Home / Tag Archives: calamitat

Tag Archives: calamitat

Guvernul a alocat 33,7 miliarde de lei vechi pentru drumurile calamitate

Guvernul Românei a alocat județului Vaslui un ajutor financiar de 3.374.000 lei (33,74 miliarde de lei vechi) în vederea refacerii infrastructurii afectate de fenomenele hidrometeorologice periculoase care au avut loc în perioada 31 mai – 18 iunie 2016. Suma alocată de guvernanți este mai mică cu 6,65 mii lei față de estimările făcute de comisia de evaluare a pagubelor de la nivelul Consiliului Județean (CJ) Vaslui. În banii dați de Guvern nu au fost incluse sumele solicitate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență în vederea acoperirii pagubelor produse de ploi pe o suprafață de 399 ha de terenuri cultivate și în trei gospodării.

Precipitațiile abundente din iunie au creat viituri ce au distrus 116 km de drumuri județene, comunale și sătești, dar și o porțiune din DE 581. Viiturile au afectat 21 de comune, a căror primari au cerut ajutor pentru a reabilita drumurile, podurile ori digurile rupte de ape. Potrivit statisticilor întocmite de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” Vaslui, în perioada 30 mai – 18 iunie, au fost distruși 13,09 km de drumuri județene, 74,03 km de drumuri comunale, 19,5 km de drumuri sătesti cu 6 poduri, 14 podețe, precum și 200 de metri liniari din DE 582. De asemenea, Direcția Agricolă Județeană (DAJ) Vaslui a întocmit un raport din care reiese că ploile au calamitat 399 ha de culturi situate pe raza comunelor Vulturești, Ștefan cel Mare, Fălciu și Todirești. Din totalul de terenuri cultivate, 83 ha sunt de nutreț, 73 ha de grâu, 72 ha de floarea soarelui, 68 ha de soia, 37 ha de fânețe, 31 ha de livadă, 30 ha de porumb și 5 ha de orz. DAJ a înaintat un raport la București și se așteaptă un răspuns.

În ceea ce privește infrastructura, cele mai mari distrugeri provocate de viituri au fost raportate în comunele Albești, Crețesti, Băcesti, Dumeăti, Oșești, Dragomirești, Ștefan cel Mare,Vulturești, Ivănești, Rebricea, Rafaila, Todirești, Grivița, Pungești, Tanacu, Costești, Hoceni, Dimitrie Cantemir, Vutcani, Cozmești dar și în orașul Negresti. Pentru refacerea infrastructurii distruse de ploi, respectiv drumuri județene, CJ Vaslui a primit ce mai mare parte din suma alocată de stat, exact cât a estimat că are nevoie, 721.000 de lei. În cazul comunelor, majoritatea au primit sume puțin mai mici ca cele estimate ca fiind necesare pentru refacerea infrastructurii, însă diferențele au fost reduse. (Bogdan RUSU)

Cum s-au împărțit banii din rezerva Guvernului în județul lui Duicu. Motivul pentru care două localități lovite de inundații n-au primit niciun leu

În prag de alegeri prezidențiale, Guvernul a alocat echivalentul a 38,5 milioane de euro din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului pentru consilii județene și primării din 20 de județe. Scopul oficial: “înlăturarea calamităților naturale produse de inundații”, adică în general refaceri de drumuri, poduri și diguri de apărare. Banii au ajuns în cele mai multe cazuri la primari din coaliția guvernamentală sau care au trecut recent din Opoziție la PSD. În schimb, în fieful lui Adrian Duicu, Mehedinți, localități precum comuna Eșelnița și orașul Orșova, măturate recent de viituri, nu au văzut nici un leu. Aici primarii erau de la PDL, respectiv PNL. Au trecut la PSD cu ordonanța traseiștilor și acum sunt optimiști că vor fi ajutați și ei de Executiv. Oficial, spun, că banii n-au ajuns la ei pentru că au trimis solicitarea prea târziu la București.

Mai mult de jumătate din cei 38,5 milioane de euro acordați de Guvern pentru “înlăturarea calamităților naturale produse de inundații” a ajuns la opt județe, cunoscute ca fiefuri electorale importante ale unor baroni PSD, precum Mehedinți, unde își exercita influența Adrian Duicu, aflat în arest sub acuzația de fapte de corupție, Prahova lui Mircea Cosma și Teleorman, aflat sub influența lui Liviu Dragnea.

În județul Mehedinți, Consiliul Județean a primit grosul sumei repartizate județului, iar cele 6 comune care au primit bani, în special pentru refacerea drumurilor, sunt conduse de primari PSD, cu excepție unuia, membru PC. În schimb, localități din județ, precum Eșelnița și Orșova, care au fost recent măturate de ape, nu au primit nici un leu. Eșelnița și Orșova sunt conduse de primari care de abia au trecut din Opoziție în barca Puterii, odată “cu ordonanța traseiștilor”, care permite migrația aleșilor locali fără ca aceștia să își piardă mandatul. Deși neagă că scopul trecerii lor la PSD ar avea vreo legătură cu obținerea de sprijin financiar de la Guvern, acum ambii primari se arată optimiști și spun că așteaptă banii promiși de Executiv.Hotărârea de Guvern 805 din 23 septembrie 2014 prin care se alocă bani primăriilor și consiliilor județene a fost semnată de premierul Victor Ponta, alături de ministrul Dezvoltării Regionale Liviu Dragnea, ministrul Finanțelor Ioana Petrescu și ministrul Bugetului Darius Vâlcov.

Mehedinți a primit 9% din cei 38,5 milioane de euro

Echivalentul a aproximativ 3,36 milioane de euro, din cei 38,5 milioane de euro, au ajuns din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului în județul Mehedinți, adică aproape 9% din totalul banilor alocați prin hotărârea de Guvern pentru reparații după inundații. Concret, din cei 14,79 milioane de lei primiți de unitățile administrative din Mehedinți, la Consiliul Județean au ajuns 10,2 milioane de lei. Destinația lor este refacerea unor drumuri județene. Restul sumei, adică 4,59 milioane de lei, ajunge în conturile a șase comune din Mehedinți, una condusă de un membru PC și restul de membri PSD sau care au trecut recent de la opoziție la PSD.

Nici un leu nu a ajuns însă la localități precum Eșelnița și Orșova, de exemplu, care la jumătatea lunii septembrie au fost inundate, după precipitații de 150-200 de litri pe metrul pătrat. Localitățile nu se află pe lista din HG 805/2014.

Ioan Manea, primar Orșova: “Orașul este distrus, au venit dealurile peste noi”

În Orșova un om de 60 de ani a murit, luat de viiturile de la jumătatea lunii septembrie, 30 de case – majoritatea neasigurate – au fost distruse într-o măsură mai mică sau mai mare, pagubele totale fiind evaluate la 15 milioane de lei.

Ioan Manea, primarul localității Orșova (Mehedinți), spune că niciodată orașul nu a avut probleme cu inundațiile, până pe 15 septembrie.

“A fost prima dată când am avut o astfel de nenorocire. A plouat în cantități impresionante, 130-150 de litri pe metrul pătrat. Orașul este distrus, au venit dealurile peste noi. Și acum mai sunt aluviuni în case, la un moment dat nici nu mai știu unde o să le mai depozităm”, a declarat pentru gândul primarul Ioan Manea. Povestește cum imediat după inundații în zonă au ajuns vicepremierii Oprea și Dragnea.

“Au fost de la ISU, viceprefectul, au fost aici domnul Oprea, domnul Dragnea. Ne-au spus să facem o inventariere de urgență a pagubelor și să transmitem situația la Guvern. Așteptăm acum să primim”, spune Ioan Manea, încrezător că va primi ajutoare financiare de la Executiv, de la care, după, recentele inundații, a primit “doar motorină”, în total 7,2 tone.

Se arată optimist că va primi sprijin financiar de la Guvern, chiar dacă nu a fost inclus pe lista din HG 805 din 23 septembrie 2014. “Noi pe 22 septembrie am trimis situația pagubelor la Prefectură, ca de acolo să fie transmisă la Guvern. Noi așteptăm, credem că vom primi”, speră Manea.

Întrebat din ce partid face parte, primarul Ioan Manea face mai întâi o pauză. “Vă spun când vorbim data viitoare”, ezită el. Rugat să confirme informația că a trecut recent de la PNL la PSD, Manea a confirmat cu greu. “Da. Puteți să scrieți acolo. Altă întrebare mai aveți? Vă așteptăm pe la Orșova “, a întrerupt brusc edilul conversația.

Ioan Ciuru, primar Eșelnița: “Revenirea la PSD nu are legătură cu asta”

“Nu am mai avut inundații din 1999,  dar atunci nu au fost de asemenea anvergură. Bătrâni de 96 de ani spun că nu au văzut niciodată așa ceva. Au căzut 217 litri pe metrul pătrat. Am avut și două victime, o femeie de 69 de ani și un bărbat de 54 de ani”, își începe povestea primarul din Eșelnița, Ioan Ciuru.

Pagubele cauzate de inundațiile din 15 septembrie sunt estimate în Eșelnița la 15 milioane de lei, spune primarul. Cinci case au fost distruse complet, alte 17 au fost avariate în proporție de până la 80%. Sistemul de apă a fost întrerupt timp de 7 zile în anumite zone din comună, iar locuitorii au primit apă plată și apă minerală.

“Am primit alimente și apă, ni s-a promis și ajutor financiar de la Guvern. Situația cu evaluarea pagubelor a fost trimisă la Prefectură zilele trecute”, spune pentru gândul primarul Ioan Ciuru, care admite că este de asemenea optimist că va fi ajutat de Executiv cu sprijin financiar pentru înlăturarea efectelor calamităților.

Primarul Ioan Ciuru a trecut “cu ordonanța dată acum” de la PDL la PSD și admite indirect că astfel are mai mare încredere că va primi ajutor financiar de la Guvern după inundații. “Orice primar speră să primească sprijin”, a spus Ioan Ciuru. Ulterior, primarul a revenit cu o precizare, ținând să sublinieze că trecerea sa la PSD nu are legătură cu obținerea de bani de la stat după inundații.

“Vreau să menționez că nu din cauza aceasta am trecut la PSD, eu de fapt am revenit la PSD. Eu mi-am manifestat dorința mai demult de a trece la PSD, mai înainte de aceste inundații. Eu de altfel am fost membru PSD din 2001 până în 2012,  apoi am candidat la primărie din partea PDL. Acum am revenit la PSD, partidul unde am activat anterior”, a declarat pentru gândul primarul din Eșelnița, Ioan Ciuru.

Lista comunelor din Mehedinți care au primit bani prin Prin HG 805/23 septembrie 2014:

– comuna Poroina Mare (primar Anuța Dan, PSD), care a primit bani pentru refacerea unui drum comunal degradat pe 4 km și 5 km de ulițe sătești – 748.000 lei
– comuna Pădina (primar Dumitru Boceanu, PSD) pentru refacerea mai multor drumuri comunale afectate pe 10 km și 3 podețe – 1.697.000 de lei
– comuna  Vlădaia ( primar Spuza Viorel, PC) refacere 5 km de drum comunal – 812.000 lei.
-comuna Șișești (primar Mircea Tentiș, trecut de la PDL la PSD), pentru refacere 2 km de drum comunal și 20 km de ulițe sătești) – 440.000 lei.
-comuna Malovăț (primar Gheorghe Băzăvan, în prezent în închisoare, viceprimarul Aurel Sfetcu a trecut de la PDL la PSD). Pentru refacere drumuri comunale degradate pe 4 km și 13 km de ulițe, 4 podețe  – 876.000 lei.

-comuna Grozești, (primar Gheorghe Coman, PSD), pentru refacerea a 5 km de ulițe sătești- 19.000 lei.

Județele care au primit cei mai mulți bani de la Guvern prin HG 805 / septembrie 2014 pentru înlăturarea efectelor inundațiilor:

Vaslui – 17,28 milioane lei
Prahova -16,17 milioane lei
Buzău – 15 milioane lei
Mehedinți -14,79 milioane lei
Botoșani  – 14,2 milioane de lei
Teleorman – 12,25 milioane lei
Argeș – 10,4 milioane de lei
Caras Severin – 9,2 milioane lei.

Sursa: gandul.info

Bani pentru comunele calamitate

Instituția Prefectului Județului a înaintat, la mijllocul lunii, un memoriu către MInisterul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în vederea obținerii de fonduri necesare reabiltării podurilor, podețelor, drumurilor comunale și județene care au fost afectate de inundatiile din lunile mai și iunie.

La acea dată, s-a estimat că pagubele totale produse au fost de 23,7 milioane de lei. Unitățile administrativ-teritoriale calamitate au fost în număr de 32 (31 de comune și municipiul Huși), unde au fost afecate case, poduri, podețe și drumuri. Pentru reabilitatea zonelor calamitate, din teritoriu s-a solicitat suma de 24.901.000 de lei, bani care ar putea veni în județul Vaslui după a patra rectificare de buget din acest an. (Bogdan RUSU)

Ca în vremurile de tristă amintire: Bârladul, oraș calamitat

În ultimele două zile, mii de bârlădeni și-au adus aminte de austeritatea impusă de regimul comunist. Luni, mai multe cartiere au rămas fără apă la robinete, apoi au stat fără electricitate aproape toată noaptea. La câteva minute după ce a fost rezolvată această problemă, au fost sistate gazele naturale, timp de aproximativ șapte ore.
Infrastructura veche a Bârladului și vântul vijelios au contribuit nefast la sistarea, pe rând, a tuturor utilităților de care dispun și pe care le plătesc din greu contribuabilii locului. Mii de bârlădeni au fost afectați de aceste întreruperi (apă, electricitate, gaz), care, culmea, au survenit pe aceleași străzi ale orașului.
Dacă oamenii s-au învățat ca din când în când să nu le mai curgă apa la robinete sau să fie pene de curent, de această dată toate au năvălit una după după alta. Așa se face că, în multe blocuri, centralele termice nu au mai putut fi pornite timp de peste 12 ore, iar oamenii au tremurat de frig uitându-se disperați la aparatura electrocasnică în care și-au investit economiile de ani de zile. Centralele s-au transformat în mobilier inutil pentru că, ori nu era curent electric, ori erau sistate gazele, ori amândouă odată.
Neplăcerile au debutat luni, în jurul prânzului, când o conductă principală de apă potabilă din zona FEPA s-a spart. Pentru remedierea avariei a fost oprită apa în mai multe cartiere și abia după ora 15.30 s-a reluat furnizarea. Spre seară, au început penele de curent, iar după miezul nopții au rămas în beznă cartiere întregi. Bomboana pe colivă a fost pusă de o avarie serioasă la rețea, produsă în jurul orei 5.30, care a afectat cartierele Deal, Grădină și Stadion. Abia la ora 8 a fost reluată furnizarea curentului electric.
Imediat însă, oamenii au constatat că nu mai au gaze naturale, a căror sistare fusese, ce-i drept, anunțată de două zile.
„Au fost atâtea pene de curent peste noapte, încât centrala termică a început să scoată un zgomot care m-a speriat. Zgomotul produs de vântul puternic de afară, cu penele de curent și aparatura care pocnea de câte ori revenea curentul ne-au speriat cumplit. Mi-e și fircă să pornesc calculatorul de frică să nu constat că e «prăjit». E abia început de iarnă și au intervenit probleme atât de serioase! Mă întreb ce-o să pățim când o să înceapă viscolul și o să fie blocate străzile de nămeți. Atunci să vezi frumusețe să stai la bloc fără apă curent și gaze”, ne-a declarat un bârlădean.
„Scuze se găsesc întotdeauna, dar pentru cei care-și plătesc facturile la zi e de neconceput. În ce secol și în ce oraș trăim? E ușor să ni se spună că sunt avarii. Mă întreb ce profit ar mai avea aceste companii care ne asigură nouă utilitățile dacă le-am «amenda» și noi? Ar fi suficient ca tot orașul să nu plătească facturile o lună-două”, a comentat alt nemulțumit.

Avarii peste avarii
Răspunsul conducerii SC Aquavas SA cu privire la sistarea apei potabile a fost un deja vu. Sunt minimum trei-patru avarii/zi în diferite zone ale orașului și cheltuielile făcute cu repararea conductelor sunt uriașe. Luni, a trebuit oprită apa în extrema nordică a orașului vreme de câteva ore. Avariile de ieri, deși foarte serioase, au fost remediate fără a opri alimentarea. Cel puțin până la închiderea ediției noastre, nu a fost cazul.
Cât privește penele de curent, oficialii E-on Moldova Distribuție ne-au răspuns astfel: „Un incident în rețeaua subterană de distribuție, produs astăzi, 10 decembrie, în jurul orei 5.30, a afectat alimentarea cu energie electrică la unii consumatorii din zonele Centru, Deal, Grădină și Stadion din municipiul Bârlad. În urma intervenției echipelor E-On, alimentarea cu energie electrică a fost reluată treptat, în aproximativ două ore și jumătate de la producerea incidentului, la toți consumatorii afectați”.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: