tocmai fusese majorat cu 20%. Cu toată averea acumulată și cum, la împlinirea a 65 de ani, s-a retras cu o pensie de peste 25.000 de lei pe lună, ai fi crezut că îi ajunge. Dar nu este așa! În loc să dea locul unuia dintre tinerii funcționari, care au cele mai mari nevoi și trebuie să învețe, Nistor revine, datorită relației privilegiate cu Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, pe care, în calitate de director economic, l-a condus în trecut pe căile întortocheate și nu întotdeauna luminoase ale administrării bugetelor.

În ședința sa de joi, 30 august, CJ Vaslui va lua în discuție un proiect de hotărâre privind numirea pentru funcția de membri ai Consiliului de Administrație al Societății Centru de Resurse pentru Afaceri Vaslui a trei persoane, printre care și Marin Nistor, fără a cărui expertiza, cum probabil se va spune, la Centru de Afaceri nici nu se poate. Astfel, Nistor va mai pune deoparte câteva zeci de mii de lei pe an, dovedind că serviciul și serviciile pe la stat pot fi extraordinar de profitabile, și înainte, dar și după pensionare, dacă știi cum să le combini… (Cristian PĂDURARU)

Consilierul județean ALDE Florin Sârbu a renunțat la funcția de ales în CJ. Locul său va fi luat de un coleg de la Huși

Consilierul județean din partea ALDE Florin Sârbu a renunțat la funcția de ales în cadru CJ Vaslui, după ce acesta a prins funcția supremă de conducere la Centrul de Afaceri. Fostul polițist a ajuns la comanda acestei instituții în urma promovării lui Tudorel Buzatu pe un post de secretar de stat la nivel ministerial.

Componența Consiliului Județean Vaslui se schimbă, din nou, la doar o lună după ce un alt fost ales, pesedistul Ilie Țîru, a fost înlocuit cu un coleg de-al său. De această dată, schimbarea s-a făcut în tabăra ALDE, odată cu plecarea lui Florin Sârbu pe postul de șef al Centrului de Afaceri Vaslui. Practic, fostul polițist a ales să preia comanda instituției în urma promovării predecesorului său Tudorel Buzatu pe un post de ministru secretar de stat.

Conform legii electorale, postul de consilier județean rămas vacant în urma demisiei domnului consilier Florin Sârbu va fi preluat de următoarea persoană aflată pe lista de consilieri. Este vorba despre Ioan Cloșcă, un om de afaceri din municipiul Huși”, ne-a declarat președintele ALDE Vaslui, Sorin Braniște.

Validarea noului consilier județean se va face în prima ședință ordinară a CJ care va avea loc, cel mai probabil, pe 27 aprilie. (Ionuț PREDA)

Ambasadorul Belarusului, în vizită la Vaslui și Huși

Excelența Sa, Andrei Grinkevich, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Belarus în România a fost prezent ieri în Vaslui, la invitația președintelui CJ, Dumitru Buzatu. Ambasadorul avut o întâlnire cu reprezentanții județului, ai autorității locale vasluiene, dar și cu mediul de afaceri. A fost a doua vizită a acestuia la Vaslui, după cea de anul trecut, semn că un viitor parteneriat are șanse mari de realizare.

În prezența prefectului Eduard-Andrei Popica și a subprefectului Mircea Gologan, ambasadorul Republicii Belarus și-a prezentat intențiile de a contribui la înfrățirea județului cu o regiune din țara pe care o reprezintă: ”Am observat foarte multe lucruri frumoase aici, în Vaslui și sunt dispus să inițiez, să asist și să dezvolt relațiile județului cu Belarus, atât din punct de vedere economic, cât și cultural, turistic, în domeniul educației, sănătății. Dacă ar fi să spun câteva cuvinte despre Republica Belarus, aș spune că reușim să asigurăm, din agricultură, tot necesarul populației. În Belarus producem camioane, autobuze, troleibuze și pot spune că cel puțin zece orașe mari din România folosesc autobuze realizate de noi. Avem o piața internă foarte bună și pentru producția de echipamente de bucătărie, dar și în domeniul IT. Am ținut să detaliez toate acestea, pentru că România se află în clasamentul celor 10 țări cu care Belarus întreține cele mai bune relații de schimburi comerciale. Am venit în județul Vaslui pentru a vă propune un acord interregional între județ și o regiune din Republica Belarus. Doresc să inițiem primii pași în acest scop”.

Prefectul Eduard-Andrei Popica a precizat că Vasluiul este deschis pentru semnarea diferitor parteneriate, care să ducă la dezvoltarea regiunii: ”Azi am aflat lucruri noi despre Belarus și suntem interesați de orice colaborare cu o regiune din Belarus, mai ales în domeniul agricol, care are o amprentă importantă la nivelul județului. Se pot iniția schimburi comerciale între zonele noastre, concomitent cu atragerea de investitori. Suntem o poartă de intrare în Uniunea Europeană și interesați de o bună colaborare între Vaslui și Belarus”.

Excelența Sa, Andrei Grinkevich, a mai avut o întrevedere cu autoritățile locale din municipiul Huși, a vizitat Episcopia Hușilor și cramele Averești. (G.P)

Fiul lui Dumitru Buzatu și al senatoarei PSD Gabriela Crețu, numit secretar de stat

Premierul Viorica Dancila l-a numit in functia de secretar de stat pe fiul lui Dumitru Buzatu (seful PSD Vaslui), potrivit unor decizii publicate pe 7 martie in Monitorul Oficial.

Tudor Buzatu a fost numit secretar de stat in aparatul de lucru al Anei Birchall, vicepremier responsabil de parteneriatele strategice. Ana Birchall a fost aleasa deputat de Vaslui, judet in care PSD e condus de Dumitru Buzatu, tatăl lui Tudor Buzatu.

Buzatu către Ponta: ”Experiența plecării a fost consumată de Geoană la partidul de la Dăbuleni și s-ar putea ca locul să fie liber acolo”

Președintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, crede că fostul lider al partidului Victor Ponta nu ar avea viitor politic într-o altă formațiune. Drept exemplu în acest sens l-a dat pe Mircea Geoană, cu constituirea ”partidului de la Dăbuleni” a cărui fotoliu de președinte ar putea fi liber, în opinia sa, chiar pentru Victor Ponta.

Plecarea lui Victor Ponta din PSD către un alt partid este văzută ca un eșec de către liderul social-democraților vasluieni, Dumitru Buzatu. Drept exemplu în acest sens este dat Mircea Geoană, cel care a condus PSD și care apoi și-a constituit Partidul Social Românesc (PSRo), formațiune a cărei situație este incertă în momentul de față.

Mă leagă mulți ani de activitate de Victor Ponta, ani în care am crezut că este un om inteligent și valoros din punct de vedere politic. Evident că, după declarațiile acestuia din ultima perioadă, această convingere începe să se clatine. Nu cred că Victor Ponta ar avea un viitor politic serios în altă formațiune politică. Totuși, dacă ceva îl împinge către acest gest, vreau să-i reamintesc faptul că experiența aceasta a fost consumată de către domnul Mircea Geoană la partidul de la Dăbuleni și s-ar putea ca locul să fie liber acolo”, ne-a declarat președintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu.

În ultimele sale declarații publice și postări pe rețelele de socializare, Victor Ponta a dat de înțeles că ar intenționa să părăsească PSD din cauza modului de conduce formațiunea de către actualul lider Liviu Dragnea. (Ionuț PREDA)

Vasluieni, iată ce ați ales – Buzatu, șeful PSD, atac ordinar la adresa protestatarilor: ”imbecili” și ”răgălii”

În spiritul cinic și agresiv, caracteristic celor mai mulți pesediști, Dumitru Buzatu, președintele PSD Vaslui, i-a atacat în termeni duri pe protestatarii adunați în ultimele zile în orașele din țară, spunând că nu-l interesează ”nici măcar 100.000 de răgălii adunate de undeva”.

Liderul Organizației Județene Vaslui a PSD și cel sub cârmuirea căruia județul Vaslui a rămas unul dintre cele mai înapoiate din țară, are și el o opinie față de acțiunile participanților la manifestații. În mintea lui, cei aproximativ 300.000 de oameni care au ieșit în stradă împotriva ordonanței care-i scapă de pușcărie pe colegii de partid ai lui Buzatu, ar fi ”indivizi care se ascund în dosul rețelelor de comunicare”, iar în spatele lor ar sta ”câțiva antrenori din instituțiile de represiune caracteristice statului capitalist”.

Iată o parte dintre elucubrațiile reprezentantului suprem al PSD din județul nostru, rostite din turnul lui de fildeș, acolo unde trage nădejde că DNA-ul nu-i va da de urme: ”Eu parte din aripa talibană a PSD și nu mă interesează nici măcar 100.000 de răgălii adunate de undeva. Mi-a fost foarte ușor să-i recunosc după răgetele pe care le scot și am înțeles că este o fracțiune ultrareacționară care habar nu are de comportamentul democratic și de valorile umanitare. Sunt indivizi care se ascund în dosul anonimatului rețelelor de comunicare și, după părea mea, și câțiva ”antrenori” din instituțiile de represiune caracteristice statului capitalist. Eu sper ca guvernul popular, care s-a instalat după alegerile din 11 decembrie, să aibă tăria să reziste tuturor manipulărilor pentru că o abdicare în acest moment va da câștig, și aici utilizez o expresie care nu-mi aparține mie, ci unui scriitor american prestigios, imbecililor”. (Ionuț PREDA)

Contre cu tente politice la alegerea președintelui Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canalizare

Președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost reales și în fruntea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canalizare, din care fac parte majoritatea unităților administrativ teritoriale din județ. Primarul liberal din Tăcuta l-a propus pentru președinția asociației pe primarul de Bârlad, însă s-a constatat că recomandarea sa nu era statutară.

sedinta-adiv-1Adunarea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canalizare nu a adus nimic nou în ceea ce privește conducerea acestui for care reunește cele cinci orașe și majoritatea comunelor din județ. Pe lângă primarii de municipii care vor face parte în continuare din comitetul director, ADIV va fi condusă, și în urmă patru ani, de același președinte ales încă de la constituirea asociației, Dumitru Buzatu. Acesta a fost votat în unanimitate de către edilii sau reprezentanții acestora prezenți la ședință, deși, cel puțin la nivel declarativ, a afirmat că nu și-ar mai dori și această funcție, pe lângă cea de președinte al Consiliului Județean.

Nu am nicio ambiție specială să fiu în continuare președinte. Cine dorește această funcție, nu-l obstrucționez, ci chiar îl felicit”, a declarat Dumitru Buzatu.

Impulsionat, probabil, de îndemnul lui Buzatu, primarul comunei Tăcuta, liberalul Florin Ionel, l-a propus pentru președinție pe colegul său de partid, primarul de Bârlad Dumitru Boroș. Numai că recomandarea sa a căzut din start, din motive statutare, deoarece consilierul local Iulian Bâcă este reprezentantul legal al Primăriei Bârlad în ADIV, tocmai la propunerea edilului Dumitru Boroș. (Ionuț PREDA)

Copreședintele ALDE acuză PSD de încălcarea alianței, după ce social-democrații și-au pus și cel de-al doilea vice la CJ Vaslui

Copreședintele ALDE Vaslui, Emil Dorin, acuză conducerea PSD de încălcarea alianței la nivelul județului, după ce social-democrații vasluieni și-au ales și ce de-al doilea vicepreședinte la Consiliul Județean, post care, conform protocolului, ar fi trebuit să revină celor de la ALDE.

Conducerea Organizației Județene Vaslui a PSD este acuzată de cei de la ALDE de încălcarea protocolului la nivel local în ceea ce privește atribuirea unuia dintre cele două posturi de vicepreședinte al Consiliului Județean care, conform înțelegerii stabilite între cele două partide, ar fi trebuit să revină liberalilor-democrați. Cel care a reacționat a fost copreședintele ALDE Vaslui, Emil Dorin, după ce social-democrații vasluieni și-au ales, vineri, al doilea vicepreședinte la CJ.

La nivel central, în urma protocolului stabilit între PSD și ALDE, eu trebuia să fiu ales cel de-al doilea vicepreședinte la CJ Vaslui. Dar, pentru că PSD are majoritatea în Consiliu, și-au propus și ales vicele. Nu știu cât este de corect sau incorect, însă cert este că nu se respectă alianța la nivelul județului Vaslui”, a declarat copreședintele ALDE Vaslui, Emil Dorin.

Liderul PSD susține că reacția celor de la ALDE nu este justificată, în condițiile în care grupul de consilieri liberali-democrați nu a făcut nicio propunere pentru funcția de vicepereședinte. ”Ședința de CJ a avut un rol foarte important în reglarea problemelor bugetare și, de asemenea, în finalizarea procesului de alegere a structurii de conducere a instituției. Noi am făcut câteva încercări (n.r.-în două ședințe anterioare), care nu au fost reușite, și, în aceste condiții, a trebuit să respectăm exercițiul democratic de alegere a unui vicepreședinte. Am făcut tot ce am putut pentru respectarea înțelegerilor dintre grupurile politice din CJ, însă, conform desfășurării lucrărilor din ultima ședință, nimeni nu a mai candidat pentru funcția de vicepreședinte. În aceste condiții, am fost forțați să asigurăm o candidatură din partea grupului PSD”, susține președintele Organizației Județene Vaslui a PSD, Dumitru Buzatu.

Consilierul județean PSD Vasile Mariciuc a fost ales, în ședința ordinară de vineri după-amiază, vicepreședinte al Consiliului Județean (CJ), după trei luni în care instituția a funcționat cu un singur vice, tot de la PSD. La propunerea unuia dintre consilierii social-democrați, singura de altfel, Mariciuc a fost desemnat vice la CJ cu un număr de 18 voturi, din totalul celor 31, toate aparținând aleșilor social-democrați. Ceilalți 12 consilieri prezenți la ședință, trei de la ALDE și șapte de la PNL, au votat împotriva propunerii colegului lor de la PSD.

Alegerea unui social-democrat și pe cel de-al doilea post de vicepreședinte al CJ s-a făcut după ce propunerea ALDE pentru această funcție, Emil Dorin, nu a avut numărul suficient de voturi în două ședințe. Astfel, la prima ședință după constituirea noului Consiliu Județean, Dorin a primit cinci voturi, iar în cea de-a doua șapte.

În urma alegerii lui Vasile Mariciuc, CJ Vaslui este condus, în premieră în istoria postdecembristă, doar de un singur partid. Cu o majoritate confortabilă, de 20 din cei 33 de consilieri județeni, social-democrații vasluieni și-au ales, încă de la ședința de constituire a noului CJ, președintele și vicepreședintele, cele două funcții fiind ocupate de Dumitru Buzatu, de altfel liderul PSD, și Ciprian Trifan, secretarul organizației județene de partid.

Buzatu atacă: „Propunerea lui Zgonea, de retragere a lui Dragnea, pare de neînțeles pentru muritori”

Președintele Organizației Județene Vaslui a PSD, Dumitru Buzatu, îl ironizează pe președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, care a i-a sugerat lui Liviu Dragnea retragerea de la conducerea partidului, afirmând că propunerea sa pare de neînțeles pentru muritori.

Sugestia lui Valeriu Zgonea, de retragere a lui Liviu Dragnea de la conducerea PSD, este ironizată de către liderul social-democraților vasluieni, Dumitru Buzatu, care consideră că partidul nu-l merită pe președintele Camerei Deputaților după afirmațiile făcute. De altfel, președintele PSD Vaslui l-a ironizat pe Zgonea, susținând că propunerea sare pare de neînțeles pentru muritori.

„Domnul Valeriu Zgonea este un om politic de foarte mare anvergură și, din această cauză, propunerea sa (n.r.-de retragere a lui Liviu Dragnea de la conducerea PSD) pare de neînțeles pentru muritori. După părerea mea, nu-l merităm și vom vedea ce putem face în această situație”, a declarat președintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu.

Liderul social-democraților vasluieni a refuzat însă să facă, în mod direct, vreo declarație legată de o eventuală demisie a lui Liviu Dragnea din fruntea PSD. (Ionuț PREDA)

Ședință maraton a consilierilor județeni în „podul” Spitalului de Urgență Vaslui

Consilierilor județeni au votat, la foc automat, 23 de proiecte de hotărâre într-o căldură sufocantă, la ultimul etaj al Spitalului Județean de Urgență Vaslui, acolo unde cei din conducerea executivă a CJ au decis să facă ședința ordinară din această lună.

Periplul consilierilor județeni prin unitățile pe care le finanțează a continuat, joi după-amiază, la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, acolo unde s-a desfășurat cea de-a treia ședință ordinară din acest an. Într-o căldură sufocantă, cei prezinți în micuța sală din „podul” unității spitalicești au trebuit să dea pe „rapid înainte” pentru a ieși cât mai repede la aer. Astfel, într-o oră și jumătate, consilierii au reușit să parcurgă cele 23 de puncte de pe ordinea de zi și să le și voteze cap-coadă toate proiectele de hotărâre propuse spre dezbatere. Evident, au existat și mici discuții contradictorii între conducerea Consiliului Județean și o parte din consilierii în opoziție, în special pe virgulele din materialele prezentate, ținând cont că alegerile bat la ușă. Președintele CJ, Dumitru Buzatu, nu a uitat să-i apostrofeze pe unii ziariștii care au scris „prostii” despre programul de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare, numindu-i pe aceștia „imbecili”. De asemenea, avocatul Radu Bobârnat nu a ratat ocazia să se facă auzit și l-a atacat pe fiul președintelui CJ, Tudorel Buzatu, legat de modul cum gestionează activitatea Centrului de Afaceri Vaslui.

În finalul ședinței, Buzatu le-a atras atenția consilierilor, plictisiți și fără vlagă, să-și depună rapoartele de activitate pe anul trecut. Aici a intervenit și vicepreședintele Corneliu Bichineț care a venit cu propunerea ca șeful CJ să dea citire raportului de activitate a instituției, care se întinde pe vreo douăzeci și ceva de pagini. Evident, au apărut reacțiile consilierilor care au promis că-l vor citi în particular, numai să fie declarată închisă ședința.

La final, Buzatu le-a propus consilierilor să viziteze Spitalul Județean Vaslui, având în vedere contribuția lor la reabilitarea unității medicale. Din păcate, prea puțini dintre aleși au dat curs invitației de a merge prin unele saloane ale spitalului, alături de managerul Ana Rinder, și a vedea în ce s-au băgat peste 15 milioane de euro și, mai ales, cum o duc pacienții internați. (Ionuț PREDA)

Primarii, luați la rost de președintele Buzatu

de Marian MOCANU

În cadrul unei ședințe de informare privind stadiul implementării proiectului „Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Vaslui”, primarii comunelor vasluiene au fost luați la rost de președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu. Acesta le-a reproșat că nu se ocupă îndeajuns de curățenia comunelor, în ciuda faptului că li s-au asigurat conteinere și pubele pentru gunoi. Unele dintre primării nu prea sunt de acord cu taxele de salubritate cerute de consiliul județean pentru că le e teamă că locuitorii nu vor plăti.

Consiliul Județean Vaslui a implementat proiectul „Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Vaslui”, la care s-au asociat toate unitățile administrativ-teritoriale ale județului și care a ajuns aproape de finalizare. În cadrul acestui proiect, primăriile au fost dotate cu conteinere pentru gunoi și europubelele necesare colectării gunoiului, primăriile având drept sarcină să construiască platformele aferente și să organizeze serviciile de salubritate.

În plus, odată cu finalizarea proiectului, primăriile care nu au servicii și utilaje proprii pentru colectarea deșeurilor, vor trebui să încheie contracte cu firme specializate. În acest sens, ar fi trebuit deja să aloce bani de la bugetul local pentru transportarea deșeurilor la groapa de gunoi de la Roșiești sau în alte locații acreditate.

Ieri, primarii care fac parte din asociația de Dezvoltare Intercomunitară Vaslui au fost chemați la o ședință fulger de informare asupra acestui proiect. Încă de la începutul ședinței de ieri, președintele CJ Dumitru Buzatu, cel care este și șeful ADIV, a ținut să le atragă atenția participanților la întâlnire cu privire la faptul că nu s-au onorat de obligațiile care le revin. După părerea acestuia, consiliile locale nu au înțeles corect obligațiile ce le revin unităților administrative-teritoriale în ceea ce privește derularea proiectului de gestionare a deșeurilor. În unele cazuri, platformele servesc altor scopuri decât cel destinat, inclusiv de parcări ori gropi de gunoi.

În unele cazuri, primăriile deja folosesc europubelele și conteinerele primite în cadrul proiectului, deși acesta încă nu este operațional până anul viitor. Teoretic, respectivele conteinere trebuiesc păstrate până vor fi stabiliți operatorii de salubritate, societăți care le vor prelua în custodie și vor avea grijă de ele.

„V-ați asumat niște obligații, pe care nu le respectați. Groapa ecologică de la Roșiești este gata, iar documentația privind concesionarea obiectivului va fi scoasă pe SEAP. În câteva zile, vor fi publicate pe SEAP și contractele de atribuire privind colectarea și transportul deșeurilor în comune și orașe. Până când vor fi desemnați acești operatori, în calitate de primari trebuie să respectați mai multe cerințe, pentru care v-ați angajat. Este vorba nu doar de anumite investiții, în platforme betonate, dar și de alocarea la buget a sumelor necesare plății operatorilor de salubritate cu care se vor încheia contractele aferente. În acest scop, trebuie să faceți hotărâri de consiliu local care să prindă la buget aceste cheltuieli. În plus, trebuie să instituți taxa de salubritate, și să vă ocupați de colectarea ei. Nu veți putea plăti operatorul din altă parte, ci din taxa respectivă. Populația trebuie pregătită pentru colectarea taxei. Sunt lucruri strict necesare pentru implementarea proiectului și am tras acest semnal către dumneavoastră. Să curățim județul, pentru că știm toți cum arată. La început efortul va fi mare, dar după ce lumea se va obișnui, iar o parte din deșeurile din comune vor fi colectate, va fi mai ușor. Organele abilitate în domeniu vor vizita acele unități administrativ teritoriale unde deșeurile nu sunt gestionate corect. Să nu vă mirați dacă veți primi amenzi de mediu, pentru că nu vă îndepliniți obligațiile”, a mai spus Buzatu.

În ciuda discursului președintelui CJ, unii primari nu prea sunt mulțumiți de aceste noi taxe de salubritate pe care trebuie să le impună locuitorilor.

„Oamenilor din comună le va plăcea să aibă conteinere și pubele ca la oraș, dar când vor auzi că trebuie să plătească taxă, vor duce gunoiul tot la marginea satului. Unii vor plăti, dar alții sunt prea săraci, de unde să scoată ei bani să plătească taxa? Avem deja probleme cu încasările la apă, la gunoi, problemele vor fi și mai mari. Noi va trebui să prevedem bani la buget pentru salubritate, dar nu cred că vom recupera acești bani. Și e vorba de câteva zeci de mii de lei pe an, bani cu care am putea face altceva. Am mers din casă în casă, am vorbit cu locuitorii, și știu cam care le este părerea în această privință”, ne-a declarat unul din primarii vasluieni prezenți la întâlnire.

După furtuna DNA, la sediul Consiliului Județean a bătut vântul!

de Marian MOCANU și Răzvan CĂLIN

Vizita inopinată a procurorilor DNA însoțiți de mascați la sediul Consiliului Județean Vaslui de marți, 8 septembrie a avut urmări. A doua zi, miercuri, în cursul dimineții, prin birourile șefilor instituției bătea vântul, nici președintele Buzatu, nici cei doi vicepreședinți, Mihalachi și Bichineț, și nici Valeriu Caragață, administratorul județului, nefiind prezenți. Oficial, aceștia au fost plecați „pe teren”, neoficial… Chiar dacă, după plecarea procurorilor, în fața ziariștilor aceștia au arborat un aer de optimism, atât declarațiile foarte „cuminți”, cât și fețele umbrite de griji demonstrau contrariul.

Marți, dis-de-dimineață, sediul Consiliului Județean Vaslui și al mai multor instituții și primării din județ a fost „călcat” de procurorii DNA însoțiți de jandarmi. Atât în timpul, dar și după perchezițiile efectuate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție la Consiliul Județean Vaslui, parcă ceva s-a schimbat în atmosfera din sediul instituției. Holurile goale, lipsa șefilor instituției dar și îngrijorarea de pe fețele angajaților creau o atmosferă grea.

Mai mult decât atât, au lipsit obișnuiții vizitatori ai instituției, începând cu primarii veniți cu treburi la „stăpânire”, ori alți solicitanți, cu toții făceau cale întoarsă la aflarea veștii privitoare la acțiunea DNA.

A doua zi, după vizita procurorilor, aceeași atmosferă, întregită și de lipsa întregii conduceri a Consiliului Județean Vaslui, în cursul dimineții, nici președintele Dumitru Buzatu, nici vicepreședinții Corneliu Bichineț și Vasile Mihalachi nefiind la birou.

Chiar dacă nimeni nu a fost chemat la audieri, procurorii mărginindu-se doar la ridicarea de documente, simpla vizită a acestora a dat peste cap activitatea instituțiilor intrate în vizorul DNA.

Anchetatorii au ridicat mai mulți saci de documente, atât de la CJ, cât și de la Aquavas SA, ori de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Vaslui, acolo unde Dumitru Buzatu este președinte. Nici locuința președintelui CJ Vaslui nu a fost ocolită de vizita mascaților, așa cum nu a fost ocolit nici Centrul de Resurse pentru Afaceri, instituție condusă de fiul acestuia, Tudorel Buzatu.

Au fost vizate documentele, inclusiv contractele, privind cele două mari proiecte de mediu implementate de Consiliul Județean, respectiv „Proiectul de extindere a rețelei de apă și canalizare în municipiile Vaslui, Bârlad, Huși și orașul Negrești”, și proiectul „Sistem integrat de management al deșeurilor solide în judetul Vaslui” respectiv pentru construcția gropii de gunoi de la Roșiești. Cumulat, cele două proiecte au o valoare de peste 135 milioane euro, ambele fiind în curs de implementare.

În același timp, procuroprii anticorupție au descins la primăriile din Ștefan cel Mare, Șuletea, Murgeni, precum și la mai multe societăți comerciale: Transmir, Conbetas, Starconstruct, firme cunoscute ca fiind clienți ai PSD și care se ocupă de implementarea celor două proiecte majore, dar și a altora, finanțate tot din bani publici sau fonduri europene.

Oficial, DNA a anunțat că efectuează cercetări în două cauze penale ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție, asimilate celor de corupție și a unor infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, comise în perioada 2011-2015.

„În cursul zilei de 08 septembrie 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 62 locații situate în municipiul București și alte cinci județe, dintre care 5 sunt sedii ale unor instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice. În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei. Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare”, se arată în comunicatul DNA.

În timpul perchezițiilor, dar în special după plecarea procurorilor DNA, cei vizați de anchetă arborau fețe optimiste, de parcă vizita anchetatorilor ar fi fost un fapt banal.

„Au solicitat documente pe care le-am pus la dispoziția procurorilor. Instituțiile statului trebuie să-și facă treaba, noi la fel, trebuie din când în când să fim controlați, nu este nimic neobișnuit în asta”, era de părere Marin Nistor, directorul economic al Consiliului Județean Vaslui.

Aceeași părere o avea și vicepreședintele Corneliu Bichineț, care, la sosirea sa, în jurul orelor 9.30, declara: „Sunt controale firești, normale. Instituțiile statului trebuie să-și facă datoria”.

Ulterior, după circa două ore, acesta părăsea surescitat sediul instituției pe ieșirea opusă celei unde așteptau ziariștii. La rândul său, după ce mascații au plecat de la sediul societății pe care o conduce, Neculai Barbu, directorul General al Aquavas SA, societatea care se ocupă de implementarea proiectului de extindere a rețelei de apă și canalizare în cele patru orașe vasluiene, a dat fuga la „stăpânire” pentru a afla mai multe detalii cu privire la vizita pe care tocmai o primise.

„E adevărat, au fost și la Aquavas, de unde s-au ridicat mai multe documente. Nu văd nimic grav în asta, este bine că suntem controlați de instituțiile statului pentru că astfel se ridică orice suspiciune care ar putea plana asupra activității noastre”, a declarat Neculai Barbu la intrarea în sediul CJ Vaslui.

Aflând însă că acolo nu se terminase percheziția, acesta a ieșit aproape imediat.

După plecarea anchetatorilor, în jurul orelor 18.30, o parte dintre cei vizați de ancheta procurorilor DNA s-au strâns în biroul președintelui Buzatu, unde au avut discuții prelungite. Cu această ocazie, președintele CJ a dat și o declarație presei.

„Cred că există niște suspiciuni, pentru că altfel nu ar veni nimenisă facă percheziții și să ridice documente. Ordinul de percheziție a vizat biroul președedintelui CJ și birourile în care sunt documentele solicitate. Dacă va fi necesar, vom angaja un avocat. Așteptăm să vedem ce se întâmplă” a declarat președintele Dumitru Buzatu.

În timp ce procurorii făceau percheziții la Consiliul Județean, în fața instituției s-au strâns mai mulți vasluieni care aveau opinii diferite.

„Bine că au venit (procurorii, n. red), de multă vreme trebuiau să-i ia la puricat. Au furat destul, s-au obișnuit doar ei, Buzatu, Mihalachi și Bichineț, să fie șefii județului”, erau de părere unii.

Alții aveau opinii contrare: „DNA-ul să se ducă în altă parte, nu la Vaslui, că aici nici ce fura nu este! Tot cei care vor să facă ceva pentru județul ăsta amărât sunt luați la întrebări, iar alții, care fură cu miliardele, sunt bine mersi!”

„E bine că au venit și pe la noi!”

Cum era de așteptat, descinderile procurorilor anticorupție în județul Vaslui nu au rămas fără reacție din partea comuntății locale. Dincolo de faptul că mulți dintre cetățeni și-au exprimat speranța că, poate, se va face curat și pe meleagurile vasluiene, clasa politică locală este, bineînțeles, împărțită în două tabere. De o parte, sunt cei care preferă să adopte o poziție circumspectă (de genul „să vedem despre ce-i vorba”), în timp ce în cealaltă tabără satisfacția este mai mult sau mai puțin disimulată. Tipul de reacție este dat (cum se putea altfel?!) de culoarea politică a celui chestionat. Dacă pesediștii adoptă poziții cât mai neutre (deși sunt semnale clare că nu sunt deloc puțini cei care jubilează că nea Titi&Co. și Dumitru Buzatu au intrat în vizorul procurorilor DNA) ceilalți, din așa-zisa opoziție, abia își stăpânesc satisfacția că până la urmă și „capra” pesedistă e pe punctul de a da colțu’.

Iată ce au declarat politicienii bârlădeni în momentul în care au fost chestionați de redactorii Est News pe marginea acestui subiect.

solomon_adrian33Deputatul Adrian Solomon: „Procurorii DNA cercetează niște suspiciuni. Eu sper să nu se adeverească. În momentul în care voi ști exact despre ce anume este vorba, atunci voi putea comenta pe marginea acestui subiect. Eu pot vorbi onest doar la persoana I singular, nici măcar la plural!”

Marin Bunea, primarul interimar al Bârladului: „Nefiind primăriabunea_marin33 angrenată cu ceva sau implicată cumva în acest caz, nu am ce să vă spun! Poate că am o părere despre ceea ce se întâmplă, dar asta este ceva strict personal și o păstrez doar pentru mine!”

Corneliu Pleșu

Corneliu Pleșu

Corneliu Pleșu, co-președintele PNL Bârlad: „Din punctul meu de vedere, în principiu, toate acțiunile DNA sunt justificate. Acolo unde se va constata că s-a încălcat legislația în vigoare, vinovații trebuie să plătească. Trebuie să înceteze odată pentru totdeauna ideea că dacă vrei să te îmbogățești trebuie să intri în politică. Eu cred că ancheta procurorilor anticorupție ar trebui să vizeze și proiectele cu finanțare guvernamentală, căci și acolo s-au învârtit sume destul de importante. Și lucrurile nu par a fi fost în regulă. Cel puțin așa spune gura lumii, iar de multe ori se spune că gura lumii adevăr grăiește! Important pentru un politician nu este gândul că trebuie să se îmbogățească, ci că seara când pui capul pe pernă să poți dormi liniștit”.

Daniel Buzamăt

Daniel Buzamăt

Consilierul municipal Daniel Buzamăt, candidat independent la fotoliul de primar al Bârladului: „Cred că era de așteptat ca și în județul Vaslui să se întâmple așa ceva. Chiar dacă, deocamdată, e vorba doar despre niște ridicări de documente. Să vedem ce se întâmplă mai departe. S-ar părea că zvonurile sau informațiile care se tot vehiculau prin județ au ajuns unde trebuie și să vedem ce vor face organele statului de aici încolo. Dacă se adeverește totul, n-au decât să-și tragă pedeapsa cei care se fac vinovați. Ce-i de remarcat e că, în sfârșit, DNA a ajuns și la noi în județul Vaslui. Că se părea așa, la un moment dat, că suntem un județ uitat de DNA! E bine că au venit și pe la noi!”

Nervi și emoții în Palatul Adminstrativ – DNA a descins la stăpânii județului

de Marian MOCANU și Răzvan CĂLIN

Consiliul Județean Vaslui, patru primării, mai multe instituții județene dar și casele unor demnitari vasluieni au primit, ieri dimineață, o vizită inopinantă din partea procurorilor DNA și a mascaților. Au fost luate la puricat toate contractele CJ Vaslui începând din 2010, procurorii plecând cu saci de documente reprezentând contracte de achiziții, procese verbale sau alte acte. Au fost percheziționate inclusiv casele lui Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui, a lui Constantin Constantinescu, fostul primar al municipiului Bârlad, dar și sediul Centrului de Resurse pentru Afaceri Vaslui, acolo unde director este Tudorel Buzatu, fiul șefului Județului. Chiar dacă, momentan, nimeni nu a fost la audieri, acțiunea procurorilor rezumându-se doar la ridicarea de documente, asta nu înseamnă că nu este posibil ca, zilele următoare, să nu fie operate rețineri la vârful conducerii județului ori a firmelor implicate.

dna (12)Ieri dimineață, procurorii DNA, însoțiți de jandarmi, au descins la sediul mai multor instituții din Vaslui și alte patru județe, dar și la locațiile unor firme sau persoane fizice care aveau legături de afaceri cu Consuiliul Județean (CJ) Vaslui. Printre altele, au fost percheziționate locuințele lui Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui și sediile altor instituții, cum ar fi Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Vaslui, organism în fruntea căruia este tot Dumitru Buzatu, dar și Centrul de Resurse pentru Afaceri Vaslui, acolo unde șef este Tudorel Buzatu, fiul președintelui CJ Vaslui.

Procurorii au în vedere contractele derulate cu fonduri europene privind Sistemul Integrat de Management a Deșeurilor, proiect care include groapa de gunoi de la Roșiești și dotarea primăriilor cu publele și utilaje de ridicare a gunoiului, dar și proiectele derulate prin POS Mediu prin intermediul Aquavas SA, de reabilitare a rețelelor de apă și canalizare și a stațiilor de tratare și a celor de epurare din aglomerările urbane din județul Vaslui. Poate tocmai de aceea, procurorii DNA au poposit și la sediul Aquavas, de unde au solicitat și ridicat mai multe documente privind nu doar contractele de achiziții, dar și alte acte, în total peste 20 de saci care au fost duși la sediul DNA Iași.

Oficialii CJ Vaslui nu au făcut nici un fel de declarații, cu excepția vicepreședintelui Corneliu Bichineț care, ajungând la birou în jurul orelor 10, a spus: „Sunt controale firești, normale. Instituțiile statului trebuie să-și facă datoria să ne controleze”.

DNA atacă și „băieții descurcăreți” de la Bârlad!

Constantin Constantinescu și Viorel Dumitrașc vor trebui să dea socoteală în fața procurorilor anticorupție pentru toate "lucrările" efectuate împreună!

Constantin Constantinescu și Viorel Dumitrașc vor trebui să dea socoteală în fața procurorilor anticorupție pentru toate “lucrările” efectuate împreună!

Procurorii de la Secția Teritorială Iași a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au descins ieri și la locuința fostului edil – șef al Bârladului, Constantin Constantinescu. Imobilul situat pe strada Gheorghe Roșca Codreanu a fost luat cu asalt de procurori și „mascații” din trupele speciale ale Jandarmeriei Române încă de la primele ore ale zilei. Vreme de aproape cinci ceasuri, anchetatorii au zăbovit în vila fostului primar al Bârladului, scotocind prin toate ungherele casei. Și se pare că procurorii nu au pierdut timpul degeaba pentru că, la final, aceștia au părăsit locuința lui Constantinescu încărcați cu o „pradă” destul de consistentă: un sac și câteva genți încărcate cu diverse documente. Cât despre Constantinescu, acesta nu și-a făcut deloc apariția, nici la plecarea anchetatorilor. În paralel, o altă echipă de anchetatori a descins și la sediul firmei controlate de Constantinescu, respectiv SC Construcții Consult SRL Bârlad. Și de aici, procurorii anticorupție nu au plecat cu mâna goală, ci au ridicat o serie întreagă de documente și probe care vor fi atașate la dosar.

Procurorii anticorupție au plecat de la vila fostului primar de Bârlad cu mai multe documente și probe.

Procurorii anticorupție au plecat de la vila fostului primar de Bârlad cu mai multe documente și probe.

Oricum, este clar că descinderea procurorilor anticorupție l-a luat prin surprindere pe fostul edil – șef al Bârladului. Mai ales că el a avut în ultimul timp convingerea că a scăpat definitiv de „copoii” de la DNA, asta dacă ținem cont de acordul de recunoaștere a nevinovăției încheiat de nea Titi cu aceștia încă din februarie anul curent. În baza acestei înțelegeri, Constantinescu a scăpat cu o pedeapsă mai mult decât ușoară: un an de închisoare cu suspendare pentru comiterea infracțiunii de conflict de interese. La scurt timp după ce a bătut palma cu cei de la DNA, Constantinescu și-a dat demisia din funcția de primar al Bârladului.

Anchetatorii au zăbovit cel mai mult la sediul firmei Urban Proiect SRL Bârlad, controlată de Viorel Dumitrașc.

Anchetatorii au zăbovit cel mai mult la sediul firmei Urban Proiect SRL Bârlad, controlată de Viorel Dumitrașc.

Dosarul viza strict reabilitarea străzilor din cartierele Deal II, Țuguiata II, Bariera Puiești, Complex Școlar și Trestiana, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană în valoare de 16 milioane de euro. Ba chiar și Agenția Națională de Integritate (ANI) și-a băgat nițe nasul în acest dosar și, la final, a conchis, că nea Titi e curat ca lacrima: “Nu au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă, întrucât, prin încheierea contractului de lucrări nr. 17/04.04.2012, nu s-a produs un folos material pentru sine, pentru soțul sau pentru rudele de gradul I”.

Percheziții și la firmele Urban Proiect SRL și Transmir SRL Murgeni

Și totuși, se pare că lucrurile nu stau chiar așa, iar procurorii anticorupție au simțit că „ceva e putred în Danemarca” și au insistat pe acest subiect, chit că l-au lăsat pe Constantinescu să creadă că a scăpat definitiv cu fața curată. Mai ales că actuala anchetă a celor de la DNA se axează exact pe modul cum au fost cheltuite în județul nostru fondurile europene în perioada 2011 – 2015 pe diverse proiecte. Și aici intră în calcul tocmai proiectul de reabilitare a strâzilor din cartierele bârlădene, reabilitarea centrului cultural-istoric al orașului (Muzeul „Vasile Pârvan”, Teatrul „Victor Ion Popa” și parcul de lângă aceste instituții) etc.

Tocmai de aceea procurorii anticorupție au descins și la sediile unor firme care sunt controlate de oameni de afaceri despre care s-a știut dintotdeauna că fac parte din „camarila” fostului primar de Bârlad. Vorbim aici de SC Urban Proiect SRL Bârlad și SC Transmir SRL Murgeni, firme care au câștigat și au executat diverse proiecte cu finanțare europeană derulate în Bârlad. Prima firmă aparține omului de afaceri Viorel Dumitrașc, iar cea de a doua este controlată de Aurel Savin.

Firmele controlate de cei doi întreprinzători privați erau „abonate” la mai toate proiectele cu finanțare europeană implementate în întreg județul. Procurorii anticorupție au zăbovit la sediile celor două firme preț de câteva ore bune, percheziția cea mai îndelungată fiind la birourile Urban Proiect SRL Bârlad, unde anchetatorii au definitivat verificările abia în jurul orei 17. De la ambele firme, au fost ridicate diverse documente, precum și laptopuri sau alte unități de stocare electronică a datelor.

Procurorii DNA au descins și la Șuletea și Murgeni

În paralel cu perchezițiile de la Bârlad, anchetatorii au mai descins și la Primăria Comunei Șuletea și Primăria Murgeni, urmărind să culeagă cât mai multe date și probe în legătură cu toate proiectele contractate și executate de Transmir SRL pe raza acestor unități administrativ-teritoriale.

„Au venit dis de dimineață la mine acasă și mi-au cerut toate documentele legate de lucrările executate de Transmir Murgeni. M-am conformat, le-am oferit toate documentele necesare și tot sprijinul. Oricum, aceste lucrări s-au făcut pe timpul fostului primar de Șuletea, Petrică Guzganu. Este bine că în sfârșit se face dreptate și sperăm ca adevărul să iasă la iveală”, ne-a declarat Ciprian Robert Tamaș, actualul primar de Șuletea.

După 25 de ani de alegeri libere – Iluzia libertății și realitatea sărăciei

de Alex SAVA

Anul acesta, pe 20 mai, România a celebrat un sfert de secol de la primele alegeri libere după o perioadă de aproape 50 de ani. După un decembrie roșu, în care românii au dictat apăsat, dar indus, „Moarte tiranului!”, a venit momentul în care și-au ales noul conducător. Vasluienii au optat într-o proporție istorică pentru salvatorul Ion Iliescu, fără a ține a seama că acesta nu este decât un alt produs – ceva mai răsărit, ce-i drept – al școlii de partid socialisto-comuniste. Cei care au trăit momentul primelor alegeri libere la Vaslui spun că aici nu s-a insistat nicicum pe ideea demontării comunismului, ci pe câștigul liberei exprimări, al cărei garant Iliescu părea să fie. De fapt, acesta pare a fi unicul câștig pentru majoritatea vasluienilor în cei 25 de ani de alegeri libere. În rest, tabloul este dezastruos, în totală contradicție cu epoca „de tristă amintire”: industria este aproape inexistentă, marii jucători fac legea în agricultură, micii întreprinzători sunt zdrobiți între draconica politică fiscală și cămătarii legali numiți generic bănci, iar zeci de mii de vasluieni iau calea pribegiei, în vreme ce alte zeci de mii stau cu mâna întinsă la pomana statului. Unora, însă, pseudoschimbarea regimului le-a creat libertatea de înavuțire rapidă și de stăpânire efectivă a celor care, în naivitatea lor aproape infantilă, încă mai cred în votul liber.

Cine sunt cei care ne-au „redat libertatea” la Vaslui?

Cine sunt cei care ne-au „redat libertatea” la Vaslui?

Pe 20 mai 1990, vasluienii au ieșit la urne pentru a-și alege președintele, după ce au cerut moartea tiranului Nicolae Ceaușescu. În acea celebră „Duminică a orbului”, 95,63% din vasluienii care s-au prezentat la urne au optat pentru Ion Iliescu, cel care a dat tonul unei noi orânduiri sociale. Procentul covârșitor al celor care au optat „liber” pentru produsul educat în școala politică sovietică este justificat exclusiv prin imposibilitatea de promovare a opoziției.

„Eu puneam afișe cu Câmpeanu. Țâru (Ilie Țâru – actualmente consilier județean PSD, n.r.), care pe atunci nu avea patru clase primare, m-a văzut și a sărit la mine la bătaie în Piața Centrală. Nu aveai voie să zici nimic rău de Iliescu sau de bine alt candidat. Oamenii erau orbiți. Manifestarea publică a opoziției era aproape inexistentă. Chiar și la Televiziunea Națională, unde se făcea o propagandă fățișă pro FSN”, își amintește istoricul Paul Zahariuc.

Reacția oamenilor era oarecum firescă. După acel decembrie tulbure, se crease o stabilitate politică iluzorie, alimentată în special de alianțe neparafate încă. Comitetul FSN de la Vaslui, înființat ad-hoc printre sticle de votcă și chiștoace de BT, a pus stăpânire pe toată adminstrația locală, răspunzând cu promisiuni la toate solicitările oamenilor „liberi”. În acest context, rezultatul primelor alegeri „libere” nu poate surprinde.

buzatu

Dumitru Buzatu

„Primele alegeri libere din România au fost desfășurate într-un moment extrem de complicat, în care faptele și valorile din fosta ordine erau contestate, iar ceea ce urma să se întâmple era o nebuloasă căreia nimeni nu putea să-i dea contur și al cărei conținut era bazat mai mult pe imaginarul individual sau colectiv al celor care se implicau în schimbarea societății. Bulversarea întregului sistem de relații economice și sociale, răsturnarea ierarhiilor adminstrative, pluralismul politic, ideile revanșarde se amestecau într-un vălmășag care nu putea fi explicat coerent nici de cei care aveau o pregătire foarte bună în domeniul științelor societății. Cu atât mai puțin această explicație ar fi putut veni de la cetățeanul implicat în fenomen cu sau fără voia sa”, întărește Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui.

 Ce-am făcut cu libertatea?

iliescu 2 În vreme ce unii vasluieni au înțeles libertatea de exprimare în sensul ei propriu, alții au dat dovadă de ceva mai mult spirit practic. Căderea comunismului nu a deschis numai gurile ferecate, ci și mari oportunități economice. Fără o legislație bine pusă la punct, România devenise un paradis fiscal pentru cei care au avut curaj să-și investească economiile în produse de speculă. Mulți dintre baronii de carton ai Vasluiului au realizat prima sută de mii chiar în acele vremuri, iar acum au adevărate imperii financiare.

Era epoca bișniței, dar și a marilor afaceri. Înteprinderile au fost devalizate sistematic. Muncitorii furau cu sacoșa tot ce se putea, iar cei mari cu camioanele. Totul, în numele libertății…

mihalachi

Vasile Mihalachi

„Atmosfera era aceea a unui popor care a scăpat dintr-un lagăr… Un lagăr care se referea la lipsa de libertate, imposibilitatea comuncării propriilor opinii, imposibilitatea ieșirii în străinătate și chiar a discuțiilor despre ce se întâmplă în străinătate. Primele zvâc-uri ale acestei libertăți au fost urmările unor gânduri nerostite. Lumea a început să facă și să spună ceea ce dorea demult. Iar atunci, ce gândea, aia făcea. Atunci, oricine a putut să aibă o inițiativă în propriul folos, nu neapărat al statului. În mintea noastră, atunci nu existau și părți rele ale libertății”, e de părere Vasile Mihalchi, vicepreșdinte al Consiliului Județean Vaslui și exponent al adminstrației locale din 1992.

Și iată că a avut părți rele. Devalizarea industriei este una dintre cele elocvente expresii ale modului în care a fost înțeleasă libertatea. Creșterea șomajului și, implicit a nivelului sărăciei, este o altă consecință directă. Când muncitorii și-au dus strungul la fier vechi bucată cu bucată, în numele libertății, nu s-au gândit nicio secundă că într-o zi nu vor mai avea pe ce lucra. Apoi, la picajul liber al industriei a contribuit și un alt factor important: lipsa comenzilor. Până la căderea comunismului, asigurarea comenzilor pentru fabricile și uzinele românești cădea în sarcina unei structuri centrale. Odată cu schimbarea regimului, nimeni nu a mai ținut cont de acest aspect, iar directorii de înteprinderi s-au trezit pe cont propriu, incapabili să conceapă strategii de marketing în lipsa organului partidului. De aici până la primele disponibilizări colective nu a mai fost decât un pas de furnică.

Un alt reprezentant al adminstrației județene, Corneliu Bichineț (de asemenea vicepreședinte al Consiliului Județean și de asemenea om cu state vechi la cârma județului), aprobă ideea jafului economic din anii 1990, dar e de părere că lipsa marilor întreprinderi se compensează prin apariția micilor întreprinzători.

bichinet1

Corneliu Bichineț

„Un sfert de secol s-a stins peste noi și, dacă în 1990, Vasluiul, Bârladul, Hușul, Negreștiul, Murgeniul și Fălciul se puteau prezenta ca localități industriale, cu tradiție mai veche ori mai nouă, astăzi, în localitățile menționate e mai mult decât rău. Au dispărut marile întreprinderi industriale ce grupau și cooptau forța de muncă a zeci de mii de oameni, dar au apărut firme noi ale unor oameni cu inițiativă, care ze zbat în greutăți uriașe, însă rezistă. Îi felicit pe toți acei înteprinzători care au rezistat vremurilor și au 10, 15, 50, 100 sau 200 de angajați. Merită evidențiați conjudețenii noștri, care țin la lucru 1.000, 2.000 de oameni”, spune Bichineț.

Statistica șomajului la nivel județean demonstrează însă că micii înteprinzători nu pot compensa dispariția marilor fabrici. Dar într-adevăr antreprenorii vasluieni – în special cei care nu au contracte cu statul ori cu autoritățile locale – merită apreciați pentru lupta pe care o duc zilnic cu politica fiscală întocmită de o mână de oameni care parcă încearcă să recupereze în numele statului ceea ce tot ei au furat și cu sistemul bancar comercial, nimic altceva decât un cămătar legal sub umbrela acelorași oameni.

 Stăpânii agriculturii

 Un alt bun de preț al Vasluiului, bazinul agricol, a fost distrus sistematic. După căderea comunismului și instaurarea așa-zisei democrații, prima inițiativă legislativă a noii orânduiri a fost desființarea gospodăriilor comunale și împroprietărirea țăranilor. Acest demers avea să-i asigure lui Ion Iliescu încă un mandat din partea celor și-au primit pâmântul înapoi, însă a fost primul pas spre devalizarea agriculturii. La puțin timp după ce au fost împroprietăriți, mulți dintre oamenii „liberi” au constat că nu pot face agricultură cu plugul tras de boi și cu sapa. Mii de hectare de pământ au rămas pârloagă, creindu-se, astfel, oportunități pentru băieții deștepți. S-au cumpărat hectare întregi cu o nimica toată, s-au luat terenuri în arendă cu o cotă nesemnificativă și cu o lipsă totală de control a arendatorului. Cu toate acestea, mai există oameni care sunt convinși că agricultura funcționează.

Cândva un județ cu un potențial agricol important, Vasluiul se împarte acum între pământul marilor jucători și pârloagele „frumoaselor satului”

Cândva un județ cu un potențial agricol important, Vasluiul se împarte acum între pământul marilor jucători și pârloagele „frumoaselor satului”

„În acest răstimp, ca o salvare, agricultura s-a dezvoltat bine la noi în județ, fiind peste 100 de fermieri care lucrează de la 500 de hectare, până la 30.000 de hectare, Adrian Porumboiu fiind perla coroanei în acest sens. S-au dezvoltat, de asemenea, ramuri comerciale: hoteluri, moteluri, spații de agrement și depozite en-gross, chiar și în unele centre de comună. Serviciile au înregistrat progrese, însă acesta este un efect al capacității înteprinzătorilor, nu al sprijinului legislativ și al statului. Am trăit destui ani și înainte de Revoluție. Ceea ce prezint eu aici nu este o situație roz, ci o realitate crudă, care durează. Destui țărani lucrează cu plugul. Carul cu boi și caii țin locul tractoarelor, iar frumoasele satului prășesc de dimineața până seara”, e de părere Corneliu Bichineț.

În realitate, pe ogoarele Vasluiului nu prea mai pot fi văzute frumoasele satului. Într-o proporție îngrijorătoare, tineretul a plecat să-și caute norocul în alte țări. Cu atât mai mult cu cât are libertate de circulație în Uniunea Europeană, în detrimentul dreptului la un trai decent în propria țară, garantat prin însăși Constituția României! Altminteri, agricultura românească se învârte între samsari și offshore-uri, nicidecum între jugul boilor și sapa frumoaselor satului. Acestea din urmă, or fi dând cu sapa, dar prin serele italienești ori prin căpșunii Spaniei.

 Alte alegeri „libere”, aceiași câștigători, aceeași sărăcie

 alegeri 1990La alegerile din locale și parlamentare din 1992, FSN a primat, de asemenea, în preferințele vasluienilor, peste 80% dintre cei prezenți la urne optând pentru candidații propuși de această formațiune. La fel și la cele din 1996, când denumirea partidului s-a schimbat, însă oamenii au rămas aceeași. Istoria s-a repetat și în 2000. Au urmat alegerile din 2004, apoi cele din 2008 și 2012. Șase tururi de scrutin, aceleași preferințe și (aproape) aceeași candidați. Tripleta Buzatu-Bichineț-Mihalachi se rotește la conducerea județului de ani buni, grație preferințelor de stânga ale electoratului vasluian.

La toate alegerile „libere” de până acum, Vasluiul a fost în topul județelor din punct de vedere al procentelor obținute de partidele de stânga, alături de Teleorman, Botoșani și Mehedinți.

Paradoxal – sau nu! – aceleași județe se regăsesc și în topul național al sărăciei, într-o ordine aproape identică cu cea din topul preferințelor electorale. Cum se justifică acest fapt?

„Stânga a avut succes în zonele sărace ale României, pentru că acolo oamenii sunt mai expuși necazurilor decât oriunde în altă parte. Sunt votanți care realizează cu mare atenție cine sunt cei care se prezintă în fața lor și-i votează pe cei care sunt capabili să facă ceva pentru marea masă a poplației din zona respectivă. Sărăcia nu este o moștenire a social-democrației, ci a ordinii capitaliste de dinainte de al Doilea Război Mondial și chiar de Primul Război Mondial. Astăzi, când am depășit demult acest lucru, rareori și de regulă când sunt social-democrații la putere, este reluată, prin intermediul diferitelor proiecte această tendință de modernizare a zonei, fără însă a se găsi soluții pentru dezvoltarea unor capacități productive care să funcționeze pe termen lung și să asigure locuri de muncă și venituri”, e de părere Dumitru Buzatu.

Vasile Mihalachi, în schimb, e de părere că sărăcia nu are nimic de a face cu preferințele electorale, ci cu mentalitatea vasluienilor legată de muncă.

„Concepția despre muncă este foarte importantă. La noi se merge pe principiul că dacă sunt profesor fac numai profesorat, dacă sunt strungar fac numai strungărie… Dar trebuie să ne adaptăm sistemului de viață. Sunt atâtea cursuri care se fac acum… Ca munca nu e plătită corespunzător, este altceva. Dar ei, oamenii, trebuie să priceapă că trebuie să fie policalificați și că trebuie să exploateze ceea ce au”, spune Mihalachi.

În realitate, sărăcia este doar un factor de control al maselor, folosit în special de sistemele politice de stânga.

Există oameni oameni care, imediat după Revoluție, s-au instalat în funcții tot la recomandarea FSN, și nu au mai părăsit scaunele decât pentru ultimul drum. Acesta este cazul lui Emil Cojocaru, deputat de Vaslui FSN, fost director la Întreprinderea Antepriză de Construcții Montaj Vaslui. După 1990, a fost deputat până în anii 2000, când a încetat din viață. La fel și Georgică Alexandrache, fost profesor de socialism științific și economie politică. A fost, de asemenea, deputat de Vaslui până aproape de clipa când a trecut la cele veșnice.

Cât de liberi suntem?

 După 25 de ani de democrație, de vot liber, dat fiind contextul economico-social actual, oare cât de liberi mai suntem acum? Dincolo de libertatea de exprimare, care se menține în continuare la nivel de concept, cât de libere ne sunt alegerile în realitate?

Dumitru Buzatu, spre exemplu, este de părere că încă suntem departe de acea libertate garantată de stabilitatea politică.

de-craciun ne am luat portia de libertate„Brucan a făcut o afirmație care a șocat multă lume, dar care însă era bazată pe o experiență istorică, reală. Iar în contextul despre care vorbim, astăzi putem aprecia că era prea optimistă și, dacă e să fim realiști, trebuie să remarcăm că, ordinea socială, oricâte tare ar avea, nu poate fi schimbată precum o cămașă, o mașină ori o schemă funcțională. Sunt milioane de indivizi care au dorințele lor, frustrările lor, posibilitățile lor… Sunt mii și mii de relații, instituții, fenomene sociale și multe alte lucruri care se întepătrund în momentul în care încep schimbările unei ordini sociale. În mod practic, trebuie schimbat statul respectiv, sistemul de legi, instituțiile… Trebuie schimbate valorile care orientează activitatea oamenilor, trebuie să se schimbe mentalitățile oamenilor. Atât de mare este acest ghem complex de lucruri care trebuie schimbate, încât nicio minte omenească nu poate să-i traseze un drum rațional pe termen lung, de la care societatea ar trebui să nu se abată. În consecință, noua ordine rezultată ca urmare a Revoluției, a prins și momentul primelor alegeri libere, la care am înregistrat atunci o participare exemplară, exprimând, de fapt, o dorință imperativă de a lichida trecutul”, a mai spus Buzatu.

Altfel spus, libertatea noastră se rezumă la dorința de a mai trăi și mâine, lăsând uitării tarele de azi. Fără un scop precis, fără un plan pe termen lung.

„Nu numai poporul român a trecut prin așa ceva, ci și alte popoare. Că unora le-a trebuit mai mult timp să-și dea seama ce e de făcut și altora mai puțin, asta e altă discuție. Consider că acum, în România, cine gândește în folosul său, dar și al țării, știe ce are de făcut”, e de părere Vasile Mihalachi.

Așadar, din punct de vedere individual, suntem cu toții liberi. Cu condiția de a gândi. Dar oare acest lucru ne este permis tuturor?

O viziune ceva mai sinceră are însă Corneliu Bichineț: „Alegerile sunt libere numai în cabină, când ești tu cu conștiința ta. Dar când nu ai niciun ban în buzunar, când nu ai de mâncare acasă, ce sens are să vorbim de libertatea alegerilor? Fiecare își negociază votul, fiind aproape o mascaradă generală”.

Sinceritatea debordantă a vicelui de la CJ dă de pământ cu toate eforturile celor care chiar s-au bătut pentru libertate. Bine măcar că eroii nu mor niciodată. Păcat, însă, că se răsucesc în morminte!

Cine va fi primarul Bârladului? – Prea mare căciula de primar pentru Bunea?

de Simona MIHĂILĂ

În ciuda declarațiilor deputatului Adrian Solomon, președintele PSD Barlad, care susține că viceprimarul Marin Bunea nu va fi schimbat din funcție și că va prelua interimatul la conducerea Bârladului, șeful său de partid, Dumitru Buzatu, lansează o ipoteză neașteptată: “Poate că Bunea nu vrea!” Buzatu dă astfel de înteles ca “refuzul” lui Marin Bunea ar putea crea o stare de “necesitate” în sânul partidului, fapt care ar impune numirea unui alt viceprimar care să devină primar interimar. Aboslut onorabil pentru toata lumea!

Deși vor să pară că vorbesc aceeași limbă, declarațiile liderilor pesediști din județul Vaslui referitoare la viitorul primar al Bârladului, după retragerea lui Constantin Constantinescu din această funcție, se bat cap în cap.
Fotoliul de primar, ce va deveni în curând “disponibil”, pare a fi prilej de contre între liderii PSD. Deși mulți afirmă că demisia lui Constantinescu era un subiect despre care se vorbea de mai mult timp, pesediștii mimează cu dificultate relaxarea. Declarațiile oficiale nu reușesc să mascheze faptul că situația a produs confuzie și că se anunță tot mai tensionată.
Vineri, chiar în ziua în care primarul Constantin Constantinescu a declarat pentru Est News că intenționează să demisioneze, Dumitru Buzatu, președintele organizației județene, le-a spus redactorilor noștri: „Ne vom consulta în partid și vom găsi un înlocuitor pentru domnul Constantinescu, până la alte alegeri. Chiar dacă legea spune că viceprimarul în funcție este cel care preia atribuțiile, nu spune și că viceprimarul este bătut în cuie. Nu e obligatoriu”.

Adrian Solomon, președintele PSD Bârlad, l-a contrazis: „Eu zic că este obligatoriu. Nu avem niciun motiv să schimbăm viceprimarul”.
Ieri, contactați din nou de catre reporterii noștri, cei doi lideri au susținut sus și tare că lucrurile sunt cât se poate de așezate în sânul partidului, ba chiar i-au acuzat pe jurnaliști că distorsionează “realitatea”.
“Nu mai băgați spaima în Bunea (viceprimarul Marin Bunea – n.r.). El rămâne viceprimar, nu-i ia nimeni locul. Sursele mai depărtate sau mai apropiate de PSD sunt false. Eu sunt sursa cea mai veridică. În eventualitatea în care primarul Constantinescu va pleca, Bunea va prelua interimatul”, a declarat Adrian Solomon.
În timp ce deputatul a zugrăvit situația ca pe una mai mult decât limpede, Buzatu nu-l vede primar pe Bunea, cu una cu doua. El spune că această problemă va fi discutată mai întâi în partid: “Dacă organizația va propune o treabă și noi vom considera că nu e bună, atunci ne vom gândi la altceva. E adevărat că am spus că nu e bătut în cuie, că nu e obligatoriu să fie Bunea, dar nici nu e obligatoriu să nu fie el. Decizia se va lua în partid. Dar decizia se va lua în funcție de necesitate. Dacă există necesitatea să schimbăm pe vice îl vom schimba, dacă nu, va rămâne el”.
Întrebat cum s-ar putea traduce termenul de “necesitate” în acest caz, șeful pesediștilor din județul Vaslui a lansat o nouă ipoteză, absolut onorabilă pentru toată lumea: “Poate că Bunea spune că nu vrea. Îl putem numi cu forța? Va trebui mai întâi să-l întrebăm, nu?”.
Reporterii noștri au îndrăznit să încerce marea cu degetul, întrebându-l pe viceprimarul Marin Bunea dacă se simte pregătit să preia interimatul la conducerea Bârladului. Așa cum ne-am așteptat, față de noi viceprimarul a preferat să se abțină în a declanșa “starea de necesitate”: “Nu pot să comentez nimic până când demisia nu va avea loc, dacă va avea loc”.

Lansarea candidaților PSD-UNPR-PC pentru PE: „O Românie puternică, într-o Europă unită”

„Am mobilizat organizațiile din teritoriu și ne-am propus un scor de 50 la sută plus unu pe 25 mai”, a declarat președintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu.

Lansarea candidaților PSDUNPR-PC la alegerile europarlamentare a avut loc sâmbătă, la Romexpo, în prezența a peste 10.000 de delegați din toată țara și a unor invitați de peste hotare, în frunte cu Martin Schulz, președintele Parlamentului European (PE).

Potrivit social-democraților vasluieni, prezenți în număr mare la București, alegerile europarlamentare din 25 mai reprezintă pentru România “o șansă de a ne câștiga respectul ca națiune”, participanții exprimându-și convingerea că “putem fi noi înșine modele pentru alții, nu doar studii de caz”. Reprezentanții PSD au ținut să amintească faptul că au câștigat alături de partenerii lor alegerile locale și parlamentare din 2012. Miza alegerilor europene este, potrivit pesediștilor, “extraordinară pentru echilibrul mondial”.

În discursul său, Victor Ponta, liderul național al PSD, s-a referit și la alegerile prezidențiale din toamnă. El a recunoscut că se va afla în prima linie a bătăliei pentru cucerirea Palatului Cotroceni, dar că va candida doar dacă membrii PSD, UNPR și PC îi vor cere.

”Noi vom susține la prezidențiale candidatul pe care partidul îl va desemna și vom face ce ne stă în puteri pentru a câștiga alegerile. Deocamdată însă, prioritatea noastră sunt alegerile europarlamentare. Am mobilizat organizațiile din teritoriu și ne-am propus un scor de 50 la sută plus unu pe 25 mai”, a declarat președintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu.

Social-democrații mai afirmă că “2014 va fi anul stângii în Europa și anul schimbării în România, anul victoriei. Întâlnirea noastră nu este numai o lansare a candidaților, ci este un angajament ferm al nostru că ne dorim o Românie puternică, într-o Europă unită. România are cultură, are valori despre care merită să vorbim și aici în țara, dar și în afara țării. România are oameni corecți, cinstiți și profesioniști pentru care merită să luptăm în fiecare zi. (…) Proiectele Guvernului Victor Ponta sunt ambițioase și de aceea trebuie să beneficieze de sprijin în plan extern. Noi nu vrem sprijin pentru liderii noștri, ci vrem sprijin pentru toată România pentru ca România să fie mai puternică în Europa”.

Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, invitat la lansarea candidaților, a spus că nu va accepta niciodată ideea că există cetățeni europeni de rangul unu și doi.

USL, pe năsălie? Ruptură la Vaslui

Semnele scindării Uniunii Social-Liberale sunt foarte clare și la nivelul organizațiilor județene ale PSD și PNL. Dacă Florin Ciurariu, șeful liberalilor, cere “respect reciproc” și “îndeplinirea condiților”, Dumitru Buzatu, liderul pesediștilor, susține că partidul său poate găsi și alte formule de guvernare.
Criza prelungită din interiorul USL este văzută diferențiat în județul Vaslui, prin reprezentanții la vârf ai PSD și PNL. Florin Ciurariu, liderul Filialei Teritoriale a PNL Vaslui, pretinde “respect reciproc”, în timp ce Dumitru Buzatu, președintele Organizației Județene a PSD Vaslui, crede că se pot găsi formule de guvernare și în afara USL.
«Nu există decât o singură rezolvare din punctul de vedere al PNL: să fie îndeplinite condițiile cerute la Biroul Politic Național», a declarat Ciurariu cu referire la numirea lui Klaus Iohannis, primarul Sibiului, ca ministru de interne și vicepremier.
De cealaltă parte, conștient fiind că PSD este capabil să asigure o majoritate, chiar dacă fragilă, în ambele camere, ca și în Consiliul Județean pe care îl conduce, Dumitru Buzatu spune că se poate și altfel: «S-ar putea rezolva prin negocieri intense, foarte serioase, fără condiționări prealabile. O ieșire oricum va fi. Singura problemă reală este dacă va funcționa USL sau vom găsi o altă formulă de guvernare. Nu există niciun fel de necesitate obiectivă ca USL să continue să guverneze».

Cristian Pătrașcu

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: