Home / Tag Archives: caini

Tag Archives: caini

Cum a reapărut după articolul din Est News cățelușa pierdută în padocul public din Bârlad

Minune mare! Bârlădeanca din Cotu Negru care și-a căutat în zadar cățelușa la două zile după capturare, la padocul public, a avut surpriza să o găsească după zece zile, culmea, în același padoc. Deși spune că a căutat-o insistent joi, 10 octombrie, nu a găsit-o nicăieri în padocul public. De aceea a cerut să vadă și câinii din padocul Asociației „Seelen für Seelchen”, dar cei de acolo i-au spus că nu cazează câinii strânși de Asociația „Sprijină câinii”, cu care Primăria a încheiat contract.

Vineri, bârlădeanca ce îngrijea cățelușa maidaneză de mai mulți ani a avut parte de o mare surpriză când, la ușa cuștii padocului, a văzut patrupedul roșcat venind spre ea, dând din coadă și gudurându-se. E convinsă că Fetița nu a fost găzduită în tot acest timp în padocul public din Bârlad, dar este mulțumită că este în viață și că o va putea da în adopție.

Fericită, bârlădeanca a contactat reporterul Est News pentru a-i spune că și-a găsit cățelușa, în sfârșit, mulțumindu-i pentru faptul că în urma articolului publicat, problema ei a fost rezolvată.

Femeia, disperată, apelase la cotidianul nostru în încercarea de a afla unde ajuns cățelușa după două zile de la capturare. Timp de opt zile, femeia a ținut în permanență legătura cu Primăria, insistând la angajata de la Gospodărie Comunală care monitorizează activitatea padocului public să-i întrebe pe cei de la Asociația „Sprijină câinii” dacă nu cumva i-au găsit cățelușa. Nu a primit nici un răspuns favorabil până vineri, 18 octombrie, când a fost invitată să meargă cu mașina Primăriei la padocul public. Împreună cu ea au mers angajata de la Gospodărie Comunală și Adrian Arnăutu, purtătorul de cuvânt al Primăriei.

„A urcat în mașină și un domn care mi-a spus că este ziarist de 17 ani și că merge cu mine pentru a încerca să rezolve problema. Nu mi-a spus nimic. Nici că au găsit-o pe Fetița, nici că nu. Mi-a cerut să mă legitimez, după care am avut un dialog în care am încercat să fiu cât mai politicoasă, răspunzându-i strict la subiect. M-a întrebat cum de am ajuns la ziar și i-am răspuns că m-am dus din disperare. A ținut să-mi spună că în articol ar fi fost niște inexactități și am spus că e posibil ca, din cauza agitației în care mă aflam, să fi făcut declarații imprecise, dar nu mincinoase”, ne-a declarat bârlădeanca.

Femeia, care este un om educat, plimbat prin lume și cu mult bun simț, nu a dorit să comenteze prea mult în fața reprezentantului Primăriei, pentru că ceea ce își dorea din suflet era ca adevărul să iasă la iveală.

„Ajunsă la padoc, cei de acolo m-au întâmpinat cu multă amabilitate și m-au dus către o cușcă, iar în timp ce vorbeam, cățelușa Fetița mi-a auzit glasul și a venit spre mine. Angajații padocului mi-au spus că tot timpul cățelușa a fost acolo, numai că nu am văzut-o eu când am venit să o revendic. Sincer, nu am ripostat în nici un fel. Când am venit la padoc, pe 10 octombrie, am strigat-o, dar nu a apărut, semn că nu era acolo. Nu sunt chiar bătrână, sunt lucidă, văd destul de bine și pot declara că în nicio cușcă a padocului nu am găsit-o pe Fetița în acea zi de joi, 10 octombrie. Le-am mulțumit celor de la padoc că au găsit-o și le-am spus că voi veni luni, 21 octombrie, sau marți, 22 octombrie, pentru a lua cățelușa, deoarece mașina mea este în service. Foarte amabil, domnul de la Primărie s-a oferit să mă ducă acasă cu mașina, dar am refuzat și am coborât în centru”, a mai precizat bârlădeanca.

Surse de încredere ne-au declarat că acea cățelușă roșcată nu a putut fi găsită în adăpostul public după capturare deoarece, cel mai probabil, fusese mutată în adăpostul de la Bălteni, de care se ocupă același ONG, „Sprijină câinii”, al familiei Păun.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei a sfătuit-o pe stăpâna cățelușei să nu mai aibă încredere în presă, ci doar în autoritatea locală

Stăpâna Fetiței a reușit să-și găsească patrupedul pentru că a avut inspirația să apeleze la presă, lucru deloc pe placul reprezentanților Primăriei. Purtătorul de cuvânt Adrian Arnăutu i-a spus femeii că trebuie să aibă încredere în autorități și nu în presă. Când i-a inspirat încredere reprezentantul Primăriei, oare? Atunci când purtătorul de cuvânt a „rezolvat” cazul care afecta imaginea edilului, sau atunci când, în calitate de ziarist cu 17 ani de experiență, a fotografiat-o pe doamna ce-și căuta cățelușa și a postat-o pe pagina Primăriei de pe o rețea de socializare, fără să-i ceară acordul?

Din dorința de a spăla păcatele ONG-ului căruia i s-a concesionat Serviciul Public de Gestionare a Câinilor fără Stăpân și implicit ale Primăriei, Biroul de Presă al instituției a postat pe pagina acesteia o „Informare publică” pe 19 octombrie, cu titlul „S-a găsit Fetița… care nu dispăruse!”. Informarea a apărut la scurt timp după ce bârlădeanca a anunțat reporterul Est News că s-a găsit cățelușa. În comunicatul Primăriei se menționează că, niciun moment, cățelușa nu a plecat din cușca padocului public, unde a fost cazată încă din clipa în care a fost capturată. Se menționează, de asemenea, că „autointitulata proprietară nu o văzuse atunci când a căutat-o. De fapt, femeia a recunoscut că s-a uitat superficial prin padocuri”. Această precizare din comunicat este în totală contradicție cu declarația femeii, făcută reporterului Est News, o dovadă în plus că reprezentanții Primăriei mint fără nicio jenă. Dacă Primăria ar fi acceptat ca la padocul public să fie achiziționate și montate camere de luat vederi, pe cheltuiala Asociației „Ultima speranță la viață”, lucrurile ar fi fost transparente și nu ar mai fi existat suspiciuni privind activitatea desfășurată la padocul public.

Primarul Boroș, prin Biroul de Presă, preferă să emită comunicate în care să prezinte lucrurile într-o lumină favorabilă lui, fiindu-i mult mai incomod să răspundă întrebărilor ziariștilor Est News, adresate în repetate rânduri, inclusiv prin adrese scrise, în baza Legii 544/2001. Redacția Est News nu a primit nici un răspuns la nenumăratele adrese făcute, ultima fiind înregistrată pe 13 septembrie, anul curent. Cu aceeași sfidare, care încalcă legea, sunt tratate instituțiile dar și cetățenii municipiului care nu au primit niciodată răspuns la cererile formulate către Primărie.

Bârlădenii au început să-și dea seama că lucrurile sunt foarte complicate în privința padocului public și se întreabă care sunt motivele pentru care primarul ascunde neregulile ce se petrec acolo și de ce nu luptă pentru respectarea legii, atâta vreme cât din bugetul local, nu din banii dumnealui, se duc sume importante către acel ONG. (Mihaela NICULESCU)

Primul târg de câini de la Bârlad și-a întâmpinat participanții din Germania cu lacătul pe ușă. Explicația organizatorilor: ”A plouat”

Târgul de câini de la Bârlad, anunțat de Asociația „Sprijină câinii” (firma agreată de autoritățile locale să gestioneze problema câinilor fără stăpân), pentru ziua de 6 octombrie, nu a mai avut loc. Asta, deși era un eveniment prin care adopțiile ce ar fi putut fi făcute ar fi salvat de la moarte zeci de câini ce urmează să fie eutanasiați.

Două reprezentante ale Asociației „Seelen für Seelchen”, venite special din Germania, au avut parte de o surpriză cât se poate de neplăcută. Nu numai că nu au găsit nici un reprezentant al organizatorilor la primul târg de adopții a câinilor fără stăpân din Bârlad, dar au fost întâmpinate cu un mare lacăt pe ușa adăpostului public. Reprezentantele ONG-ului german au fost anunțate prin mesaj privat despre „târgul de câini”, programat pentru ziua de duminică, 6 octombrie, dar au constatat că au luat o mare țeapă.

Reprezentanții Asociației „Sprijină Câinii” au încercat să se scuze invocând printre altele că târgul nu a mai avut loc din cauza vremii. De parcă iubitorii de animale care doreau să adopte un câine s-ar fi speriat de câțiva stropi de ploaie. Atitudinea ONG-ului plătit de Primărie cu bani grei pentru gestionarea câinilor comunitari (inclusiv pentru înlesnirea adopțiilor) este incalificabilă. Persoanele din Germania plătesc lunar adăpostului public din Bârlad 5.000 lei, adică 35 de euro pentru fiecare dintre cei 40 de câini adoptați la distanță.

În urmă cu câteva săptămâni, Asociația „Sprijină Câinii” posta într-o frenezie pe Facebook despre faptul că 49 de câini, găzduiți de multe săptămâni în adăpostul public, vor fi eutanasiați dacă nu vor fi adoptați.

Două ONG-uri care activează la Bârlad pentru protecția animalelor („Seelen für Seelchen”, cea care s-a prezentat și la târg, precum și ”Ultima speranță la Viață”) au reușit să dea spre adopție câteva zeci de câini, salvându-i de la moarte. Fără a avea suportul municipalității bârlădene, așa cum se întâmplă cu Asociația „Sprijină Câinii”. Conform caietului de sarcini al licitației în care „Sprijină Câinii” a ieșit câștigătoare, asociația trebuie să se preocupe permanent de activitatea de publicitate a câinilor, să-i pozeze și să organizeze târguri de adopție, pentru ca tot mai multe patrupede să își găsească un stăpân.

Din păcate, acest ONG nu pare preocupat de salvarea câinilor de la moarte, ci mai degrabă de eutanasierea acestora, care le aduce și bani mai mulți și care, la urma urmei, e legală, după două săptămâni de găzduire în adăpost a câinilor.

Ion Păun, vicepreședintele Asociației „Sprijină Câinii”, declara luna trecută pentru Est News că eutanasierea este un act medical. Da, dar conform legii ea trebuie realizată în ultimă instanță, după ce au fost epuizate toate metodele de dare în adopție.

În plus, substanța folosită la eutanasiere, cea acceptată de lege, este T 61 și nu sulfat de magneziu, substanță care produce animalelor hemoragii interne masive și dureri chinuitoare înainte de moarte. Reprezentanții celor două ONG-uri din Bârlad care luptă pentru drepturile animalelor au dubii asupra faptului că la adăpostul public din Bârlad eutanasierea se va face cu T 61. După cum au dubii că în timpul weekend-ului câinii sunt hrăniți. Surse credibile, care doresc să-și păstreze anonimatul, au declarat reprezentanților celor două ONG-uri că duminică, de exemplu, nu a venit nimeni să hrănească patrupedele din adăpost.

Primăria, cea care a concesionat Serviciul Public de Gestionare a Câinilor fără Stăpân Asociației „Sprijină Câinii”, ar trebui să monitorizeze mai atent felul în care ONG-ul respectiv se achită de obligațiile prevăzute în caietul de sarcini. Dar, cum ar putea Dumitru Boroș să-l deranjeze pe Ion Păun, coleg de partid, membru cu state vechi în PNL Vaslui?

Acum două luni, edilul Bârladului a încercat să-i ofere un container foarte scump, ce urma să fie plătit din banii bârlădenilor. Containerul a fost introdus pe lista achizițiilor, printre băncuțe și copăcei, iar consilierii locali au votat proiectul în care figura și cumpărarea pe banii Primăriei a unui container de 900.000 de lei. Prefectura Vaslui nu a validat proiectul, considerând ilegală achiziționarea acelui container. Asociația „Sprijină Câinii” este obligată, conform caietului de sarcini, să achiziționeze cu bani proprii un container prevăzut cu vestiare și cu toată dotarea necesară activității de sterilizare. (Mihaela NICULESCU)

Primăria Bârlad rămâne fermă pe poziție! Nu sprijină nici acum, în al doisprezecelea ceas, campania de sterilizare a câinilor cu stăpân!

Deși rezolvarea problemei câinilor comunitari din Bârlad a fost una dintre promisiunile principale ale lui Dumitru Boroș în campania din 2016, după trei ani de mandat câinii sunt în număr și mai mare pe străzi. Asta, pentru că edilul nu a ținut cont de propunerile unor ONG-uri bârlădene care se ocupă cu protecția animalelor, ca reprezentanții Primăriei și ai Poliției Locale să meargă din casă în casă pentru a-i convinge pe bârlădeni să-și sterilizeze gratuit câinii.

Sătulă de această lipsă de interes a autorităților și de lipsa de comunicare cu primarul, Geta Grasu, vicepreședinta Asociației „Ultima speranță la viață”, s-a prezentat în ședința de Consiliu Local de săptămâna trecută, pentru a încerca să trezească, din adormire, legislativul local. Din păcate, aproape că nici nu a fost ascultată, consilierii fiind de-a dreptul plictisiți de acest subiect. După ce a lăsat-o să-și țină discursul, deloc interesant pentru auditoriu, primarul Dumitru Boroș a dat din cap și .. cam atât.

„Cred că nici un consilier nu a ascultat ceea ce am încercat eu să le spun spre finalul ședinței de Consiliu. Cred că niciunul nu ar ști să-mi spună ce am vorbit atunci în legătură cu necesitatea sterilizării câinilor cu stăpân. De fapt, luni, 30 septembrie, am vrut să am o discuție cu primarul, dar acesta nu a fost disponibil, promițându-mi însă că mă va suna mai târziu, lucru care nu s-a mai întâmplat. Am venit la ora 15 la ședința de Consiliu, pentru a mă adresa public și dumnealui și consilierilor. Am constatat o lipsă totală de interes. M-au trimis să strâng câinii de pe stradă, că sunt mulți, deși ONG-ul meu nu se ocupă cu așa ceva, ci un altul, care a câștigat concesiunea Serviciului public de gestionare a câinilor fără stăpân din Bârlad. Eu i-am rugat să mă sprijine pentru a aduce la ambulanța asociației noastre cățelele cu stăpân, pentru a putea fi sterilizate gratuit. Le-am explicat că sunt câini mulți pe stradă în perioadele de împerechere, când la o cățea se strânge o haită de câini veniți de la un kilometru și jumătate. În paralel cu strângerea câinilor de către ONG-ul desemnat de Primărie, este importantă, poate mult mai mult, sterilizarea cățelelor. Nu știu dacă au înțeles și dacă vor face ceva. Pot să le mai spun doar că Asociația <<Ultima speranță la viață>> a sterilizat aproape trei mii de câini.”, ne-a declarat Geta Grasu.

Aceasta și-a manifestat neîncrederea vizavi de respectarea caietului de sarcini de către ONG-ul „Sprijină câinii”, cel care își desfășoară activitatea la padocul public din Bârlad. Obligația acestui ONG, plătit de Primărie cu 1.800.000 de lei în cei trei ani de concesiune, este de a steriliza lunar 100 de câini și să captureze tot atâția.

„Nu vreau să fiu înțeleasă greșit, dar din monitorizarea noastră, constatăm că în padocul public din Bârlad câinii nu sunt îngrijiți cum trebuie. Sâmbăta și duminica, se pare că sunt lăsați singuri, uneori fără apă și mâncare suficientă. Am făcut o adresă către Primărie, în urmă cu trei luni, prin care ceream aprobare pentru montarea unor camere de luat vederi, pe cheltuiala asociației noastre, adresă pe care am trimis-o și Asociației <<Sprijină câinii>>. Acest ONG ne-a răspuns în mai puțin de 30 de zile că cea care hotărăște este Primăria. Vineri, am primit răspuns și de la Primărie, după trei luni, ce-i drept, prin care ni s-a comunicat că cel care are primul cuvânt este ONG-ul, adică m-au trimis de la Ana la Caiafa, a mai adăugat Geta Grasu.

În timp ce primarul și consilierii manifestă dezinteres față de rezolvarea problemei câinilor comunitari, bârlădenii reclamă ori că sunt agresați de patrupede, ori că animalele sunt abandonate în stradă, unde își găsesc sfârșitul fără să fie vinovate. (Mihaela NICULESCU)

Neglijența unui proprietar de teren de pe Bulevardul Epureanu din Bârlad pune în pericol siguranța a zeci de familii care locuiesc în zonă

Locatarii blocului 4 de pe Bulevardul Epureanu din Bârlad au început să se teamă în ultimele luni de câinii și aurolacii care își fac veacul în spatele blocului.

Pe un teren, proprietate personală, lăsat de izbeliște, bălăriile au crescut foarte înalte și reprezintă o ascunzătoare perfectă pentru câini și persoane dubioase.

„ Îmi este frică să mă prindă noaptea în spatele blocului. Acum se întunecă mai devreme și am început să duc gunoiul până în ora 7 seara. Mi-e teamă de păduricea care s-a înălțat în spatele blocului, pentru că nici nu știi cum te trezești cu cineva care te poate ataca. Vă spun sincer că eu locuiesc la parter și mă tem pentru siguranța mea. Nu de puține ori am văzut câini ieșind în haită din acele bălării, dar și aurolaci. Și oamenii care urcă la deal, prin această zonă, au început să meargă cu teamă din cauza păduricii aflată la câțiva metri de stradă. Aș ruga pe cei din Primărie să vină să curețe zona sau să-l roage pe proprietar să o defrișeze. Noi cei din bloc suntem bătrâni și lipsiți de putere.”, a declarat pentru Est News o locatară a blocului.

Terenul respectiv este unul din sutele de terenuri lăsate în paragină de proprietari, deși există o hotărâre de consiliu votată acum un an, care impune supraimpozitarea terenurilor neîngrijite. Cum ne aflăm în prag de alegeri prezidențiale și oarecum în prag de alegeri locale și parlamentare, cu siguranță că această lege locală va fi pusă în practică, cel mai târziu peste un an și jumătate sau doi.

Și zona ultracentrala a Bârladului a devenit „obiect de muzeu”, întrucât este plină de case vechi, cu curți pline cu verdeață crescută necontrolat.

Strada Hamangiu, cea care face legătura dintre bulevardele Epureanu și Republicii este cel mai elocvent exemplu. Curțile năpădite de verdeață sunt păzite de câini agresivi și atrag atenția trecătorilor care nu-și pot explica de ce autoritatea locală este atât de nepăsătoare. (Mihaela NICULESCU)

Vaccin pe risc propriu! La Spitalul “Beldiman”, protocolul medical nu prevede testarea la antirabic

Nu și-a însușit bine cursurile predate la FEG Bârlad! Asta este concluzia la care au ajuns reprezentanții Spitalului bârlădean, în urma declarațiilor făcute de o cursantă, care și-a manifestat nemulțumirea că nu i s-a făcut testare la vaccinul antirabic.

Femeia mușcată de un câine necunoscut s-a simțit foarte rău după primele doze de vaccin, iar durerile de oase și mușchi au adus-o din nou la secția infecțioase, unde îi fusese administrat vaccinul.

I s-au dat niște pastile, medicii considerând că a făcut o reacție adversă. Declarația cursantei la FEG a inflamat spiritele, iar conducerea unității a reacționat la articolul publicat de Est News, în ediția din 3 septembrie, prin purtătorul de cuvânt.

„Dată fiind gravitatea rabiei și inexistența unui tratament, nu există contraindicații în administrarea vaccinului antirabic. Nu necesită cu strictețe un mod de aplicare, fiecare pacient reprezentând un caz aparte, funcție de gravitatea mușcătorii, locul acesteia, date despre animal. Pacienta în cauză a fost examinată conform protocolului existent în spital, întocmit conform recomandărilor naționale. Pacientei i s-a explicat că vaccinarea este profilactică, în condițiile în care rabia este o boală mortală, a fost evaluată în cazul apariției mialgiilor, acestea fiind fără răsunet biologic sau semne de miozită și i s-a recomandat tratament simptomatic.”, a declarat Angelica Gramaticu, purtătorul de cuvânt al Spitalului „Elena Beldiman”.

Aceasta a mai precizat că protocolul nu include și efectuarea de testare la vaccinări, dar că post-vaccinal pot apărea efecte adverse precum: reacție inflamatorie locală, mialgii, febră, tulburări respiratorii și foarte rar convulsii și encefalopatie. A ținut să sublinieze că anual, la secția de boli infecțioase a Spitalului „Elena Beldiman”, se vaccinează în medie 576 de pacienți, fără reacții adverse la vaccinul antirabic, cu excepția unei singure paciente care a prezentat eritem la locul vaccinării.

Din cele declarate de reprezentanții spitalului, pacienta a înțeles că protocolul nu prevede testarea înaintea vaccinării, dar nu a înțeles de ce medicii nu i-au explicat că pot apărea reacții și, dacă acestea sunt grave, să se prezinte la spital. Nu doar în cazul vaccinului antirabic protocolul nu prevede testarea, ci în cazul tuturor vaccinurilor de pe piață. Medicul Angelica Gramaticu spune că există o serie de medicamente, antibioticele, pentru care protocolul prevede testare înaintea administrării acestora.

Nu puțini pacienți au recunoscut că au primit antibiotice pe cale orală sau injectabile, fără a li se face testare sau fără a fi întrebați dacă sunt alergici la substanțe. Unii, mai conștienți, au cerut expres cadrelor medicale să li se facă testare, deși nu se știau alergici nici la penicilină, nici la alte substanțe din categoria antibioticelor. (Mihaela NICULESCU)

Primarul Boroș va trebui să explice Consiliului Local în baza cărei legi a plătit 700 de lei pentru capturarea unui câine

de Mihaela NICULESCU

După cinci luni în care serviciul de ecarisaj a fost lăsat de izbeliște de municipalitate și după alte două luni în care gestionarea câinilor comunitari a fost încredințată direct unei asociații, ieri, consilierii locali au votat înființarea și delegarea prin concesiune a Serviciului public de gestionare a câinilor fără stăpân din Bârlad.

Până ieri, nu s-a arătat interesat de concesionarea acestui serviciu niciun ONG, în schimb, ieri dimineață, Asociația Pentru Protecția Animalelor Fără Stăpân a trimis o scrisoare către Primărie. În scrisoare, reprezentanții asociației au venit cu câteva propuneri de modificare a caietului de sarcini. Unele au fost luate în calcul de municipalitate, altele nu. A fost întocmit un proces-verbal cu toate amendamentele aduse caietului de sarcini, care a fost prezentat consilierilor în ședința extraordinară. Membrii legislativului local au fost de acord cu aceste modificări și în cele din urmă au aprobat: regulamentul de organizare și funcționare a Serviciului public de gestionare a câinilor fără stăpâni, contractul de delegare prin concesiune a serviciului, precum și caietul de sarcini. Au aprobat în principiu înființarea și delegarea prin concesiune a serviciului respectiv, dar nu fără discuții contradictorii.

Andrei Huiban, consilier PSD, a cerut edilului-șef ca în următoarea ședință să i se prezinte în scris cadrul legal în baza căruia, în luna noiembrie 2018, acest serviciu a fost încredințat direct unei asociații care a încasat de la Primărie 700 de lei pentru fiecare câine capturat. De asemenea, consilierul Andrei Huiban a cerut să i se prezinte defalcat cheltuielile pe care această asociație le-a făcut câtă vreme s-a ocupat de câinii comunitari.

Primarul Dumitru Boroș a ținut să-i precizeze consilierului Andrei Huiban că prelungirea contractului cu Asociația „Seelen für Seelchen” nu s-a mai putut realiza după iunie 2018 întrucât asociația nu a fost de acord cu unele clauze adăugate în contract.

„Am avut două-trei întâlniri cu reprezentanții Asociației <<Seelen für Seelchen>>, care s-a ocupat de capturarea câinilor până în iunie 2018, când a expirat contractul. După această dată, nu am mai putut ajunge la un consens nici în ceea ce privește numărul de câini capturați și nici numărul de câini eliberați din adăpost. Asociația nu a fost de acord ca activitatea să fie supravegheată și de către un reprezentant al Primăriei. Acestea au fost motivele pentru care nu am mai putut prelungi contractul cu asociația și, ulterior, am fost nevoiți să încredințăm direct serviciul unei alte asociații. În privința celor solicitate de dumneavoastră, veți primi toate datele la următoarea ședință”, a replicat primarul Dumitru Boroș.

Autoritățile locale trebuie să se miște repede, ca până la sfârșitul lunii martie să se știe deja ce ONG va concesiona serviciul, în urma licitației. Numărul câinilor fără stăpân a crescut foarte mult în ultimele luni și va fi și mai mare până la sfârșitul lunii martie, când poate fi reluată capturarea câinilor. Este nevoie ca la acea dată ONG-ul desemnat câștigător să înceapă urgent strângerea câinilor.

Bine ați venit în Bȃrlad, cel mai mare parc zoologic cu intrare fără bilet

Faptul că problema cȃinilor comunitari dă, de ani buni, multe bătăi de cap administrației locale, nu mai e o noutate pentru nimeni, însă bȃrlădenii sunt invadați pe zi ce trece de patrupede fără stăpȃn! Oriunde te uiți, la orice oră, în traficul stradal auto și pietonal apare ca de nicăieri și cȃte un personaj îmblănit. Cum comportamentul animalelor nu poate fi anticipat, oricȃt de blȃnde ar părea exemplarele din Bȃrlad, orașul care pare să aspire la titlul de ”Cea mai mare grădină zoologică în aer liber din Moldova”, siguranța oamenilor, indiferent de vȃrstă, e în pericol.

Fie că e zi de sărbătoare, fie că e o zi banală, în Bȃrlad, cea mai obișnuită prezență pe străzi nu e cea umană, bipedă, ci aceea a patrupedelor. Cȃini, pisici, șoareci și șobolani – cu toții par să trăiască într-o simbioză perfectă, pe care nici măcar administrația locală nu vrea și nu poate să o strice.

În haite atȃt de mari încȃt bȃrlădenii nu le mai pot ține minte numărul, cȃini vagabonzi de toate mărimile circulă liberi și nestingheriți, și își etalează caracteristicile rasei în căutare de hrană. Orașul le aparține, astfel că, în drumurile lor fără țintă, adulmecă mirosurile de la coșurile de gunoi și nu se sfiesc să le răstoarne conținutul și să se auto-servească din resturile aruncate de trecători. Dacă bunătățile de pe străzi nu-i mulțumesc, invadează pubelele din cartiere să-și pună burțile la cale.

Ce lasă în urmă este un tablou dezolant, care a devenit emblema Bȃrladului: mormane de gunoaie împrăștiate pe trotuare sau pe lȃngă pubele, resturi cărate prin parcări, pe trotuare, prin scări de bloc și pe oriunde își poate găsi adăpost un animal al nimănui. Primarul Dumitru Boroș nu-i recunoaște ca fiind de-ai casei, ba chiar a declarat, în mai multe rȃnduri, că nu știe ce se întȃmplă de, peste noapte, orașul devine gazda a zeci de cȃini comunitari, cel mai probabil aduși din comunele învecinate. Dacă nu sunt de-ai casei, responsabilitatea pentru aceștia este pasată de la o asociație la alta, de la un serviciu la altul, iar costul pentru “gestionarea problemei” încaieră consilierii locali de dragul discuțiilor pur politicianiste.

Între timp, cazuri din ce în ce mai multe de bȃrlădeni mușcați de cȃini ori la un pas de infarct de la sperieturile trase în urma atacurilor maidanezilor ajung în atenția publică națională și îi lasă cu gura căscată pe cei care află că un oraș din Vaslui a fost confiscat de comunitari. Ce face administrația? Ridică neputincioasă din umeri și cere răbdare.

“Voi susține rezolvarea problemei cȃinilor comunitari, în parteneriat cu asociațiile și fundațiile care își desfășoară activitatea în acest domeniu”, promitea candidatul liberal Dumitru Boroș în campania electorală din 2016. La doi ani și jumătate distanță, se vede cu ochiul liber cum a «susținut» edilul cea mai gravă problemă a bȃrlădenilor, care ține, pȃnă la urmă, de siguranța acestora.

Dacă străzile și rețelele de socializare “iau foc” de fiecare dată cȃnd apare o nouă mostră de neputință a administrației locale în ceea ce privește chestiunea patrupedelor fără stăpân, primarul Boroș continuă să ceară înțelegere. Numai că vorba dulce «măi, măi, fii cuminte!» nu prinde la maidanezi, cel mult la pisicile care își fac veacul pe capota mașinilor parcate alandala prin oraș! (S.M.)

Comunicat de presă: ”Am constatat o totală lipsă de transparență cu privire la ce se întamplă cu animalele după capturare”

Asociatia Ultima Speranta la Viata Barlad si Asociatia Seelen fur Seelchen comunicam opiniei publice prin intermediul mass-media urmatoarele:

  1. In aceasta luna, a fost demarata o campanie de capturare a cainilor fara stapan, pe raza municipiului Barlad, desfasurata de Asociatia pentru Supravhegherea si Protectia Animalelor „IVETS” Galati. La aceasta activitate am participat, in conformitate cu dispozitiile art. 11 alin. 1 din OUG nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan, pentru a ne asigura ca animalele sunt capturate in conditii legale.

  2. Cu aceasta ocazie, am constatat incalcarea de catre reprezentantii Asociatiei „IVETS” Galati a mai multor dispozitii legale, respectiv:

  • Au fost incalcate dispozitiile art. 12 din H.G. nr. 1059/2013, cainii capturati fiind tinuti intr-o ambulanta inscriptionata cu 112 si girofaruri in functiune, nu intr-un mijloc de transport vizibil marcat cu denumirea serviciului de gestionare a cainilor fara stapan, cu numarul de telefon, cu indicativul mijlocului de transport, dotate cu cuști individuale fixate corespunzator pentru a preveni deplasarea lor în timpul calatoriei și ventilate corespunzator.

  • Imobilizarea cainilor fara stapan, prin administrarea de la distanta a unor substante stupefiante și psihotrope, cu ajutorul armelor utilitare sau sarbacanelor, nu a fost efectuata sub stricta supraveghere a medicului veterinar de libera practica, asa cum prevad dispozitiile art. 12 alin. 4 din H.G. nr. 1059/2013.

  • Efectuarea microciparii, vaccinarii si a actelor de adoptie a cainilor s-a facut pe strada, cu incalcarea dispozitiilor art. 4 din O.U.G. nr. 155/2001 si art. 15 din H.G. nr. 1059/2013.

  • Animalele capturate au fost tinute in custi, fara mancare si apa, mai mult de 10 ore, fiind incalcate dispozitiile art. 13 din H.G. nr. 1059/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan;

  • De asemenea, am constatat o totala lipsa de transparenta cu privire la ce se va intampla cu animalele dupa capturare, solicitand in acest sens Primariei Barlad sa ne comunice contractul de colaborare si servicii sanitar-veterinare nr. 132 din 24 octombrie 2018, incheiat intre Primaria Barlad si Asociatia pentru Supravegherea si Protectia Animalelor „IVETS” Galati, informatie solicitata in baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

Asiguram populatia ca dorim siguranta tuturor barladenilor, in acest sens fiind imperios necesara capturarea tuturor cainilor fara stapan, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.

Avertismentul vânătorilor: câinii lăsați liberi pe fondurile de vânătoare vor fi împușcați

Conducerea Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Vaslui avertizează populația să nu mai lase câinii liberi în fondurile de vânătoare.

În contextul extinderii în mai multe județe din țară a epidemiei de pestă porcină africană, câinii liberi sunt vectorii de transmitere a bolii. “Toți câinii să fie legați. Cei lăsați liberi pe fondurile de vânătoare se împușcă, iar acest lucru nu implică acordarea de despăgubiri. Oamenii trebuie să știe că toți câinii care nu sunt însoțiți se împușcă fără restricții. În nici o țară câinii un umblă slobozi ca în România. De asemenea, la stânile din județ să nu mai fie lăsați porcii liberi, pentru că aceștia intră în contact cu cei sălbatici. Cetățenii care lasă porcii liberi sunt pasibili de amenzi”, a precizat Vasile Negru, directorul AJVPS Vaslui.

La nivelul județului Vaslui este o cota de recoltat de 357 mistreți, iar odată cu finalizarea campaniei agricole de recoltare a culturilor de toamnă animalele vor fi împușcate mai ușor. “S-a început recoltatul la floarea soarelui și porumb, iar după recoltare terenul devine gol și mistreții se vor concentra în păduri. Acolo vor fi depistați mai ușor de către vânători. De la cei 46 de mistreți omorâți până acum au fost luate probe și trimise la laborator. Până la această dată nu s-a confirmat existența virusului pestei porcine africane. Sperăm că în urma măsurilor luate să scăpăm de această epidemia periculoasă”, a mai spus Vasile Negru.

AJVPS Vaslui are în total 880 de membri, dinte care 780 sunt activi. Cotizația anuală achitată de un vânător este de 1.350 de lei, sumă la care se adaugă majorări în caz de neplată. Pentru vânătoarea la mistreți și căprior vânătorii mai plătesc o sumă de bani în plus. (Dănuț Ciobanu)

VIDEO “Crescatoria” de câini care terorizează un sat întreg

În ultimele săptămâni, o haită de câini a început să terorizeze cetățenii din comuna Lipovăț. Este vorba despre aproximativ 50 de câini care au ajuns peste noapte într-un țarc din fostul popas Căpriana. Locația cu terenul aferent a fost achiziționată de o persoană fizică, iar țarcul pentru câini este exact în curtea fostului popas.

Primarul comunei Lipovăț, Valerian Hriscu, a spus că populația comunei este disperată din cauză că acești câini scapă noaptea din țarc și umblă nestingheriți prin localitate. Pentru a soluționa această problemă presantă, în ultimele săptămâni, Primăria Lipovăț a făcut demersuri la mai multe instituții județene: Prefectura Vaslui, Inspecția Muncii, Direcția de Sănătate Publică, Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Animalelor, Poliția Lipovăț.

“Câinii terorizează sute de oameni din localitate. Această zonă unde umblă câinii este cea mai frumoasă a Lipovățului. Câinii au atacat un bătrânel și au mâncat păsările la o familie din comună. Acești câini au fost aduși de proprietarul fostului popas, făra ca autoritățile să fie anunțate. Acolo este drumul județean nr. 245 H, iar la lume îi este frică să se mai plimbe pe acolo. Sunt un pericol pentru oameni. Proprietara se numește Gabriela Tudorache și refuză să vorbească cu mine”, a spus Valerian Hriscu.

De altfel, proprietarul fostului popas a fost chemat oficial la Primăria Lipovăț pentru discuții, însă acesta a refuzat să se prezinte. În schimb, proprietarul s-a prezentat la Postul de Poliție din comună, unde a fost convocat pentru o discuție privind existența țarcului pentru câini.

“Oamenii din zonă vor să nu mai fie gălăgie, să fie curat. Au fugit de la oraș de zgomotul mașinilor și au dat acum peste câini. Acolo este una dintre cele mai frumoase zone împădurite din comuna noastră, pe unde se plimbă tineretul duminica. Ne luptăm de peste o lună cu această situație. Proprietarul refuză orice discuție cu mine. Nu știm dacă are autorizațiile necesare, unde duce dejecțiile câinilor. Am fost de mai multe ori acolo cu Poliția, dar nu ne-au primit înăuntru. Am adunate sute de semnături de la locuitorii comunei privind deranjul pe care îl fac acești câini”, a mai spus Valerian Hriscu.

De altfel, în momentul în care câinii sunt lăsați liberi în afara țarcului, Primăria Lipovăț a decis să amendeze proprietarul. În baza Legii nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, proprietarul a fost deja sancționat cu o amendă de 500 de lei, iar autoritățile vor continua să dea amenzi atât timp cât animalele vor fi lăsate libere prin localitate. Mai mult, proprietarul a fost amendat și de Poliția Lipovăț. (Dănuț CIOBANU)

A venit primăvara pentru maidanezii Bârladului! Cu burțile la soare, în vegetația luxuriantă de pe malul Cacainei!

Nu-i sezon mai plin de verde ca primăvara, care umple cele două maluri ale râului Bârlad de iarbă și de… maidanezi. În vreme ce Primăria municipiului se bate cu pumnul în piept că ține sub control problema câinilor comunitari, spaima tuturor bârlădenilor, de la mic la mare, patrupedele își fac veacul camuflate de vegetația de pe Cacaina. Nimeni nu le vede?!

Ceea ce am surprins în fotografie nu este un tablou din mediul rural, deși puține mai sunt localitățile rurale unde primarii gospodari să nu se ocupe de modul în care arată malurile râului care le traversează “bătătura”. La Bârlad, însă, după felul în care se prezintă malurile râului cu același nume, grija autorităților e soră cu nepăsarea.

Astfel, nu e de mirare că, printre gunoaiele care sufocă firicelul de apă, s-au aciuat câini fără stăpân, pe care nu-i deranjează nici picior de hingher când își fac somnul de frumusețe, ziua în amiaza mare.

Dacă scuza autorităților locale este că animalele sunt agresive și nu pot fi capturate, în lipsa unor echipamente speciale sau a unor substanțe tranchilizante costisitoare, maidanezii care dorm pe malurile Cacainei ar putea fi lesne prinși, dacă ar exista interes pentru securitatea și sănătatea bârlădenilor.

Se pare, însă, că responsabilii din Primărie care au fost desemnați să monitorizeze activitatea de prindere a câinilor, chiar în teren, așa cum a promis edilul Dumitru Boroș, nu circulă prin centrul orașului, la kilometrul Zero al Bârladului. Dacă ar merge la pas prin urbe, ar deranja nu doar siesta câinilor de pe Cacaina, ci ar asista chiar la marșul haitelor de patrupede, deranjate de roți de mașină, de căruțe și de bicicliști, poate chiar la “nunți de câini”, în plină stradă, semn că zestrea canină a municipiului nu se va pierde curând.

Bârlădenii care ajung la spital în urma mușcăturilor de câine sunt revoltați că responsabilitatea capturării maidanezilor e pasată de autorități Asociației “Seelen für Seelchen”, care nici până astăzi nu și-a dovedit eficiența în capturarea patrupedelor fără stăpân, și că administrația locală se spală pe mâini de problema colțoasă a câinilor comunitari, fără să-i pese de realitatea din teren.

Dincolo de argumentul că patrupedele sunt ale unor cetățeni care le-au eliberat pe străzi în mod voit, câinii de pe stradă sunt ai Bȃrladului, aceasta e emblema pe care și-a “câștigat-o” municipiul, după ce administrația a stat ani de zile cu mâinile în sȃn, numărând câinii ajunși în padoc și nu pe cei care patrulează pe toate drumurile, chiar sub nasul reprezentanților din Primărie însărcinați cu inventarierea animalelor fără stăpân.

Câți bârlădeni trebuie să mai fie mușcați de câinii comunitari pentru ca acțiunea de strângere a acestora de pe străzi să înceapă în mod real, și nu doar de dragul de a bifa o nouă activitate pe caietul de realizări? Vom monitoriza situația și nu vom ezita să publicăm fotografii care să arate pe unde își fac veacul maidanezii, dacă primarul Boroș nu-i vede decât cuminți în padoc. (Simona MIHĂILĂ)

Cum crede administrația locală din Bȃrlad că rezolvă situația cȃinilor comunitari – Boroș amenință din Primărie cu amenzi, maidanezii mȃrȃie și mușcă pe stradă

Una dintre cele mai importante probleme ale bȃrlădenilor, siguranța publică, stă agățată bine în colții cȃinilor comunitari care invadează străzile și trotuarele nestigheriți, semn că Bȃrladul e sat fără… stăpȃn! Din Palatul Comunal, așa-zisul ʺstăpȃnʺ al urbei coace la foc mic amenzi pentru proprietarii de patrupede care se dau în lături de la sterilizare și microcipare. Cum pixul nu sperie pe mulți, e tot mai clar că, în Bȃrlad, ordinea publică și siguranța de pe străzi e o chestiune care cade tot pe umerii cetățeanului de rȃnd: fie se înarmează cu orice ar putea speria un comunitar flămȃnd și pus pe harță, fie recurg la formula magică ʺFii cuminte, cuțu, cuțu!ʺ (atenție, acesta nu funcționează întotdeauna!).

Acuzat că, la mai bine de un an și jumătate de la preluarea mandatului de primar nu-și respectă promisiunile din “Legămȃntul” făcut cu bȃrlădenii, Dumitru Boroș și-a pus în gȃnd să sperie cȃinii comunitari! Dar, pentru că strada e periculoasă sub amenințarea haitelor cu coadă și patru picioare, mai întȃi Boroș îi sperie pe proprietarii de cȃini de rasă comună și metișii acestora.

Cum? Cu o ordonanță de urgență. E vorba despre OUG nr. 155 / 2001 privind aprobarea programului de gestionare a cȃinilor fără stăpȃn, care prevede amenzi de la 5.000 la 10.000 lei pentru toți cei care nu-și sterilizează și microcipează patrupedele pe care le dețin.

Anunțul a fost postat, spre știința bȃrlădenilor, pe site-ul primăriei, de unde Boroș îi informează pe proprietarii de cȃini că „Seelen Für Seelchen”, asociația germană care se ocupă de capturarea câinilor din Bârlad, organizează lunar sterilizări gratuite, pentru microcipare costul fiind suportat de stăpȃnul animalului.

În condițiile în care procedura de identificare (microcipare) a unui cȃine și cea de înregistrare a acestuia în RECS (Registrul de Evidență al Cȃinilor cu Stăpȃn) costă peste 50 de lei, ne întrebăm cȃți dintre cei care au citit anunțul lui Boroș au mȃrȃit printre dinți și au înjurat cu un lătrat, la gȃndul că trebuie să scoată aceste sume din buzunarele și așa goale.

E drept, cȃinele e responsabilitatea exclusivă a proprietarului, dar ce ne facem cu toți comunitarii care răsar pe stradă, cu zecile, ca ciupercile după ploaie, cȃini care reprezintă un pericol evident pentru toți bȃrlădenii, și pe care nu-i revendică nimeni.

„Seelen Für Seelchen”, asociația care se ocupă de comunitarii din Bȃrlad, a reușit să trimită spre Germania un transport de 40 de patrupede. Insuficient pentru un oraș în care, numai în împrejurimile unui singur bloc, poți număra cu lejeritate 25 – 30 de cȃini. Asta, deși Bȃrladul, după cum se lăuda primarul Boroș într-o conferință de presă, are două adăposturi și peste 1000 (!) de patrupede capturate de la începutul anului.

În aceeași conferință de presă, problema cea mai importantă pentru bȃrlădeni, cea a cȃinilor comunitari, în legătură cu care administrația primește lunar sute de reclamații și sesizări, ocupa numai 3 minute din discursul lui Boroș. ʺVoi susține rezolvarea problemei cȃinilor comunitari, în parteneriat cu asociațiile și fundațiile care își desfășoară activitatea în acest domeniuʺ, promitea Dumitru Boroș în campania electorală.

Constatăm că, de fapt, asta face domnul primar. Susține rezolvarea problemei, cu amenzi și anunțuri prin care apelează la sensibilitatea bȃrlădenilor. Și cu vorbe de duh: ʺIzvorul cȃinilor de pe stradă este gospodăria privată!ʺ

Din păcate, toți bȃrlădenii știu că, așa, cu vorbe goale, nu vom reuși niciodată să stopăm fenomenul. Care fenomen latră, mușcă și trimite oamenii în spital, în fiecare zi. (Simona MIHĂILĂ)

Situație de neimaginat în centrul Bârladului, sub ochii pasivi ai autorităților – O bandă de cerșetori chinuie animale, sparge cauciucurile mașinilor, scuipă și înjură trecătorii

de Mihaela NICULESCU

De peste doi ani zona din fața supermarketului situat vizavi de hotelul central a devenit de evitat pentru bârlădeni. Zilnic, câțiva copii pierduți ai societății, de etnie romă, vin la cerșit și nu numai, sfidând orice normă minimă de bun simț și dând naștere unor scene incredibilă, de o violență inimaginabilă.

Imagini sugestive cu grupul de delincvenți pripășiți în buricul târgului au fost postate pe o rețea se socializare în repetate rânduri de unii angajați ai supermarketului, dar nu s-a luat nicio măsură. Reprezentanții Poliției spun însă că în mai multe rânduri au fost organizate activități care să descurajeze cerșitul, că zona este patrulată în permanență și că niciun bârlădean până acum nu și-a manifestat nemulțumirea într-o sesizare făcută către Poliție. „În decursul timpului, polițiștii bârlădeni au efectuat activități de patrulare, identificare a minorilor și de sancționare a părinților care îi neglijează. S-au făcut și se fac verificări în continuare în zonă, prin patrulare auto și terestră. Până la această oră, nu a fost primită nicio sesizare la Poliția Municipală Bârlad în legătură cu eventuale nereguli care se petrec în zona supermarketului respectiv”, ne-a declarat Silvia Manta, purtătoarea de cuvânt a IPJ Vaslui.

Dacă la Poliție nu a sesizat nimeni în scris situația deranjantă din zona centrală a orașului, angajații supermarketului și farmaciei vecine i-au prezentat problema proprietarului spațiului, respectiv societății Paloda, care însă nu a luat nici un fel de atitudine.

Ieri, Dănuț Pecheanu, proprietarul unei librării aflate lângă supermarket, a simțit că s-a umplut paharul și a postat pe Facebook nemulțumirea sa în legătură cu persistența situației, dar și cu lipsa de reacție a organelor de ordine: Starea de neputință, cea mai apăsătoare senzație pe care am trăit-o. Nu avem voie să luăm atitudine că suntem apoi vânați și puși la zid, nu putem să reacționăm la o nedreptate că suntem discriminatori, nu putem să facem sesizări, că suntem luați la rost de autorități și din reclamant devenim reclamați. În fața magazinului Penny, de câțiva ani, și nu exagerez, s-a cuibărit un grup de copii care agresează cumpărătorii, cerșesc, umblă cu o haită de câini după ei, câini pe care îi leagă de gât cu sârmă sau bandă de coletat, dezumflă roțile la mașini (asta s-a întâmplat ieri), te înjură și te scuipă când le zici ceva. Toată lumea îi știe, jandarmii, poliția, administrația orașului, angajații unității în fața căreia își duc veacul, știu ce fac și cum se comportă dar nu le fac nimic. Îi mai fugăresc, mai aruncă cu una-alta după ei și atât. Nu vor? Poate vor dar legea nu ne lasă, trebuie să-i integrăm, să le oferim șanse egale, să-i luăm în brațe și să-i rugăm să ne înjure și să ne scuipe ”.

Ceea ce șochează, însă, este violența de care dau dovadă acești minori, care, deseori, agresează cu bestialitate patrupedele din zonă. Este trist că în buricul târgului acești copii sunt autorii unor scene de groază, la care participă, din păcate pasivi, trecătorii. Leagă câinii de stâlpi, îi sugrumă sau îi obligă să se împerecheze, după care le aplică o corecție soră cu moartea. Iată o scenă petrecută vizavi de hotel, sâmbătă la prânz și relatată de Pecheanu: Acum câteva zile, mai bine zis sâmbătă, au bătut un câine, mic, gen caniș, de l-au lăsat lat. Au dat cu piciorul în el, i-am văzut, am strigat la ei dar și-au văzut de drum. Am luat câinele și am făcut tot posibilul să îl salvez. Dus la medic, am descoperit că avea două coaste rupte, fractură de bazin, hematoame, pleura străpunsă, și cine mai știe ce. L-am tratat, ieri se simțea mai bine, chiar a mâncat, era mai receptiv. Dimineață m-a așteptat să-mi mulțumească că am avut grijă de el, m-a văzut când am intrat, a întors capul înspre mine, m-a fixat cu ochii și s-a cuibărit la picioarele mele. Apoi a început să aibă spasme și sub mângâierile mele a plecat către o lume mai bună, sperând că aceasta există undeva. A murit privindu-mă în ochi, iar eu nu puteam să fac nimic decât să-l mângâi și să-i doresc un drum bun spre o lume mai bună. Dar el știu că m-a așteptat să-mi mulțumească pentru puținul pe care i l-am oferit, și asta fiindcă a fost mai mult decât un om, a fost un suflet. Acum așteptăm să vedem când tinerii aceștia vor crește mai mari care va fi primul om bătut de ei și trimis pe lumea cealaltă. Rău am ajuns, nimeni nu are grijă de noi iar noi nu avem voie să facem nimic ilegal, ei orice”.

Spre finalul postării, bârlădeanul Dănuț Pecheanu adresează câteva întrebări comunității rome, dar și celor care trebuie să sigure ordinea și liniștea publică în oraș.

Domnule consilier reprezentant al etniei despre care vorbim, nu știți de acești copii? Ce măsuri ați luat? Domnilor jandarmi, îi cunoașteți că i-ați mai fugărit, ce rapoarte ați făcut și ce cereri la instituțiile abilitate în a-i aduna de pe drumuri și a-i integra ați făcut? Doamnă administrație, când vă plimbați și admirați copacii plantați și apoi vă ștergeți pantofii de praful care se depune de pe pământul lăsat de izbeliște pe trotuar, nu i-ați văzut? Nu l-ați întrebat pe domnul consilier ce este cu acești copii? Sau așteptăm să moară primul copil sau primul bătrân bătut de aceștia?”, își încheie Pecheanu postarea.

Contactat de reporterul Est News, Dănuț Pecheanu a declarat că deși nu crede că lucrurile se vor rezolva, va sesiza în scris Poliția Municipiului Bârlad.

Două bârlădence au avut nevoie de intervenții chirurgicale după ce au fost mușcate de câini

de Mihaela NICULESCU

În doar trei zile, la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman” au fost efectuate două intervenții chirurgicale la paciente care prezentau plăgi mușcate la gambă. Prima dintre ele a ajuns sâmbătă, 10 iunie, la Urgențe, după ce a fost mușcată de gambă de un câine al unei cunoștințe. Femeia a fost evaluată și internată la compartimentul de Chirurgie plastică din cadrul Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad.

„O pacientă în vârstă de 45 de ani din Bârlad a ajuns la spital cu o plagă mușcată la gamba dreaptă, cu penetrare de mușchi solear. Femeia a fost internată în compartimentul de Chirurgie plastică, unde i-a fost curățată și drenată rana. Femeia se află internată în continuare, medicul supraveghind evoluția rănii. A primit tratament cu antibiotice și a fost vaccinată antirabic și antitetanos”, a declarat Adrian Gheorghiu, reprezentantul Spitalului „Elena Beldiman” în relația cu mass-media.

A doua pacientă care a avut nevoie de intervenție medicală de urgență, după ce a fost mușcată de un câine comunitar, a ajuns la spital ieri dimineață. Femeia, în vârstă de 48 de ani, prezenta o plagă mușcată de câine la gamba stângă și a fost direcționată către compartimentul de Chirurgie plastică, unde a fost internată și ulterior operată. Pacienta a primit tratament cu antibiotice și va fi sub observație câteva zile.

Au devenit de notorietate plăgile produse prin mușcătură de câine, cazuri normale, din păcate, pentru medicii de la Urgențe, multe dintre acestea necesitând internare și cheltuieli considerabile din bugetul spitalului. Deși numărul victimelor patrupedelor este tot mai mare, autoritățile se mișcă destul de încet în rezolvarea problemei câinilor comunitari, neavând suficient sprijin din partea cetățenilor. Nu doar poștașii, încasatorii și curierii se tem pentru viața lor atunci când tranzitează anumite zone ale orașului, ci și ceilalți bârlădeni care pot fi oricând atacați de câini comunitari, chiar în zone centrale.

Curierii care aduc facturi, speriați de câinii comunitari bârlădeni

de Mihaela NICULESCU

„Bârlădeni, rezolvați problema câinilor comunitari!”. Acesta este îndemnul firmei care se ocupă în ultimul timp de distribuirea facturilor la utilități. Cetățenii de pe strada Cozia (zona cimitirului Eternitatea) din Bârlad au fost înștiințați despre această nemulțumire a firmei respective, prin mai multe afișe lipite pe gardurile bârlădenilor care locuiesc în zona cartier Deal.

Reprezentanții firmei cu pricina somează clienții că dacă nu vor rezolva problema câinilor comunitari de pe stradă, își vor ridica facturile E-On, Aquavas, etc. personal, de la sediul firmei de pe strada 1 Decembrie, nr. 24, vizavi de Cercul Militar.

„Este adevărat că sunt câini pe stradă și vina aparține și Primăriei dar și a oamenilor. S-au mai prins dintre ei, dar numărul este în continuă creștere pentru că, cinstit vorbind, mulți își abandonează câinii în stradă și evident că numărul câinilor comunitari este la fel de mare. Eu cred că asta nu este o scuză totuși, deși ar trebui luată în calcul, pentru că nu numai dumnealor circulă pe strada asta, ci și încasatorii de la CUP, cei de la Aquavas și poștașii. Dacă ar fi cum zic domnii aceștia, înseamnă că nu am putea primi nici corespondența, nici pensiile și nici nu am putea plăti utilitățile direct la încasatori. Să-și vadă de treabă pentru că bârlădenii au mult mai multe nemulțumiri decât își imaginează.”, ne-a declarat proprietarul casei pe care a fost lipit afișul.

După mai multe luni, în care mulți clienți ai societăților de utilități nu și-au primit facturile la timp sau nu le-au primit deloc, găsindu-le la colțurile blocurilor, în șanțuri sau în imobile care nu aveau nici o legătura cu adresa destinatarilor, poate că a venit vremea ca patrupedele bârlădene să-i răzbune pe cei nemulțumiți. Mai în glumă, mai în serios, adevărul este undeva la mijloc. Curierii se pare că nu își fac treaba cum ar trebui tocmai de teamă să nu fie mușcați de câinii comunitari.

Firma noastră, care nu se numește TOTAL POST (cea care a creat foarte multe probleme clienților) are pe tot Bârladul doar trei curieri. Activitatea lor, și așa foarte intensă, este îngreunată de prezența din ce în ce mai evidentă a câinilor, în special pe străzile din cartierele de case. Nu odată, poștașii noștri au fost mușcați de câini, unii dintre ei preferând să plece de la firmă. Am pus afișe pe străzile cu probleme, în speranța că cineva ne va auzi pentru că altfel clienții nu își vor mai primi facturile la domiciliu, ci le vor găsi la alți vecini sau la sediul nostru. Suntem o firmă privată și încercăm să ne protejăm angajații. Nu știu cum procedează celelalte societăți cu încasatorii pentru plata utilităților, dar nouă nu ni se pare corect să facem treaba hingherilor în loc să ne ocupam cu distribuirea facturilor.”, ne-a declarat un reprezentat al firmei care distribuie facturile.

Oamenii s-au săturat de gunoi, aurolaci, câini: “Vrem ca Primăria Bârlad să se uite și înspre această zonă a orașului”

După zeci de ani, de când a fost dezafectată și alți câțiva de când a fost golită de toate cazanele și instalațiile vechi, din fosta centrală termică situată pe strada Nicolae Tonitza (vechea stradă Cetinii) din Bârlad nu au mai rămas decât stâlpii, acoperișul și mormane de gunoi.

Relicva centralei dă un aer dezolant zonei dar este exact ce le trebuie oamenilor străzii pentru a se adăposti pe timp de noapte.

„Ne-am săturat, de atâția ani, să vedem ori de câte ori trecem spre casă sau spre serviciu câinii, mâțele, gunoaiele și resturile aurolacilor care și-au făcut culcuș în această centrală. Vrem ca Primăria Bârlad să se uite și înspre această zonă a orașului, pentru că și noi suntem contribuabili. Starea în care se află acest imobil nu datează ieri – de azi, ci de mulți ani. După cum vedeți, au crescut și copaci pe acoperiș. Sper că nu avem de așteptat până va crește aici o întreagă pădure”, ne-a declarat un locatar al blocului vecin cu centrala dezafectată.

Membrii Asociației de Proprietari nr. 8, unde este situată centrala, au aflat că aceasta va fi dărmată iar o parte dintre ei au mers la Primărie pentru a cere conducerii orașului să amenajeze în locul clădirii insalubre un parc. Este greu de spus dacă centrala va fi dată jos sau i se va da o altă destinație dar vechea conducere a orașului a întocmit în 2016 un proiect în baza căruia imobilul să se transforme într-un club al pensionarilor. Pentru amenajarea acestui club ar fi nevoie de minimum 100.000 de lei și conform proiectului întocmit din dispoziția primarului de atunci construcția ar trebui finalizată până în 2020.

Am vrut să aflăm care este părerea actualului edil șef al orașului, prin intermediul purtătorului de cuvânt Constantin Nițuc, vizavi de situația acestei centrale care urâțește zona din Asociația nr. 8, dar până la închiderea ediției nu am primit nici o declarație oficială.

Municipalitatea va trebui să ia cât mai curând o măsură pentru a reda zonei un aspect cât mai decent. Lucrurile ar fi stat altfel dacă în urmă cu câțiva ani negocierile dintre Consiliul Local și Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) nu ar fi eșuat. La această oră, în locul acestei hidoase centrale ar fi existat o clădire nouă dacă în 2011 Consiliul Local ar fi aprobat trecerea acestei centrale termice dezafectate în proprietatea CARP. S-ar fi compensat astfel o parte a datoriei pe care municipalitatea o are de achitat CARP-ului pentru terenul pe care este construit Căminul de bătrâni, teren aflat în proprietatea CARP. Consiliul Local de atunci nu a fost de acord cu acest schimb, iar actuala conducere a Primăriei se vede în situația de a găsi soluții pentru rezolvarea problemei centralei dezafectate, în condiții de reală austeritate. (Mihaela NICULESCU)

Bârladul sub lupă – Haită de colindători maidanezi la Primăria Bârlad!

de Răzvan CĂLIN

Nu puteam încheia anul fără un ultim episod (pe 2016!) din telenovela fără de sfârșit a maidanezilor din Bârlad. Imaginile au fost surprinse pe 29 decembrie, la orele amiezei, fix lângă intrarea din partea de sud în Primăria Bârlad. O ditamai haita de câini comunitari (vreo 10 la număr) s-a tot foit prin preajma primăriei de ziceai că or fi venit cu colindu’ pe la primar. Că, ce-i drept, edilii bârlădeni chiar merită să fie colindați de aceste patrupede în semn de mulțumire pentru grija pe care municipalitatea le-o poartă. De ani buni, edilii se tot chinuie (cică!) să scape orașul de miile de maidanezi ce-i împânzesc străzile. În tot acest timp, patrupedele își văd liniștite de treabă, prosperă și se înmulțesc de la an la altul. Așa că, mulțumim dragi edili pentru grija ce ne-o purtați și că ați reușit să dați o conotație pozitivă expresiei “viață de câine”! La Bârlad, câinii chiar o duc bine! La mulți ani, dar nu câinești!

Recompensă de Crăciun pentru voluntarii de la Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Copii Bârlad

Emoționant! Câțiva sponsori englezi ai Asociației „Ultima speranță la viață”, din Bârlad, au rămas profund impresionați de ajutorul pe care câțiva tineri beneficiari ai Centrului de Recuperare și Reabilitare pentru Copii din cadrul Complexului de Servicii Comunitare nr. 2 Bârlad îl dau voluntarilor ONG-ului amintit.

La sfârșitul acestei săptămâni, cei 12 copii și tineri ai Centrului vor avea parte de o zi specială de sărbătoare la un restaurant din centrul orașului, unde vor fi invitați la o masă festivă și vor primi cadouri de Crăciun. De nouă luni, cei 12 tineri și copii din Centrul de Recuperare sunt antrenați în activități de îngrijire a câinilor și igienizare a padocului Asociației „Ultima speranță la viață”, situat la 2 km de Bârlad, spre Crâng, care găzduiește 330 de câini.

Toate aceste activități fac parte din cadrul unui proiect inițiat de Esmeralda Bâgu, șefa Complexului de Servicii Comunitare (CSC) nr. 2 Bârlad, și aprobat de conducerea Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui.

„Eu sunt voluntar al Asociației «Ultima speranță la viață» de mai mult timp și m-am gândit că nu ar fi rău să antrenez în voluntariat și beneficiarii Centrului de Recuperare și Reabilitare pentru Copii. M-am gândit în primul rând la o ieșire din Centru, unde aceștia sunt educați și consiliați și unde se mai și plictisesc. Un scop al acestui proiect ar fi socializarea beneficiarilor Centrului. Se știe că cei instituționalizați în Centrul nostru sunt copii care provin din medii în care predomină violența, agresivitatea verbală, copii violenți la rândul lor, unii chiar delincvenți, copii rebeli cu rezultate slabe la învățătură. Prezența lor la padoc funcționează perfect ca o terapie alternativă, cu care a fost de acord și personalul Centrului”, ne-a declarat Esmeralda Bâgu, șefa CSC 2 Bârlad.

Pe timpul verii, cei 12 copii cu tulburări de comportament care provin din mediul instituționalizat au mers în fiecare sâmbătă la padoc, iar de când s-a răcit, o dată pe lună. Acolo au grijă de câini, îi hrănesc, îi spală, îi mângâie, interacționează cu ei. Ceilalți voluntari ai asociației îi consideră pe copiii de la Centrul de Recuperare de un real ajutor.

„Am fost de acord imediat cu propunerea doamnei Esmeralda Bâgu, iar ceea ce fac acești tineri este absolut emoționant. Sunt niște copii excepționali, care pot fi un adevărat exemplu pentru semenii lor fără tulburări de comportament”, ne-a declarat Ana – Maria Grasu, președinta Asociației „Ultima speranță la viață”.

Psihologul Centrului de Recuperare și Reabilitare pentru Copii a observat o oarecare îmbunătățire a comportamentului celor 12 beneficiari. Afectivitatea acestor copii a crescut, au apărut și emoțiile pozitive, se observă o ameliorare a dezechilibrului emoțional și o îmbunătățire a controlului furiei. (Mihaela NICULESCU)

Incredibil! La marginea municipiului Bârlad câinii sunt împușcați ca în Vestul sălbatic!

de Răzvan CĂLIN

Mai mulți bârlădeni care locuiesc în cartierul Cotu Negru au reclamat că niște indivizi le împușcă câinii ziua în amiaza mare. Unuia dintre localnici i-au fost împușcați ambii câini, însă unul a reușit să supraviețuiască. Oameni nu cunosc autorii, însă vorbesc despre persoane care vin în zonă cu un jeep verde și care ar împușca orice câine care le iese în cale. Poliția a intrat pe fir în acesta caz și au fost ridicate de la fața locului cadavrele a doi câini împușcați, care au fost trimise pentru analize la Laboratorul DSVSA Vaslui.

Bârlădenii care locuiesc în cartierul Cotu Negru, respectiv cei din capătul străzii Gheorghe Iamandi, sunt scandalizați după ce niște persoane, rămase încă neidentificate, le-au împușcat câinii. Se pare că situația trenează de ceva vreme, însă spiritele s-au înfierbântat în ultimele zile când câțiva localnici din zonă au răbufnit și au sesizat jurnaliștii de la Est News, dar și autoritățile locale.

În partea de nord, strada Gheorghe Iamandi se termină fix într-o pădure, care se întinde până aproape de Barajul Râpa Albastră (situat pe raza satului Drujești, comuna Băcani). Dintotdeauna, pădurea a fost un punct de atracție pentru bârlădenii care locuiesc în cartierul Cotu Negru, dar și pentru restul concitadinilor, care mai ales pe timpul verii vin aici pentru a se răcori, la un grătărel sau un picnic în mijlocul naturii. Mai ales cei care locuiesc înspre marginea de nord a străzii Gheorghe Iamandi, fiind aproape de pădure, au în curte măcar câte un câine, dacă nu mai mulți. Proximitatea cu pădurea îi obligă să țină în bătătură astfel de patrupede care să le păzească gospodăria de sălbăticiunile ce populează pădurea. Mai trebuie spus că în pădurea respectivă este constituit și un fond de vânătoare, frecventat destul de des de diverși împătimiți, cei mai mulți dintre ei fiind localnici.

Este și cazul lui Dumitru Zaharia (55 de ani), cel care a închiriat de la Ocolul Silvic Bârlad de mai mulți ani ultima casă de pe stradă, situată exact sub poalele pădurii. El a avut ghinionul de a fi unul dintre cei căruia ”vânătorii” i-au împușcat doi câini, în urmă cu câteva zile.

zaharia_dumitru

Dumitru Zaharia

”Duminică (20 noiembrie, n.r.), am venit aici în jurul orei 15, cel târziu 16. Eu am doi câini, sau mai bine zi am avut. Unul mai micuț, o cățelușă gen pichinez, și un altul mai mare pe care mai tot timpul îl țin legat. Cățelușa stătea liberă prin curte, dar mai ieșea și pe stradă, prin crăpăturile de la gard. Însă, niciodată nu a sărit la oameni, era cuminte. Când am venit duminică după-amiază, am găsit cățelușa moartă, zăcând fără suflare în stradă, în fața porții. Pe moment, am zis că a fost otrăvită, dar când m-am uitat mai atent la ea, am văzut urmele lăsate de proiectile, avea vreo două găuri care arătau clar că a fost împușcată. Când am intrat în curte, am văzut că și câinele mai mare nu mai era în lanț. Mi-am dat seama că scăpase din lanț și l-am strigat. A apărut și am văzut că mergea foarte greu și era plin de sânge în zona coapsei, la picioarele din spate. Acolo se vedeau clar două găuri, exact ca atunci când se trage cu arma”, ne-a povestit cu amărăciune Zaharia.

Pe marginea drumului, tot în apropiere de casa sa, omul a descoperit cadavrul unui al treilea câine, de culoare neagră, care tot la fel prezenta semne clare că fusese împușcat. Câinele era fără stăpân, însă se aciuase în zonă și mai mulți localnici îl hrăneau aproape zilnic.

Câinii, vânați și împușcați din jeep-uri!

Oamenii care locuiesc în zonă sunt extrem de nemulțumiți pentru că, spun ei, nu este pentru prima dată când câinii (fie că sunt maidanezi sau au stăpâni) sunt ”vânați” de diverși indivizi, posesori de arme de vânătoare. Nimeni nu ne-a putut spune că exactitate despre cine anume e vorba, însă oamenii spun că, periodic, în pădure sunt organizate partide de vânătoare. Dar ceea ce-i deranjează cel mai tare e faptul că de multe ori câinii au fost cei vânați.

caine_impuscat_zaharia3”Anul trecut au împușcat câinii altor vecini, care tot așa scăpaseră din curți. Este un domn, de statură mai mare, voinic, care tot l-am văzut că vine pe aici, prin pădure. E îmbrăcat ca un pădurar și are și pușcă. Dar nu-l cunosc. Nu înțeleg ce au cu câinii noștri, mai ales că aici nu deranjează pe nimeni, nu au sărit la oameni. Toată lumea ține câte un câine măcar pentru a păzit curtea, că suntem la marginea orașului, lângă pădure și e mai pustiu”, ne-a mai spus Zaharia.

Alți oameni ne-au povestit că au observat de mai multe ori un autoturism de teren, de culoare verde închis, care trece prin zonă. De fiecare dată, în mașină sunt oameni cu arme de vânătoare, iar dacă vreun câine are ghinionul să le iasă în cale, este imediat împușcat. Unii susțin că ar fi văzut cum cei din jeep au tras cu arma din mașină în câini, fără să coboare.

Extrem de nervoși din cauza acestei situații, oamenii au sunat la 112 și au alertat autoritățile. În cursul zilei de ieri, la fața locului a ajuns, într-o primă fază, un echipaj al Jandarmeriei Române. Ulterior, cercetările au fost preluate de Poliția Bârlad. Printre cei care au sesizat autoritățile se numără și Didona Platon, reprezentant al Asociației ”Seelen fur Seelchen”, organizație care se ocupă de gestionare a câinilor fără stăpân din Bârlad.

”Oamenii din zonă m-au contactat și pe mine și mi-au spus că tot timpul se împușcă câini acolo. Nu este normal așa ceva. Eu am făcut plângere față caine_impuscat_zahariade această situație și în calitate de reprezentant al asociației. Chiar dacă este fond de vânătoare, totuși acolo este un cartier de case, este strada Gheorghe Iamandi. Și nici pe drumul care trece printr-un fond de vânătoare nu ai voie să tragi cu pușca. Darămite să tragi pe o stradă, să împuști câinele omului în fața porții. Din păcate, am înțeles că în zonă în mod constant sunt împușcați câinii. La un moment or să se trezească oamenii că intră peste ei în casă!”, ne-a declarat Didona Platon.

Ieri, la fața locului au sosit și reprezentanți ai Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui. În prezența polițiștilor, cele două cadavre de câini împușcați au fost ridicate și sigilate în saci. După care, au fost transportate la laboratul DSVSA Vaslui, unde urmează să se efectueze necropsia.

”În urma expertizei medico-legale se va stabili cu exactitate cauza decesului. După care, în funcție de rezultate, se vor efectua investigațiile de rigoare”, ne-a declarat agentul principal Loredana David, purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui.

Anchetatorii urmează să stabilească și cine anume sunt cei care vânează cu atâta sârg câinii oamenilor.

Recompensă de 500 de lei pentru bârlădenii care dau informații despre transporturi ilegale de câini din mediul rural

Bănuiala s-a confirmat! O parte din câinii comunitari din Bârlad sunt „stranieri”. Zilele trecute, Asociația „Seelen für Seelchen” a descoperit, cu prilejul unei acțiuni de capturare a câinilor, un patruped microcipat din Ivești.

Cum a ajuns un câine din Ivești la Bârlad? Nu cred că a venit cu rata, ci a fost adus de cineva. Avem, iată, dovada că există transporturi de câini din rural în Bârlad cu adevărat, așa cum, în repetate rânduri, unii cetățeni au sesizat numai că nu au putut să rețină numerele mașinilor. Pe baza datelor de identificare de pe cip, am reușit să aflăm cine este stăpânul câinelui din Ivești, care nici până la această oră nu a întrebat de patruped. Asociația noastră va face oricum sesizare la Poliție pentru a demara o anchetă. Amenda, conform legii, este de 5.000 de lei pentru stăpânul câinelui lăsat de izbeliște”, ne-a declarat Luiza Lungu, președinta Asociației „Seelen für Seelchen” Bârlad.

Cu siguranță, câini aduși din mediul rural sunt în număr destul de mare pe străzile orașului, iar reprezentanții Asociației declară că va fi oarecum simplu de identificat câinii din comunele limitrofe, pentru că cei mai mulți sunt microcipați. Țăranii au avut nevoie de adeverință pentru APIA, iar medicii veterinari au condiționat eliberarea documentelor de microciparea câinilor. Începând cu 1 ianuarie 2015, orice stăpân de câine trebuie să-și microcipeze patrupedul, numai că în Bârlad există un procent foarte mic de stăpâni de câini care s-au conformat legii. Așa se face că este greu de identificat stăpânul unui câine găsit pe stradă, dacă animalul nu are microcip. Până una-alta, importantă rămâne stoparea transporturilor de câini către Bârlad.

Asociației „Seelen für Seelchen” au constatat că Poliția Locală rămâne, în continuare, surdă la apelurile lor de a identifica mașinile care transportă câini din exteriorul orașului. Aceasta fiind conjunctura, asociația va încerca să rezolve singură această problemă.

Facem un apel, prin intermediul ziarului Est News, către persoanele care vor să ne ajute să identificăm persoanele care aduc câini dinafara orașului și care răspund penal pentru această faptă. Vom oferi o recompensă de 500 de lei pentru fiecare bârlădean care ne va furniza informații utile pentru depistarea celor care aduc câini în oraș: numărul de înmatriculare al mașinii, locul, ora și data descărcării și o fotografie sau o filmare cu telefonul. Cum, de regulă, astfel de transporturi se fac noaptea, facem apel și la taximetriștii care fac curse nocturne. Toți cei care vor să ne dea o mână de ajutor ne pot contacta la numărul de telefon 0745 583 476”, a declarat reprezentanta Asociației „Seelen für Seelchen”.

Cu toate eforturile pe care această asociație le face pentru strângerea câinilor agresivi și sterilizarea cățelelor, bârlădenii sunt în continuare nemulțumiți de faptul că pe străzi câinii sunt la fel de mulți. Reprezentanții asociației spun că activitatea de strângerea a câinilor este tot mai anevoioasă din cauza reacției incredibile pe care o au unii bârlădeni. Duminica trecută, a fost un mare bâlci cu ocazia unei acțiuni de capturare a câinilor în zona Casei Sturdza. Iubitorii de animale au luat câinii și i-au dus în apartamentele lor, iar un locatar care a încercat să ajute hingherii a fost agresat, toate întâmplându-se sub ochii polițiștilor locali. Cu greu, au putut fi capturate patru cățele.

Numărul câinilor comunitari din Bârlad nu se va reduce decât dacă patrupedele vor fi capturate. Pentru reușita acestor acțiuni, este nevoie de o colaborare strânsă cu Poliția Locală și Poliția Municipală, instituții care trebuie să lucreze într-o echipă mai numeroasă, pentru evitarea altercațiilor între „iubitorii” de animale și cetățenii nemulțumiți de neplăcerile create de câinii comunitari. Altfel, problema câinilor fără stăpân din Bârlad nu se va rezolva niciodată!

Reprezentanții Asociației „Seelen für Seelchen” au estimat că pe străzile Bârladului nu vom mai vedea câini vagabonzi în doi – trei ani, dar asta în condiții normale, civilizate, de capturare a patrupedelor.

Dincolo de strângerea efectivă a câinilor de pe stradă, sterilizarea rămâne singura modalitate de stopare a înmulțirii necontrolate a acestora. În perioada 21-27 noiembrie, va avea loc o campanie gratuită de sterilizare a cățelelor cu stăpân. Cei interesați se pot înscrie chiar de astăzi sunând la numărul de telefon 0745 583 476. (Mihaela NICULESCU)

Fără excremente de câine pe străzile Vasluiului!

Municipalitatea oferă gratuit pungi și mănuși de unică folosință proprietarilor de câini pentru strânge mizeria făcută de patrupede.

Edilii din Vaslui, prin societatea Goscom, au achiziționat pungi și mănuși de unică folosință, pe care le distribuie în mod gratuit în anumite puncte din oraș, astfel încât vasluienii care ies cu câinii la plimbare să poată face curățenie după animalele de companie.

Primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, a declarat că, în discuțiile pe care le are cu cetățenii, primește foarte multe reclamații de la vasluienii nemulțumiți din cauza celor care au animale de companie, dar nu curăță mizeria făcută de acestea.

”Mereu se plâng oamenii că trebuie să strângă după cei care ies cu câinii la plimbare. Prin parcuri, sau în spațiile din jurul blocurilor, sunt mereu mereu scoși câini la plimbare. De aceea, am luat mănuși și punguțe, iar atunci oamenii vor fi obligați să strângă după câini. SC Goscom a amplasat în anumite puncte mai circulate din oraș tonomate de la care pot lua aceste materiale. O să le mai rupă unii sau poate o parte vor fi sustrase, dar noi mizăm pe spiritul civic al cetățenilor. Pentru toate există un început”, a declarat Vasile Pavăl.

Edilul a mai spus că este sigur că în câțiva ani oamenii vor fi mai responsabili și vor proceda ca în statele civilizate, acolo unde proprietarii de câini au un simț civic mult mai dezvoltat și strâng după animalele de companie.

 

Bombă ecologică în centrul Bârladului – Fostul ghetou bârlădean s-a transformat într-o ghenă de gunoi!

de Răzvan CĂLIN

Cadavre de câini, mizerii și gunoaie de tot felul au umplut mai ales încăperile de la parterul clădirii.

Blocul G1, cunoscut mai degrabă sub denumirea de ghetoul bârlădean, s-a transformat încet și sigur într-o ghenă de gunoi veritabilă. Deși de aproape șase ani chiriașii acestuia au fost mutați în complexul de locuințe sociale de pe strada căpitan Grigore Ignat, s-ar părea că imobilului îi este hărăzit să rămână veșnic o imensă ghenă de gunoi. Unde mai pui că este situată chiar în buricul târgului, în imediata apropiere a unor instituții precum Muzeul ”Vasile Pârvan” sau Complexul de Servicii Comunitare nr. 2.

hoit_ghetouDacă până acum vina era aruncată în cârca chiriașilor, acum ”vinovații” sunt alții. Chiar dacă edilii bârlădeni au luat măsuri de a monta plase de sârmă la ferestrele de la parterul clădirii, tocmai pentru a evita ca ghetoul să fie repopulat, cum, necum, aurolacii tot și-au făcut loc să intre. Așa se face că în momentul de față, încăperile de la parter sunt niște ghene de gunoi în toată regula, fiind umplute cu tot felul de bidoane și alte mase plastice, gunoaie și diverse mizerii. Mai mult, blocul s-a dovedit a fi un refugiu excelent pentru maidanezi, care aici obișnuiesc să-și crească puii. Câteva imagini surprinse de reporterii Est News zilele acestea sunt cât se poate de grăitoare: podeleleghetou camerelor sunt acoperite de tot felul de mizerii, materii fecale și, mai nou, hoituri de câini. Într-una din imagini se vede foarte clar cum pe podea zace hoitul unui câine comunitar, din care este evident că alți confrați în viață de ai lui s-au înfruptat cu sârg. Imaginile sunt de prisos atunci când vine vorba despre mirosul pestilențial care se revarsă din clădire atunci când treci pe lângă aceasta. Și încă nu a venit vara, cu temperaturi ridicate care amplifică și mai mult miasmele până dincolo de limita suportabilului.

Redactorii Est News l-au contactat pe Marin Bunea, primarul Bârladului, căruia i-au prezentat situația de la fostul ghetou. Edilul – șef a promis că va trimite urgent o echipă la fața locului pentru a remedia problema: ”Am să trimit acolo o echipă care să vadă despre ce-i vorba și să ia urgent toate măsurile care se impun”.

Sfârtecat de câinii de pază ai patronului Berlin SRL Bârlad!

de Răzvan CĂLIN

Bârlădeanul Virgil Maradin a fost la un pas de a fi sfâșiat în bucăți de doi câini de pază de la depozitul SC Berlin SRL. Omul este disperat că riscă să rămână infirm dacă nu va putea să-și plătească și cea de a V-a intervenție chirugicală.

maradin_virgilLa 59 de ani, bârlădeanul Virgil Maradin s-a trezit că este la un pas de-și pierde mâna dreaptă după ce abia a scăpat cu viață din colții a doi câini rasa rotweiler. Patrupedele respective sunt câinii de pază ai unui depozit en-gros ce aparține SC Berlin SRL, firmă deținută de cunoscutul om de afaceri bârlădean Florin Pricop.

Incidentul s-a petrecut în urmă cu trei luni, pe 4 septembrie, însă Maradin se teme că totul ar putea fi mușamalizat doar pentru simplul fapt că la mijloc este potentul om de afaceri din Bârlad. Temerile lui Maradin mai sunt legate și de faptul că este pe punctul de a rămâne infirm pe viață dacă nu va efectua și cea de a V-a intervenție chirurgicală reparatorie la mâna dreaptă. Cum omul își câștigă pâinea muncind ca zidar, e lesne de înțeles că în ultimele trei luni nu a mai putut să-și asigure un venit, atât pentru el, cât și pentru familia sa.

Atacat din senin de două bestii care au fost cât pe ce să-l sfâșie în bucăți!

În ziua fatidică, Maradin se afla la pescuit, pe malul Bârladului, în apropiere de Poligonul Militar. Exact lângă acesta funcționează și depozitul en-gross al SC Berlin SRL, mana_maradin2ambele obiective fiind amplasate pe strada Trestiana, arteră care face legătura mini-cartierului ANL din zona Cărămidărie. Maradin povestește și acum cu groază ce anume s-a întâmplat în acea zi, dar mai ales coșmarul pe care a fost nevoit să-l trăiască. Scenele care ni le-a povestit sunt parcă desprinse dintr-un film horror.

”De vreo șapte – opt ani, de când m-am mutat cu locuința în zonă, obișnuiesc să mă duc la pescuit pe malul râului Bârlad ori de câte ori am timp liber. De mai multe ori am văzut cum au ieșit din curtea depozitului Berlin SRL cei doi câini din rasa rotweiler. În ziua când am fost atacat, eu stăteam și pescuiam când din spatele meu, la vreo trei – patru metri am auzit niște lătrături. M-am întors și atunci am văzut venin în fugă spre mine cei doi câini, rotweileri, de la depozitul lui SC Berlin. Primul care a ajuns la mine a sărit direct la mâna dreaptă și m-a înhățat, smucindu-mă cu putere. Cel de al doilea mi-a sărit direct în piept și m-a trântit la pământ, după care m-a apucat și el de mâna stângă. Amândoi câinii au început să tragă de mine și m-au târât în râu. M-au târât prin apă până pe malul celălalt, preț de vreo șapte – opt metri, după care iar m-au tras în apă. La un moment dat, m-au trântit și am intrat cu capul în apă de am tras fără să vreau câteva guri de apă. Atunci mi-am zis «Doamne, gata, aici mor!». Câinele care mă apucase de mâna dreaptă a început să smulgă bucăți de carne din brațul meu”, ne-a povestit Maradin, cu o voce gâtuită de groază la amintirea clipelor de coșmar pe care le-a trăit în urmă cu trei luni.

Salvat din colții câinilor de alți pescari și un militar!

mana_maradin1Îngrozit că ar putea să-și găsească sfârșitul sub colții celor două bestii, omul a început să strige disperat după ajutor. Primii care au reacționat au fost alți câțiva pescari care se aflau în acel moment pe malul Bârladului, dar și unul dintre militarii care se aflau în acel moment în poligonul din apropiere. Acesta din urmă a venit înarmat cu două răngi și a reușit, în cele din urmă, să-i pună pe fugă pe cei doi rotweileri care s-au refugiat imediat în curtea depozitului Berlin SRL. Culmea este că, din spusele lui Maradin, la un moment dat a ieșit în stradă și unul dintre paznicii firmei Berlin, însă nu a chemat câinii înapoi și nici nu i-a sărit în ajutor omului, ci s-a reîntors impasibil în curtea depozitului de ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Norocul lui Maradin a fost că alți oameni i-au sărit în ajutor și l-au scos din colții și ghearele câinilor. Altfel, ar fi fost toate șansele să asistăm la un nou caz de om ucis de câini.

Operat de patru ori la Iași, dar mai are nevoie de încă o intervenție chirurgicală!

După ce la fața locului a ajuns și un echipaj al Stației de Ambulanță Bârlad, Maradin a fost transportat imediat la Spitalul municipal de urgență ”Elena Beldiman” din Bârlad. mana_maradinAici a fost diagnosticat cu plăgi sfâșiate complexe, cu strivire de nervi și mușchi în treimea superioară a antebrațului drept. Practic, brațul drept i-a fost sfârtecat complet, mușchii și tendoanele fiind sfâșiate.

Din cauza gravității cazului, medicii bârlădeni au decis că se impune ca omul să fie transferat la Clinica de chirurgie plastică și reparatorie din Iași. Aici a îndurat nu mai puțin de patru intervenții chirurgicale complexe, medicii încercând să-i salveze mâna.

Însă, nici acum la trei luni de la atac, situația nu este tocmai roză pentru Maradin. Omul ne-a spus că medicii i-au recomandat cu tărie să supună unei a V-a operații chirugicale prin care se va încerca să i se administreze o grefă de mușchi și tendoane, într-o ultimă încercare de a-i salva mâna dreaptă. Operația este programată pentru opt ianuarie 2016, iar dacă nu o va face riscă să rămână infirm pe viață.

”Dar toate operațiile astea costă destul de mulți bani, iar eu am cheltuit tot ce am avut până acum. De trei luni, de când mi s-a întâmplat nenorocirea asta, eu nu am mai putut munci să asigur o bucată de pâine pentru mine și pentru familia mea. Lucrez ca zidar de o viață întreagă, dar acum nu mai pot face nimic că nu mă mai ajută mai deloc mâna dreaptă. Iar eu nu am șomaj sau ajutor social. Singura mea sursă de a-mi întreține familia este zidăria”, ne-a mai declarat Maradin.

”Vreau să pot munci din nou!”

Din această cauză omul vrea ca proprietarul câinilor să fie tras la răspundere și intenționează să-l acționeze în instanță pentru a-i cere daune materiale și să-și recupereze depozit_berlinastfel banii pierduți în tot acest timp. Iar dacă în ianuarie nu își va permite și cea de a V-a intervenție chirurgicală, atunci are toate șansele să nu-și mai poată recupera în veci mâna dreaptă.

”Eu mă tem că cine știe ce se va întâmpla și tot cazul acesta ar putea fi mușamalizat. Mi-au spus mulți că domnul Pricop, patronul de la Berlin, are multe relații și are să scape de orice răspundere. Eu nu vreau decât să-mi recuperez banii pierduți și să pot munci din nou să câștig un ban”, ne-a mai spus Maradin.

Totuși, agentul principal Loredana David, responsabil mass-media în cadrul IPJ Vaslui, ne-a declarat că ancheta este în derulare și că în mod sigur dosarul va fi soluționat: ”În dosarul de cercetare penală deschis au fost audiate mai multe persoane și a fost identificat și proprietarul câinilor. Mai trebuie efectuată o expertiză medico-legală care să stabilească câte zile de îngrijiri medicale a necesitat victima. În funcție de această expertiză, se va putea stabili și încadrarea juridică a faptei. Deci, până când nu se va ști exact numărul total al zilelor de îngriji medicale, nu se va putea face încadrarea juridică a faptei”.

Am fi dorit să consemnăm și punctul de vedere al patronului Berlin SRL – Florin Pricop – însă acesta nu a fost de găsit.

Maradin susține că, de-a lungul timpului, aceiași câini de pază de la depozitul Berlin SRL au mai scăpat în stradă și au atacat și alte persoane. Însă, oamenii nu au depus plângere la poliție, mergând pe aceeași premisă că nu li se va face dreptate și că se vor lupta cu morile de vânt dacă la mijloc este respectivul om de afaceri. În aceste condiții, specialiștii în domeniu atrag atenția că un comportament atât de agresiv (fie și din partea unor câini de rasă special crescuți pentru pază) nu este unul normal pentru acești câini. Este foarte posibil ca respectivele patrupede să aibă serioase probleme de comportament și riscă să fie catalogate drept animale agresive. Conform legislației în vigoare, acest lucru nu poate fi stabilit decât în urma unei expertizări făcută de specialiștii în domeniu. Dacă vor stabili că animalele sunt extrem de agresive, atunci se poate lua chiar decizia de a eutanasia câinii.

Bârlad, raiul câinilor maidanezi!

de Răzvan CĂLIN

În timp ce autoritățile locale se plâng că sunt legați de mâini și de picioare din cauză că legislația în vigoare este blocată, haitele de maidanezi prosperă mai mult ca oricând.

Cu fiecare zi care trece, Bârladul tinde să se transforme, încet, dar sigur, într-un veritabil rai al câinilor comunitari. Miile de maidanezi care bântuie pe străzile orașului au găsit la Bârlad un habitat mai mult decât prielnic. Iar explicația este cât se poate de simplă: autoritățile locale sunt clar depășite de situație și se plâng că legislația este blocată în instanță și, automat, nici o administrație din țară nu are voie să se atingă de vreun fir din blana câinilor comunitari. Totul a pornit de la Asociația ”Vier Pfoten” care a blocat normele de aplicare a Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân pe motiv că acestea ar da mână liberă autorităților locale să declanșeze un veritabil masacru al maidanezilor. În consecință, nici autoritățile bârlădene nu pot face mai nimic, decât să ridice de pe străzi doar câinii care sunt foarte bolnavi sau pun în pericol sănătatea oamenilor.

”Procesul este pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar termenul este acum în luna octombrie. Sperăm să se dea o decizie definitivă pentru a ști și noi ce avem de făcut. Este, într-adevăr, o situație neplăcută, dar noi încercăm să o gestionăm în limitele oferite de actuala legislație”, ne-a declarat Dorin Apostu, viceprimarul Bârladului.

În consecință, maidanezii prosperă vizibil de la o zi la alta. Și cum să nu fie așa când nimeni nu are voie să se atingă de ei, hrană au din belșug, ce mai, un adevărat Eden pentru câinii comunitari. Ba mai nou au început să pună stăpânire și pe instituțiile de învățământ din oraș, ale căror curți au fost invadate de haite de maidanezi. Nu mai vorbim de cazurile de oameni mușcați de câini comunitari, de costurile imense pe care le implică tratarea acestora etc.

Maidanezii au invadat școlile bârlădene!

de Răzvan CĂLIN

Mai mulți părinți ai unor elevi de la Școala gimnazială ”Vasile Pârvan” ne-au sesizat iritați faptul că o haită de câini comunitari a pus stăpânire pe curtea instituției. Oamenii se tem ca maidanezii să nu atace copiii. Culmea, printre cei care obișnuiesc să hrănească patrupedele se numără și cadre didactice de la această școală. Situația nu este singulară, căci mai toate instituțiile de învățământ bârlădene sunt cotropite de astfel de haite de câini vagabonzi.

De parcă n-ar fi fost îndeajuns că au împânzit străzile Bârladului cu miile, maidanezii, mai nou, au început să-și extindă arealul și prin instituțiile de învățământ din oraș. Este o situație pe cât de reală, pe atât de jenantă mai ales pentru autoritățile locale care s-au văzut deja învinse într-un război pe care nu au prea știut cum să-l poarte.

În ultimul timp am fost contactați la redacție de mai multe persoane din Bârlad, oameni care au copii de vârstă școlară și care ni s-au plâns exact de această situație. Cazul cel mai recent este al unor bârlădeni ai căror copii învață la Școala gimnazială ”Vasile Pârvan” (fosta Școală nr. 2).

”De mai mult timp am observat că în curtea școlii s-a aciuat o haită de câini. Cred că sunt vreo șapte – opt câini, dacă nu chiar și mai mulți. Mai ales că vin și de alături, din curtea fostei termocentrale pe cărbuni. Acolo și-au făcut culcuș și mai mulți câini maidanezi. Să-i vedeți când se adună toți prin curtea școlii, de ți-e și frică să intri că te gândești că sar la tine. Acum, ce ne doare cel mai tare este că avem copii care învață aici și ne este teamă să nu-i atace. Au fost atâtea cazuri în țară și n-am vrea să se întâmple așa nenorocire și la noi. Oare chiar nu se poate lua nici o măsură?! Doar vorbim de o școală, nu de un câmp gol, pustiu, unde nu stă nimeni. Aici vin copii zilnic. Vă dați seama că li se poate năzări de la orice acestor câini și să sară la vreun copil?! Că e de ajuns să sară unul, că sar și ceilalți. Să vină, dom’le să-i ia de aici că noi nea-am săturat să stâm cu frica în sân. Zi de zi, cât sunt la școală copiii noștri stâm cu grija ca nu cumva să-i fi mușcat câinii. Nu mai vrem așa ceva și facem un apel prin intermediul ziarului dumneavoastră la autoritățile locale să ia măsuri cât mai repede pentru rezolvarea acestei situații”, ne-au spus câțiva dintre părinții unor elevi de la Școala ”Vasile Pârvan”.

Îngrijorarea oamenilor este justificată dacă ne gândim că agresivitatea haitelor de comunitari este arhicunoscută. Dovadă stau statisticile Spitalului municipal de urgență ”Elena Beldiman”, care arată că aproape că nu există zi în care să nu se înregistreze un caz de om mușcat de un câine. Pericolul este cu atât mai mare cu cât vorbim de o instituție de învățământ unde zilnic vin sute de copii. Prin urmare există toate premisele pentru a se produce oricând o tragedie de genul celor întâmplate în alte orașe și care au zguduit opinia publică.

Conducerea Școlii ”Vasile Pârvan”, prin directorul Rodica Tamaș, ne-a mărturisit că această situație a fost semnalată în repetate rânduri atât primăriei locale, cât și Inspectoratului Școlar al Județului Vaslui. Din păcate, nici până acum nu s-a găsit o soluție care să rezolve problema definitiv.

Maidanezii, hrăniți și protejați chiar de unele cadre didactice!

Ce anume îi face pe câinii comunitari să se aciueze pe lângă instituțiile de învățământ, este o întrebare cu un răspuns cât se poate de … uman. Problema pleacă tocmai de la unii concitadini de-ai noștri care se declară mari iubitori și apărători ai drepturilor maidanezilor. Nu e nimic în neregulă cu această afecțiune sau slăbiciune a lor, ci maidanezi_liceu_eminescu1necazurile derivă din modul cum înțeleg să se manifeste. Prin faptul că aproape zilnic ei sunt cei care le oferă de mâncare acestor patrupede, îi face pe cei din urmă să își fixeze ”tabăra” în locuri totalmente inadecvate. Chiar în cazul Școlii ”Vasile Pârvan” se întâmplă un astfel de fenomen: spre stupoarea noastră, am aflat că sunt inclusiv cadre didactice din școală care obișnuiesc să dea de mâncare periodic câinilor vagabonzi pripășiți în curtea unității. Mai mult, sunt alte persoane care locuiesc în apropiere și care obișnuiesc, o dată la câteva zile, să vină la școală cu sacoșe încărcat cu resturi de mâncare, totul fiind, bineînțeles, ”papa” pentru maidanezi.

”Eu am văzut cu ochii mei, în mai multe rânduri, cum vine o doamnă încărcată cu sacoșe pline cu oase și resturi de mâncare. Se oprește în fața școlii și imediat câinii se adună în jurul ei și ea le dă de mâncare. Am încercat să-i spun că nu face bine, dar n-am avut cu cine să mă înțeleg că a început să țipe la mine că-s al dracului și că cine sunt eu să-i spun ce să facă. I-am zis că dacă îi sunt așa dragi câinii ăștia, de ce nu îi ia acasă la ea? Să-i țină acolo și să nu le mai dea drumul pe străzi. Degeaba, ea o ținea tot pe a ei, așa că m-am lăsat păgubaș. Dar problema asta trebuie rezolvată odată pentru că nu vreau să-mi închipui ce nenorocire s-ar putea întâmpla”, ne-a mai spus unul dintre bârlădenii care are copilul înscris la Școala ”Vasile Pârvan”.

La asta se mai adaugă și faptul că mulți dintre copii renunță la cornul și laptele pe care îl primesc zilnic la școală și le aruncă câinilor. Unii copii o fac din milă, alții pentru că își închipuie că astfel își asigură ”prietenia” maidanezilor. În aceste condiții, e lesne de înțeles cum de câinii comunitari preferă curțile școlilor și liceelor din oraș. Pentru că aici au habitatul perfect: adăpost și hrană din belșug. Și te mai întrebi cum de Dumnezeu prosperă an de an haitele de maidanezi și cum de au ritm natural de înmulțire atât de ridicat.

Fiecare școală din Bârlad are haita ei de maidanezi!

Iar situația este des întâlnită la multe dintre instituțiile de învățământ bârlădene. În momentul de față, aproape fiecare școală sau liceu are în curte câte o astfel de haită de câini vagabonzi. Motivele sunt cele enumerate mai sus. Spre exemplu, Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” reprezintă, la fel, un habitat excelent pentru haitele de maidanezi care nu s-au sfiit să se aciueze și aici. Mai ales că liceul se întinde pe o suprafață întinsă și este situat într-o zonă periferică a orașului. Aici, conducerea liceului a solicitat în maidanezi_liceu_eminescumai multe rânduri intervenția Serviciului pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Hingherii au venit, și-au făcut datoria și au strâns o parte din patrupede, dar fără folos. Explicația este următoarea: diverși indivizi (fie localnici, fie din localitățile învecinate) obișnuiesc să arunce la porțile liceului maidanezi, fie ei pui sau exemplare adulte. Aceștia nu fac altceva decât să rămână în zonă pentru că imediat se prind că e rost de trai nu glumă pe meleagurile astea.

”Noi am cerut autorităților locale să intervină și ne-au sprijinit. Din păcate, ne confruntăm cu un fenomen pe care nu prea avem cum să-l controlăm. Ne trezim periodic cu noi exemplare de astfel de câini care nu aveau cum să ajungă aici decât aduși de oameni și aruncați aici”, ne-a declarat Gheorghe Pricop, directorul Liceului ”Mihai Eminescu”.

Nimeni nu face nimic în acest sens, mai toți se feresc să discute despre acest subiect sau îl tratează la capitolul ”diverse”, marșând pe ideea că nu e dracul chiar atât de negru. Însă puțini realizează că vorbim aici de o bombă cu ceas care ticăie și care, din păcate, poate exploda oricând.

Contactat telefonic, Marin Bunea, primarul interimar al Bârladului, a dat asigurări că se încearcă rezolvarea acestei probleme: ”Chiar acum am să solicit ca echipele de hingheri să iasă în teren din nou. Cunoaștem și noi foarte bine situația și facem eforturi pentru a o ține sub control, cât de cât. Chiar în perioada imediat premergătoare începerii noului an școlar, echipele de hingheri au fost în teren pe la toate instituțiile de învățământ din oraș. Dar, după cum se vede, problemele au reapărut”.

Edilii bârlădeni se plâng că nu pot face mare lucru în această privință atât timp cât normele de aplicare a Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân au fost blocate în instanță de Asociația ”Vier Pfoten”. Până la elaborarea unui set nou de norme, autoritățile locale nu a voie să facă mai nimic. În consecință, haitele de câini comunitari huzuresc în toată regula. Oare de câți copii sau oameni omorâți de maidanezi mai e nevoie pentru ca cineva să ia taurul de coarne?

Efectivele de hingheri au fost reîntregite!

de Răzvan CĂLIN

Cele două posturi de lucrător în cadrul Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân au fost ocupate prin concurs.

Edilii bârlădeni au reușit să rezolve o problemă destul de delicată cu care se confruntau de aproape trei luni: reîntregirea efectivului de hingheri. În luna iulie, Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân a rămas doar cu un singur hingher după ce ceilalți doi și-au dat demisia. Însă, în urmă cu o săptămână, ambele posturi rămase vacante au fost ocupate prin concurs.
”Încă nu au intrat în pâine, cum s-ar zice, deoarece mai trebuie să urmeze niște cursuri de specializare, cum ar fi cele pentru a putea fi autorizați să folosească pistolul cu săgeți tranchilizante. Dar, imediat ce vor definitiva și aceste cursuri, își vor putea intra în atribuțiuni”, ne-a declarat Marin Bunea, primarul Bârladului.
Hingherii primesc lunar salariul minim pe economie, iar principalele lor atribuțiuni sunt tranchilizarea și capturarea câinilor comunitari, să-i hrănească și să le curețe cuștile.

Deși nu scrie nicăieri în fișa postului, hingherii trebuie să se obișnuiască și cu aspecte mai puțin plăcute ale meseriei. Iar aici nu vorbim doar despre riscul de a fi mușcați de respectivele patrupede, ci mai ales despre marii iubitori de maidanezi care la vederea hingherilor parcă îi apucă toți dracii și încep să-i atace cu tot ce le pică în mână. Așa se trezesc bieții oameni fugăriți cu pietre și bâte, ba chiar au existat și cazuri când unii au sărit cu cuțitul la ei. Dar, să sperăm că noii ocupanți ai acestor posturi nu vor fi atât de slabi de înger, încât să dea bir cu fugiții de la primele misiuni în teren. Mai ales că e mare nevoie de de ei ținând cont de miile de câini comunitari care se încurcă printre picioarele localnicilor zilnic, ca să nu mai vorbim de sutele de atacuri înregistrate de-a lungul unui singur an.

Hingherii din Bârlad și-au dat demisia

de Mihaela NICULESCU

La această oră, padocul public din Bârlad funcționează cu dificultate, deoarece cei doi hingheri și-au dat demisia. Sătui de șicanele așa-zișilor iubitori de câini, dar și din cauza faptului că au primit salarii nemotivante pentru o meserie destul de riscantă, cei doi hingheri de la padoc au dat bir cu fugiții.

Primăria Barlad, prin Grădina Zoologică, cea care administrează padocul, va trebui să angajeze, cât mai curând, nu doi, ci trei hingheri.
„Am propus primăriei, spre angajare, trei persoane în loc de două, actualmente încercând să facem față cu personal propriu de la Zoo. Padocul public din Bârlad este arhiplin și găzduiește cu 20 de câini mai mulți față de capacitate. Hingherii sunt acei angajați care trebuie să aibă grijă de câinii din padoc, să le curețe cuștile, să-i hrănească, să tranchilizeze și să captureze câinii bolnavi sau periculoși de pe spațiul public. E nevoie de ceva abilități în această meserie, pentru a putea face față fișei postului”, ne-a declarat Adrian Cărăbăț, administratorul Grădinii Zoologice din Bârlad.
Hingherii, deși sunt o breaslă foarte utilă comunității, trebuie să practice o meserie destul de ingrată. Este destul de greu să reziști, atâta vreme cât primești injurii, borcane și pietre în cap, atunci când te afli în exercițiul funcțiunii. Trebuie să ai nervii tari și să accepți că este posibil să te pricopsești cu niscaiva purici sau cu câteva mușcături. Până la urmă, e o meserie care trebuie făcută de cineva și probabil că vor fi candidați la concursul pe care îl va organiza primăria.

Padocurile înțesate de maidanezi, străzile orașului la fel!

de Răzvan CĂLIN

În momentul de față, 180 de câini comunitari au umplut până la refuz padocurile Primăriei Bârlad. În același timp, circa 2.000 de maidanezi umblă nestingheriți pe străzile orașului, spre disperarea localnicilor care reclamă zilnic problemele ridicate de aceste patrupede.

Încet, dar sigur, Bârladul riscă să devină un oraș al maidanezilor, mai ceva ca localitățile din India, unde miile de câini comunitari, vaci, maimuțe și șobolani se plimbă nestingheriți pe străzi, alături de oameni. Dacă la indieni există tradiții și superstiții care zeifică toate aceste lighioane, la Bârlad existența maidanezilor într-un număr din ce în ce mai mare nu are decât o singură explicație: autoritățile sunt neputincioase și nu au reușit să găsească o soluție viabilă pentru această problemă nici în momentul de față.

Așa se face că în momentul de față populația de câini comunitari din Bârlad cunoaște o perioadă de înflorire, javrele înmulțindu-se nestingherite și într-un ritm amețitor. Actualmente, padocurile Primăriei Bârlad sunt arhipline, numărul maidanezilor „cazați” ridicându-se la 180 de bucăți. Asta în condițiile în care capacitatea maximă a padocurilor este de 160 de câini! Cum, necum, autoritățile locale au fost nevoite să facă loc pentru încă 20 de bucăți, care au fost capturați de pe străzi la insistențele localnicilor. Pentru că trebuie spus că, în ultimul timp, tot mai mulți bârlădeni se arată din ce în ce mai iritați de această situație.

„Nu știu ce putem să mai facem și cum să procedăm ca să rezolvăm această problemă odată pentru totdeauna. Fără niic un fel de exagerare vă spun că în fiecare zi suntem asaltați de telefoane venite din partea cetățenilor  care ne cer să-i scăpăm de maidanezi. Pur și simplu oamenii nu mai suportă toate neplăcerile cauzate de câinii comunitari i i înțelegem. Dar, din păcate, situația este extremd e delicată și de ambiguă. Sau mai bine zis, nu suntem lăsați în pace să ne facem treaba”, ne-a declarat medicul veterinar Ioan Bejan, cel care coordonează, împreună cu Serviciul pentru gestionarea câinilor fără stăpân, activitatea de ecarisaj din Bârlad.

Așa cum am mai scris și în numerea anterioare ale cotidianului nostru, autoritățile locale nu pot face mai nimic în această privință tocmai pentru că normele privind aplicarea Legii gestionării câinilor fără stăpân au fost blocate printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție la cererea Asociației „Vier Pfoten”. În consecință, în România nimeni nu are voie în momentul de față să eutanasieze vreun maidanez până ce nu e elaborat un nou set de enorme metodologice. Între timp, patrupedele își văd liniștite de treabă, se înmulțesc într-un ritm alarmant și se joacă cu nervii cetățenilor. Chiar dacă pare un clișeu repetitiv, realitatea este că în continuare se înregistrează aproape zilnic cazuri de oameni mușcați și zgâriați de maidanezi, spitalul din localitate cheltuind anual sute de milioane de lei vechi pe tratamentul victimelor.

Oare e nevoie să mai fie omorât vreun copil de maidanezi?!

Cât despre ritmul adopțiilor de maidanezi, realitatea e și mai dezarmantă: de la începutul anului și până în prezent la Bârlad au fost adoptați doar nouă câini comunitari. Dacă vă întrebați unde sunt toți iubitorii de maidanezi care se dau de ceasul morții și se bat cu pumnul în piept că pentru ei viața fără câini e ca ochii fără văz, atunci vă spunem că nici noi n-am găsit încă răspunsul la această întrebare.

„A venit zilele trecute o doamnă care a solicitat să-și recupereze un câîne pe care echipele îl capturaseră de pe teren, dintre blocuri, la sesizarea unor cetățeni, bineînțeles. Când i s-a spus că, pe lângă taxele de rigoare, trebuie să facă dovada și să-și ia angajamentul că va ține câinele în gospodăria ei și nu îi va mai da niciodată drumul pe străzi, a renunțat pe loc. Ne-a spus că ea nu are cum să țină câinele în apartament și că ea vrea, pur și simplu, să îl ia de la noi și să-i dea drumul din nou pe strada. Dumneaei zicea că așa are grijă de el: câinele se aciuase în fața blocului unde locuia dumneaei, iar ea îi dădea de mâncare. Or. așa ceva nu se poate pentru că este ilegal. N-a vrut să înțeleagă și când i-am pus în vedere să-l țină în casă, a renunțat. Cam asta e situația. Mai trist este că problema se agravează de la o zi la alta, iar soluții viabile nu sunt. Sau mai bine zis ar fi, dar nu ni se permite să facem nimic!”, ne-a mai spus dr. Bejan

Legea privind gestionarea câinilor fără stăpân permite autorităților locale să eutanasieze maidanezii dacă după 14 zile de la capturare aceștia nu sunt revendicați sau adoptați. Astfel, problema maidanezilor ar fi putut fi rezolvată odată pentru totdeauna, însă cei de la „Vier Pfoten” și-au băgat coada și au reușit să obțină în instanță blocarea legii.

„Până când nu se întâmplă o nenorocire, nu vom realiza că trebuie luat taurul de coarne. Oare e nevoie să mai fie omorât vreun copil de maidanezi?! Teamă mi-e că abia atunci când va izbucni o epidemie sau va mai fi ucis cineva de câinii comunitari, se vor debloca aceste norme metodologice și legea va fi pusă în aplicare!”, a concluzionat dr. Bejan.

Vă pasă mai mult de câini decât de oameni?!

de Răzvan CĂLIN

Neputința autorităților locale plus grija exacerbată a asociațiilor care militează pentru protejarea maidanezilor nu fac decât să pună în prim plan siguranța câinilor în detrimentul oamenilor. Cotidianul Est News și medicul veterinar Ioan Bejan atrag încă odată atenția asupra pericolelor la care este expusă populația Bârladului zi de zi din cauza câinilor comunitari care colcăie cu miile pe străzile orașului.

Ne vedem nevoiți să revenim asupra acestui subiect tocmai pentru că avem motive cât se poate de întemeiate. Pe de o parte, vorbim despre lipsa de reacție a autorităților sau mai bine zis neputința acestora de  acționa ferm pentru rezolvarea unei probleme cât se poate de spinoase. În același timp, am fost bombardați în ultimele zile cu tot felul de reclamații și atacuri venite din partea iubitorilor de câini sau a tot felul de asociații și organizații care se bat cu pumnul în piept că nu mai pot de grija cîinilor.

Ni s-au adus tot felul de acuzații cum că în complicitatea cu medicul veterinar Ioan Bejan am pune la cale cine știe ce masacru al câinilor comunitari sau că am crea în mod fals panică în rândul comunității locale pentru a justifica un eventual măcel maidanezilor. În fine, tot felul de scenarii care mai de care mai aberante, dar întrucât chipurile trăim într-un stat democratic, respectăm opiniile tuturor, fie ele și critice. Însă, ceea ce ne doare este că toți urlă ca din gură de șarpe atunci când îndrăznești să te iei de câinii comunitari și îi apără mai ceva ca pe cine știe ce specie aflată în pragul extincției, fără să mai țină cont că în celălalt taler al balanței se află sănătatea noastră, a oamenilor. Cu riscul de a ne repeta, totuși o mai spunem încă odată: atât reporterii EstNews, cât și medicul veterinar Ioan Bejan, nu au susținut vreodată că maladia (dirofilarioza) care a infestat mare parte dintre maidanezii din Bârlad (și care se transmite și la om) a provocat decesul vreunei persoane. Însă, riscurile pentru sănătatea oamenilor pe care le implică această zoonoză sunt cât se poate de reale, așa cum însăși specialiștii în domeniu o spun. Nu mai vorbim de celelalte maladii pe care omul le poate contracta de la câini. Un studiu de specialitate făcut în 2012 de către medici veterinari din Europa și Statele Unite ale Americii arată clar că dirofilarioza (și implicit parazitul dirofilaria immitis) reprezintă o amenințare atât pentru sănătatea câinilor, cât și pentru cea a oamenilor: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3372948/. Studiul a fost publicat pe site-ul Centrului Național pentru Informații din Biotehnologie, instituție aflată sub patronajul Bibliotecii Naționale de Medicină a Statelor Unite ale Americii (National Center for Biotechnology Information, US National Library of Medicine).

”Nimeni n-a spus că a murit vreo cineva. Dar trebuie să așteptăm ca să moară mai întâi, înainte de a face ceva? Nimeni nu va omorâ câinii decât în condițiile legii. Îmi pare foarte rău că nu facem o  situație cu toate telefoanele pe care le primim din partea oamenilor care au probleme cu maidanezii și nu mai suportă să-i vadă pe străzi. Chiar acum recent, în urmă cu vreo două zile, am fost sunat de o persoană care era disperată pentru că fetița sa a fost mușcată de un câine maidanez. Ba mi-a spus că e o întreagă haită în zonă de îi este și frică să-și mai ducă copilul la grădiniți. Nimeni nu vede situațiile astea? Nu există zi să nu primim telefoane de genul acesta. Și ce să le mai spui oamenilor? Că adăpostul primăriei e suprapopulat, dar nici nu te lasă legea să te atingi de maidanezi! Sunt o sumedenie de oameni care ne sună zilnic și se plâng de problemele iscate de maidanezi: că sunt agresivi, că s-au înmulțit mult și merg în haite, că unii aproape că nu mai pot să se ducă la serviciu, că nu se mai odihni, că le atacă copiii etc. Sunt două lucruri pe care noi ar trebui să le facem: să identificăm și să sterilizăm câinii din gospodăriile populației, iar apoi să strângem toți câinii comunitari de pe străzi și să-i ducem în adăposturi municipalității. Și pentru că nu vor încăpea toți, să vină cei de la asociațiile care apără câinii să facă adăposturi și să-i găzduiască ei”, ne-a declarat medicul veterinar Bejan.

”Trebuie să acționăm acum, nu când va fi prea târziu”!

El ne-a mai precizat că a purtat discuții cu cei din fruntea Primăriei Bârlad și au căzut de comun acord să continue prelevarea de probe de la maidanezi pentru a-i depista pe cei bolnavi de dirofilarioză. Conform normelor veterinare în vigoare, cei care vor ieși pozitiv la acest test, dar se află în stadii incipiente ale bolii (I sau II) vor fi tratați. Însă, pentru cei care au atins deja stadiul III sau IV nu se mai poate face nimic, singura soluție fiind eutanasierea. Chiar și așa, intervenția autorităților este extrem de limitată pentru că normele de aplicare ale Legii privind gestionarea câinilor făăr stăpân au fost suspendate printr-o decizie judecătorească la cererea Asociației ”Vier Pfoten”. Teoretic, statul român, prin instituțiile sale specializate, ar trebui să elaboreze un nou set de norme, însă până acum nu s-a mișcat nici un deget în acest sens. Astfel, haitele de câini comunitari de la Bârlad (ca mai în toată țara) prosperă de la o zi la alta și provoacă valuri de nemulțumire în rândul populației. Căci nu există zi în care spitalul din localitate să nu înregistreze cazuri de oameni mușcați maidanezi, iar de aici decurg o serie întreagă de probleme. Căci maidanezii ”mușcă” serios și din bugetul spitalelor întrucât costurile legate de tratamentul victimelor mușcate sunt de ordinul a sute de milioane de lei vechi pe an, dacă nu chiar câteva miliarde.

Iar acum, maidanezii din Bârlad s-au pricopsit și cu această maladie – dirofilarioza – care poate fi transmisă și omului. Medicii veterinari atrag atenția că această maladie, chiar dacă încă nu s-au înregistrat cazuri la Bârlad de oameni bolnavi, trebuie luată în serios încă de pe acum, când este întâlnită doar la câini.

”Noi stăm și ne uităm la câini așa, de departe, și spunem că lasă-i domnule în pace că n-au nimic. Că dacă nu vezi viermii ăia colcăind ghem pe câini zici că-s bine, sănătoși. Se impune testarea tururor câinilor, iar acest lucru că nu se face ușor, ci implică niște analize de laborator destul de complexe. Dar trebuie să acționăm acum, nu când va fi prea târziu. Dacă nu facem ceva acum, mai târziu ne vom trezi că și oamenii vor avea viermii ăștia în ei! La noi se merge pe principiul că lasă domle că n-a murit nimeni de la asta. Nu-i corect așa. E mai bine să prevenim apariția acestor paraziți și la om, decât să ajungem să tratăm oamenii de așa ceva. Adevărul este că boala o fac și oamenii. Și ce mă supără cel mai tare e că se merge pe principiul că boala nu provoacă decesul la oameni. Bun și atunci ce să facem, să ne lase impasibili? Nu pot fi de acord cu așa ceva. Eu nu vreau nici câinii să facă această boală, dar nici oamenii, oricât de gravă ar fi sau nu aceasta”, a mai spus doctorul Bejan.

Autoritățile bârlădene nu fac nimic pentru a rezolva problema câinilor infestați cu o boală letală pentru om – Faceți ceva sau nu?

de Răzvan CĂLIN

Autoritățile locale bârlădene par depășite de problema câinilor comunitari. Primarul Marin Bunea dă asigurări că se va încerca găsirea unei soluții viabile, însă realitatea este că până ce Legea de gestionare a câinilor fără stăpân nu va fi deblocată nu se poate face mare lucru. Între timp, haitele de maidanezi se înmulțesc în liniște și colcăie pe străzile orașului. Mai mult, mulți dintre ei sunt infestați cu un parazit care provoacă o boală ce se transmite la om și care poate duce la decesul bolnavului.

Așa cum era și de așteptat, atunci când vine vorba să ai o reacție rapidă (să iei taurul de coarne, cum se mai spune), autoritățile și instituțiile statului român acționează după cum știu ele mai bine: foarte încet sau deloc. Semnalul de alarmă tras prin intermediul ziarului nostru cu privire la problema câinilor comunitari (care, mai nou, au început să se infesteze în număr tot mai mare cu un parazit ce se transmite și la om și poate provica decesul bolnavului) pare că nu este perceput la adevărata sa intensitate de către reprezentanții statului român. Vorbim aici de instituții, care cel puțin teoretic, ar trebui să se afle în prima linie în astfel de situații care vizează siguranța populației. Din păcate, scenariul este același ca și în alte dăți: unii ridică din umeri neputincioși, alții se dau loviți iar altora pur și simplu nu le pasă.

bunea_primar_nevinovat-1Primarul interimar al Bârladului, Marin Bunea, a recunoscut că are știință de cât de spinoasă a devenit problema câinilor comunitari prin prisma noilor descoperiri făcute de specialiștii veterinari de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași împreună cu medicul veterinar bârlădean Ioan Bejan. Dar, a admis că identificarea unei soluții viabile este extrem de dificilă din cauza contextului legislativ actual: ”Noi am decis ca împreună cu domnii specialiști de la Iași să continuăm să prelevăm probe de la câinii comunitari pentru a-i depista pe toți cei care sunt bolnavi. Altfel, nu avem altă soluție. Numai în ultimele zile am strâns de pe străzi 82 de câini. Dar, problema este că în continuare, Legea privind gestionarea câinilor fără stăpân nu poate fi aplicată din cauza suspendării normelor de aplicare. Și este dat ordin în toată țara să nu se atingă nimeni de maidanezi, altfel riscă sancțiuni penale. Putem interveni doar în cazul câinilor care sunt depistați bolnavi. Oricum, problema este foarte spinoasă pentru că în timp ce noi nu putem interveni în forță, câinii se înmulțesc. Ba au și început să fie aduși și aruncați din dube în oraș la noi din alte localități. Dacă nu ar fi fost acest vid legislativ, cred că problema maidanezilor ar fi fost rezolvată în maxim un an și jumătate”.

Bunea ne-a mai spus că în ultimul timp Primăria Bârlad a trimis patru adrese către autoritățile centrale de la București în care solicită sprijin pentru rezolvarea acestei probleme care, iată, tinde să devină o situație de criză. Până acum nu au primit nici un răspuns îmbucurător pentru că totul se învârte în jurul acestor norme metodologice de aplicare Legii privind gestionarea câinilor fără stăpân. Practic, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor este cea care ar trebui să muncească din greu pentru elaborarea unui nou set de norme. Însă, după cum se vede până acum nu s-a făcut nimic în acest sens, iar răspunsul este (invariabil) că se încă se mai lucrează.

Traian Petcu

Traian Petcu

Am încercat să stăm de vorbă și cu Traian Petcu, directorul executiv al Direcției Sanitaremihaela-vlada Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui, însă acesta nu ne-a răspuns la telefon. Probabil avea probleme mult mai importante de rezolvat! Aceeași situație s-a întâmplat și în cazul Mihaelei Vlada, șefa Direcției de Sănătate Publică Vaslui. Într-o primă fază, ni s-a transmis că este plecată pe teren și, în consecință, am încercat să o contactăm pe telefonul mobil, dar la fel, nu am primit nici un răspuns.

Andrei Huiban

Andrei Huiban

Culmea, singurul oficial care (atenție) ne-a contactat cu de la sine intenție a fost consilierul municipal Andrei Huiban. Acesta a solicitat redactorilor EstNews câteva informații în plus pe marginea acestui subiect și s-a arătat vizibil îngrijorat: ”Mă interesează subiectul inclusiv din postura de simplu cetățean. Și cred că în situația dată autoritățile și instituțiile statului ar trebui să facă front comun de pe acum pentru a rezolva această situație. Sunt de părere că este mai indicată profilaxia, decât să așteptăm, Doamne ferește, să se îmbolnăvească vreo cineva”.

Într-adevăr, este foarte posibil să apară voci care trâmbițeze că dracul nu e chiar atât de negru. Deja s-a avansat ideea că, până în prezent, nu s-a semnalat nici un caz de om diagnosticat cu dirofilarioză cardiopulmonară. Este, poate, dacă vreți, cea mai periculoasă abordare a acestei probleme pentru că asta ar scuza și mai mult lipsa de reacție a autorităților. Oare chiar este nevoie să ajungem la cazuri de îmbolnăvire la oameni pentru ca cineva să facă ceva? Până ce un biet copilaș a fost sfâșiat în bucăți de o haită de maidanezi, opinia publică și mai ales instituțiile statului au hibernat în papuci. Chiar avem nevoie de așa ceva și la Bârlad pentru ca cineva să ia taurul de coarne? Unde mai pui că situația nu este singulară, căci la Galați această maladie are o incidență în rândul maidanezilor de 60%. Dacă o ținem așa, iar instituțiile statului lâncezesc ca și până acum, atunci în câțiva ani (spun specialiștii în domeniu) întreaga populație de câini comunitari va fi infestată cu acest parazit. Încă ceva: parazitul cu pricina nu face diferență între un maidanez sau vreun cotețar pur sânge de prin gospodăriile oamenilor, așa încât și patrupedele cu pedigree și stăpân sunt infestate. Odată ce parazitul Dirofilaria immitis a ajuns în sistemul circulator al câinelui (grație pișcăturii țânțarului), acesta se cuibărește cu predilecție în arterele pulmonare, dar se aciuează și în inimă. Din momentul în care a pătruns în organism, parazitul trece din starea larvară în cea de adult în decurs de cinci – șase luni, iar ca adult poate ajunge și la 23 de centimetri. Numită și ”viermele inimii”, dirofilaria este o boală fatală a inimii și plămânilor, iar asta o spun specialiștii în medicină veterinară. Un studiu efectuat pe această temă de mai mulți specialiști în domeniu din Statele Unite ale Americii și Europa (publicat încă din 2012) arată clar că prezența dirofilaria immitis la câini trebuie luată cât se poate de în serios de autoritți pentru că reprezintă un real risc pentru populația umană. Una dintre manifestările cele mai des întâlnite în cazul oamenilor infestați cu acest parazit este că provoacă dirofilarioza pulmonară. Plămânii omului bolnav sunt invadați de noduli pulmonari benigni care, la prima vedere, pot fi confundați foarte ușor cu tumorile maligne. De altfel, diagnosticarea cu această maladie în cazul oamenilor nu este deloc facilă pentru că simptomatologia poate fi înșelătoare. Specialiștii în domeniu spun că până ce se ajunge la diagnosticul corect de dirofilarioză pot trece câteva luni, timp în care parazitul se dezvoltă și se înmulțește în corpul bolnavului. Sperăm ca toate acestea să reprezinte o motivație destul de solidă pentru toți factorii de răspundere care ar trebui să se implice cu adevărat în rezolvarea acestei probleme până nu este prea târziu.

Să nu uităm că totul a ieșit la iveală în urma unui studiu realizat de profesori universitari de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași, împreună cu medicul veterinar bârlădean Ioan Bejan. Aceștia au desfășurat în ultimii trei ani o campanie de prelevare mostre de sînge de la câinii maidanezi din Bârlad pentru realizarea unor analize parazitologice. Așa au observat că din 2013 și până în prezent incidența parazitului Dirofilaria immitis a crescut de la an la an într-un ritm îngrijorător, ajungând ca în 2015 procentul să fie de 40% dintre câinii testați.

Tutova dă tonul

de Mihaela NICULESCU

Timp de trei zile, în perioada 28-30 aprilie, în comuna Tutova au fost sterilizați peste 200 de câini, gratis, atât din gospodăriile localnicilor cât și de pe străzi. În ultimul timp, numărul câinilor comunitari s-a înmulțit foarte mult în zona căminului de bătrâni dar și a morii, iar localnicii au observat că o parte din patrupede sunt aduse din alte localități.

Asociația Spaycation din Marea Britranie este cea care s-a ocupat de sterilizarea câinilor din comuna Tutova. A colaborat cu cinci medici veterinari englezi și români, toți voluntari. Importanța ajutorului oferit în România de asemenea asociații, formate din iubitori de câini, este incontestabilă. Un proprietar de câine ar trebui să scoată din buzunar peste 150 de lei pentru a plăti o sterilizare la medicul veterinar.

Începând din acest an, microciparea și sterilizarea câinilor metiși din gospodării a devenit obligatorie. Cum proprietarii de patrupede nu achiziționează nici măcar un microcip de 10 lei, este greu de crezut că vor reuși să aloce 150 de lei pentru sterilizare. Rezultatul acestei neputințe sau nepăsări este unul evident – odată ieșit în stradă, câinele contribuie la creșterea numărului patrupedelor fără stăpân. Așa ajung în stradă zeci, sute, mii de câini care se înmulțesc la nesfârșit. Chiar dacă problema este mai gravă la orașe, nici mediul rural nu este scutit de neplăceri.

„Eu consider că ceea ce se întâmplă zilele acestea este un pas important în reducerea numărului de câini comunitari, și sterilizarea a peste 200 de câini, cu și fără stăpân, va reduce pericolul înmulțirii necontrolate a câinilor în Tutova. Mi s-a părut normal să ofer un spațiu celor din Asociația Spaycation, și în primul rând să-mi dau acordul. Animalele care ajung în stradă, și de multe ori devin periculoase, nu ajung acolo întâmplător. Este rezultatul indiferenței noastre.”, a declarat Ion Corciovă primarul comunei Tutova.

Sterilizarea este singura soluție de reducere a numărului de câini care ajung în stradă. Asociații precum Spaycation, Vier Pfoten sau Romanian Rescue Association (RRA) au oferit întotdeauna ajutor comunităților locale, care nu au bani pentru sterilizarea câinilor și nici pentru găzduirea unui număr foarte mare de patrupede în padocurile publice. De cele mai multe ori, asociațiile au găsit disponibilitate la cei care administrează localitățile, dar uneori nu.

„Ne bucurăm că primăria a fost de acord să ne pună la dispoziție un spațiu unde medicii să poată să-și facă treaba. Noi avem parteneriat cu Asociația Spaycation, la fel cum avem colaborări cu mai multe asociații care se ocupă de îngrijirea câinilor. Avem suportul lor, și asta se observă acum la Tutova.”, a declarat Lucia Călinoiu, președinta Asociației „Help Azorel”.

Deși au fost înștiințați, nu toți proprietarii de câini din Tutova și-au adus animalele la sterilizare gratuită. Au fost castrați atât masculi cât și femele, unele gestante. Totul a decurs normal.

Aflat la doar 16 km de Tutova, municipiul Bârlad nu a beneficiat deocamdată de ajutorul asociațiilor care își oferă sprijinul fără a cere bani în schimb, cu o singură excepție. Cu doi ani în urmă, Asociația RRA a sterilizat gratuit 150 de câini aflați în adăpostul public din Bârlad. De atunci, nu s-a mai făcut nici o astfel de sterilizare.

„În urmă cu câțiva ani, primăria, prin serviciul de ecarisaj, a sterilizat câini de pe domeniul public cât și din adăpost. Am acționat conform legii. Între timp, legea s-a schimbat și nu mai putem steriliza decât câinii ce urmează a fi adoptați sau revendicați. O ultimă statistică arată că la Bârlad sunt 6.000 de câini în gospodării și aproximativ 3.000 pe stradă. Între timp, numărul lor a crescut și raportul s-a schimbat. Anul trecut au fost sterilizați peste 750 de câini, iar anul acesta în jur de 120”, a declarat Adrian Cărăbăț, administratorul Grădinii Zoo.

Contactat de reporterul nostru, primarul Marin Bunea a declarat că se va consulta cu administratorul padocului public, Adrian Cărăbăț și cu dr. Ioan Bejan, președintele Colegiului Medicilor Veterinari Vaslui, pentru a vedea care sunt detaliile tehnice care trebuie puse la punct. Primarul a mai declarat că, în principiu, este de acord să depună o cerere către Asociația „Help Azorel”, în care să solicite sterilizarea câinilor comunitari și a celor cu stăpân, din Bârlad, în paralel cu sterilizările făcute de serviciul de ecarisaj.

Declarația este încurajatoare și poate fi considerată începutul unei campanii multașteptate de bârlădeni. Mulți, prea mulți bârlădeni, copii și adulți, au fost atacați de câini și au avut de suferit atât emoțional cât și fizic. Dacă ne uităm pe străzile Bârladului, observăm că numărul câinilor a crescut exponențial, oamenii au ajuns să se teamă de câini chiar și pe străzi mai puțin lăturalnice.

Câini sterilizați gratuit la Tutova

de Mihaela NICULESCU

Pe parcursul a trei zile, peste 200 de câini din comuna Tutova, atât maidanezi cât și din gospodăriile localnicilor, vor fi sterilizați gratuit.

Asociația britanică Spaycation, în colaborare cu Asociația „Ajutați-l pe Azorel” au primit acceptul primarului Ioan Corciovă de a steriliza câinii. Astfel, cinci medici veterinari români și englezi, voluntari ai asociației britanice, au trecut la treabă.

Singura modalitate de a reduce numărul câinilor comunitari de pe străzi, este sterilizarea. Autoritățile locale ar putea fi ajutate în acest demers de asociații precum Romanian Rescue Association, Vier Pfoten, sau Spycation, numai să-și dorească. Este nevoie de un spațiu corespunzător pentru sterilizare și de multă bunăvoință. Vom reveni cu amănunte.

Vaccinarea antirabică, în impas!

de Răzvan CĂLIN

Până în prezent, doar sub 20% din cei peste 140.000 de câini din județ au fost vaccinați antirabic.

În momentul de față, medicii veterinari vasluieni se confruntă cu o situație fără precedent: campania de vaccinare antirabică se derulează extrem de anevoios. Demarată încă din luna octombrie a anului trecut, acțiunea ar fi trebui finalizată până la sfârșitul lui 2014, așa cum s-a întâmplat de regulă și în anii trecuți. Numai că, de această dată, situația este mai mult decât delicată dacă ne gândim că doar sub 20% din cei 143.000 de câini din județ au fost vaccinați (și microcipați, așa cum prevede legislația în vigoare).
”În consecință, se poate spune că vaccinarea antirabică a debutat cu stângul. Sub 20% din totalul câinilor din județ este foarte puțin. Conform normelor în vigoare, acum, odată cu vaccinarea antirabică trebuie și microcipat fiecare câine. Costurile legate de vaccinare sunt suportate de statul român, însă cele legate de microcipare intră în grija proprietarilor de animale. Iar acestea pot ajunge la 15 lei de fiecare exemplar. Ei, de aici apar probleme. Când te duci, spre exemplu, la un om de la țară, care are în curte câte cinci sau șase câini și îl anunți că are de dat 90 de lei, îl apucă toți nervii. Alții, au avut reacții de genul: <Du-te, dom’le de aici, mai lipsește să ne microcipați pe noi, oamenii!>. Un lucru estre clar: populația nu răspunde cererii noastre. Iar situația este gravă și poate degenera și mai urât. În primul rând, imunizarea tuturor câinilor este o metodă de prevenire a apariției unor focare de rabie și, nu în ultimul rând, sănătatea oamenilor nu este pusă în pericol”, ne-a declarat Ioan Bejan, președintele Colegiului Medicilor Veterinari Vaslui.
În consecință, acțiunea de vaccinare antirabică și microcipare a fost prelungită, medicii veterinari sperând că, în cele din urmă, populația va înțelege importanța acestei campanii.

Scăpați-ne de colții haitelor!

de Răzvan CĂLIN

Curtea de Apel București a deblocat normele de aplicare a legii care permite eutanasierea maidanezilor. Între timp, la Barlad haitele de câini comunitari prosperă în liniște. Culmea ipocriziei “înflăcăraților” iubitori de maidanezi: de la începutul anului și până acum nu s-au înregistrat decât trei adopții.

Ne convine sau nu, la Bârlad (la fel ca în întreaga țară) câinii comunitari reprezintă una dintre cele mai spinoase probleme a cărei rezolvare tranșantă și definitivă pare-se că nu există încă sau nu se vrea a se aplica. Culmea este că avem o lege în vigoare care permite autorităților haita_de_cainisă apeleze la soluția finală: eutanasierea javrelor care împânzesc străzile urbei. Numai că, așa cum am mai scris în paginile cotidianului nostru, legea a fost blocată în urmă cu peste un an de către Asociația ”Vier Pfoten” care, inițial, a cerut suspendarea normelor de aplicare. Într-o primă fază, Curtea de Apel București le-a aprobat cererea și astfel legea nu a mai putut fi aplicată, iar maidanezii au prosperat și s-au înmulțit în liniște vreme de mai bine de un an. Cei de la ”Vier Pfoten”, în nemărginita lor dragoste față de maidanezi, au plusat și au venit cu o nouă cerere căre aceeași instanță, în care au cerut, nici mai mult, nici mai puțin decât anularea normelor metodologice de aplicare a Legii gestionării câinilor fără stăpân. Numai că, de această dată, instanța a dat un răspuns clar, respingându-le cererea. Sentința (cu drept de recurs) a fost dată de Curtea de Apel București la sfârșitul săptămânii trecute.

În consecință, autoritățile locale își pot vedea liniștite de treabă, după ce timp de peste un an au fost legate de mâini și de picioare.

Pentru cei care încă mai cred opusul, le mai spunem încă o dată că aproape nu există zi în care spitalul din Bârlad să nu înregistreze cazuri de oameni mușcați de maidanezi. Iar cheltuielile spitalului cu administrarea tratamentului antirabic se ridică și la 80.000 de lei într-un an. Alți peste 3.000 de lei lunar se duc pentru întreținerea și hrana celor 160 de câini care sunt găzduiți în padocurile Primăriei Bârlad. Însă, poate, cel mai solid argument ar fi că în fiecare zi riscăm ca la Bârlad să apară un caz de genul lui Ionuț Anghel, băiețelul de numai patru ani care a fost sfâșiat de o haită de maidanezi în Parcul Tei din București. Chiar trebuie să așteptăm apariția unui scenariu atăt de terifiant și la Bârlad pentru ca cineva să ia taurul de coarne!?

Trei câini adoptati de la începutul anului

Cât despre asociațiile și fundațiile care nu mai pot de grija maidanezilor, comentariile sunt de prisos. Vă spunem doar că nu s-au prea îngrămădit să strângă de pe străzi câinii comunitari sau să-i dea spre adopție. Se estimează că anul trecut, au fost adoptați, prin intermediul organizațiilor nonguvernamentale, circa 300 de câini fără stăpân. Ceea ce raportat la cei aproape 2.000 de javre ce bântuie străzile orașului, e echivalent cu o frecție la piciorul de lemn. Iar anul acesta, de la început și până în prezent, s-au înregistrat fix trei caini - adapost barlad (2).previewadopții, făcute de niște persoane fizice. Și cam atât cu dragostea nemărginită față de maidanezi la Bârlad! Ce-i drept, pe diverse forumuri și, în general, în spațiul virtual, aproape că nu mai încapi de astfel de iubitori de potăi vagaboante, care urlă din toți rărunchii împotriva ”criminalilor” care vor să ucidă niște biete suflete nevinovate. Însă, nici unul nu se îngrămădește să-i ia la el acasă, dacă tot iubește maidanezii atât de mult. Nu mai vorbim de ”binevoitorii” ce locuiesc în cartierele de blocuri și care hrănesc zilnic câte o haită întreagă de câini comunitari. Patrupede care, instinctiv, se stabilesc definitiv în acele zone și de care nu poți trece dacă nu ești din zonă. Cu siguranță mulți dintre cititorii noștri au pățit-o pe propria lor piele atunci când dorind să meargă în vizită la vreun prieten sau o rudă, s-au trezit atacați din senin de haite de maidanezi care, instinctiv, își apărau ”teritoriul”. Și în timp ce te trec toate sudorile și încerci să te aperi, auzi câte o voce de pe la vreun geam care, culmea, tot în apărarea javrelor sare: ”Ce-ai dom’le cu cățeii?! Lasă-i în pace! Ăștia sar numai la oamenii răi, să știi mata!”. Sunt aceeași oameni care atunci când echipele de hingheri ale municipalității au încercat să-și facă datoria și să captureze maidanezi au avut, nu de puține ori, reacții extrem de violente. Bieții hingheri s-au trezit huiduiți, înjurați, loviți cu pietre, ba chiar fugăriți de astfel de iubitori de maidanezi care pur și simplu ar fi vrut să-i linșeze pe oamenii primăriei. Iar dacă îndrăznești să le spui să-și ia ”iubiții” în casă, îți răspunde senin că nu poate, că nu are unde să-i țină. Așa că să-i lăsăm acolo, pe străzi, să ne muște și să ne sfâșie copiii că așa vor mușchii unor oameni rupți de realitate! Acestea sunt, în mare, motivele pentru care atunci când Primăria Bârlad a încercat să crească rata adopțiilor de astfel de patrupede, totul s-a dovedit a fi un fiasco. De mai bine de un an, municipalitatea a declanșat o campanie, intitulată ”Adoptă-mă!”, dar care, după cum se vede a produs doar alte cheltuieli de la bugetul local, căci orașul a fost împânzit cu banner-e sugestive.

“Pentru că omul nu știe altceva decât să arunce în stradă puii”

carabat_adrian12Adrian Cărăbăț, directorul Grădinii Zoologice Bârlad, în subordinea căreia se află Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân, este depărere că această problemă ar putea avea o soluție viabilă numai dacă se aplică legea în totalitatea ei: ”Legea are două planuri, două secțiuni care trebuie urmate. Una este cea care privește strict capturarea, deparazitarea și, în ultimă instanță, eutanasierea maidanezilor (în termen de 14 zile de la prinderea lor, dacă nu îi revendică sau adoptă cineva). Al doilea plan este la fel de important ca și primul și se referă la sterilizarea și microciparea tuturor câinilor aflați în gospdăriile oamenilor. Excepție fac cei care dețin câini de canisă, cu pedigree, ce se supun unui regim aparte. În rest, toți câinii din curțile oamenii trebuie sterilizați în mod obligatoriu. Iar acest lucru este extrem de important a se realiza pentru că gospodăriile populației reprezintă principala sursă de proliferare a câinilor fără stăpân. Când oamenilor le fată câte o cățea din curte, cel puțin doi pui, dacă nu chiar toți, ajung pe stradă. Pentru că omul nu știe altceva decăt să arunce în stradă puii. Iar în momentul de față, se estimează că în gospodăriile oamenilor din Bârlad are exista circa 6.000 de câini. Iar câinii pot avea și două cicluri de reproducere într-un singur an, așa că vă dați seama că degeaba am strânge noi toți cei 2.000 de maidanezi de pe străzi, dacă din gospodăriile populației apar alte sute sau chiar mii într-un singur an”.

Până când Legea privind gestionarea câinilor fără stăpân să fie blocată în instanță, la Bârlad se reușise sterilizarea a doar câteva sute câini din gospodăriile populației. Și asta pentru că sterilizarea și microciparea unui câine poate scoate din buzunarul proprietarului peste 200 de lei!

La cheremul haitelor!

de Răzvan CĂLIN

Medicii veterinari bârladeni trag un semnal de alarmă față de problema câinilor comunitari. Din cauza blocajului legislativ, autoritățile locale nu pot interveni deloc pentru remedierea acestei situații. Asta în timp ce haitele de maidanezi prosperă și aproape că nu există zi în care la spitalul din localitate să nu nu se inregistreze măcar un caz de cetățeni mușcați de câinii fără stăpân.

În cea mai pură tradiție românească, o instanță de judecată din București a luat o decizie care a provocat un haos și mai mare într-un domeniu extrem de sensibil și grevat de serioase controverse: gestionarea câinilor fără stăpân. Așa se face că, în momentul de față, edilii bârlădeni (la fel ca și restul localităților din țară) sunt pur și simplu legați de mâini și de picioare. Practic, nimeni nu are voie să se atingă de maidanezi! Totul a plecat de la o decizie luată în vara anului trecut de Curtea de Apel București, care a dat curs cererii Asociației Vier Pfoten și a suspendat normele de aplicare a Legii privind câinii fără stăpân (nr. 258/2013). De fapt, bătălia cea mai cruntă dintre asociațiile care apără drepturile animalelor și guvernanți este legată de eutanasierea câinilor fără stăpân, acțiune ce poate fi aplicată maidanezilor în termen de 14 zile lucrătoare din momentul capturării acestora.

maidanezi_parcOr, odată ce normele metodologice ale legii în cauză au fost suspendate, totul s-a transformat într-un haos. Dacă până acum, autoritățile mai puteau face ceva, acum se rezumă la a fi simpli spectatori. Bineînțeles, totul spre disperarea bârlădenilor, care zilnic se împiedică de haitele de maidanezi ce au împânzit orașul.

În urmă cu doi ani, Primăria Bârlad a cumpărat o rulotă pe care a transformat-o într-un laborator mobil pentru capturarea și sterilizarea câinilor fără stăpân. Așa se face că, în 2013 și 2014, edilii bârlâdeni tot au mai reușit să mai strângă din miile de maidanezi, „recolta” pe cei doi ani fiind de aproximativ 1.400 – 1.500 de astfel de patrupede. Însă, din vara anului trecut (când Curtea de Apel București i-a băgat pe toți în ceață) și până în prezent nu s-a mai putut face nimic.

Bejan_Ioan„Ne-au legat de mâini și de picioare și pur și simplu nu am mai putut să ne atingem de vreun maidanez, decât în cazuri excepționale. Adică daca ne sesiza cineva că ar fi pe la vreo școală niște maidanezi, atunci puteam interveni. Dar, intervenția se limitează doar la a captura câinii respectivi și depunerea lor în padocurile primăriei. Nu tu sterilizare sau eutanasiere în cazul în care trec cele 14 zile prevăzute de lege și nimeni nu-i revendică sau adoptă. Este o tâmpenie ce se întâmplă! Dăm legi așa, ca să nu spunem că n-avem legi. Trist este că, în loc să se facă ordine odată pentru totdeauna, legile astea generează și mai multe probleme. Avem nu mai puțin de trei adrese venite din partea unor instituții ale statului român – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară, Colegiul Medicilor Veterinari din România și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor  Vaslui – în care ni se atrage atenția că nu avem voie să ne atingem de maidanezi. Și orașul s-a umplut de câini comunitari! Este strigător la cer ceea ce se întâmplă. Probabil că e nevoie să mai moară un copil mâncat de maidanezi ca să se mai miște ceva!”, ne-a declarat medicul veterinar Ioan Bejan, care este implicat direct în gestionarea câinilor fără stăpân.

În vara anului trecut, s-a estimat că pe străzile orașului ar cutreiera slobozi peste 1.500 de câini comunitari. Actualmente, însă, numărul maidanezilor este mult mai mare, pentru că de atunci și până în prezent nu prea s-au mai făcut capturări. De asemenea, trebuie luată în calcul și rata ridicată de reproducere pe care o au aceste patrupede.

Implicațiile acestui fenomen nu se opresc aici. Este arhicunoscut faptul că la Bârlad aproape că nu există zi lăsată de la Dumnezeu în care spitalul din localitatea sa nu înregistreze măcar o persoană (fie adult sau copil) mușcată de câini. În aceste condiții, cheltuielile spitalului cu administrarea tratamentului antirabic se ridică la și la 80.000 de lei într-un an.

Actualmente, padocurile Primăriei Bârlad adăpostesc circa 160 de maidanezi (capacitatea maximă fiind de 170 de bucăți). Iar pentru întreținerea și hrana acestora, se scurg din bugetul local circa 3.000 de lei lunar. Altfel spus, câinii comunitari „mușcă” anual zeci de mii de lei din bugetul spitalului și din bugetul local. Și totul se întâmplă pentru că statul român nu e în stare să promoveze o legislație clară în acest domeniu, lăsând loc la tot felul de interpretări și creînd mai degrabă haos, decât să pună ordine.

Ca în junglă: Oameni atacați de animale

În doar două zile, patru persoane, între care un copil, au ajuns la Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU) din cadrul Spitalului de urgență „Elena Beldiman” din Bârlad, după ce au fost mușcate de animale. Trei au fost atacați de câini și una de un cal.

Numărul mare de câini comunitari lăsați de izbeliște de către stăpâni și lipsa banilor pentru sterilizarea lor reprezintă în continuare un fenomen greu de stăpânit și un pericol pentru sănătatea publică.

Sâmbătă, 31 ianuarie, s-a prezentat la CPU un bărbat de 61 de ani, din Bârlad, după ce a fost mușcat de un câine de gamba dreaptă. A doua zi, au apelat la CPU alte două persoane atacate tot de câini, dar în mediul rural. O femeie de 42 de ani din Grivița a fost mușcată de propriul câine și s-a ales cu plăgi la ambele brațe. De asemenea, a fost atacat și un copil în vârstă de 10 ani din Băcani, care s-a ales cu plagă mușcată frontală și la pleoapa stângă.
Tot în week-end-ul trecut, la CPU a apelat și un bărbat de 22 de ani din Popeni, după ce propriul calul l-a mușcat de mâna dreaptă.

„Toate cele patru persoane mușcate au beneficiat de spitalizare de zi și se prezintă periodic pentru administrarea vaccinului antirabic”, a declarat dr. Gabriela Daniș, directorul medical al spitalului bârlădean.

Anul trecut, la spital din Bârlad fost înregistrate 291 cazuri de persoane mușcate de animale. Cele mai multe (254) au fost mușcate de câni, 23 de pisici, cinci de șobolani, șapte de cai și două de șoareci. Din totalul celor 291 de cazuri, 243 au beneficiat de tratament cu vaccin antirabic și doar 48 de ser antirabic și tratamente asociate. Reprezentanții spitalului spun totuși că, în 2014, s-a observat o scădere semnificativă a numărului de persoane mușcate, față de anul anterior. (Mihaela NICULESCU)

 

Goscom anunță alte prețuri pentru gestionarea câinilor

Primăria Vaslui nu va mai plăti o sumă fixă pentru o serie de servicii de ecarisaj, ci contravaloarea fiecărui „tratament” de care beneficiază patrupedele. Acest lucru, perfect legal, ar putea conduce la o majorare per ansamblu a sumelor achitate de comunitate pentru gestionarea câinilor comunitari

Bogdan RUSU

Astăzi, în cadrul ședinței Consiliului Local Vaslui, se va analiza un proiect de hotărâre ce vizează aprobarea prețurilor practicate de serviciul de ecarisaj, din cadrul SC Goscom SA.

„Practic, nu este o creștere a prețurilor, ci o reinterpretare a prețurilor după cerințele noii legislații. Din 2001, când a apărut primul act normativ legat de gestionarea câinilor fără stăpân, până astăzi, legislația a suferit fel-de-fel de modificări. Cele mai importante sunt cele din anul 2013. Față de modul în care lucram și taxam inițial, noua legislație ne impune altceva. Ca atare, s-au stabilit prețuri pentru fiecare tip de activitate care se prestează în vederea gestionării câinilor fără stăpân. Până în prezent, se practica un tarif de 180 de lei per câine, preț ce includea mai multe activități. În momentul de față, nu mai poate fi stabilit un preț pe animal”, a declarat Cătălin Bârleanu, directorul Goscom.

Directorul Goscom a mai spus că noua legislație impune prinderea animalelor, montarea de crotale, înregistrarea patrupedelor, găzduirea lor în vederea revendicării, darea spre adopție sau eutanasierea animalelor și, în funcție de ce tip de activități realizate pentru acel câine, se stabilește prețul și se întocmește un proces verbal. Până acum, cei 180 de lei reprezentau contravaloarea unui cumul de activități și ecarisajul se putea încadra pe lege, în momentul calculării taxelor. Legislația s-a modificat și impune alte reguli. De exemplu, în cazul unui animal prins de ecarisaj care este vaccinat, care este revendicat, contravaloarea „tratamentului” de care a beneficat câinele pe perioada găzduirii în padoc va fi achitată de stăpân.

„Practic, nu pot face o comparație între prețuri, în cei 180 de lei erau un anumit tip de activități, iar noile prețuri bifează alte tipuri de activități, ceva activități în plus”, a mai declarat Bârleanu.

La începutul lunii decembrie 2011, în grija Serviciului de ecarisaj Vaslui se aflau 40 de patrupede, iar hrănirea unui animal costa zilnic 17 lei. În prezent, din cele afirmate de directorul Goscom reiese că populația canină a padocului s-a mai redus, situându-se undeva între 30 și 35 de animale.

Bârladul sub lupă – Orașul câinilor

Bârladul este pe zi ce trece tot mai aglomerat… de câini. Deși acțiunile hingherilor au dat rezultate în trecut și se micșorase numărul patrupedelor, în ultimul timp au apărut tot mai multe haite prin toate cartierele.

La fel s-a întâmplat și zilele trecute, când prin zona centrală a orașului căutau să se adăpostească de ploaie vreo șapte câini. Fiecare trecător care îi observa, tresărea și ocolea zona. Chiar dacă la orele amiezii aceștia nu sunt în număr foarte mare, pe seara sau dimineața, în mai multe zone ale orașului se adună o mulțime de câini, acest lucru reprezentând un real pericol pentru oameni. (R.C.)

Câinii de la Bădeana, evacuați

După cinci luni de când instanța a hotărât evacuarea câinilor de la adăpostul improvizat de la Bădeana, primarul comunei Tutova a pus, în sfârșit, în aplicare sentința de evacuare. Săptămâna trecută, mai mult de jumătate din cei 230 de câini din adăpost, au fost mutați la Tutova, într-un padoc nou.

Că asociațiile de protecție a animalelor sunt mai presus de lege în România, a dovedit-o aventura de la Tutova. Cu toate că exista o hotărâre judecătorească definitivă ce trebuia pusă în aplicare din iunie, adăpostul de la Bădeana nu a fost evacuat. Câinii au rămas acolo, în ciuda deciziei instanței, prin îngăduința exagerată a primarului Ion Corciovă.

După ultima venire în zonă a executorului judecătoresc în 29 octombrie, au fost acordate încă 10 zile păsuire pentru mutarea câinilor. Ziua de 8 noiembrie nu a adus nimic nou, poate doar că patrupedele au primit o masă mai consistentă în sfântă zi de sărbătoare. Invocând lipsa banilor pentru terminarea adăpostului de la Tutova, Lucia Călinoiu, președinta Asociației „Ajutați-l pe Azorel”, a cerut, din nou, îndurare. Milos din fire, acesta a mai păsuit-o câteva zile și luni, 10 noiembrie, a dispus începerea evacuării câinilor.

De luni, când au fost transportați doar 20 de câini, nu s-a mai mișcat nici un deget până vineri, 14 noiembrie, când primarul Tutovei a trimis o mașină de la salubritate la adăpostul de la Bădeana, pentru un transport mai consistent de câini la padocul din Tutova. Ajunsă în fața adăpostului, mașina a rămas câteva zeci de minute, dar nici un câine nu a fost transportat pentru că, în viziunea doamnei Călinoiu, mașina nu era una specială pentru un transport civilizat al câinilor și pe deasupra patrupedele erau deja stresate de prezența reporterului nostru. Pentru că treaba în comună nu poate fi oprită din cauza mofturilor unei președinte de asociație, fie ea și de protecție a câinilor, mașina a plecat.

Contactat de reporterii Est News, primarul Ion Corciovă s-a întors la adăpostul de la Bădeana și ne-a explicat că el a avut toată disponibilitatea, dar că Lucia Călinoiu nu dorește să transporte câinii într-o mașină de gunoi în fața reporterilor, pentru că nu dă bine la imagine. În cele din urmă, mașina de la salubritate a revenit la locul din care tocmai plecase și de îndată ce reporterul nostru s-a îndepărtat, cânii au fost urcați în mașină.

Astăzi vom transporta câteva zeci de câini, mâine alte câteva zeci, astfel încât, în câteva zile adăpostul de la Bădeana va fi evacuat în totalitate. M-am săturat de atâta mediatizare și de atâta circ!”, a declarat primarul Ioan Corciovă.

Chiar dacă a asigurat forța de muncă la noul adăpost și mașina și combustibilul pentru transportul câinilor, circul a fost creat și din cauza edilului. În România legile trebuie respectate, de aceea se spune că am trăi într-un stat de drept. O păsuire ar fi fost suficientă. De ce a fost nevoie de atâta clemență?

Lucia Călinoiu, care s-a arătat de-a dreptul agasată de insistența reporterului nostru, declara pe 29 octombrie că în zece zile totul va fi pus la punct. Asociațiile din străinătate o vor ajuta cu bani și totul se va rezolva. Responsabilitatea pe care și-a asumat-o, notabilă, de altfel, în condițiile existente este greu de susținut. Ea s-a bazat pe generozitatea primăriilor Bârlad și Tutova, dar, din păcate, bugetele lor sunt pline de găuri. Cu toate acestea, deși a fost ajutată cât s-a putut, a întins coarda.

În condițiile în care în România nu avem suficiente spitale pentru oameni, nu se vor construi nici hoteluri sau adăposturi de trei stele pentru câini. Cu toate acestea, deși nu e de dorit, după episodul Bădeana ar putea urma episodul Tutova. (Mihaela NICULESCU)

Termenul acordat microcipării câinilor se prelungește

Perioada în care se va desfășura acțiunea de identificare (microcipare) a câinilor cu stăpân va fi extinsă. Anunțul a fost făcut zilele acestea de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) printr-un comunicat. Motivul pentru care s-a luat această decizie este că proprietarii de animale din țară au reacționat față de timpul acordat dar și de costuri.

“Avem numeroase semnale din țară, de la proprietarii de animale că termenul de 1 ianuarie 2015 este nerealist, în special în mediul rural unde populația are resurse financiare limitate. Intenția noastră a fost să identificăm toți câinii cât mai curând pentru prevenirea abandonului, dar cifrele arată că este imposibil să putem realiza acest deziderat la finele acestui an”, a declarat Dr. Vladimir Mănăstireanu, Președintele ANSVSA.

Acțiunea de microcipare are scopul de a stabili o evidență a animalelor și de înregistrarea acestora într-un Registru de evidență a câinilor cu stăpân (RECS). Pentru cetățenii care au deja câini cu microcip, medicul veterinar va stabili calitatea microcipului și dacă acesta poate fi citit. În cazul în care nu corespunde normelor microcipul va fi schimbat. Proprietarii animalelor care nu vor respecta reglementările cu privire la microcipare vor fi sancționați cu amenzi între 2000 și 5000 de lei.

ANSVA, împreună cu Colegiul Medicilor Veterinari, au pus la dispoziția cetățenilor Portalul identificării și înregistrării animalelor de companie: Rompetid.ro, unde fiecare proprietar de câine are posibilitatea de a verifica vericiditatea datelor înscrise în RECS.

Totodată tot cu ajutorul portalului în eventualitatea pierderii sau găsirii unui animal se pot da anunțuri care să ajute proprietarul să-și recupereze câinele.

În această perioadă va avea loc și o campanie de vaccinare a câinilor. Vaccinarea se va face până la sfârșitul lunii februarie și este obligatorie, costurile fiind suportate de la bugetul de stat. (Roxana CUCU)

Executarea silită a câinilor de la Bădeana, amânată

Lucia Călinoiu, protectoarea câinilor fără stăpân, promite să facă în zece zile ce nu a reușit în cinci luni.

Ieri a fost a doua oară când executorul judecătoresc Iulian Stan a venit degeaba la adăpostul de câini de la Bădeana, cu scopul de a pune în aplicare sentința Tribunalului Vaslui, din 15 mai 2014, de evacuare a câinilor. Lucia Călinoiu, președinta Asociației “Salvați-l pe Azorel”, a cerut o nouă amânare a executării silite și a primit termen zece zile să finalizeze lucrările de amenajare a noului adăpost pentru cei 230 de câini pe care-i ține închiși într-un adăpost insalubru, la Bădeana, comuna Tutova. Teoretic, pe 7 noiembrie câinii vor fi mutați în noul adăpost, iar Ion Corciovă, primarul comunei, are “speranțe”.

Am decis să acordăm o ultimă păsuire Asociației «Ajutați-l pe Azorel». Se lucrează din plin la amenajarea cuștilor, au fost cumpărate toate materialele necesare de către asociație și sperăm că în 10 zile vom putea aduce aici câinii”, a declarat primarul.

Din mai și până acum, executorul judecătoresc a mai fost o dată prezent la Bădeana, chiar imediat după pronunțarea sentinței. De cinci luni, primarul Corciovă și Lucia Călinoiu, tot promit locuitorilor din zonă afectați de mirosul și zgomotul produse de patrupede, că lucrurile se vor rezolva. Asociația nu a avut banii necesari și nici forța de muncă pentru construirea într-un timp scurt a adăpostului de la Tutova.

Lucia Călinoiu a dat astăzi asigurări că, de această dată, termenul va fi respectat. Dacă de această dată câinii au rămas în adăpost, de pe 7 noiembrie au trei variante: ajung în stradă, sunt transferați la ONG-urile din țară, sau sunt mutați la Tutova. Cum se va descurca Călinoiu cu cei 230 de câini, cu ce îi va hrăni, cu ce bani îi va îngriji, numai ea știe.

De patru ani colaborăm cu ONG-uri din Norvegia, Anglia, Germania. Nu ne vor lăsa la greu. Avem deja 150 de câini adoptați în străinătate. Sunt convinsă că vom avea o colaborare bună cu ONG-urile din țările amintite”, a spus Lucia Călinoiu.

Dacă treaba merge atât de bine, se naște întrebarea pertinentă: de ce nu a reușit să strângă fondurile necesare finalizării adăpostului de la Tutova? (Mihaela NICULESCU)

Numai gura e de “iubitorii” de animale

La apelul făcut de Asociația “Salvați-l pe Azorel” iubitorilor de animale din Bârlad, pentru a discuta soarta sutelor de câini care urmează să fie evacuați din spațiul impropriu de la Bădeana, s-au prezentat la întâlnire cinci persoane.

Mihaela NICULESCU

Cei 230 de câini aflați în adăpostul provizoriu de la Bădeana vor trebui evacuați. Executorul judecătoresc nu mai poate amâna punerea în aplicare a Deciziei civile 420 pronunțată de Tribunalul Vaslui în 15 mai. După cinci luni de amânări, executorul judecătoresc și-a anunțat astăzi prezența la Bădeana, pentru a dispune evacuarea câinilor.

Adăpostul nou pe care Asociația „Ajutați-l pe Azorel” a început să-l construiască în urmă cu câteva săptămâni la Tutova nu a fost finalizat, așa că patrupedele vor rămâne pe stradă sau vor fi mutate provizoriu în adăposturi publice sau ale unor ONG-uri.

Ieri dimineață, Asociația iubitorilor de animale din Bârlad a invitat la Casa de Cultură bârlădeni cu dragoste de animale la o întâlnire cu Lucia Călinoiu, președinta Asociației „Ajutați-l pe Azorel”. Având în vedere iminenta evacuare, scopul întâlnirii a fost acela de a convinge iubitorii de patrupede să facă voluntariat la adăpostul din Tutova.

„Avem nevoie de voluntari ca să finalizăm lucrările la gardul noului adăpost. Timpul se scurge în defavoarea noastră, de aceea bârlădenii trebuie să ne dea o mână de ajutor, pentru a salva câinii care sunt de fapt ai Bârladului”, a declarat Lucia Călinoiu.

Cât de mulți iubitori de animale au fost dispuși să vină la întâlnirea anunțată pe rețelele de socializare, s-a văzut în sală, unde au fost prezente cinci persoane. Acestea au aflat că posibilitățile financiare ale asociației sunt limitate, că pe banii asociației au fost plătiți oameni puși la dispoziție de primarul comunei Tutova și că e nevoie de forță de muncă urgent pentru că evacuarea bate la ușă.

Președinta Asociației „Ajutați-l pe Azorel” a încercat să explice la întâlnirea de ieri unde vor fi mutați câinii, dacă legea va fi pusă în aplicare în cele din urmă.

„Câinii nu vor ajunge în stradă și nici nu vor fi duși cu forța în adăpostul la care se lucrează încă, pentru că, dacă se va întâmpla așa, cineva va răspunde. Avem colaborări cu foarte multe ONG-uri. Vom lua legătura cu ele ca timp de câteva săptămâni câinii să fie găzduiți de acestea. Îi vom aduce înapoi când va fi gata padocul. Sunt câinii Asociației, microcipați”, a mai spus Lucia Călinoiu.

Adăpostul impropriu de la Bădeana a găzduit luni de zile 230 de câini din care aproape o jumătate sunt adoptați la distanță. Vă vom ține la curent în ediția de mâine cu privire la anunțata evacuare a patrupedelor.

Școala cu maidanezi

Curtea Școlii nr. 2 „Vasile Pârvan” Bârlad este asemenea unui adăpost de câini. Maidanezii își fac veacul atât în curte, cât și pe terenul de lângă. Problema persistă de câțiva ani, iar singurul lucru făcut până acum a fost construirea unui gard protector, pentru a ține câinii la distanță. Cu toate acestea, animalele își fac loc și trec în curtea școlii speriind copiii.

Andrei ARSENE

Școala este situată într-o zonă nu tocmai ferită, între două clădiri în paragină, astfel că maidanezii preferă să se adăpostească acolo. Deși până acum nu au existat probleme, oricând s-ar putea întâmpla ca un copil să fie victima unui atac al câinilor.

Cei mai înspăimântați sunt părinții. Teama că fiii lor vor fi mușcați de câini este foarte mare. Cu toate că sunt profesori de serviciu, părinții trag un semnal de alarmă și spun că singura modalitate de a-și feri copiii este îndepărtarea animalelor din zonă. Școala are program și după-amiaza așa că elevii pleacă pe întuneric din școală, timp în care se pot întâmpla tot felul de nenorociri.

„Copiii le dau câinelor din milă de mâncare. Le oferă din laptele și cornul primit, acesta fiind un alt motiv pentru care câinii stau în jurul școlii”, ne-a declarat Daniel Ștefănică, directorul școlii.

Nici gardul făcut nu este unul corespunzător. Sunt doar niște gratii prin care copii pot întinde mâna cu lejeritate. Chiar dacă animalele nu ar putea trece în curtea școlii, copiii ar putea fi mușcați. Aceștia au tendința de a hrăni câinii aruncând batoane peste gard sau pur și simplu dându-le prin gratiile gardului.

“Am făcut adrese la primărie privind problema câinilor, dar până acum nu am primit niciun răspuns oficial”, ne-a mai declarat Ștefănică.

Ultima adresă a fost făcută ieri, astfel că directorul școlii speră să primească un răspuns miercuri, după ședința de Consiliu Local.

Criză de antirabic și antitetanos la Bârlad

Într-un oraș plin de câini vagabonzi, precum Bârladul, vaccinul antirabic este un lux.

Spitalul de urgență „Elena Beldiman” din Bârlad înregistrează tot mai frecvent sincope în aprovizionarea cu medicamente, iar vaccinurile antitetanos și antirabic nu fac excepție. Nu de puține ori, pacienții au plecat din spital așa cum au venit, adică nevaccinați. Lipsa acestor vaccinuri îi expun pe oamenii mușcați de câini unui pericol de nedescris, întrucât o mușcătură de câine turbat, neurmată de vaccinare este fatală.

De când Institutul „Cantacuzino” nu mai produce vaccinul antitetanos, care se importă acum la prețuri de 10 ori mai mari, dar și de când prețul vaccinului antirabic a crescut de cinci ori, spitalul nu mai poate face față, mai ales în condițiile în care fondurile sunt total insuficiente.

Anual, spitalul bârlădean comandă 1.300 – 1.650 de doze de vaccin antirabic și vaccinează aproximativ 330 de pacienți mușcați de câini. Fiecărei persoane i se administrează mai multe fiole de vaccin antirabic și două doze de ser antirabic. La un prim calcul, având în vedere că o fiolă de astfel de vaccin costă 72 de lei iar o doză de ser 2.510 lei, observăm că doar pentru un singur pacient costurile cu tratamentul antirabic ajung la 5.400 lei. Vaccinul antirabic trebuie administrat persoanelor mușcate de câini necunoscuți, în cel mult 72 de ore.

În acest moment, în stocul de urgență al spitalului, mai avem doar șapte doze de vaccin antirabic”, a declarat Gabriela Daniș, director medical al spitalului bârlădean.

În privința vaccinului antitetanos, directorul medical a declarat că numărul mare de victime ale accidentelor rutiere și ale agresiunilor fizice determină o epuizare rapidă a stocului de urgență.

La mijlocul lunii septembrie, am achiziționat 100 de doze de vaccin antitetanos, din care mai avem câteva doze”, a mai spus doctorul Gabriela Daniș.

Pacienții care suferă diverse accidente, fie că se înțeapă sau sunt mușcați de câini, sunt nevoiți în unele cazuri sa mai treacă și prin situația neplăcută în care vaccinul sau serul necesar lipsește. Dacă este nevoie doar de vaccinul antitetanos, iar spitalul nu-l mai are în stoc, pacientul se poate adresa la cabinetul medicului de familie. Dacă se întâmplă să fie week-end, trebuie să apeleze la un alt spital din județ.

Vaccinul antirabic, însă, nu se poate administra decât în spitale și numai de către carele medicale de la Secția Boli Infecțioase.

Dacă pacientul are nevoie de administrarea vaccinului antirabic într-o perioadă în care acesta lipsește din farmacia spitalului nostru, îl sfătuim să apeleze la un centru antirabic din apropierea orașului nostru, la unul din spitalele din județ, mai sigur la Spitalul Județean”, a recomandat directorul medical al Spitalului „Elena Beldiman”.

Ușor de zis dar mai greu de înțeles și de urmat această recomandare. Cum spitalul bârlădean, din cauza subfinanțării, are dificultăți tot mai mari în asigurarea stocurilor de medicamente, pacienții sunt nevoiți să se descurce cum pot, în cazul în care nu au norocul de a găsi aceste vaccinuri în spital. (Mihaela NICULESCU)

Șefului GOSCOM i s-a suit “foncția” la cap – Maidanezii vasluieni, tratați ca la stațiune

Câinii din padocul aflat în grija Serviciului de ecarisaj din cadrul GOSCOM Vaslui au parte de tratament ca la Băile Felix. Asta dacă e să ne luăm după informațiile postate pe site-ul instituției și după spusele șefului ei, Cătălin Bîrleanu, care ar fi în stare să ne spună că patrupedele poartă rochițe roz și că se uită aproape toată ziua la filme cu Scooby-Doo, cu excepția ședințelor de masaj și a meselor asistate de câte doi nutriționiști. Despre costurile acestor tratamente, însă, nimic. Nici pe site-ul GOSCOM, societate care aparține, atenție, municipalității, nu am găsit vreun raport și nici la Cătălin Bîrleanu vreo lămurire. Acsta din urmă a refuzat să ne ofere lămuriri pentru că el nu vorbește decât cu miniștri și că îl cam deranjează întrebările milițienești.

Bogdan RUSU

De fiecare dată când sunt întrebați despre problemele sensibile din domeniul lor de activitate, șefii și șefișorii vasluieni plătiți de contribuabili devin brusc persoane de rang înalt și nu mai discută cu oamenii de rând. O problemă din acest set, la care nimeni din presa locală nu mai are acces de ani de zile (tocmai pentru că este foarte sensibilă) este cea a câinilor comunitari cu acte de Vaslui. De mai bine de doi ani, niciun reprezentant al mass-media nu a avut acces la rapoartele GOSCOM, privind activitatea Serviciului de ecarisaj din cadrul instituției. Avem însă informații de la oamenii care trăiesc în zona SC TERMICA SA (locul în care se află padocul gestionat de firma de gospodărire locală) potrivit cărora animalele latră toată ziua, și nu pentru că afară este lună plină, ci din alte motive… Aceleași persoane ne-au mai spus că aceste animale trăiesc într-o mizerie de nedescris și că îngrijitorii de la ecarisaj se întrec să ia din pâinea care ar trebui să li se dea animalelor.

Situația maidanezilor din România a intrat de ceva vreme în atenția câtorva europarlamentari străini care s-au adresat Parlamentului European, dar și a societății civile europene. Nimic nu a fost trunchiat sau ascuns opiniei publice. Nu la fel procedează însă autoritățile locale din municipiul Vaslui care se asigură continuu că nimeni nu are acces la datele oficiale (statistici, rapoarte și așa mai departe) care privesc situația animalelor prinse pe raza de acțiune a Serviciului de ecarisaj din cadrul GOSCOM. Mai mult, conducerea instituției de gospodărire locală se poartă de parcă ar fi finanțată de… Patriarhia Rusiei, fapt pentru care nu este datoare să furnizeze informații delicate muritorilor de rând.

Omul care vorbește doar cu miniștrii

După repetate stăruințe, reporterii Est News au reușit, ieri, să se întâlnească cu directorul GOSCOM, Cătălin Bîrleanu, care a vorbit preț de câteva minute fără întrerupere despre viața bună a câinilor fără stăpân de la padoc. Ni s-a spus că există un cabinet medical în incinta padocului (dotat cu masă de operație), că un control de la nivel central s-a terminat cu bine și așa mai departe. Cum era și firesc după atât de multe vorbe fără greutate scriptică, am insistat, solicitând… cifre. Am dorit să aflăm câte animale s-au aflat lunar, în ultimul an, în grija salariaților de la ecarisaj; câte animale au fost prinse lunar; ce sume s-au cheltuit (tot lunar!) pentru prinderea, hrănirea și tratarea medicală a câinilor, precum și alte detalii de genul acesta.

Din păcate, dialogul ce se arăta fructuos s-a oprit brusc, cu o răbufnire grosolană a managerului GOSCOM.

“Da’ ce? Ești cumva ministru? Asemenea informații eu le prezint Guvernului! Mă deranjează modul ăsta de abordare ca la miliție”, a spus Cătălin Bîrleanu.

Probabil deprins să discute erudit doar cu miniștri (nu cu spărgătorii de asfalt, plivitori de trandafiri, vidanjori și alte categorii socio-profesionale de mai de jos), inginerul devenit directorul Bîrleanu a uitat că banii cheltuiți pe câinii vagabonzi nu vin nici din portofelul vreunui ministru, nici din al său, ci de la bugetul local.

Cu toate că am primit un refuz total, am insistat cu cererea de informații, ca să aflăm totuși ce se întâmplă în debaraua Serviciului de ecarisaj, dar degeaba. “Nu o să vă ajute cifrele la reportaj. Nu aveți nevoie de ele”, a concluzionat Bîrleanu, ca un bun cunoscător al tagmei. Și gata!

Fără alte informații, nu ne putem raporta decât la cele câteva date istorice găsite ca urmare a unei temeinice documentări online, ce fac referire la situația padocului din anul 2011 (decembrie). Astfel, tot ce știm la această dată este că la începutul lunii decembrie 2011, în grija Serviciului de ecarisaj Vaslui se aflau 40 de patrupede și că hrănirea lor costa zilnic 17 lei (puțin peste 20.000 de lei pe lună). Despre cât a costat prinderea acestor animale și eficiența cheltuielilor, respectiv câini prinși versus lei cheltuiți pentru asta, nu s-a scris niciodată pentru că nu a fost posibil. Nu am aflat nici ce au mâncat zilnic aceste animale captive timp de câțiva ani. Nu am putut afla nici câte animale au murit de la o lună la alta și nici din ce cauze (sinucidere poate?!). Nu am aflat nici numărul de adopții făcute de la intrarea în atribuții a hingherilor. Motivul… natura “sensibilă” a informațiilor… sau poate a șmenurilor făcute la nivelul GOSCOM.

În aceste condiții, ne vom folosi de prevederile legii 544/2001, privind liberul accces la informații de interes public că poate așa vom reuși să ne transformăm subit în miniștri. Nu de alta, dar guvernanții sunt singurii parteneri de dialog ai inginerului Bîrleanu.

Ce bine-o duc câinii!

La câteva ore după discuția purtată cu inginerul Cătălin Bîrleanu, directorul GOSCOM Vaslui, pe site-ul societății a fost postat un material amplu și epurat de orice informație concretă, intitulat “Gestionarea câinilor fără stăpân – generalități”. Abia așa am aflat cât de bine o duc toți maidanezii din padocul de la Termica. Salariații de la Serviciul ecarisaj hrănesc cățeii în vârstă de 6-12 săptămâni de trei ori pe zi, iar pe cei de peste 12 săptămâni până la 12 luni, de două ori pe zi. Cei mai bătrâni, de peste un an, sunt hrăniți o dată pe zi. Dar nu se precizează nimic despre consistența meselor, nici despre sumele aferente și nici despre proveniența hranei.

De asemenea, am aflat că “hrana uscată este administrată individual și supravegheat”. Oare cum sunt suprevegheați (teoretic) la masă cei peste 40 de câini flămânzi la care li se aruncă mâncarea? Câți salariați se ocupă de această supraveghere? Presupunem că un pluton, că dacă o face un singur om…

GOSCOM mai precizează că toate boxele sunt spălate și dezinfectate zilnic (Cu ce? Cât costă?). Probabil că este mai curat în padoc ca la spital. La fel se face și cu vasele de apă din care beau animalele.

La capitolul asistență medicală, se precizează că animalele ce dau semne de boală sunt înregistrate și examinate medical cu prioritate la sosirea în adăpost, că evaluarea stării de sănătate a câinilor fără stapân cazați în adăpost se face periodic, de câte ori este necesar (ce medicamente li se administrează, cât costă?).

Asta în situația în care nici oamenii din spitale nu beneficiază de un asemenea tratament atent, iar unii stau leșinați pe străzi ore bune. Mai mult, zilnic, fiecare animal este examinat clinic, iar orice eveniment medical este înregistrat în fișa individuală și în registrul central. Mai lipsea un maseur profesionist și doi nutriționiști și câinii vasluieni s-ar fi simțit ca la Băile Felix.

Prezentarea GOSCOM continuă pe același ritm monoton, insipid, cu adopția animalelor și se încheie apoteoic cu precizări privind instituția care face controale la Padoc. Fiind o prezentare generală, adică succintă, nici nu ne așteptam la detalii. De ce nu s-a postat însă pe site date clare, concrete? Asta înseamnă sume de bani, cifre, investiții… așa ca să se vadă pe bune, cât de bine viețuiesc animalele în tabăra de vacanță a serviciului de ecarisaj vasluian.

Un site ca vinul: scump și sec

Deși are un site (chestie superbă plătită lunar) GOSCOM Vaslui a uitat să introducă pe el informații esențiale despre activitatea unității. Ne întrebăm care este eficiența instrument scump, dar care nu prea spune nimic celui care caută informații despre activitatea societăți. Unde sunt rapoartele anuale care se pun sub ochii populației de mai toate instituțiile care au legături financiare profunde cu bugetul de stat? Probabil că în orașul cu miniștri nu se citesc site-urile de la Vaslui și de aceea s-a omis hârțogăraia plină de detalii.

Cifrele au relevanță!

Din ianuarie până în iulie 2014, 390 de vasluieni au fost muscați de câini. Din raportările primite de Direcția de Sănătate Publică Vaslui, reiese că în doar șase luni s-au înregistrat 343 de cazuri de acest gen. Adică, în medie, două cazuri de pe zi! Deși nu toți vasluienii cu pricina au fost atacați de câinii comunitari, un procent semnificativ cele 390 de cazuri au fost cu siguranță victime ale maidanezilor.

Conducerea GOSCOM ne-a spus însă că la această data (15 septembrie 2014) nu mai există câini vagabonzi pe străzile municipiului Vaslui, dar că mai sunt cazuri de animale aparținând unor societăți private, dar care nu pot fi prinse fără acordul proprietarilor. Altfel spus, hingherii nu pot să neutralizeze aceste animale pe terenul firmelor, chiar dacă animalele ies constant prin gardurile societăților. Motivele invocate: lipsa acordului proprietarilor și riscul de a se utiliza inutil pistoalele cu tranchilizant (deoarece câinii ieșiți din spațiile private se întorc pe terenul proprietarilor înainte ca tranchilizantul să își facă efectul).

Câinii de la Bădeana, coșmar fără sfârșit

După ce s-a văzut cu un teren de 2.500 mp, conducerea Asociației “Salvează-l pe Azorel” și-a dat seama că nu are bani să construiască un adăpost pentru cei 300 de câini pe care, deși își găzduiește, nu-i mai consideră ai săi. Lucia Călinoiu, președinta asociației, așteaptă minuni providențiale și visează bani din țări străine.

Mihaela NICULESCU

Mutarea câinilor maidanezi din adăpostul de la Bădeana în altul nou ce ar fi trebuit să fie amenajat pe un teren pus la dispoziție de Primăria Tutova pare să fie, de departe, o vorbă în vânt. Deși au trecut aproape două luni de când Consiliul Local Tutova a aprobat închirierea unui teren de 2.500 mp pentru ridicarea uni adăpost pentru câini, Asociația „Ajutați-l pe Azorel” nu a mișcat nici un deget.

În urmă cu mai bine de trei săptămâni, Lucia Călinoiu, președinta acestei asociații, se angaja în fața tuturor că se va strădui să mute câinii. A dat asigurări că până la finalul lui septembrie oamenii vor scăpa de mirosul pestilențial, de urletele și hămăielile patrupedelor. Deși ne apropiem de jumătatea lunii, până acum nu s-a bătut niciun cui și nu s-a montat nici măcar un gard, terenul fiind exact în starea în care i l-a dat primăria.

lucia_calinoiu

Lucia Calinoiu

După ce s-a văzut cu terenul, președinta asociației și-a dat seama ca nu are fonduri. Ea visează că va primi bani din alte țări, dar nu poate spune cu exactitate de unde, când și de ce. Pur și simplu, după cum ea însăși se exprimă, așteapta înfăptuirea unui miracol: „Nu avem bani pentru a amenaja un adăpost nou, așteptăm o minune de la asociațiile din străinătate. Nu sunt câinii mei, eu i-am salvat de la eutanasiere. Majoritatea câinilor sunt din Bârlad, așa că ar fi bine ca domnul primar Constantin Constantinescu să ne ajute”.

Lucia Călinoiu a uitat, probabil, că din momentul în care a luat animalele din padocurile de la Bârlad, acestea au devenit ale ei. Se miră că nimeni nu o ajută, deși nimeni nu i-a cerut să-și asume responsabilitatea îngrijirii patrupedelor.

Salvatoarea cânilor fără stăpân are, totuși, o soluție. Ea a sugerat ca publicația noastră să se pună în slujba intereselor asociației pe care o conduce pentru a-i convinge pe cititori să doneze: “Și ziarul dumneavoastră ar putea să ne ajute făcând puțină publicitate pentru ca oamenii să doneze cei 2% din impozitul pe venit, bani cu care am putea începe construcția padocului”.

Ideea promovării acestei posibilități ar fi fost o soluție în condițiile în care formularele prin care cei care realizează venituri supuse impozitării nu s-ar depune înainte de începerea anului fiscal, iar sumele aferente formularelor s-ar vira înaintea finalizării anului fiscal. Altfel spus, în momentul de față formularele se depun până în luna mai a anului maxim, urmând ca banii să fie virați beneficiarului în aceeași lună a următorului an!

Așa-zisul adăpost de la Bădeana este o hală care găzduiește 300 de câini în condiții jalnice. Lucia Călinoiu pretinde că îi hrănește, deparazitează și curăță dejecțiile. Despre cât de mult i-a putut alina atunci când, caniculă fiind, câinii urlau zi și noapte de căldură și tânjeau după o gură de aer proaspăt, salvatoarea nu ne-a informat.

Ar fi interesant de aflat, câți dintre iubitorii de animale vor alerga cu bani la Asociația “Salvați-l pe Azorel”, după citirea acestui articol. Ca niște adevărați iubitori de animale ce sunt, datoria lor față de acestea nu ar trebui să se limiteze la a sări precum fiarele din toate colțurile atunci când zăresc hingherii pe străzile orașului. Iată, acum au ocazia de a le da un exemplu celor cu inimă neagră, punând mână de la mână și construind un loc decent pentru patrupedele fără săpân. E nevoie de un gard împrejmuitor, de un puț forat și un padoc betonat. Și pentru că dragostea lor pentru câni este nemărginită, ar fi de așteptat să le arate tuturor devotamentul și abnegația.

Dar e mai mult ca sigur că, în ciuda iubirii pe care o declamă, vor rămâne la fel de indiferenți ca cel mai nemernic “neiubitor” de câini. Dovada o reprezintă cele câteva organizații “salvatoare”, precum asociația Luciei Călinoiu, care strâng câini chinuidu-i în adăposturi insalubre, sub ochii și mai indiferenți ai autorităților care promit mult și nu fac nimic.

Bârladul sub lupă – Gunoaie și câini

Cine spune că bârlădenii sunt nesimțiți? Cine afirmă că gunoaiele aruncate la întâmplare sunt istorie în Bârlad? Cine suține că Bârladul este orașul câinilor maidanezi? Oricine o face minte cu nerușinare. Iar ceea ce a surprins camera foto sunt doar niște iluzii optice. (D.P.)

Instanța de decis mutarea câinilor din padocul de la Tutova

Peste 170 de câini fără stăpân dintr-un padoc privat din Bădeana trebuie mutați în altă parte, în urma unei decizii judecătorești, după ce autoritățile locale au acționat în instanță asociația care a amenjata adăpostul, pe motiv că a fost construit prea aproape de casele localnicilor.

Tribunalul Vaslui a admis cererea formulată de Primăria Tutova, de mutare a câinilor din padocul amenajat în localitatea Bădeana de Asociația “Ajutați-l pe Azorel”, după ce autoritățile locale au demonstrat în instanță că oamenii care locuiesc în zonă, la aproximativ 100 de metri, sunt afectați de gălăgia și mirosul animalelor.

“Din fericire pentru populația din Bădeana, instanță ne-a dat câștig de cauză împotriva acestei asociații de protecție a animalelor. Vom încerca să găsim o formulă prin care să mulțumim pe toată lumea, adică și pe iubitorii de animale și pe localnici. Poate identificăm un alt loc în comună, însă cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, în primul rând cea legată de distanța față de zona locuită, adică minim 300 de metri. Din păcate, în tot acest conflict, elementul om îi cam încurcă pe cei din cadrul asociației de protecție a animalelor”, a declara primarul comunei Tutova, Ion Corciovă.

Adăpostul pentru câinii fără stăpân de la Bădeana funcționează din luna ianuarie a acestui an, câinii fără stăpân de acolo fiind aduși de la padocul Primăriei Bârlad, în baza unui contract încheiat între Asociația “Ajutați-l pe Azorel” și autoritățile locale bârlădene.

Peste o sută de localnici din Bădeana au făcut plângeri la mai multe instituții ale statului, reclamând disconfortul creat de câinii fără stăpân de la padocul din zonă. La fața locului s-a deplasat și o echipă de la Direcția Sanitar-Veterinară, care, în urma unui control, a stabilit că padocul funcționează ilegal, fără a respecta condițiile impuse de lege.

Autoritățile din Tutova au somat, de mai multe ori, Asociația “Ajutați-l pe Azorel” să intre în legalitate și să mute adăpostul la cel puțin 300 de metri de zona locuită, așa cum este prevăzut într-o hotărâre de Consiliu Local. Întrucât asociația de protecție a animalelor nu a luat în considerare solicitările, Primăria Tutova a acționat-o în instanță, solicitând magistraților emiterea unei ordonanțe președințiale de mutare a câinilor fără stăpână din padoc.

Într-o primă instanță, Judecătoria Bârlad a respins cererea primăriei, însă a blocat aducerea de noi maidanezi în adăpostul de la Bădeana. Atât asociația cât și primăria au făcut recurs, iar magistrații Tribunalului Vaslui au dat câștig de cauză autorităților din Tutova, printr-o hotărâre definitivă.

Padocul de la Bădeana este singurul adăpost privat pentru câinii fără stăpân din județul Vaslui.

În județul Vaslui mai funcționează trei padocuri, aflate în administrarea autorităților din municipiile Vaslui, Bârlad și Huși.

Judecătorii au decis: Maidanezii din Bădeana vor fi evacuați!

Cei peste 170 de câini comunitari găzduiți de adăpostul ilegal amenajat în satul Bădeana, comuna Tutova, vor fi evacuați. Decizia a fost luată de Tribunalul Vaslui, dând câștig de cauză Primăriei Tutova.

Pe 15 mai, Tribunalul Vaslui s-a pronunțat în legătură cu apelul formulat de Primăria Tutova împotriva Asociației „Ajutați-l pe Azorel”, în care era solicitată stoparea aducerii de noi câini în adăpostul amenajat ilegal în satul Bădeana și evacuarea celor deja cazați acolo. Este vorba despre mai mult de 170 de maidanezi ridicați de pe străzile din Bârlad și duși, în primă fază, la adăpostul public al municipalității bârlădene, după care au fost transferați la cel privat din Tutova.

La acel moment, edilii comunei și cetățenii afectați direct de gălăgia și mirosul ce răzbat de la padoc au crezut, cu tărie, că prima instanță, în speță Judecătoria Bârlad, va dicta o sentință favorabilă. Au avut dreptate numai pe jumătate. Pe 13 martie, completul desemnat să dea soluția în acest dosar a dispus sistarea aducerii unor noi maidanezi, însă nu și evacuarea celor aflați deja în respectivul padoc. Asta cu toate că magistrații bârlădeni au considerat constituțională Hotărârea Consiliului Local Tutova din 22 ianuarie 2014, prin care se prevede că amplasarea adăposturilor pentru câinii fără stăpân se va face la o distanță de minimum 300 de metri față de intravilan.

Edilii au contestat hotărârea la instanța superioară, adică Tribunalul Vaslui, și de această dată au avut câștig de cauză. Joi, magistrații au respins apelul formulat de Asociația „Ajutați-l pe Azorel” și de proprietarul halei în care funcționează padocul, admițându-l pe cel formulat de Primăria Tutova. Pentru că nu a fost vorba de un proces, care se putea tărăgana pe durata a câțiva ani, ci de o acțiune civilă deschisă printr-o ordonanță președințială (procedură de urgență), Asociația nu mai poate recurge la altă cale de atac.

„Mai importanți sunt oamenii decât animalele”

„Noi nu avem nimic împotriva câinilor sau a Asociației «Ajutați-l pe Azorel», însă considerăm că mai importanți sunt oamenii decât animalele. Oamenii care locuiesc foarte aproape de adăpost au de suferit. Acum, așteptăm ca hotărârea judecătorească să fie definitivă și irevocabilă, iar pasul următor va fi evacuarea câinilor. Însă, chiar dacă apelăm la un executor judecătoresc, acum nu are ce să facă pentru că nu poate evacua câinii direct în stradă. Mai întâi, trebuie să aibă alt spațiu. Noi le-am propus, încă de la început, să le punem la dispoziție o altă locație pentru că avem câteva spații care se pretează pentru așa ceva, au apă și tot ce trebuie, însă ne-au refuzat. Dacă va fi voință și din partea lor, o să semnăm contractul și abia atunci vor putea fi evacuați câinii. Dacă tot nu vor, le vom acorda un termen în care să-și caute ei alt spațiu și apoi îi vom evacua”, ne-a declarat Corneliu Secăreanu, viceprimarul comunei Tutova.

Respectivul adăpost pentru câini funcționează într-o hală a fostului CAP din Bădeana, în prezent proprietate privată, la circa 100 de metri de gospodării, fără a avea nicio autorizație. Din 17 ianuarie, de când a fost deschis, și până în prezent, adăpostul a adunat mai mult de 170 de câini, toți aduși de la padocul public din Bârlad, în urma unui protocol încheiat între ONG și Primăria Bârlad, cu scopul de a salva de la eutanasiere maidanezii.

Judecătorii au decis: maidanezii din Bădeana vor fi evacuați!

Cei peste 170 de câini comunitari găzduiți de adăpostul amenajat în Bădeana, comuna Tutova, vor fi evacuați. Decizia a fost luată, joi, de magistrații Tribunalului Vaslui, dând câștig de cauză Primăriei Tutova, care a solicitat în instanță evacuarea câinilor cazați în respectivul padoc.

Pe 15 mai, Tribunalul Vaslui s-a pronunțat în legătură cu apelul formulat de Primăria Tutova împotriva Asociației „Ajutați-l pe Azorel”, în care era solicitată stoparea aducerii de noi câini în adăpostul amenajat ilegal în satul Bădeana și evacuarea celor deja cazați acolo. Este vorba despre mai mult de 170 de maidanezi ridicați de pe străzile din Bârlad și duși, în primă fază, la adăpostul public al municipalității bârlădene, după care, au fost transferați la cel privat din comuna Tutova.

La acel moment, edilii comunei și cetățenii afectați direct de gălăgia și mirosul ce răzbat de la padoc au crezut, cu tărie, că prima instanță, în speță Judecătoria Bârlad, va dicta o sentință favorabilă. Și au avut dreptate numai pe jumătate. Completul de judecată desemnat să dea soluția în acest dosar a dispus sistarea aducerii unor noi maidanezi, însă nu și evacuarea celor aflați deja în respectivul padoc. Asta cu toate că magistrații bârlădeni au considerat constituțională Hotărârea Consiliului Local Tutova din 22 ianuarie 2014, prin care se prevede că amplasarea adăposturilor pentru câinii fără stăpân se va face la o distanță de minimum 300 metri față de intravilanul localităților din comuna Tutova.

Ca urmare, edilii au contestat hotărârea la instanța superioară, adică Tribunalul Vaslui, și, de această dată, au avut câștig de cauză. Joi, magistrații au respins apelul formulat de Asociația „Ajutați-l pe Azorel” și de proprietarul halei în care funcționează padocul, dar l-au admis pe cel formulat de Primăria Tutova. Pentru că nu a fost vorba de un proces, ce se putea tărăgana pe durata a câțiva ani, ci de o acțiune civilă deschisă printr-o ordonanță președințială (procedură de urgență), Asociația nu mai poate recurge la altă cale de atac.

„Noi nu avem nimic împotriva câinilor sau a Asociației «Ajutați-l pe Azorel», însă considerăm că mai importanți sunt oamenii decât animalele. Și oamenii care locuiesc foarte aproape de adăpost au de suferit. Acum, așteptăm ca hotărârea judecătorească să fie definitivă și irevocabilă, iar pasul următor va fi evacuarea câinilor. Însă, chiar dacă apelăm la un executor judecătoresc, acum nu are ce să facă pentru că nu poate evacua câinii direct în stradă. Mai întâi trebuie să aibă alt spațiu. Noi le-am propus, încă de la început, să le punem la dispoziție o altă locație, pentru că avem câteva spații care se pretează pentru așa ceva, au apăși tot ce trebuie, însă ne-au refuzat. Dacă va fi voințăși din partea lor, o să semnăm contractul și abia atunci vor putea fi evacuați câinii. Dacă tot nu vor, le vom acorda un termen în care să-și caute ei alt spațiu și apoi îi vom evacua”, ne-a declarat Corneliu Secăreanu, viceprimarul comunei Tutova.

Respectivul adăpost pentru câini funcționează într-o hală a fostului CAP din Bădeana, în prezent proprietate privată, la circa 100 metri de gospodării, fără a avea nicio autorizație. De pe 17 ianuarie, de când a fost deschis, și până în prezent, adăpostul a adunat mai mult de 170 de câini, toți aduși de la padocul public din Bârlad, în urma unui protocol încheiat între acest ONG și Primăria Bârlad, cu scopul de a salva de la eutanasiere maidanezii din Bârlad.

Câinii adoptați, din nou în vizorul DSVSA Vaslui: Padocul de la Bădeana este o bătaie de joc

În urma unui control efectuat de inspectorii DSVSA Vaslui la adăpostul privat de câini din Bădeana, comuna Tutova, au fost găsite numeroase nereguli. Printre cele mai grave se numără cazarea patrupedelor în cuști prea mici și care permit trecerea urinei de la o boxă la alta, îngrijirea lor de către mai multe persoane neinstruite, existând riscul transmiterii unor epizootii, lipsa spațiilor izolate pentru lătrătoarele bolnave. Nu în ultimul rând, nu există un sistem de identificare a animalelor (cititor pentru microcipuri).

La finele lunii aprilie, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui a efectuat un control la adăpostul de câini înființat ilegal de Asociația „Ajutați-l pe Azorel” în Bădeana, comuna Tutova. Cei doi inspectori au descoperit neregulă după neregulă. Concret, în adăpost nu există personal instruit care să îngrijească maidanezii, această sarcină căzând în grija mai multor așa-ziși iubitori de animale care nu au cunoștințe minime privind activitatea desfășurată. În plus, din cauza circulației personalului, există riscul difuzării unor epizootii, iar în cazul îmbolnăvirii animalelor, nu există spații pentru izolare și nici proceduri referitoare la modul de acțiune în asemenea situații.

„Sigurele documente care au fost puse la dispoziție sunt declarațiile-angajament pentru câinii adoptați. Nu există o evidență a cazării câinilor în cuști și nici o evidență a plasării acestora în urma adopției. Nu există afișate la intrare date despre adăpostul de câini și nici alte informații. De asemenea, câinii sunt amplasați în boxe fără o examinare prealabilă și fără a se ține cont de criteriile de cazare specificate de legislație. Pereții despărțitori dintre boxe permit trecerea dejecțiilor lichide în timpul activității de curățare mecanică, iar instalația pentru drenarea dejecțiilor lichide este subdimensionată, făcând ca dejecțiile să ajungă din fosa septică în drumul sătesc din vecinătate. Nu există un control nici în ceea ce privește încălzirea, ventilația și umiditatea adăpostului”, a declarat medicul veterinar Traian Petcu, directorul executiv al DSVSA Vaslui.

Dezastru chinologic

Potrivit aceleiași surse, reprezentantul legal al padocului a refuzat să prezinte documente privind dimensiunile boxelor, numărul de câini amplasați în fiecare boxă și numărul total al câinilor aflați în adăpost la ora controlului. De asemenea, personalul nu dispune de un sistem de identificare a animalelor, astfel că, la verificarea microcipului unui câine, nu s-au putut oferi informații despre data intrării în adăpost sau alte informații necesare. Alte nereguli găsite sunt: lipsa dotărilor minime pentru funcționarea unui adăpost pentru câini, lipsa dovezii respectării normelor de hrană conform prevederilor legale, stabilirea unui program de hrănire și curățenie – o dată pe zi – după ora 15, de către cel mult două persoane, neindividualizarea cuștilor din adăpost.

„În urma verificării declarațiilor-angajament prezentate, s-a constatat că Asociația «Salvați-l pe Azorel» a adoptat 228 de câini. Inspectorii DSVSA Vaslui au găsit în cuști 174 de câini de peste un an, câini sub un an și căței, iar alți șase câini circulau liber în afara cuștilor. Diferența nu a fost justificată de reprezentantul legal prin evidențe. A declarat doar că restul câinilor se află în alte locații, ale căror adrese nu ne-au fost puse la dispoziție. Având în vedere faptul că, la fața locului, nu existau condiții pentru întocmirea procesului verbal de constatare, cei doi inspectori l-au invitat pe reprezentantul legal la sediul DSVSA Vaslui pentru a lua la cunoștință de conținutul acestuia și de a-l semna, însă a invocat că este foarte ocupat și nu are timp. Ca urmare, specialiștii DSVSA Vaslui au solicitat clarificarea situației juridice a funcționării adăposturilor de câini, altele decât cele publice, în sensul implementării OUG 155/2001, cu modificările și completările ulterioare”, a adăugat directorul executiv al DSVSA Vaslui.

Petcu a menționat că, în conformitate cu prevederile legislației sanitar-veterinare, s-a solicitat întocmirea unui plan de inspecție în funcție de numărul de loturi de câini adoptați și verificarea respectării condițiilor din declarația-angajament prin identificarea câinilor în locațiile în care aceștia au fost adoptați. Întrucât s-a refuzat prezentarea unei evidențe a acestora, există posibilitatea ca un număr de câini să nu mai existe în adăpost și să fi fost abandonați, iar reprezentantul legal să încerce să intimideze echipele de inspecție pentru a nu afla adevărul.

Bătrân în cumpăna vieții: Sfâșiat de câini

“Nu știam ce să fac, am spus și eu o rugăciune în gând. A fost groaznic, mulțumesc lui Dumnezeu că am scăpat cu zile», a declarat victima.

Ieri, un bătrân în vârstă de 81 de ani, din comuna Ștefan cel Mare, a fost dus în stare gravă la Spitalul Județean de Urgență, după ce a fost mușcat de câțiva câini. Bărbatul mergea spre o stână de la marginea municipiului Vaslui și când a ajuns la aproximativ 300 de metri de ea, a fost atacat de animale.

El a reușit cu greu să ajungă în Gara Vaslui și s-a adresat reprezentanților Poliției Transporturi Feroviare, care au anunțat incidentul la numărul de urgență 112 și au solicitat o ambulanță.

“Bătrânul prezenta plăgi prin mușcare pe mâni și picioare și în zona cervicală, viața fiindu-i pusă în pericol. A fost pansat și a beneficiat de primele îngrijiri oferite de echipajul de pe ambulanță, după care a fost transportat la spital, unde va mai rămâne o perioadă sub îngrijire», a declarat medicul Daniel Ungureanu, de la Serviciul de Ambulanță Județean Vaslui.

Omul sfâșiat a menționat că s-a speriat foarte tare când câinii au tăbărât pe el: “Nu știam ce să fac, am spus și eu o rugăciune în gând. A fost groaznic, mulțumesc lui Dumnezeu că am scăpat cu zile».

Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui efectuează cercetări pentru identificarea proprietarului câinilor și stabilirea împrejurărilor în care a avut loc incidentul.

Numărul maidanezilor, în scădere

De la începutul anului, 330 de maidanezi au fost ridicați de pe străzile din Bârlad și duși în padocurile municipalității. „Din semnalele primite de la cetățeni, pentru că pe ei vrem să-i protejăm, am auzit că se simte deja că sunt mai puțini câini ca altădată pe străzi”, spune primarul Constantin Constantinescu.

Potrivit unei situații întocmite de Serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân din cadrul Primăriei Bârlad, de la 1 ianuarie și până ieri dimineață, 330 de maidanezi au fost ridicați din diverse cartiere și duși în adăpostul public. Mulți au fost adoptați de Asociația „Salvați-l pe Azorel!” și transferați în padocul amenajat ilegal în satul Bădeana, comuna Tutova.

„230 de câini comunitari au fost adoptați de ONG-ul «Help Azorel!», alți 12 au fost adoptați de persoane fizice din oraș, iar 50 eutanasiați. În prezent, în padocurile noastre au mai rămas 145 de câini și vom continua să capturăm zilele astea până la 170. Din semnalele primite de la cetățeni, pentru că pe ei vrem să-i protejăm, am auzit că se simte deja că sunt mai puțini câini ca altădată pe străzi. ONG-urile au răspuns afirmativ protocolului încheiat cu noi, însă așteptăm să vină și persoane care să ia acasă câini”, a declarat primarul Constantinescu.

Edilul a menționat că se va căuta o soluție pentru sterilizarea câinilor din cartiere întrucât asociațiile nu își permit această operațiune. Cu atât mai mult cu cât nesterilizarea maidanezilor are drept efect înmulțirea câinilor de pe străzi cam în același ritm în care sunt capturați și duși în adăpost.

Cei care doresc să salveze câinii de la eutanasiere o pot face adoptând măcar un exemplar. Cei interesați pot suna la Tel-Verde 0800.804.408 și la numărul 0740.256.913, unde va răspunde un angajat din cadrul Serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân.

„Nu aveam cum să mai amânăm”: Primii 50 de maidanezi eutanasiați

Ieri, a început campania de eutanasiere a câinilor fără stăpân din Bârlad. Pentru început, au fost omorâți 50 dintre maidanezii bolnavi și neadoptabili cazați în padocul gestionat de municipalitate. Urmează ca, în scurt timp, și alți câini adunați de pe străzile din Bârlad să aibă parte de același sfârșit.
Clipa așteptată cu groază de iubitorii de animale și cu nerăbdare de cei mușcați de maidanezi a venit. Ieri, autoritățile bârlădene au început în forță campania de eutanasiere a câinilor comunitari, primii 50 fiind deja uciși. Este vorba exclusiv despre animale bătrâne și cu diverse boli. Întrucât nu le-a vrut nimeni spre adopție, comisia desemnată să se ocupe de eutanasiere nu a făcut altceva decât să aplice normele metodologice ale „Legii lui Ionuț”.
De altfel, de ani de zile, padocurile în care sunt cazați câinii comunitari sunt arhipline și, cu toate acestea, nimeni nu se înghesuie să ia acasă bietele animale, ci doar să critice măsura de a le curma suferința.
„Așa cum era programat, astăzi (ieri – n.r.) am eutanasiat 50 de câini. Vorbim despre câini care au fost capturați începând cu data de 21 ianuarie și care au deja aproape două luni de când se află în cuștile din adăpost. Deci, a trecut de mult termenul de 14 zile prevăzut în lege. Pentru că îndeplineau toate condițiile impuse prin lege și pentru că nimeni nu a venit să-i adopte până acum, s-a trecut la eutanasierea lor. Nu aveam cum să mai amânăm.
Firma din Suceava cu care avem încheiat contract pentru preluarea și incinerarea cadavrelor și-a trimis mașina la Bârlad, iar noi am plătit pentru acest lucru, așa cum prevede protocolul”, ne-a declarat medicul veterinar Ioan Bejan, responsabilul numit de primărie cu operațiunea de eutanasiere a maidanezilor.

ONG-uri mincinoase
Potrivit dr. Bejan, de la începutul anului, doar 22 de câini au fost adoptați de persoane fizice, iar 170 au fost preluați de ONG-uri cu scopul de a-i salva de la moarte. Însă, cum numărul patrupedelor fără stăpân de pe străzile Bârladului este de ordinul miilor, iar în această perioadă femelele au fătat deja o serie de pui, în scurt timp, numărul lor ar putea crește amețitor. Urmarea este lesne de ghicit: atât copiii, cât și adulții se vor teme să iasă din casă.
„Acum, după ce au fost eutanasiați primii 50 de câini, ar trebui să mai rămână în adăpost încă vreo 130, însă miercuri și joi repopulăm cuștile. Dacă, în două sau trei zile, ONG-urile care se ocupă de câini își exprimă dorința de a mai adopta 50-100 de câini, vom accepta și îi vom da, evitând astfel să mai eutanasiem o tranșă. Însă, dacă nu se vor ține de cuvânt, așa cum s-a întâmplat acum, când au spus că vor prelua 50 de câini, dar au luat numai doi, va trebui să omorâm încă o serie. Oricum, noi nu facem eutanasiere decât în condițiile în care padocurile sunt ocupate și nu mai avem locuri libere”, a completat Ioan Bejan.

Adriana Șușnea

Maidanezii din Bârlad, eutanasiați din martie

Începând cu luna martie, numărul câinilor comunitari de pe străzile din Bârlad va începe să scadă întrucât primăria va declanșa operațiunea de stârpire a lătrătoarelor. Însă, pentru ca orașul să scape de toți maidanezii, care au invadat fiecare cartier, ar fi nevoie de circa 20 de luni. Deocamdată, municipalitatea are o înțelegere cu două fundații care adoptă comunitari din padocul orașului și îi transferă la un adăpost privat din comuna Tutova.
Pentru că tot mai mulți bârlădeni cer imperativ strângerea câinilor comunitari de pe străzi, municipalitatea anunță că, deja, s-a început ridicarea patrupedelor și găzduirea lor în adăpostul amenajat în zona Grădinii Publice, urmând ca, din martie, să se treacă la eutanasierea primelor lătrătoare. Ieri, în cadrul unei conferințe de presă, primarul Constantin Constantinescu a ținut să-i înștiințeze pe localnici că, de la sfârșitul lunii decembrie și până acum, în jur de 30 de câini au fost luați de pe străzi și cazați în padocul orașului, în timp ce alți 48 au fost adoptați de două fundații din localitate.
„Avem o înțelegere ca, în continuare, fundațiile să ducă la adăpostul din Bădeana (comuna Tutova – n.r.) încă 50 de câini, urmând ca în locul lăsat liber în padoc să aducem alți 50. Pentru că au venit normele de aplicare ale legii eutanasierii, în luna martie vom aplica spiritul și litera legii. Dacă nu va mai fi loc în padocuri, vom începe să eutanasiem câinii, începând cu cei bolnavi. Însă, în primă fază, va trebui să desemnăm o persoană responsabilă cu această operațiune, respectiv un medic veterinar”, a declarat primarul.
În prezent, se estimează că pe străzile din oraș viețuiesc în jur de 1.500 de câini comunitari și ar fi nevoie de circa 20 de luni pentru a-i putea strânge.
„Am început să-i capturăm pe cei din zona pieței și vom continua cu cei din preajma școlilor, grădinițelor și spitalelor. În acest moment, padocul are o capacitate de 160 de locuri, ocupate aproape în întregime. Pentru că oamenii ne cer mereu să rezolvăm această problemă, principala noastră preocupare este să facem cumva să dispară câinii de pe străzi”, a completat edilul-șef.

Maidanezii din Bârlad, mutați la Bădeana: Salvați de la moarte!

Sătenii din Bădeana, comuna Tutova, și-au ieșit din minți, vineri, când au văzut cum dintr-o dubiță de transport marfă sunt coborâți mai mulți câini cărora le-a fost găsit adăpost într-o hală a fostului CAP. Supărarea lor s-a accentuat când, în urma telefoanelor date la diverse autorități, au aflat că în respectiva locație va funcționa un adăpost privat pentru 100 de maidanezi.
Un ditamai scandalul a izbucnit, vineri dimineață, în satul Bădeana, comuna Tutova: dintr-o dubiță pentru transport marfă au fost scoși, unul după altul, zeci de câini. Animalele au fost adăpostite într-o hală a fostului CAP din localitate, în prezent aflat în proprietate privată. După ce oamenii, înnebuniți, au sunat la primărie, la poliție și la alte instituții, ne-au contactat la redacție.
„Am sunat la Direcția de Sănătate Publică, la Primăria Tutova, la Agenția pentru Protecția Mediului șamd, ca să aflu dacă au autorizație să aducă aici câini din altă parte. A fost și șeful de post de la Tutova, care a aflat că Asociația «Ajutați-l pe Azorel» duce câini acolo pentru că este în curs de obținere a avizelor pentru amenajarea unui adăpost privat. Dar când se face un asemenea padoc, în intravilan, la 100 de metri de case, nu trebuie să se organizeze o dezbatere publică? Toate instituțiile pe care le-am sunat au spus că nu s-a dat niciun aviz, iar acum e un padoc deja făcut, pe o proprietate a fostului CAP, la care se lucrează de mai bine de o lună. De câte ori întrebam ce vor aduce acolo, ni se spunea că vor vedea ei. Nu se poate ca acest lucru să se întâmple într-o țară europeană, democratică. Și eu sunt iubitor de câini, dar nu așa se procedează. Eu stau foarte aproape și mă afectează direct. Sunt sigur că de la Bârlad sunt aduși câinii”, ne-a spus un cetățean din Bădeana.

Buletin de Bădeana pentru maidanezii bârlădeni 
Am sunat și noi la primarul comunei Tutova, Ion Corciovă, pentru a afla dacă a fost emisă o autorizație de funcționare pentru respectivul adăpost. Din păcate, nici pe parcursul întregii zile de vineri și nici ieri, edilul nu a putut fi contactat. În schimb, reprezentanții poliției au confirmat că maidanezii sunt aduși din Bârlad.
„La ora 11.47, a fost primit un apel de la un cetățean din Bădeana, care ne-a sesizat că, într-o curte de pe raza localității, au fost aduși cu o autoutilitară mai mulți câini și introduși într-o hală. Din verificările efectuate de Postul de Poliție Tutova, rezultă faptul că reprezentanții Asociației «Ajutați-l pe Azorel» transportau câini din padocul din Bârlad în altul, aflat pe raza localității Bădeana. Practic, acolo sunt padocuri, existând un contract de închiriere încheiat între o persoană din Bădeana, în curtea căreia au fost lăsați 18 câini, și Asociația «Ajutați-l pe Azorel». Deci, va mai aduce câini. Urmează să fie verificate documentele cu privire la legalitatea padocului”, ne-a declarat subcomisar Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui.
Pentru a vedea dacă un astfel de padoc poate fi amenajat atât de aproape de gospodăriile oamenilor, am contactat și conducerea Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu Vaslui, care a trimis la fața locului mai mulți angajați. Ni s-a confirmat că lătrătoarele provin din Bârlad și că au fost mutate pentru a nu fi eutanasiate.
„Câinii au fost aduși aici din adăpostul de la Bârlad, ca să nu fie eutanasiați. Sunt și câini cu cip și fără cip, introduși într-o hală închiriată a fostului CAP, unde s-a amenajat un padoc. Au mâncare, au de toate. Am luat legătura cu primarul comunei Tutova, care ne-a zis că nu știa nimic și că i-a convocat, luni, la el pe reprezentanții asociației. Oricum, categoric sunt aduși de la adăpostul din Bârlad pentru a nu fi eutanasiați. Este un domn care spune că, dacă nu sunt mutați acolo, câinii vor fi omorâți, întrucât la Bârlad nu mai încap în adăpost. În total, cam 100 de câini trebuie aduși în padocul din Bădeana. Eu mi-am trimis acolo oamenii pentru că mă temeam ca nu cumva să se întâmple și altceva și să găsim și cadavre de câini”, ne-a declarat Carmen Boghiță, comisar-șef al Gărzii de Mediu Vaslui.
Aceasta a adăugat că pe contul de Facebook al Asociației „Ajutați-l pe Azorel” au fost postate fotografii făcute la descărcarea câinilor din dubiță, precum și comentarii referitoare la eutanasierea maidanezilor din Bârlad.

Câinii din Bârlad, la un pas de eutanasiere
Din informațiile postate, în limba engleză, de respectivul ONG pe contul său de Facebook, rezultă că municipalitatea bârlădeană programase pentru vineri, 17 ianuarie, eutanasierea mai multor câini din adăpostul orașului. Asociația „Ajutați-l pe Azorel” îi anunța pe iubitorii de câini că vineri urma să fie o zi grea, întrucât la ora 8 trebuia să meargă la adăpostul public din Bârlad pentru a transfera câinii la un adăpost privat. Autoritățile locale comunicaseră că trebuie să facă loc în adăpost pentru alți maidanezi găsiți pe străzi, acest lucru însemnând că 100 de câini trebuie mutați în această lună în padocul privat, iar alți 100, în februarie. Totul pentru a nu fi eutanasiați. Deocamdată, vineri, au fost transferați 30 de câini. Pentru a afla dacă, într-adevăr, Primăria Bârlad a declanșat exterminarea câinilor fără stăpân, l-am contactat, ieri, și pe cel însărcinat cu ecarisajul, respectiv Adrian Cărăbăț.
„Este duminică, ziua mea liberă, și nu vreau să răspund la întrebări. Dar, într-adevăr, acest ONG face adopții și-și duce câinii la adăpostul lor. Asta e tot”, ne-a spus Adrian Cărăbăț.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: